Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică
LEGE nr. 127 din 20 iunie 2011 privind activitatea de emitere de monedă electronică
- Act publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 437 din 22 iunie 2011 -
Selectați versiunea
LEGE nr. 127 din 20 iunie 2011privind activitatea de emitere de monedă electronică Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 437 din 22 iunie 2011

Parlamentul României adoptă prezenta lege. Capitolul I Obiect, domeniu de aplicare şi definiţii Articolul 1Prezenta lege reglementează condiţiile de acces la activitatea de emitere de monedă electronică şi de desfăşurare a acestei activităţi, condiţiile de desfăşurare a activităţii de prestare de servicii de plată de către instituţiile emitente de monedă electronică, supravegherea prudenţială a instituţiilor emitente de monedă electronică, precum şi regimul privind răscumpărarea monedei electronice. Articolul 2 (1) Activitatea de emitere de monedă electronică poate fi desfăşurată de către următoarele categorii de emitenţi de monedă electronică: a) instituţii de credit, în înţelesul art. 7 alin. (1) pct. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare; b) instituţii emitente de monedă electronică, în înţelesul art. 4 alin. (1) lit. e); c) furnizori de servicii poştale care emit monedă electronică potrivit cadrului legislativ naţional aplicabil; d) Banca Centrală Europeană şi băncile centrale naţionale, atunci când acestea nu acţionează în calitate de autorităţi monetare sau în altă calitate ce implică exerciţiul autorităţii publice; e) statele membre şi autorităţile lor regionale ori locale, atunci când acestea acţionează în calitatea lor de autorităţi publice. (2) Capitolul II se aplică doar instituţiilor emitente de monedă electronică. Articolul 3Nu intră în domeniul de aplicare al prezentei legi: a) valoarea monetară stocată în instrumentele prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. k) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009 privind serviciile de plată, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările şi completările ulterioare; b) valoarea monetară destinată efectuării operaţiunilor de plată prevăzute la art. 4 alin. (1) lit. 1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările şi completările ulterioare. Articolul 4 (1) În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: a) agent - persoană fizică sau juridică ce furnizează servicii de plată în numele şi pe seama unei instituţii emitente de monedă electronică; b) consumator - persoană fizică ce acţionează în scopuri care se află în afara activităţii sale comerciale sau profesionale; c) cont de plăţi - cont ţinut în numele unuia sau al mai multor deţinători de monedă electronică şi utilizatori de servicii de plată şi utilizat pentru executarea operaţiunilor de plată; d) distribuitor - persoană fizică sau juridică ce prestează servicii de distribuţie şi, după caz, de răscumpărare de monedă electronică pe seama unei instituţii emitente de monedă electronică; e) instituţie emitentă de monedă electronică - persoană juridică autorizată în conformitate cu prevederile cap. II să emită monedă electronică; f) monedă electronică - valoare monetară stocată electronic, inclusiv magnetic, reprezentând o creanţă asupra emitentului, emisă la primirea fondurilor în scopul efectuării de operaţiuni de plată şi care este acceptată de o persoană, alta decât emitentul de monedă electronică; g) stat membru - orice stat membru al Uniunii Europene, precum şi orice stat aparţinând Spaţiului Economic European; h) stat membru de origine - stat membru în care se află sediul social al emitentului de monedă electronică sau, în cazul în care, în conformitate cu legislaţia naţională, emitentul de monedă electronică nu are sediu social, statul membru în care se află sediul real al acestuia; i) stat membru gazdă - stat membru, altul decât statul membru de origine, în care un emitent de monedă electronică are o sucursală, un distribuitor, un agent sau emite monedă electronică ori prestează servicii de plată; j) sucursală - unitate operaţională, fără personalitate juridică, alta decât sediul real, care constituie o parte a instituţiei emitente de monedă electronică şi care realizează direct toate sau unele dintre activităţile instituţiei emitente de monedă electronică. (2) Pentru termenii şi expresiile cuprinse în prezenta lege şi care nu au fost definite la alin. (1) se utilizează în mod corespunzător definiţiile prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările şi completările ulterioare. (3) În scopul determinării statutului de filială se aplică dispoziţiile art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările şi completările ulterioare. Articolul 5Toate unităţile operaţionale constituite în acelaşi stat membru de o instituţie emitentă de monedă electronică al cărei sediu real este în alt stat membru sunt considerate ca fiind o singură sucursală. Articolul 6Este interzis oricărei persoane care nu este emitent de monedă electronică în înţelesul art. 2 să emită monedă electronică. Capitolul II Autorizarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor emitente de monedă electronică Secţiunea 1 Cerinţe minime de acces la activitate Articolul 7 (1) Orice entitate care intenţionează să emită monedă electronică pe teritoriul României trebuie să dispună de o autorizaţie, potrivit prezentului capitol, înainte de începerea acestei activităţi. (2) Banca Naţională a României poate acorda autorizaţie doar unei persoane juridice române constituite în baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Articolul 8 (1) Banca Naţională a României acordă autorizaţie unei entităţi doar dacă, potrivit informaţiilor şi documentelor care însoţesc cererea, sunt respectate toate cerinţele prevăzute de prezentul capitol şi de reglementările date în aplicarea acestuia şi evaluarea proiectului prezentat este favorabilă. (2) În scopul aplicării alin. (1), Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor furnizează Băncii Naţionale a României, la cererea acesteia, informaţii cu privire la persoane şi entităţi expuse la risc de spălare a banilor şi finanţare a actelor de terorism. (3) În vederea luării unei decizii privind cererea de autorizare, Banca Naţională a României poate consulta şi alte autorităţi cu competenţe relevante. Articolul 9Sediul real al instituţiei emitente de monedă electronică autorizate de Banca Naţională a României trebuie să se situeze pe teritoriul României. Articolul 10Banca Naţională a României acordă autorizaţia numai dacă este încredinţată că, din perspectiva necesităţii asigurării unui management prudent şi sănătos al instituţiei emitente de monedă electronică, instituţia emitentă de monedă electronică dispune de un cadru formal de administrare a activităţii de emitere de monedă electronică riguros conceput, care să includă o structură organizatorică clară, cu linii de responsabilitate bine definite, transparente şi coerente, de proceduri eficiente de identificare, administrare, monitorizare şi raportare a riscurilor la care este sau ar putea fi expusă şi de mecanisme de control intern adecvate, inclusiv proceduri administrative şi contabile riguroase. Cadrul de administrare, procedurile şi mecanismele trebuie să fie cuprinzătoare şi adaptate la natura, extinderea şi complexitatea activităţii de prestare de servicii de plată şi de emitere de monedă electronică prestate de instituţia emitentă de monedă electronică. Articolul 11 (1) Banca Naţională a României acordă autorizaţie numai dacă este încredinţată că, din perspectiva necesităţii asigurării unui management prudent şi sănătos al instituţiei emitente de monedă electronică, persoanele responsabile pentru conducerea şi administrarea activităţii de emitere de monedă electronică au o bună reputaţie şi dispun de cunoştinţe şi experienţă adecvate naturii, extinderii şi complexităţii activităţii vizate. (2) Persoanele responsabile pentru conducerea şi administrarea activităţii de emitere de monedă electronică sunt, în funcţie de forma de organizare juridică şi de tipul activităţilor desfăşurate: a) administratorii, asociaţii comanditaţi, directorii ori, după caz, membrii consiliului de supraveghere şi membrii directoratului, ai instituţiilor emitente de monedă electronică care au ca activitate principală emiterea de monedă electronică; sau b) în cazul instituţiilor emitente de monedă electronică care nu au ca activitate principală emiterea de monedă electronică, persoanele responsabile pentru coordonarea structurii organizatorice care asigură desfăşurarea activităţii de emitere de monedă electronică. (3) Fiecare dintre persoanele prevăzute la alin. (2) trebuie să fie aprobată de Banca Naţională a României înainte de începerea exercitării responsabilităţilor. Articolul 12Banca Naţională a României acordă autorizaţie numai dacă este încredinţată că, din perspectiva necesităţii asigurării unui management prudent şi sănătos al instituţiei emitente de monedă electronică, calitatea acţionarilor sau asociaţilor care deţin participaţii calificate este adecvată. Articolul 13Dacă între instituţia emitentă de monedă