Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică
LEGE nr. 194 din 7 noiembrie 2011 privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare
- Act publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 796 din 10 noiembrie 2011 -
Selectați versiunea
LEGE nr. 194 din 7 noiembrie 2011privind combaterea operaţiunilor cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, altele decât cele prevăzute de acte normative în vigoare Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 796 din 10 noiembrie 2011

Parlamentul României adoptă prezenta lege.Prezenta lege a fost notificată şi adoptată cu respectarea prevederilor Directivei nr. 98/34/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 22 iunie 1998 de stabilire a unei proceduri pentru furnizarea de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, publicată în Jurnalul Oficial al Comunităţilor Europene (JOCE), seria L nr. 204 din 21 iulie 1998, amendată de Directiva 98/48/CE , transpuse în legislaţia naţională prin Hotărârea Guvernului nr. 1.016/2004 privind măsurile pentru organizarea şi realizarea schimbului de informaţii în domeniul standardelor şi reglementărilor tehnice, precum şi al regulilor referitoare la serviciile societăţii informaţionale între România şi statele membre ale Uniunii Europene, precum şi Comisia Europeană, cu modificările ulterioare. Capitolul I Dispoziţii generale Articolul 1Prezenta lege stabileşte cadrul legal aplicabil preparatelor, substanţelor, plantelor, ciupercilor sau combinaţiilor acestora, denumite în continuare produse, susceptibile să aibă efecte psihoactive, asemănătoare celor determinate de substanţele sau preparatele stupefiante ori psihotrope, plantele sau substanţele aflate sub control naţional, altele decât cele care au regimul juridic stabilit prin acte normative în vigoare, şi instituie măsuri de prevenire, control şi combatere a consumului în vederea protejării sănătăţii populaţiei de acţiunile negative ale acestora. Articolul 2În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) substitut - orice substanţă sau asociere de substanţe de origine naturală ori sintetică, în orice stare fizică, sau orice produs, plantă, ciupercă ori părţi ale acestora al căror regim juridic nu este reglementat prin alte dispoziţii legale, care are capacitatea de a produce efecte psihoactive şi care, indiferent de conţinut, denumire, mod de administrare, de prezentare sau de publicitate este ori poate fi folosit în locul unei substanţe sau preparat stupefiant ori cu efecte psihotrope sau în locul unei plante ori substanţe aflate sub control naţional sau pentru aceleaşi scopuri; b) operator - persoana fizică sau juridică care, coordonând direct ori prin interpuşi, efectuează sau intenţionează să efectueze operaţiuni de fabricare, producere, tratare, sinteză, extracţii, condiţionare, distribuire, punere în vânzare, plasare pe piaţă, livrare, procurare, ambalare, transport, stocare-depozitare, manipulare sau orice altă activitate legală de import, export ori intermediere de produse, denumite în continuare operaţiuni cu produse; c) reprezentant autorizat - orice persoană fizică sau juridică stabilită în România care a primit un mandat din partea unui operator pentru a acţiona în numele acestuia ori în nume propriu, dar pe seama operatorului, în temeiul legislaţiei relevante; d) publicitate - orice formă de promovare destinată uneia sau mai multor persoane, realizată prin orice modalitate ori mijloc de exprimare sau informare; e) efecte psihoactive - unul dintre următoarele efecte pe care le poate avea un produs, atunci când este consumat de către o persoană: stimularea sau inhibarea sistemului nervos central al persoanei, având ca rezultat modificări ale funcţiilor şi proceselor psihice şi ale comportamentului ori crearea unei stări de dependenţă, fizică sau psihică; f) consum - introducerea în organismul uman a unui produs, indiferent dacă acesta a fost dizolvat, impregnat, dispersat sau diluat, în una dintre următoarele modalităţi: pe cale orală ori injectabilă, inhalare, fumat sau aplicarea externă pe corpul unei persoane, în orice alt mod, în aşa fel încât produsul să ajungă în corpul unei persoane; g) regim juridic al produsului - ansamblul reglementărilor având ca obiect cel puţin una dintre operaţiunile prevăzute la lit. b); h) autorizaţie - act tehnico-administrativ emis de Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, denumită în continuare A.N.S.V.S.A., care atestă că produsul nu este substitut în sensul prezentei legi, în urma efectuării unor analize şi evaluări de către laboratoarele specializate în acest sens, după caz. Capitolul II Autorizarea Articolul 