electronică, persoană juridică română, şi alte persoane fizice sau juridice există legături strânse, Banca Naţională a României acordă autorizaţie numai dacă aceste legături ori dispoziţiile legale, măsurile de natură administrativă din jurisdicţia unui stat terţ ce guvernează una sau mai multe persoane fizice ori juridice cu care instituţia emitentă de monedă electronică are legături strânse sau dificultăţile în aplicarea dispoziţiilor ori măsurilor respective nu împiedică exercitarea eficientă a funcţiilor sale de supraveghere. Articolul 14Condiţiile prevăzute la art. 10-13 se aplică în mod corespunzător şi pentru activitatea de servicii de plată prestată de instituţia emitentă de monedă electronică. Articolul 15În situaţia în care instituţia emitentă de monedă electronică este implicată şi în alte activităţi comerciale, altele decât emiterea de monedă electronică şi prestarea de servicii de plată, Banca Naţională a României poate solicita constituirea unei entităţi distincte pentru activitatea de emitere de monedă electronică şi de prestare de servicii de plată, în cazul în care apreciază, în procedura de autorizare sau în procesul de supraveghere, că celelalte activităţi comerciale prejudiciază sau ar putea prejudicia fie soliditatea situaţiei financiare a instituţiei emitente de monedă electronică, fie capacitatea Băncii Naţionale a României de a supraveghea respectarea de către instituţia emitentă de monedă electronică a tuturor obligaţiilor impuse de prezentul capitol şi de reglementările date în aplicarea acestuia. Articolul 16Autorizaţia emisă de Banca Naţională a României permite instituţiei emitente de monedă electronică, persoană juridică română, să emită monedă electronică şi să presteze serviciile de plată prevăzute de autorizaţie în orice stat membru, în condiţiile prevăzute în secţiunea a 5-a. Articolul 17Fără a se aduce atingere dispoziţiilor prezentului capitol, Banca Naţională a României stabileşte prin reglementări documentaţia care trebuie să însoţească cererea pentru obţinerea autorizaţiei, precum şi criteriile pe baza cărora se verifică îndeplinirea cerinţelor prevăzute la art. 11 alin. (1) şi la art. 12. Articolul 18 (1) Instituţiile emitente de monedă electronică trebuie să dispună la data autorizării de un nivel al capitalului iniţial de cel puţin echivalentul în lei a 350.000 euro. (2) Banca Naţională a României stabileşte prin reglementări emise în aplicarea prezentului capitol elementele care intră în calculul capitalului iniţial, precum şi alte criterii privind modul de determinare a acestuia. Articolul 19Instituţiile emitente de monedă electronică trebuie să emită moneda electronică fără întârziere, la primirea fondurilor în schimbul cărora aceasta este emisă. Articolul 20 (1) Instituţiile emitente de monedă electronică pot deschide şi menţine conturi de plăţi pentru clienţii lor, destinate exclusiv executării operaţiunilor de plată. (2) Instituţiilor emitente de monedă electronică le este interzisă atragerea de depozite ori de alte fonduri rambursabile de la public, în sensul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2006, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Primirea de fonduri destinate emiterii de monedă electronică cu respectarea prevederilor art. 19, respectiv prestării de servicii de plată, nu este considerată atragere de depozite sau de alte fonduri rambursabile de la public. Articolul 21 (1) Pe lângă emiterea de monedă electronică, instituţiile emitente de monedă electronică pot desfăşura următoarele activităţi: a) prestarea serviciilor de plată prevăzute la art. 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările şi completările ulterioare; b) prestarea unor servicii operaţionale şi conexe legate de emiterea de monedă electronică şi de prestarea de servicii de plată, cum ar fi: asigurarea executării operaţiunilor de plată, servicii de schimb valutar, activităţi de păstrare în custodie sau stocarea şi procesarea datelor; c) administrarea sistemelor de plăţi; d) activităţi comerciale, altele decât emiterea de monedă electronică şi prestarea de servicii de plată, cu respectarea cadrului legislativ aplicabil. (2) Activităţile prevăzute la alin. (1) pot fi realizate de instituţiile emitente de monedă electronică pe teritoriul României, cu respectarea legislaţiei în domeniu. Articolul 22 (1) Instituţiile emitente de monedă electronică pot acorda credite legate de serviciile de plată precizate la art. 8 lit. d), e) şi g) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările şi completările ulterioare, în condiţiile stabilite de respectiva reglementare. (2) Instituţiile emitente de monedă electronică pot acorda credite, altele decât cele prevăzute la alin. (1), cu respectarea dispoziţiilor Legii nr. 93/2009 privind instituţiile financiare nebancare, cu modificările şi completările ulterioare. (3) Creditele acordate de instituţiile emitente de monedă electronică nu pot avea ca sursă fondurile primite în schimbul monedei electronice emise. Secţiunea a 2-a Autorizarea instituţiilor emitente de monedă electronică Articolul 23În vederea obţinerii autorizaţiei pentru emiterea de monedă electronică şi prestarea serviciilor de plată, solicitantul trebuie să remită Băncii Naţionale a României o cerere însoţită de documentaţia şi de informaţiile prevăzute în reglementările emise de Banca Naţională a României în aplicarea prezentului capitol. Articolul 24 (1) Banca Naţională a României evaluează şi comunică solicitantului hotărârea sa cu privire la acordarea autorizaţiei sau respingerea cererii de autorizare, în termen de 3 luni de la data primirii cererii care îndeplineşte cerinţa prevăzută la art. 23. (2) În termen de maximum 10 zile lucrătoare de la data primirii cererii, Banca Naţională a României confirmă îndeplinirea cerinţei prevăzute la art. 23 sau, în situaţia în care nu este îndeplinită condiţia prevăzută la art. 23, comunică solicitantului documentele şi informaţiile necesare pentru îndeplinirea acesteia, termenul specificat la alin. (1) începând să curgă de la data primirii documentelor şi informaţiilor solicitate. (3) Banca Naţională a României poate solicita, în termen de maximum 20 de zile lucrătoare de la data primirii cererii care îndeplineşte cerinţa prevăzută la art. 23, alte informaţii relevante pentru evaluare. Solicitantul trebuie să transmită informaţiile solicitate în termen de maximum 30 de zile lucrătoare de la data comunicării solicitării, perioadă în care termenul prevăzut la alin. (1) se suspendă. (4) Solicitantul poate furniza din propria iniţiativă orice alte informaţii şi/sau documente considerate relevante, însă acestea trebuie să fie prezentate cel târziu cu 30 de zile anterior datei expirării termenului în care Banca Naţională a României trebuie să se pronunţe asupra cererii de autorizare. Articolul 25 (1) Banca Naţională a României respinge o cerere de autorizare dacă din evaluarea realizată în condiţiile prevăzute de prezentul capitol şi de reglementările emise în aplicare rezultă una dintre următoarele situaţii: a) capitalul iniţial se situează sub nivelul minim stabilit de dispoziţiile legale în vigoare; b) din evaluarea planului de activitate şi a planului de afaceri prezentate rezultă că instituţia emitentă de monedă electronică nu poate asigură realizarea obiectivelor propuse în condiţiile respectării cerinţelor stabilite în prezentul capitol şi a reglementărilor aplicabile; c) cadrul de administrare a activităţii de emitere de monedă electronică şi de prestare a serviciilor de plată, procedurile de identificare, administrare, monitorizare şi raportare a riscurilor la care este sau ar putea fi expusă instituţia emitentă de monedă electronică şi mecanismele de control intern nu sunt cuprinzătoare şi adaptate la natura, extinderea şi complexitatea acestei activităţi; d) persoanele responsabile pentru conducerea şi administrarea activităţii de emitere de monedă electronică şi de prestare a serviciilor de plată nu au o bună reputaţie ori nu dispun de cunoştinţe şi experienţă adecvate naturii, extinderii şi complexităţii activităţii vizate; e) calitatea acţionarilor sau asociaţilor care deţin participaţii calificate nu este adecvată; f) legăturile strânse dintre instituţia emitentă de monedă electronică şi alte persoane fizice sau juridice sunt de natură să împiedice exercitarea eficientă de către Banca Naţională a României a funcţiilor sale de supraveghere; g) dispoziţiile legale, măsurile de natură administrativă din jurisdicţia unui stat terţ ce guvernează una sau mai multe persoane fizice ori juridice cu care instituţia emitentă de monedă electronică are legături strânse sau dificultăţile în aplicarea acestor dispoziţii ori măsuri sunt de natură să împiedice exercitarea eficientă de către Banca Naţională a României a funcţiilor sale de supraveghere; h) nu sunt respectate alte condiţii prevăzute în prezentul capitol sau în reglementările emise în aplicare. (2) În cazul în care Banca Naţională a României respinge cererea de autorizare, hotărârea cuprinde şi motivele care au stat la baza acesteia. Articolul 26 (1) Banca Naţională a României poate retrage autorizaţia acordată unei instituţii emitente de monedă electronică în următoarele situaţii: a) instituţia emitentă de monedă electronică nu şi-a început activitatea de emitere de monedă electronică şi de prestare de servicii de plată în termen de 12 luni de la data acordării autorizaţiei sau a încetat să mai desfăşoare activitate de mai mult de 6 luni; b) autorizaţia a fost obţinută pe baza unor informaţii false sau prin orice alt mijloc ilegal; c) instituţia emitentă de monedă electronică nu mai îndeplineşte condiţiile care au stat la baza acordării autorizaţiei ori alte condiţii prevăzute de prezentul capitol şi de reglementările emise în aplicare; d) continuarea activităţii pentru care a fost autorizată instituţia emitentă de monedă electronică periclitează stabilitatea sistemului de plăţi; e) ca sancţiune, potrivit art. 71 alin. (1) lit. e); f) în oricare alte situaţii prevăzute de legislaţia în vigoare. (2) Hotărârea Băncii Naţionale a României cu privire la retragerea autorizaţiei se comunică în scris instituţiei emitente de monedă electronică, împreună cu motivele care au stat la baza hotărârii, şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, şi în cel puţin două cotidiene de circulaţie naţională. (3) Acţionarii sau asociaţii instituţiei emitente de monedă electronică pot hotărî renunţarea la autorizaţie şi, dacă este cazul, dizolvarea entităţii, numai dacă pentru instituţia emitentă de monedă electronică nu s-a deschis procedura insolvenţei. (4) În situaţia prevăzută la alin. (3), instituţia emitentă de monedă electronică comunică Băncii Naţionale a României hotărârea adunării generale a acţionarilor, respectiv a asociaţilor, însoţită de un plan care să asigure stingerea integrală a obligaţiilor faţă de deţinătorii de monedă electronică şi, după caz, faţă de utilizatorii de servicii de plată. (5) Banca Naţională a României aprobă solicitarea de renunţare la autorizaţie numai în situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile prevăzute la alin. (3) şi (4). (6) Autorizaţia unei instituţii emitente de monedă electronică îşi încetează de drept valabilitatea în următoarele situaţii: a) a avut loc o fuziune sau o divizare a instituţiei emitente de monedă electronică în urma căreia aceasta îşi încetează existenţa; b) s-a pronunţat o hotărâre de declanşare a procedurii falimentului instituţiei emitente de monedă electronică. (7) Încetarea valabilităţii autorizaţiei în situaţiile prevăzute la alin. (5) şi (6) se publică de către Banca Naţională a României în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, şi în cel puţin două cotidiene de circulaţie naţională. (8) Hotărârea Băncii Naţionale a României cu privire la retragerea autorizaţiei sau cu privire la încetarea valabilităţii autorizaţiei unei instituţii emitente de monedă electronică în situaţia prevăzută la alin. (5) devine efectivă la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, sau la o dată ulterioară, prevăzută în hotărâre. (9) De la data intrării în vigoare a hotărârii de retragere a autorizaţiei, respectiv de la încetarea valabilităţii acesteia, entităţile nu mai pot emite monedă electronică şi nu mai pot presta servicii de plată. Secţiunea a 3-a Cerinţe operaţionale Articolul 27Instituţiile emitente de monedă electronică trebuie să dispună permanent de fonduri proprii care să se situeze la un nivel ce nu poate fi mai mic decât maximul dintre nivelul minim al capitalului iniţial prevăzut pentru autorizare şi valoarea rezultată din însumarea nivelurilor determinate potrivit prevederilor art. 28 şi 29. Articolul 28Banca Naţională a României stabileşte prin reglementări emise în aplicarea prezentului capitol cerinţe privind fondurile proprii ale unei instituţii emitente de monedă electronică aferente activităţii cu monedă electronică, referitoare la metoda de determinare a necesarului, elementele care intră în calcul şi alte aspecte privind modul de determinare. Articolul 29 (1) Necesarul de fonduri proprii ale unei instituţii emitente de monedă electronică aferent activităţii de prestare a serviciilor de plată, altele decât cele legate de emiterea de monedă electronică, se determină potrivit prevederilor cap. IV "Nivelul minim, componenţa şi cerinţe de raportare ale fondurilor proprii" din Regulamentul Băncii Naţionale a României nr. 21/2009 privind instituţiile de plată, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Instituţiile emitente de monedă electronică trebuie să fundamenteze alegerea metodei de determinare a necesarului de fonduri proprii aferent activităţii prevăzute la alin. (1), astfel încât Banca Naţională a României să fie încredinţată asupra adecvării metodei la situaţia concretă a instituţiei emitente de monedă electronică. În caz contrar, Banca Naţională a României poate impune în procesul de autorizare sau de supraveghere metoda de determinare a necesarului de fonduri proprii. Articolul 30 (1) Pe baza evaluării procedurilor de gestionare a riscului, a bazelor de date privind riscul de pierdere şi a mecanismelor de control intern ale instituţiei emitente de monedă electronică, Banca Naţională a României poate solicita unei instituţii emitente de monedă electronică să dispună de un nivel al fondurilor proprii cu până la 20% mai mare decât valoarea rezultată din însumarea nivelurilor determinate potrivit art. 28 şi 29 sau poate permite instituţiei emitente de monedă electronică să dispună de un nivel al fondurilor proprii cu până la 20% mai mic decât valoarea rezultată din însumarea nivelurilor determinate potrivit art. 28 şi 29. (2) Nivelul fondurilor proprii rezultat din aplicarea dispoziţiilor alin. (1) nu poate fi mai mic decât nivelul minim al capitalului iniţial prevăzut la art. 18. Articolul 31 (1) Este interzisă utilizarea multiplă a elementelor eligibile pentru calcularea nivelului fondurilor proprii ale unei instituţii emitente de monedă electronică, în cazul în care aceasta aparţine unui grup din care mai fac parte o altă instituţie emitentă de monedă electronică, o instituţie de credit, o instituţie de plată, o societate de servicii de investiţii financiare, o societate de administrare a portofoliului, o societate de asigurări sau o societate de reasigurări. (2) Este interzisă utilizarea multiplă a elementelor eligibile pentru calcularea nivelului fondurilor proprii, în situaţia în care instituţia emitentă de monedă electronică prestează şi servicii de plată, altele decât cele legate de emiterea de monedă electronică şi/sau alte activităţi comerciale. Articolul 32 (1) Instituţiile emitente de monedă electronică trebuie să protejeze fondurile primite în schimbul monedei electronice prin una dintre următoarele metode: a) fondurile sunt evidenţiate şi păstrate separat de fondurile destinate activităţilor desfăşurate de instituţia emitentă de monedă electronică, altele decât emiterea de monedă electronică, şi, în cazul în care moneda electronică nu a fost răscumpărată/transferată altui emitent de monedă electronică înainte de terminarea zilei lucrătoare ulterioare zilei în care au fost primite, se depun într-un cont separat la o instituţie de credit sau se investesc în active de foarte bună calitate, astfel cum sunt definite în reglementările emise de Banca Naţională a României în aplicarea prezentului capitol; b) fondurile sunt asigurate în mod corespunzător printr-o poliţă de asigurare sau o altă garanţie comparabilă furnizată de o societate de asigurări sau de o instituţie de credit care nu aparţine grupului din care face parte instituţia emitentă de monedă electronică respectivă, pentru o sumă echivalentă cu cea care ar fi trebuit să fie evidenţiată şi păstrată separat în absenţa poliţei de asigurare sau a altei garanţii comparabile, plătibilă în cazul în care instituţia emitentă de monedă electronică nu poate să îşi îndeplinească obligaţiile financiare. (2) Prin derogare de la prevederile legislaţiei în materie, deţinătorii de monedă electronică au prioritate faţă de alţi creditori la distribuirea fondurilor protejate potrivit alin. (1), în cazul în care instituţia emitentă de monedă electronică nu îşi mai îndeplineşte obligaţiile, în particular, în caz de insolvenţă a instituţiei emitente de monedă electronică. Articolul 33 (1) În aplicarea art. 32, în cazul în care plata contravalorii monedei electronice emise se realizează prin intermediul unui instrument de plată, obligaţia de a proteja fondurile în cauză intervine de la momentul la care este creditat contul instituţiei emitente de monedă electronică sau fondurile sunt făcute disponibile în alt mod instituţiei emitente de monedă electronică. (2) Protejarea fondurilor în situaţia prevăzută la alin. (1) trebuie să se realizeze în termen de cel mult 5 zile lucrătoare de la data emiterii monedei electronice. Articolul 34 (1) În cazul în care doar o parte din valoarea monetară emisă se utilizează ca monedă electronică, iar restul se utilizează în alte scopuri, instituţia emitentă de monedă electronică are obligaţia să aplice prevederile art. 32 şi 33 numai pentru partea de fonduri primită în schimbul monedei electronice ce se utilizează ca monedă electronică. (2) În cazul în care nu se cunoaşte în avans ponderea valorii monetare ce se