3 (1) Operaţiunile cu produse care sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive se supun autorizării în condiţiile stabilite de prezenta lege. (2) Până la obţinerea autorizaţiei este interzisă desfăşurarea de operaţiuni cu produsul ce face obiectul autorizării. (3) Se consideră că un produs este susceptibil de a avea efecte psihoactive dacă se poate aprecia în mod rezonabil că ar produce asemenea efecte, dacă nu este folosit sau nu putea fi folosit în scopul pentru care a fost produs. (4) La aprecierea caracterului rezonabil se pot lua în considerare, fără a se limita la acestea, următoarele criterii: a) lipsa ori insuficienţa elementelor pentru determinarea regimului juridic al produsului; b) caracteristicile produsului, în principal compoziţia, sau lipsa indicării acestora; c) consumul, ca destinaţie previzibilă a produsului; d) prezentarea produsului, etichetarea sa, orice avertizări sau instrucţiuni pentru utilizarea lui, precum şi orice altă indicaţie ori informaţie referitoare la acestea sau chiar lipsa lor. (5) Autorizarea este necesară şi în cazul în care operaţiunile cu produse se desfăşoară prin intermediul mijloacelor electronice. Articolul 4Orice operator ce desfăşoară sau intenţionează să desfăşoare operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive prin consum, chiar dacă scopul pentru care a fost produs nu este consumul, altele decât cele care au regimul juridic stabilit prin acte normative în vigoare, are obligaţia de a solicita A.N.S.V.S.A. o autorizaţie, astfel cum este definită la art. 2 lit. h). Articolul 5 (1) În vederea obţinerii autorizaţiei, operatorul sau reprezentantul autorizat depune la A.N.S.V.S.A. următoarele: a) cerere de autorizare din care să rezulte: numele, prenumele şi domiciliul sau, după caz, denumirea şi sediul social ale operatorului ori ale reprezentantului autorizat al acestuia, precum şi denumirea produsului şi scopul operaţiunilor pentru care se solicită autorizarea; b) caracteristicile calitative şi cantitative ale tuturor constituenţilor produsului, inclusiv denumirea comună internaţională, dacă există o asemenea denumire sau o referire la denumirea chimică relevantă; c) evaluarea riscurilor psihoactive pe care le-ar putea prezenta; d) descrierea metodei de fabricaţie şi de control utilizate de fabricant; e) explicaţiile privind măsurile de precauţie şi siguranţă ce trebuie luate pentru ca produsul să nu fie sau să nu poată fi recomandat pentru consum uman; f) rezultatele testelor fizico-chimice, biologice sau microbiologice şi toxicologice, după caz; g) o machetă a ambalajului primar şi, după caz, a ambalajului secundar, precum şi modalitatea de utilizare recomandată; h) dovada achitării tarifului de autorizare; i) orice alte documente sau informaţii pe care le consideră relevante pentru obţinerea autorizaţiei. (2) Odată cu documentaţia prevăzută la alin. (1), solicitantul furnizează, în recipiente/ambalaje sigilate, mostre din produsul pentru care se solicită autorizarea. (3) În cazul în care A.N.S.V.S.A. apreciază că sunt necesare cantităţi suplimentare de produs, notifică operatorul în acest sens. Articolul 6A.N.S.V.S.A. analizează documentaţia depusă şi transmite mostrele furnizate de solicitant, în vederea analizării compoziţiei calitative şi cantitative a produsului, laboratoarelor acreditate în Uniunea Europeană sau în Spaţiul Economic European. Articolul 7 (1) După obţinerea rezultatului analizelor de laborator, o copie certificată a acestora, împreună cu documentaţia aferentă, se transmite de către A.N.S.V.S.A., spre evaluare, comisiei constituite atât din specialişti din comisia de farmacologie clinică, toxicologie şi toxicodependenţă şi din comisia de psihiatrie ale Ministerului Sănătăţii, cât şi din specialişti din structurile specializate ale Ministerului Administraţiei şi Internelor, în vederea certificării dacă produsul are sau nu efecte psihoactive. (2) Nominalizarea persoanelor care fac parte din comisia prevăzută la alin. (1) se aprobă prin ordin comun al ministrului sănătăţii şi al ministrului administraţiei şi internelor, în termen de maximum 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (3) Comisia prevăzută la alin. (1) poate solicita efectuarea de analize de laborator suplimentare. Articolul 8Cheltuielile necesare autorizării şi evaluării sunt suportate de solicitant. Articolul 9 (1) Dacă în urma evaluării se constată că produsul pentru care se solicită autorizarea este substitut, A.N.S.V.S.A.: a) comunică solicitantului refuzul de eliberare a autorizaţiei, în condiţiile prezentei legi; b) notifică Ministerul Sănătăţii în vederea efectuării demersurilor necesare pentru