utilizează ca monedă electronică ori aceasta este variabilă, instituţiile emitente de monedă electronică pot aplica prevederile art. 32 şi 33 doar unei părţi reprezentative din totalul fondurilor, parte care se estimează că va fi utilizată ca monedă electronică, cu condiţia ca estimarea să fie realizată rezonabil, pe baza datelor istorice, de o manieră satisfăcătoare pentru Banca Naţională a României. Articolul 35Instituţiile emitente de monedă electronică trebuie să protejeze fondurile pentru executarea operaţiunilor de plată, altele decât cele legate de emiterea de monedă electronică, primite de la utilizatorii de servicii de plată direct sau prin intermediul unui alt prestator de servicii de plată, în conformitate cu dispoziţiile art. 31-33 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi reglementările emise în aplicarea acestora. Articolul 36 (1) Pentru creditele legate de serviciile de plată instituţiile emitente de monedă electronică constituie, regularizează şi utilizează provizioane specifice de risc de credit, potrivit reglementărilor emise de Banca Naţională a României. (2) Provizioanele astfel constituite sunt deductibile la calculul impozitului pe profit, în conformitate cu prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare. Articolul 37Instituţiile emitente de monedă electronică, ce acordă credite legate de serviciile de plată şi a căror activitate este limitată la emiterea de monedă electronică şi prestarea de servicii de plată, vor organiza şi vor conduce contabilitatea în conformitate cu prevederile Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi cu reglementările specifice elaborate de Banca Naţională a României, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. Articolul 38Situaţiile financiare anuale şi situaţiile financiare anuale consolidate ale instituţiilor emitente de monedă electronică prevăzute la art. 37 sunt supuse auditării de către auditorii statutari sau firme de audit. Articolul 39 (1) În scopul supravegherii, instituţiile emitente de monedă electronică transmit Băncii Naţionale a României informaţii contabile distincte, aferente următoarelor activităţi: a) emiterea de monedă electronică şi prestarea de servicii de plată legate de emiterea de monedă electronică, inclusiv serviciile operaţionale şi conexe acestora prevăzute la art. 21 alin. (1) lit. b; b) prestarea de servicii de plată, altele decât cele legate de emiterea de monedă electronică, inclusiv serviciile operaţionale şi conexe acestora; c) celelalte activităţi desfăşurate de instituţia emitentă de monedă electronică. (2) Informaţiile contabile prevăzute la alin. (1) trebuie însoţite de un raport de audit elaborat potrivit reglementărilor aplicabile, iar în cazul instituţiilor emitente de monedă electronică care au obligaţia legală de auditare a situaţiilor financiare, raportul trebuie întocmit de către auditorul statutar sau de către firma de audit a instituţiei emitente de monedă electronică. Articolul 40Instituţiile emitente de monedă electronică sunt obligate să prezinte Băncii Naţionale a României informaţiile contabile prevăzute la art. 39 alin. (1), precum şi alte date şi informaţii solicitate, la termenele şi în forma stabilite prin reglementările emise de Banca Naţională a României în aplicarea prezentului capitol. Articolul 41 (1) Auditorul statutar sau firma de audit al/a unei instituţii emitente de monedă electronică trebuie să informeze Banca Naţională a României de îndată ce, în exercitarea atribuţiilor sale la instituţia emitentă de monedă electronică ori în situaţia în care exercită sarcini specifice într-o entitate care are legături strânse decurgând dintr-o relaţie de control cu instituţia emitentă de monedă electronică, a luat cunoştinţă despre orice fapt sau decizie în legătură cu instituţia emitentă de monedă electronică, fapt sau decizie care: a) reprezintă o încălcare semnificativă a legii şi/sau a reglementărilor ori a altor acte emise în aplicarea acestora, prin care sunt stabilite condiţiile de autorizare sau cerinţe privind desfăşurarea activităţii de emitere de monedă electronică sau de prestare a serviciilor de plată; b) este de natură să afecteze capacitatea instituţiei emitente de monedă electronică de a funcţiona în continuare; c) poate conduce la un refuz din partea auditorului statutar sau firmei de audit de a-şi exprima opinia asupra situaţiilor financiare sau la exprimarea de către aceştia a unei opinii cu rezerve. (2) La solicitarea Băncii Naţionale a României, auditorul statutar sau firma de audit al/a instituţiei emitente de monedă electronică are obligaţia să furnizeze orice detalii, clarificări, explicaţii privind activitatea de audit desfăşurată. (3) Îndeplinirea cu bună-credinţă de către auditorul statutar sau firma de audit al/a instituţiei emitente de monedă electronică a obligaţiei de a informa Banca Naţională a României potrivit prevederilor alin. (1) şi (2) nu constituie încălcare a obligaţiei de păstrare a secretului profesional, care revine acestuia/acesteia potrivit legii sau clauzelor contractuale, şi nu poate atrage răspunderea de orice natură a acestuia/acesteia. (4) Banca Naţională a României are acces la orice documente întocmite de auditorul statutar sau firma de audit al/a instituţiei emitente de monedă electronică pe parcursul acţiunii de audit. Articolul 42Fără a aduce atingere prevederilor legislaţiei în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării actelor de terorism sau altor dispoziţii relevante ale legislaţiei în vigoare, instituţiile emitente de monedă electronică păstrează toate evidenţele aferente activităţii de emitere de monedă electronică şi de prestare a serviciilor de plată timp de cel puţin 5 ani de la terminarea operaţiunii. Articolul 43 (1) Instituţiile emitente de monedă electronică au obligaţia de a se asigura de respectarea cerinţelor impuse de prezentul capitol şi de reglementările emise în aplicare, în cazul în care deleagă unor terţi realizarea unor funcţii operaţionale. (2) Instituţiile emitente de monedă electronică sunt responsabile pentru toate actele angajaţilor lor şi pentru activitatea desfăşurată de sucursale, agenţi, distribuitori şi alte entităţi către care externalizează activităţi. Secţiunea a 4-a Externalizarea activităţilor instituţiilor emitente de monedă electronică, persoane juridice române, şi desfăşurarea de către acestea prin intermediul agenţilor a activităţii de prestare a serviciilor de plată Articolul 44 (1) Instituţiilor emitente de monedă electronică le este interzisă externalizarea totală sau parţială a emiterii de monedă electronică. (2) Instituţiile emitente de monedă electronică pot utiliza persoane fizice sau juridice pentru distribuirea şi răscumpărarea de monedă electronică. Articolul 45 (1) Instituţiile emitente de monedă electronică informează Banca Naţională a României în cazul în care intenţionează să externalizeze funcţii operaţionale aferente emiterii de monedă electronică. (2) La externalizarea funcţiilor operaţionale importante, instituţia emitentă de monedă electronică trebuie să se asigure că aceasta se realizează fără afectarea semnificativă a calităţii mecanismelor de control intern ale instituţiei emitente de monedă electronică şi nu împiedică exercitarea eficientă de către autoritatea de supraveghere a verificărilor referitoare la respectarea obligaţiilor instituţiilor emitente de monedă electronică stabilite în prezentul capitol şi reglementările emise în aplicare. Articolul 46 (1) În aplicarea prevederilor art. 45, o funcţie operaţională este considerată importantă dacă nerealizarea acesteia sau realizarea sa în mod defectuos prejudiciază în mod semnificativ capacitatea instituţiei emitente de monedă electronică de a se conforma permanent condiţiilor de autorizare impuse de prevederile prezentului capitol şi de reglementările emise în aplicarea acestuia sau altor obligaţii care îi revin în conformitate cu prezenta lege ori afectează semnificativ performanţele financiare, stabilitatea instituţiei emitente de monedă electronică sau continuitatea activităţii de emitere de monedă electronică. (2) Externalizarea funcţiilor operaţionale importante se poate realiza numai cu respectarea de către instituţia emitentă de monedă electronică a următoarelor condiţii: a) externalizarea nu conduce la delegarea responsabilităţii organelor de conducere; b) relaţia şi obligaţiile instituţiei emitente de monedă electronică în raport cu deţinătorii de monedă electronică în conformitate cu prezenta lege şi reglementările emise în aplicare nu sunt afectate; c) nu se prejudiciază respectarea condiţiilor impuse instituţiei emitente de monedă electronică în vederea autorizării în conformitate cu prezentul capitol şi reglementările emise în aplicarea acestuia; d) niciuna dintre condiţiile impuse în vederea autorizării instituţiei emitente de monedă electronică nu este înlăturată sau modificată. Articolul 47Dispoziţiile art. 45 şi 46 se aplică în mod corespunzător, în cazul în care instituţiile emitente de monedă electronică intenţionează să externalizeze funcţii operaţionale legate de prestarea de servicii de plată. Articolul 48 (1) Instituţiile emitente