înscrierea substitutului în unul dintre tabelele din anexa la Legea nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope, cu modificările şi completările ulterioare şi, respectiv, la Legea nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Dacă în urma evaluării se constată că produsul pentru care se solicită autorizarea nu este substitut, A.N.S.V.S.A. eliberează autorizaţia pentru operaţiunile şi produsele solicitate, în termen de 30 de zile de la data obţinerii rezultatelor analizelor şi evaluărilor prevăzute la art. 6 şi 7. (3) A.N.S.V.S.A. ţine şi actualizează un registru special în care se înscriu operaţiunile şi produsele pentru care se emite autorizaţie, precum şi operatorii autorizaţi; datele din registru se fac publice prin afişare pe pagina de internet a instituţiei. Articolul 10Respingerea cererii de autorizare poate fi contestată de solicitant la instanţa competentă, în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. Articolul 11Prevederile legale referitoare la autorizarea tacită nu sunt aplicabile pentru obţinerea autorizaţiei prevăzute în prezentul capitol. Articolul 12Procedura de autorizare, inclusiv cea privind desfăşurarea analizelor şi evaluărilor prevăzute la art. 6 şi 7, modelul cererii de autorizare, modelul autorizaţiei, precum şi cuantumul tarifelor de autorizare şi de evaluare se stabilesc prin ordin comun al ministrului sănătăţii, al ministrului administraţiei şi internelor şi al preşedintelui A.N.S.V.S.A., care se emite în termen de maximum 10 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Capitolul III Control şi sancţiuni Articolul 13 (1) În cazul în care există sau se presupune în mod justificat că există un risc de a se efectua operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, împuterniciţii legali ai Ministerului Sănătăţii, ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor şi ai A.N.S.V.S.A. au dreptul să dispună blocarea mărfii, retragerea de pe piaţă, interzicerea utilizării produselor, suspendarea activităţilor, publicităţii sau, după caz, închiderea provizorie a locaţiilor în care aceste operaţiuni se desfăşoară. (2) În cazul prevăzut la alin. (1), dacă operaţiunile se desfăşoară prin mijloace electronice, Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, la sesizarea autorităţilor competente prevăzute la alin. (1), solicită furnizorilor de servicii de comunicaţii electronice blocarea accesului la conţinutul site-ului în cauză, în condiţiile legii. (3) Actul administrativ prin care se dispun măsurile de precauţie prevăzute la alin. (1) şi (2) poate fi contestat în condiţiile Legii nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare. (4) În vederea efectuării testelor de laborator şi/sau evaluărilor prealabile necesare, odată cu luarea măsurilor de precauţie prevăzute la alin. (1), autorităţile vor preleva probe. (5) Dacă în urma testelor de laborator şi/sau evaluărilor se constată că produsul nu este substitut, măsurile de precauţie se revocă. (6) Cheltuielile pentru efectuarea testelor/evaluărilor prevăzute la alin. (4) se suportă de către autorităţile prevăzute la alin. (1), în funcţie de autoritatea care a dispus măsurile, urmând a fi recuperate, după caz, de la operator în condiţiile legii. Articolul 14 (1) Ori de câte ori, în cadrul unei activităţi de control efectuate potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, se presupune în mod justificat că se efectuează operaţiuni ce au ca obiect produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, organul de control sesizează organele de urmărire penală competente. (2) În cazul în care operaţiunile respective se desfăşoară prin intermediul mijloacelor electronice, organele de control competente sesizează şi Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, care solicită furnizorilor de servicii prin mijloace electronice blocarea accesului la conţinutul site-ului în cauză, în condiţiile legii. Articolul 15 (1) Nerespectarea de către furnizorii de servicii prin mijloace electronice a obligaţiei de a bloca accesul la site în termen de 12 ore de la primirea solicitării prevăzute la art. 13 alin. (2) şi art. 14 alin. (2) din partea Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei. (2) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin.(1) se fac de către personalul împuternicit din cadrul Ministerului Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale. (3) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările ulterioare, cu excepţia art. 28 şi 29. Articolul 16 (1) Fapta persoanei care, fără a deţine autorizaţie eliberată în condiţiile prezentei legi, efectuează operaţiuni cu produse ştiind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 8 ani şi interzicerea unor drepturi, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă. (2) Fapta persoanei care, fără a deţine autorizaţie eliberată în condiţiile prezentei legi, efectuează operaţiuni cu produse despre care trebuia sau putea să prevadă că sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani. Articolul 17Fapta persoanei care, cu intenţie, efectuează operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, pretinzând sau disimulând că acestea sunt produse autorizate potrivit legii sau a căror comercializare este permisă de lege, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă. Articolul 18 (1) Dacă faptele prevăzute la art. 16 şi 17 au avut ca urmare vătămarea uneia sau mai multor persoane care necesită pentru vindecare îngrijiri medicale de cel mult 60 de zile, pedeapsa este închisoarea de la 6 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă. (2) Dacă faptele prevăzute la art. 16 şi 17 au avut ca urmare vătămarea uneia sau mai multor persoane care necesită pentru vindecare mai mult de 60 de zile de îngrijiri medicale ori vreuna dintre consecinţele prevăzute la art. 182 alin. (2) din Codul penal, pedeapsa este închisoarea de la 7 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi, iar dacă a avut ca urmare decesul unei persoane, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă. Articolul 19Constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă împiedicarea, sub orice formă, a personalului cu atribuţii de control din cadrul autorităţilor competente de a intra, în condiţiile prevăzute de lege, în timpul programului normal de lucru, în sedii şi incinte cu scopul efectuării controlului. Articolul 20Publicitatea făcută oricăror produse pretinzând în mod credibil că prin consum acestea produc efecte psihoactive constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la unu la 3 ani şi interzicerea unor drepturi. Articolul 21 (1) Infracţiunile prevăzute de prezenta lege sunt de competenţa Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. (2) Procurorii specializaţi din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism efectuează în mod obligatoriu urmărirea penală pentru infracţiunile prevăzute la alin. (1). Capitolul IV Dispoziţii tranzitorii şi finale Articolul 22 (1) Prevederile referitoare la obţinerea autorizaţiei se aplică în mod corespunzător şi operatorilor care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, desfăşoară operaţiuni cu produse susceptibile de a avea efecte psihoactive. (2) Cererea de autorizare, însoţită de documentaţia necesară, se depune în termen de o zi de la data intrării în vigoare a normelor prevăzute la art. 12. (3) Dispoziţiile art. 15 alin. (1) intră în vigoare la 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORROBERTA ALMA ANASTASEPREŞEDINTELE SENATULUIMIRCEA-DAN GEOANĂBucureşti, 7 noiembrie 2011.Nr. 194.-------

Noutăți

  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 93 din 29 decembrie 2014 privind realizarea unor angajamente ce derivă din hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului Moldovan şi alţii împotriva României nr. 1 din 5 iulie 2005 şi Moldovan şi alţii împotriva României nr. 2 din 12 iulie 2005
  • LEGE nr. 304 din 28 iunie 2004 (*republicată*) privind organizarea judiciară
  • LEGE nr. 275 din 23 iunie 2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2003 privind modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 82 din 25 octombrie 2006 pentru recunoaşterea meritelor personalului armatei participant la acţiuni militare
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 130 din 21 decembrie 2006 privind Inspecţia Socială
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 19 din 27 februarie 2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 83 din 15 noiembrie 2017 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2017
  • LEGE nr. 352 din 21 iulie 2006 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor
  • LEGE nr. 56 din 13 februarie 2003 pentru ratificarea Convenţiei europene privind televiziunea transfrontieră a Consiliului Europei, adoptată la Strasbourg la 5 mai 1989, şi acceptarea Protocolului de amendare a Convenţiei europene privind televiziunea transfrontieră a Consiliului Europei, adoptat la Strasbourg la 1 octombrie 1998
  • LEGE nr. 551 din 17 octombrie 2001 pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2000 privind unele măsuri pentru aprobarea şi implementarea Programului special de reabilitare a unor zone miniere defavorizate şi a altor zone cu dezechilibre economice şi sociale
  • LEGE nr. 46 din 19 martie 2008 (*republicată*) Codul silvic