de monedă electronică pot presta prin intermediul agenţilor servicii de plată cu aplicarea în mod corespunzător a prevederilor secţiunii a 4-a din titlul II şi art. 56-58 şi art. 60 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările şi completările ulterioare, a reglementărilor emise în aplicarea acesteia şi a prezentei legi. (2) Instituţiile emitente de monedă electronică se asigură că agenţii care acţionează pe seama lor informează utilizatorii serviciilor de plată despre acest fapt. (3) În aplicarea prevederilor alin. (1), trimiterea la registrul instituţiilor de plată va fi interpretată ca trimitere la registrul instituţiilor emitente de monedă electronică prevăzut la art. 60. Secţiunea a 5-a Procedura de notificare pentru desfăşurarea activităţii în alte state membre de către instituţii emitente de monedă electronică, persoane juridice române Articolul 49 (1) Orice instituţie emitentă de monedă electronică autorizată, persoană juridică română, care intenţionează să emită monedă electronică pentru prima dată într-un alt stat membru, prin stabilirea unei sucursale ori în mod direct, transmite Băncii Naţionale a României o cerere însoţită de informaţiile prevăzute la alin. (2). (2) În termen de 10 zile de la primirea cererii, Banca Naţională a României comunică autorităţii competente din statul membru gazdă informaţii privind denumirea şi sediul instituţiei emitente de monedă electronică, tipul activităţilor pe care intenţionează să le desfăşoare pe teritoriul statului membru gazdă şi, după caz, numele persoanelor responsabile pentru conducerea sucursalei şi structura organizatorică a acesteia şi solicită opinia în legătură cu intenţia instituţiei emitente de monedă electronică de a emite monedă electronică prin intermediul unei sucursale. (3) În termen de cel mult două luni de la primirea cererii de înregistrare a sucursalei, Banca Naţională a României decide cu privire la aceasta, cu luarea în considerare a opiniei exprimate de autoritatea competentă din statul membru gazdă. (4) Banca Naţională a României poate radia sucursala din registrul prevăzut la art. 60, în cazul în care autoritatea competentă din statul membru gazdă comunică avizul său negativ ulterior expirării termenului prevăzut la alin. (3). Articolul 50 (1) Instituţiile emitente de monedă electronică pot emite monedă electronică prin intermediul unei sucursale numai ulterior înscrierii acesteia în registrul prevăzut la art. 60. (2) Instituţiile emitente de monedă electronică pot emite monedă electronică în mod direct de la data la care Banca Naţională a României realizează notificarea potrivit art. 49 alin. (2) şi informează solicitantul asupra acestui fapt. Articolul 51 (1) Orice instituţie emitentă de monedă electronică ce intenţionează să utilizeze persoane fizice sau juridice pentru distribuirea şi, după caz, răscumpărarea de monedă electronică în alt stat membru transmite Băncii Naţionale a României o cerere însoţită de informaţiile prevăzute la alin. (2). (2) În termen de 10 zile de la primirea cererii, Banca Naţională a României comunică autorităţii competente din statul membru gazdă informaţiile privind denumirea şi sediul instituţiei emitente de monedă electronică, denumirea şi sediul distribuitorului, respectiv numele şi adresa acestuia, tipul serviciilor pe care intenţionează să le presteze pe teritoriul statului membru gazdă şi, după caz, identitatea persoanelor responsabile pentru administrarea distribuitorului şi structura organizatorică a acestuia. (3) Instituţiile emitente de monedă electronică pot distribui şi răscumpăra monedă electronică prin intermediul distribuitorilor de la data la care Banca Naţională a României realizează notificarea potrivit alin. (2) şi informează solicitantul asupra acestui fapt. Articolul 52Dispoziţiile art. 49 şi 50 se aplică în mod corespunzător în cazul în care instituţiile emitente de monedă electronică intenţionează să presteze servicii de plată pentru prima dată într-un alt stat membru, prin stabilirea unei sucursale ori în mod direct. Secţiunea a 6-a Relaţia cu state terţe Articolul 53 (1) Instituţiile emitente de monedă electronică, persoane juridice române, pot emite monedă electronică şi/sau presta servicii de plată în state terţe prin înfiinţarea unei sucursale, potrivit reglementărilor emise de Banca Naţională a României în aplicarea prezentului capitol. (2) Instituţiile emitente de monedă electronică pot utiliza persoane fizice sau juridice pentru distribuirea şi răscumpărarea de monedă electronică în state terţe, potrivit reglementărilor emise de Banca Naţională a României. Articolul 54Banca Naţională a României reglementează condiţiile în care poate înscrie în registrul prevăzut la art. 60 sucursala stabilită într-un stat terţ şi documentaţia care trebuie să însoţească cererea în vederea înscrierii. Articolul 55Banca Naţională a României poate respinge cererea de înregistrare formulată în baza dispoziţiilor art. 54 dacă, pe baza informaţiilor deţinute şi a documentaţiei prezentate de instituţia emitentă de monedă electronică, consideră că: a) instituţia emitentă de monedă electronică nu dispune de o situaţie financiară corespunzătoare în raport cu activitatea propusă; b) cadrul de administrare, procedurile şi mecanismele prevăzute la art. 10 coroborat cu art. 14 nu sunt adecvate; c) cadrul legislativ existent în statul terţ şi/sau modul de aplicare a acestuia împiedică exercitarea de către Banca Naţională a României a funcţiilor sale de supraveghere; d) instituţia emitentă de monedă electronică nu îndeplineşte alte cerinţe prevăzute de prezentul capitol şi de reglementările emise în aplicarea acestuia. Articolul 56 (1) Entităţile care emit monedă electronică şi au sediul în state terţe nu pot presta activitate de emitere ori distribuire şi/sau răscumpărare de monedă electronică şi nu pot presta servicii de plată pe teritoriul României decât după constituirea unei instituţii emitente de monedă electronică, persoană juridică română. (2) Fac excepţie de la dispoziţiile alin. (1) sucursalele entităţilor care emit monedă electronică şi au sediul în acele state terţe cu care au fost încheiate acorduri la nivelul Uniunii Europene cu privire la regimul privind desfăşurarea activităţii de emitere de monedă electronică şi prestarea serviciilor de plată, prevederile acestor acorduri aplicându-se cu prioritate. (3) În aplicarea alin. (2), Banca Naţională a României notifică Comisiei Europene orice autorizaţie acordată unei sucursale a unei instituţii emitente de monedă electronică cu sediul într-un stat terţ. Secţiunea a 7-a Procedura de notificare pentru desfăşurarea activităţii pe teritoriul României de către instituţiile emitente de monedă electronică din alte state membre Articolul 57 (1) O instituţie emitentă de monedă electronică autorizată într-un alt stat membru poate emite monedă electronică pe teritoriul României prin stabilirea unei sucursale ori în mod direct, în baza notificării transmise Băncii Naţionale a României de autoritatea competentă din statul membru de origine. (2) Notificarea prevăzută la alin. (1) trebuie să cuprindă informaţii privind denumirea şi sediul instituţiei emitente de monedă electronică, tipul serviciilor pe care intenţionează să le presteze pe teritoriul României şi, după caz, numele persoanelor responsabile pentru conducerea sucursalei şi structura organizatorică a acesteia. (3) Ulterior notificării privind deschiderea unei sucursale realizate potrivit alin. (1), la cererea Băncii Naţionale a României, Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor şi alte autorităţi relevante furnizează acesteia informaţii cu privire la riscul de spălare a banilor sau de finanţare a actelor de terorism pe care îl implică proiectul ce face obiectul notificării. (4) În situaţia în care din consultarea realizată potrivit alin. (3) rezultă motive întemeiate pentru a suspecta că prin deschiderea sucursalei ar putea creşte riscul de spălare a banilor sau de finanţare a actelor de terorism ori în legătură cu proiectul de deschidere a sucursalei se efectuează, s-au efectuat ori s-a încercat efectuarea unor operaţiuni de spălare a banilor sau de finanţare a actelor de terorism, Banca Naţională a României informează în consecinţă autoritatea competentă din statul membru de origine. Articolul 58 (1) O instituţie emitentă de monedă electronică autorizată într-un alt stat membru poate utiliza persoane fizice sau juridice pentru distribuirea şi răscumpărarea de monedă electronică pe teritoriul României în baza notificării transmise Băncii Naţionale a României de autoritatea competentă din statul membru de origine. (2) Notificarea prevăzută la alin. (1) trebuie să cuprindă informaţii privind denumirea şi sediul instituţiei emitente de monedă electronică, denumirea şi sediul distribuitorului, respectiv numele şi adresa acestuia, tipul serviciilor pe care intenţionează să le presteze pe teritoriul României şi, după caz, identitatea persoanelor responsabile pentru administrarea distribuitorului şi structura organizatorică a acestuia. Articolul 59 (1) Dispoziţiile art. 57 se aplică în mod corespunzător în cazul în care instituţiile emitente de monedă electronică autorizate în alte state membre intenţionează să presteze servicii de plată pentru prima dată pe teritoriul României, prin stabilirea unei sucursale ori în mod direct. (2) O instituţie emitentă de monedă electronică autorizată într-un alt stat membru poate presta servicii de plată pe teritoriul României printr-un agent, în baza notificării transmise Băncii Naţionale a României de autoritatea competentă din statul membru de origine, cu aplicarea în mod corespunzător a prevederilor art. 49, art. 50 alin. (2), art. 51-53 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările şi completările ulterioare. Secţiunea a 8-a Registrul instituţiilor emitente de monedă electronică Articolul 60 (1) Banca Naţională a României organizează şi administrează registrul instituţiilor emitente de monedă electronică în care sunt evidenţiate instituţiile emitente de monedă electronică, persoane juridice române, sucursalele acestora din alte state membre şi state terţe, precum şi agenţii instituţiilor emitente de monedă electronică, persoane juridice române. (2) Registrul prevăzut la alin. (1) este public, accesibil online, este actualizat permanent şi furnizează informaţii privind activităţile pentru care a fost autorizată fiecare instituţie emitentă de monedă electronică. Secţiunea a 9-a Autoritatea competentă cu supravegherea Articolul 61 (1) Banca Naţională a României este autoritatea responsabilă cu supravegherea respectării dispoziţiilor prezentului capitol şi ale reglementărilor emise în aplicare. (2) Banca Naţională a României asigură supravegherea prudenţială a instituţiilor emitente de monedă electronică autorizate, persoane juridice române, inclusiv pentru activitatea de emitere de monedă electronică şi de prestare de servicii de plată desfăşurată prin sucursalele şi agenţii acestora. (3) Alin. (1) şi alin. (2) nu implică faptul că Banca Naţională a României are competenţe de supraveghere a activităţilor comerciale ale instituţiei emitente de monedă electronică, altele decât emiterea de monedă electronică, prestarea de servicii de plată şi activităţile enumerate la art. 21 alin. (1) lit. b). Articolul 62 (1) Activitatea de supraveghere a instituţiilor emitente de monedă electronică de către Banca Naţională a României, în vederea verificării respectării cerinţelor impuse prin prezentul capitol şi reglementările emise în aplicarea acestuia, trebuie să fie proporţională, adecvată şi adaptată riscurilor la care sunt expuse instituţiile emitente de monedă electronică. (2) Verificările la sediul entităţilor prevăzute la alin. (3) lit. b) se efectuează de către personalul Băncii Naţionale a României împuternicit în acest sens sau de către auditori financiari sau experţi numiţi de Banca Naţională a României. (3) Pentru exercitarea funcţiei de supraveghere, Banca Naţională a României este abilitată: a) să solicite instituţiei emitente de monedă electronică să furnizeze orice informaţie necesară pentru verificarea respectării cerinţelor impuse prin prezentul capitol şi reglementările emise în aplicarea acestuia; b) să efectueze verificări la sediul instituţiei emitente de monedă electronică, persoană juridică română, al sucursalelor acesteia şi al oricărui agent al său sau al oricărei entităţi către care aceasta a externalizat activităţi, inclusiv distribuitori; c) să emită recomandări, instrucţiuni şi să dispună măsuri; d) să suspende sau să retragă autorizaţia. (4) Instituţiile emitente de monedă electronică vor permite personalului împuternicit al Băncii Naţionale a României şi auditorilor financiari sau experţilor numiţi de Banca Naţională a României să le examineze evidenţele, conturile şi operaţiunile, furnizând în acest scop toate documentele şi informaţiile cu privire la administrarea, controlul intern şi operaţiunile instituţiilor emitente de monedă electronică, astfel cum vor fi solicitate de către aceştia. (5) Instituţiile emitente de monedă electronică sunt obligate să transmită Băncii Naţionale a României orice informaţii solicitate de aceasta în scopul realizării supravegherii. Articolul 63 (1) Banca Naţională a României stabileşte prin reglementări regimul instituţiilor emitente de monedă electronică ce desfăşoară activitate de creditare, legat de calitatea de persoane juridice declarante la Centrala riscurilor bancare a Băncii Naţionale a României. (1) Banca Naţională a României stabileşte prin reglementări regimul instituţiilor emitente de monedă electronică ce desfăşoară activitate de creditare, legat de calitatea de persoane juridice declarante la Centrala riscurilor bancare a Băncii Naţionale a României. Articolul 64Modificările în situaţia instituţiilor emitente de monedă electronică autorizate se comunică Băncii Naţionale a României potrivit reglementărilor emise de aceasta în aplicarea prezentului capitol. Articolul 65 (1) Orice persoană fizică sau juridică ce a decis să achiziţioneze sau să cedeze o participaţie, direct ori indirect, operaţiune având ca rezultat deţinerea sau renunţarea la o participaţie calificată la o instituţie emitentă de monedă electronică, persoană juridică română, ori majorarea sau reducerea participaţiei calificate astfel încât proporţia drepturilor sale de vot ori a deţinerii de participaţii la capitalul social să depăşească, respectiv să se situeze sub nivelurile de 20%, 30% ori de 50% sau astfel încât instituţia emitentă de monedă electronică să devină, respectiv să înceteze să mai fie filială a persoanei în cauză, trebuie să notifice în prealabil, în scris, Banca Naţională a României în legătură cu această decizie, conform reglementărilor emise în aplicarea prezentului capitol. (2) Prin derogare de la prevederile alin. (1), în cazul instituţiilor emitente de monedă electronică ce desfăşoară şi alte activităţi comerciale decât emiterea de monedă electronică, prestarea de servicii de plată şi activităţi conexe acestora, persoanele prevăzute la alin. (1) pot notifica Banca Naţională a României în termen de 5 zile lucrătoare de la data operaţiunii. (3) Banca Naţională a României se pronunţă asupra achiziţionării de participaţii calificate la instituţia emitentă de monedă electronică în termen de 60 de zile de la data primirii documentelor şi informaţiilor complete, potrivit reglementărilor emise în aplicarea prezentei legi. (4) Banca Naţională a României se opune achiziţiei dacă, din evaluarea realizată, constată că prin influenţa exercitată de achizitor este prejudiciată asigurarea unui management prudent şi sănătos al instituţiei emitente de monedă electronică, în conformitate cu cerinţele prezentului capitol şi reglementările emise în aplicare. Articolul 66 (1) În cazul achiziţiilor supuse obligaţiei de notificare potrivit art. 65 şi realizate anterior pronunţării Băncii Naţionale a României, exercitarea drepturilor de vot ale acţionarului sau asociatului în cauză legat de deciziile privind activitatea de emitere de monedă electronică şi cea de prestare de servicii de plată este suspendată. (2) Suspendarea exercitării drepturilor de vot încetează de la data la care achiziţionarea participaţiei este aprobată în condiţiile prevăzute în prezenta lege. Articolul 67 (1) Instituţiile emitente de monedă electronică, persoane juridice române, trebuie să informeze Banca Naţională a României de îndată ce iau cunoştinţă de orice dobândire sau înstrăinare a participaţiilor în capitalul lor, care depăşeşte, respectiv se situează sub nivelurile prevăzute la art. 65 alin. (1). (2) Cel puţin o dată pe an, instituţiile emitente de monedă electronică, persoane juridice române, trebuie să comunice Băncii Naţionale a României identitatea persoanelor care deţin participaţii calificate şi nivelul acestora, conform informaţiilor de care dispun. Articolul 68 (1) Banca Naţională a României poate dispune faţă de o instituţie emitentă de monedă electronică, persoană juridică română, ori faţă de persoanele care exercită responsabilităţi de administrare şi/sau conducere a activităţii de emitere de monedă electronică şi de prestare de servicii de plată în cadrul instituţiei emitente de monedă electronică şi care încalcă dispoziţiile prezentului capitol şi ale reglementărilor emise în aplicarea acestuia măsurile necesare în scopul înlăturării deficienţelor şi a cauzelor acestora şi/sau să aplice sancţiuni. (2) Dacă în procesul de supraveghere constată existenţa unor circumstanţe care ar putea impieta asupra activităţii instituţiei emitente de monedă electronică, Banca Naţională a României poate dispune măsuri vizând desfăşurarea prudentă a activităţii. Articolul 69În aplicarea art. 68, Banca Naţională a României poate să dispună faţă de orice instituţie emitentă de monedă electronică, persoană juridică română, următoarele măsuri, fără ca acestea să fie limitative: a) să solicite instituţiei emitente de monedă electronică creşterea nivelului fondurilor proprii peste cel prevăzut la art. 27 şi 30; b) să solicite instituţiei emitente de monedă electronică utilizarea altei metode de determinare a necesarului de fonduri proprii pentru activitatea de prestare de servicii de plată; c) să solicite instituţiei emitente de monedă electronică conformarea cadrului de