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 87 din 18 septembrie 2013 pentru ratificarea amendamentelor convenite între România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, prin schimbul de scrisori semnate la Bucureşti la 1 martie 2012 şi la Paris la 1 august 2011 şi la 26 martie 2012, la Acordul-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucureşti la 27 decembrie 2005 şi la Paris la 10 ianuarie 2006, precum şi pentru modificarea art. 3 alin. (1) din Legea nr. 301/2006 pentru ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucureşti la 27 decembrie 2005 şi la Paris la 10 ianuarie 2006
  • LEGE nr. 67 din 25 martie 2004 (*republicată*) pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale*)
  • LEGEA nr. 8 din 14 martie 1996 (*republicată*) privind dreptul de autor şi drepturile conexe
  • LEGE nr. 273 din 29 iunie 2006 privind finanţele publice locale
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 64 din 30 decembrie 2015 privind prorogarea termenului prevăzut la alin. (4) al art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil
  • LEGE nr. 11 din 29 ianuarie 1991 privind combaterea concurentei neloiale
  • LEGE nr. 209 din 20 iulie 2015 privind anularea unor obligaţii fiscale
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 57 din 9 decembrie 2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare
  • LEGE nr. 215 din 23 aprilie 2001 (*republicată*) administraţiei publice locale
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 134 din 18 octombrie 2001 privind înfiinţarea Universităţii Creştine "Dimitrie Cantemir" din Bucureşti
  • LEGE nr. 116 din 15 martie 2002 privind prevenirea şi combaterea marginalizării sociale
  • LEGE nr. 79 din 7 aprilie 2005 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 4/2005 pentru aprobarea plafonului de îndatorare publică a României pentru anul 2005
  • LEGE nr. 17 din 9 decembrie 1982 pentru aprobarea Decretului nr. 46/1982 cu privire la majorarea retribuţiilor tarifare ale personalului muncitor, a alocaţiilor de stat pentru copii, a pensiilor şi alte drepturi care se acordă în raport de nivelul retribuţiilor sau pensiilor
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 53 din 22 decembrie 1998 cu privire la acordarea unor înlesniri la plata obligaţiilor bugetare
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 31 din 27 iunie 2012 pentru modificarea unor acte normative în domeniul serviciilor de plată
  • LEGE nr. 188 din 8 decembrie 1999 privind Statutul funcţionarilor publici
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 187 din 12 decembrie 2002 pentru ratificarea Contractului de finanţare dintre România, Banca Europeană de Investiţii şi Regia Autonomă "Administraţia Fluviala a Dunării de Jos" Galaţi pentru finanţarea Proiectului de protejare a malului Canalului Sulina, semnat la Bucureşti la 8 martie 2002
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 43 din 4 aprilie 2002 privind Parchetul Naţional Anticorupţie
  • LEGEA nr. 102 din 3 mai 2005 (republicată) privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal
  • LEGE nr. 352 din 2 decembrie 2005 privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 132/2005 pentru completarea art. 29 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 66/2005 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2005
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 60 din 25 aprilie 2001 privind achiziţiile publice
  • LEGE nr. 336 din 8 iulie 2004 privind mandatarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat" să exercite atribuţiile instituţiei publice implicate, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/1997 privind privatizarea societăţilor comerciale
  • LEGE nr. 205 din 26 mai 2004 privind protecţia animalelor
  • CODUL MUNCII din 2003 (LEGE nr. 53 din 24 ianuarie 2003)
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 206 din 4 decembrie 2008 privind măsurile de sprijin financiar acordat de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului operatorilor economici din portofoliu, în vederea depăşirii efectelor crizei economice financiare mondiale
  • LEGE nr. 19 din 2 iulie 1976 pentru aprobarea Decretului Consiliului de Stat nr. 154/1976 privind schimbarea denumirii unor organe de conducere colectivă ale unităţilor socialiste de stat
  • LEGE nr. 146 din 30 aprilie 2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor
  • LEGE nr. 51 din 18 decembrie 1970 pentru aprobarea Decretului nr. 415/1970 privind trecerea Inspectoratului General de Stat pentru Controlul Calităţii Produselor ca organ al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România.