administrare, mecanismelor şi procedurilor la cerinţele prevăzute la art. 10 coroborat cu art. 14; d) să restricţioneze sau să limiteze volumul activităţii, tipul de operaţiuni desfăşurate sau reţeaua de sucursale ale instituţiei emitente de monedă electronică din ţară şi din străinătate; e) să restricţioneze distribuirea şi/sau răscumpărarea de monedă electronică prin distribuitori; f) să restricţioneze desfăşurarea activităţii de plată prin agenţi sau să interzică desfăşurarea activităţii în acest mod; g) să solicite încetarea prestării de servicii de plată în cazul în care continuarea prestării respectivelor servicii de plată periclitează stabilitatea sistemului de plăţi; h) să solicite instituţiei emitente de monedă electronică înlocuirea auditorului statutar sau a firmei de audit; i) să solicite instituţiei emitente de monedă electronică constituirea unei entităţi distincte pentru desfăşurarea activităţii de emitere de monedă electronică şi prestare a serviciilor de plată, în condiţiile prevăzute la art. 15. Articolul 70Banca Naţională a României poate aplica sancţiuni în cazurile în care constată că o instituţie emitentă de monedă electronică, persoană juridică română, şi/sau oricare dintre persoanele care exercită responsabilităţi de administrare şi/sau conducere a activităţii de emitere de monedă electronică şi de prestare de servicii de plată în cadrul instituţiei emitente de monedă electronică se fac/face vinovate/vinovată de: a) încălcarea unei prevederi a prezentului capitol sau a reglementărilor date în aplicare; b) nerespectarea măsurilor dispuse de Banca Naţională a României; c) încălcarea oricărei condiţii sau restricţii prevăzute în autorizaţia acordată; d) efectuarea de operaţiuni fictive şi fără acoperire reală, în scopul prezentării incorecte a poziţiei financiare; e) neraportarea, raportarea cu întârziere sau raportarea de date şi informaţii eronate către Banca Naţională a României. Articolul 71 (1) În cazurile prevăzute la art. 70, Banca Naţională a României poate aplica următoarele sancţiuni: a) avertisment scris; b) amendă aplicabilă instituţiei emitente de monedă electronică, de la 5.000 lei la 50.000 lei; c) amendă aplicabilă persoanelor care exercită responsabilităţi de administrare şi/sau conducere a activităţii de emitere de monedă electronică şi de prestare de servicii de plată în cadrul instituţiei emitente de monedă electronică, între 1-6 salarii medii nete pe instituţia emitentă de monedă electronică, conform situaţiei salariale existente în luna precedentă datei la care s-a constatat fapta; d) retragerea aprobării acordate persoanelor care exercită responsabilităţi de administrare şi/sau conducere a activităţii de emitere de monedă electronică şi prestare de servicii de plată în cadrul instituţiei emitente de monedă electronică; e) suspendarea sau retragerea autorizaţiei acordate instituţiei emitente de monedă electronică. (2) La individualizarea sancţiunii se ţine seama de gravitatea faptei săvârşite, precum şi de circumstanţele personale şi reale ale săvârşirii faptei. (3) Sancţiunile prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d) se aplică persoanelor cărora le poate fi imputată fapta, întrucât aceasta nu s-ar fi produs dacă persoanele respective şi-ar fi exercitat în mod corespunzător responsabilităţile care decurg din îndatoririle funcţiei lor, stabilite conform legislaţiei aplicabile societăţilor comerciale, prezentului capitol şi reglementărilor emise în aplicarea acestuia şi cadrului intern de administrare. (4) Sancţiunile prevăzute la alin. (1) pot fi aplicate concomitent cu dispunerea de măsuri conform art. 69 sau independent de acestea. Articolul 72Persoanele care nu s-au conformat obligaţiei de notificare a achiziţiei unei participaţii calificate conform prevederilor art. 65 vor realiza notificarea în termenul stabilit de Banca Naţională a României. Articolul 73În cazul în care persoanele care deţin participaţii calificate la instituţia emitentă de monedă electronică nu îndeplinesc cerinţele prevăzute de prezentul capitol şi de reglementările emise în aplicarea acestuia, Banca Naţională a României dispune măsurile adecvate pentru încetarea acestei situaţii. În acest sens, independent de alte măsuri sau sancţiuni care pot fi aplicate instituţiei emitente de monedă electronică ori persoanelor care exercită responsabilităţi de administrare şi/sau conducere a acesteia, Banca Naţională a României poate dispune suspendarea exercitării drepturilor de vot aferente participaţiilor deţinute de acţionarii sau asociaţii respectivi în privinţa deciziilor referitoare la activitatea de emitere de monedă electronică şi prestare de servicii de plată. Articolul 74 (1) Constatarea faptelor descrise în prezentul capitol şi în reglementările emise în aplicare, care constituie încălcări ale regimului prudenţial, se face de către personalul Băncii Naţionale a României, împuternicit în acest sens, pe baza raportărilor făcute de instituţiile emitente de monedă electronică, persoane juridice române, potrivit legii sau la solicitarea expresă a Băncii Naţionale a României ori în cursul verificărilor desfăşurate la sediul instituţiei emitente de monedă electronică, persoană juridică română, al sucursalelor acesteia şi al oricărui agent ori distribuitor al său sau al oricărei alte entităţi către care aceasta a externalizat activităţi. (2) Actele cu privire la o instituţie emitentă de monedă electronică, prin care sunt dispuse măsuri sau sunt aplicate sancţiuni potrivit prezentului capitol şi reglementărilor date în aplicarea acestuia, se emit de către guvernatorul, prim-viceguvernatorul sau viceguvernatorii Băncii Naţionale a României, cu excepţia sancţiunilor prevăzute la art. 71 alin. (1) lit. d) şi e), a căror aplicare este de competenţa Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României. Articolul 75 (1) Aplicarea sancţiunilor se prescrie în termen de un an de la data constatării faptei, dar nu mai mult de 3 ani de la data săvârşirii faptei. (2) Amenzile încasate se fac venit la bugetul de stat. (3) Aplicarea sancţiunilor nu înlătură răspunderea materială, civilă, administrativă sau penală, după caz. Articolul 76 (1) Actele adoptate de Banca Naţională a României conform dispoziţiilor prezentului capitol şi ale reglementărilor emise în aplicare cu privire la o instituţie emitentă de monedă electronică pot fi contestate, în termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, care se pronunţă prin hotărâre motivată în termen de 30 de zile de la data sesizării. (2) Hotărârea Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României poate fi atacată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în termen de 15 zile de la comunicare. (3) Banca Naţională a României este singura autoritate în măsură să se pronunţe asupra considerentelor de oportunitate, a evaluărilor şi analizelor calitative care stau la baza emiterii actelor sale. (4) În cazul contestării în instanţă a actelor Băncii Naţionale a României, instanţa judecătorească se pronunţă asupra legalităţii acestor acte. Articolul 77Dispoziţiile art. 76 se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care Banca Naţională a României nu se pronunţă în termenele prevăzute de lege asupra unei solicitări formulate potrivit prevederilor prezentului capitol şi ale reglementărilor emise în aplicare. Articolul 78Până la adoptarea unei hotărâri de către Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale a României, potrivit art. 76 alin. (1), sau până la pronunţarea unei hotărâri definitive şi irevocabile de către instanţa judecătorească, potrivit alin. (2) al aceluiaşi articol, executarea actelor emise de Banca Naţională a României nu se suspendă. Articolul 79 (1) Pentru exercitarea funcţiei de supraveghere, Banca Naţională a României colaborează cu autorităţile competente ale statului membru gazdă sau, după caz, ale statului membru de origine, în legătură cu activitatea desfăşurată de instituţiile emitente de monedă electronică, în mod direct, prin intermediul sucursalelor sau agenţilor, distribuitorilor, ori în legătură cu alte entităţi către care instituţiile emitente de monedă electronică au externalizat activităţi. (2) În scopul aplicării prevederilor alin. (1), Banca Naţională a României: a) informează autorităţile competente din statul membru gazdă ori de câte ori intenţionează să efectueze verificări la sediul sucursalei, agentului sau distribuitorului instituţiei emitente de monedă electronică ori al altei entităţi către care instituţia emitentă de monedă electronică a externalizat activităţi, situate pe teritoriul statului membru gazdă; b) comunică autorităţii competente din statul membru gazdă ori, după caz, din statul membru de origine, la cerere, toate informaţiile relevante şi, din proprie iniţiativă, toate informaţiile esenţiale, în special în cazul în care se constată sau se suspectează că un agent, o sucursală, un distribuitor sau o altă entitate către care s-au externalizat activităţi încalcă legislaţia în materie. (3) Banca Naţională a României poate delega autorităţii competente din statul membru gazdă sarcina de a efectua verificări la sediul sucursalelor