  • LEGE nr. 135 din 1 iulie 2010 privind Codul de procedură penală
  • LEGE nr. 376 din 28 septembrie 2004 privind bursele private
  • LEGEA nr. 156 din 26 iulie 2000 (*republicată*) privind protecţia cetăţenilor români care lucrează în străinătate
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 37 din 26 martie 2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar
  • LEGE nr. 188 din 8 decembrie 1999 (*republicată*) privind Statutul funcţionarilor publici*)
  • LEGE nr. 326 din 3 decembrie 2013 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 60/2013 pentru completarea art. 4 alin. (1) din Legea nr. 349/2007 privind reorganizarea cadrului instituţional în domeniul managementului substanţelor chimice
  • LEGE nr. 74 din 28 aprilie 2016 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 111 din 8 decembrie 2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 120 din 25 septembrie 2002 (*republicată*) privind aprobarea Sistemului de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat*)
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 120 din 22 decembrie 2011 privind prorogarea unor termene
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 61 din 1 octombrie 2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2013 privind unele măsuri în domeniul instrumentelor structurale care privesc beneficiarii direcţi finanţaţi din fonduri externe nerambursabile, precum şi unele măsuri financiare în domeniul ex-ISPA din sectorul transporturi
  • LEGE nr. 108 din 24 noiembrie 1994 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Filipine privind promovarea şi protejarea investiţiilor, semnat la Bucureşti la 18 mai 1994
  • LEGE nr. 246 din 17 iulie 2013 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 88/2012 privind cadrul instituţional pentru coordonarea, implementarea şi gestionarea asistenţei financiare acordate României prin Mecanismul financiar al Spaţiului Economic European şi prin Mecanismul financiar norvegian pe perioada de programare 2009-2014
  • LEGE nr. 232 din 2 august 2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi
  • LEGE nr. 96 din 21 aprilie 2006 (*republicată*) privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor*)
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 192 din 12 decembrie 2002 privind reglementarea drepturilor de natura salariala ale funcţionarilor publici
  • LEGE nr. 289 din 15 februarie 2002 (*republicată*) privind perdelele forestiere de protecţie*)
  • LEGE nr. 164 din 8 mai 2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 127/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal
  • LEGE nr. 299 din 1 iulie 2003 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2003 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului clerical salarizat potrivit Legii nr. 142/1999 privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului
  • LEGE nr. 217 din 24 noiembrie 2011 privind trecerea satului Fânaţele Mădăraşului din componenţa comunei Band în componenţa comunei Mădăraş, judeţul Mureş
  • LEGE nr. 178 din 16 decembrie 2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 37/2005 privind recunoaşterea şi funcţionarea grupurilor şi organizaţiilor de producători, pentru comercializarea produselor agricole şi silvice
  • Contacte

    Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

    0743.087.930

    office@avocatura.com

    Urmărește-ne în social media

    Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC ADVO VALUE SRL.
    Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

    Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2020