instituţiilor emitente de monedă electronică, agenţilor şi distribuitorilor acestora sau al altor entităţi către care instituţiile emitente de monedă electronică au externalizat activităţi, situate pe teritoriul statului membru gazdă. Articolul 80 (1) În cazul instituţiilor emitente de monedă electronică dintr-un alt stat membru care desfăşoară activitate sau au externalizat activităţi în România, Banca Naţională a României colaborează cu autorităţile competente din statul membru de origine şi din alte state membre în care instituţiile emitente de monedă electronică desfăşoară activitate sau în care sunt situate entităţile către care instituţiile emitente de monedă electronică au externalizat activităţi. (2) În scopul exercitării funcţiei de supraveghere, autoritatea competentă din statul membru de origine al unei instituţii emitente de monedă electronică poate realiza verificări pe teritoriul României la sediul sucursalelor instituţiilor emitente de monedă electronică, agenţilor şi distribuitorilor acestora sau al altor entităţi către care instituţiile emitente de monedă electronică au externalizat activităţi. Verificarea poate fi realizată direct sau prin intermediul unor terţe persoane împuternicite în acest scop şi cu informarea prealabilă a Băncii Naţionale a României. (3) Autoritatea competentă din statul membru de origine poate solicita Băncii Naţionale a României să efectueze verificări la sediul sucursalelor instituţiilor emitente de monedă electronică, agenţilor şi distribuitorilor acestora sau al altor entităţi către care instituţiile emitente de monedă electronică au externalizat activităţi, situate pe teritoriul României, caz în care Banca Naţională a României procedează la efectuarea acestor verificări, în mod direct sau prin intermediul unor terţe persoane împuternicite în acest sens. Autoritatea competentă solicitantă poate participa la efectuarea verificării respective. Articolul 81Dispoziţiile art. 79 şi 80 nu aduc atingere obligaţiilor ce revin autorităţilor competente de a supraveghea sau de a controla respectarea cerinţelor stabilite de legislaţia în materia prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării actelor de terorism şi de Regulamentul (CE) nr. 1.781/2006 al Parlamentului European şi al Consiliului din 15 noiembrie 2006 cu privire la informaţiile privind plătitorul care însoţesc transferurile de fonduri. Secţiunea a 10-a Secretul profesional şi schimbul de informaţii Articolul 82 (1) Membrii consiliului de administraţie, salariaţii Băncii Naţionale a României, precum şi terţele persoane împuternicite de Banca Naţională a României pentru efectuarea de verificări conform prezentei legi sunt obligaţi să păstreze secretul profesional asupra oricărei informaţii confidenţiale de care iau cunoştinţă în cursul exercitării atribuţiilor lor, pe perioada în care deţin această calitate şi după încetarea activităţii în cadrul băncii ori, după caz, a relaţiilor cu banca. (2) Nu sunt considerate informaţii confidenţiale informaţiile furnizate în formă sumară sau agregată, astfel încât instituţia emitentă de monedă electronică să nu poată fi identificată. (3) Schimbul de informaţii prevăzut la art. 79 trebuie să fie circumscris exclusiv scopului îndeplinirii sarcinilor ce le revin autorităţilor respective. (4) Dispoziţiile alin. (1) şi (3) nu aduc în niciun fel atingere prevederilor legislaţiei penale potrivit cărora se poate impune divulgarea de informaţii confidenţiale în anumite situaţii. Articolul 83 (1) Banca Naţională a României colaborează cu autorităţile relevante din alte state membre cu atribuţii privind emitenţii de monedă electronică, precum şi cu Banca Centrală Europeană şi băncile centrale din alte state membre. (2) Banca Naţională a României poate schimba informaţii cu: a) autorităţile competente din alte state membre responsabile cu autorizarea şi supravegherea instituţiilor emitente de monedă electronică; b) Banca Centrală Europeană şi băncile centrale naţionale ale statelor membre, în calitate de autorităţi monetare şi de supraveghere, şi, dacă este cazul, cu alte autorităţi publice responsabile cu supravegherea sistemelor de plăţi şi decontare; c) alte autorităţi relevante desemnate în conformitate cu prezenta lege, cu legislaţia în domeniul tehnologiei informaţiei şi comunicaţiilor, al protecţiei datelor cu caracter personal, cu legislaţia în domeniul prevenirii şi combaterii spălării banilor şi finanţării actelor de terorism ori cu alte acte normative aplicabile emitenţilor de monedă electronică. Articolul 84Prezenta secţiune se completează cu dispoziţiile privind secretul profesional şi colaborarea Băncii Naţionale a României cu alte autorităţi prevăzute în Legea nr. 312/2004 privind Statutul Băncii Naţionale a României, cu modificările ulterioare. Articolul 85În exercitarea competenţelor sale prevăzute de lege, Banca Naţională a României colectează şi procesează orice date şi informaţii relevante, inclusiv de natura datelor cu caracter personal. Capitolul III Emiterea şi răscumpărarea monedei electronice, autorităţi competente şi atribuţiile acestora Secţiunea 1 Prevederi privind emiterea şi răscumpărarea Articolul 86 (1) Emitenţii de monedă electronică sunt obligaţi să emită monedă electronică la o valoare egală cu cea a fondurilor primite în schimbul acesteia la momentul primirii fondurilor. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), referitoare la momentul primirii fondurilor, emitenţii de monedă electronică pot emite monedă electronică înainte de primirea fondurilor, în situaţia în care plata contravalorii monedei electronice emise se realizează prin intermediul unui instrument de plată. (3) Emitenţii de monedă electronică informează deţinătorii de monedă electronică, distinct, cu privire la valoarea monedei electronice emise şi preţul de achiziţie a acesteia. Articolul 87Este interzisă acordarea de dobândă sau de orice alt beneficiu a cărei/cărui valoare este direct corelată cu perioada în care deţinătorul de monedă electronică deţine moneda electronică. Articolul 88Emitenţii de monedă electronică sunt obligaţi să răscumpere, la cererea deţinătorului de monedă electronică, în orice moment, gratuit şi Ia valoarea nominală, moneda electronică pe care acesta o deţine. Articolul 89Prin excepţie de la prevederile art. 88 şi 94, emitenţii de monedă electronică pot percepe, la răscumpărare, o taxă numai dacă aceasta este precizată în contract şi stabilită în conformitate cu art. 92 alin. (3) şi numai în unul dintre următoarele cazuri: a) când se solicită răscumpărarea înainte de încetarea contractului; b) când contractul prevede o dată de încetare şi deţinătorul de monedă electronică a încetat contractul înaintea acestei date; c) când se solicită răscumpărarea la mai mult de un an de la data încetării contractului. Articolul 90În situaţia în care deţinătorul de monedă electronică solicită răscumpărarea înainte de încetarea contractului, acesta poate cere răscumpărarea întregii valori monetare a monedei electronice deţinute ori numai a unei părţi a acesteia. Articolul 91 (1) În situaţia în care deţinătorul de monedă electronică solicită răscumpărarea monedei electronice la data încetării contractului sau în termen de până la un an după încetarea contractului, se răscumpără întreaga valoare monetară a monedei electronice deţinute. (2) În aplicarea alin. (1), în situaţia în care o instituţie emitentă de monedă electronică desfăşoară una sau mai multe dintre activităţile enumerate la art. 21 alin. (1) lit. (d) şi nu s-a cunoscut în avans ponderea monedei electronice emise ce urma să se utilizeze ca monedă electronică ori aceasta este variabilă, instituţia emitentă de monedă electronică are obligaţia să răscumpere toate fondurile solicitate de deţinătorul de monedă electronică. Articolul 92 (1) Emitentul de monedă electronică are obligaţia să informeze deţinătorul de monedă electronică, înainte de încheierea contractului sau de acceptarea ofertei de către acesta, asupra condiţiilor contractuale prevăzute la alin. (2). (2) Contractul dintre emitentul de monedă electronică şi deţinătorul de monedă electronică trebuie să prevadă în mod clar, complet şi precis condiţiile de răscumpărare a monedei electronice, inclusiv informaţii cu privire la perceperea oricăror taxe pentru răscumpărare, valoarea sau modalitatea de calcul al acestora. (3) Orice taxă de răscumpărare trebuie să fie stabilită proporţional cu costurile efective suportate de emitentul de monedă electronică în legătură cu răscumpărarea. Articolul 93Fără a aduce atingere prevederilor art. 89-91, drepturile de răscumpărare ale persoanelor, altele decât consumatorii, care acceptă la plată monedă electronică sunt stabilite în contractul încheiat între emitenţii de monedă electronică şi persoanele respective. Secţiunea a 2-a Încetarea contractului Articolul 94 (1) Deţinătorul de monedă electronică poate înceta contractul oricând, dacă părţile nu au convenit o perioadă de notificare. O astfel de perioadă nu poate depăşi 30 de zile. (2) Încetarea în mod unilateral de către deţinătorul de monedă electronică a unui contract încheiat pe o durată determinată mai mare de 12 luni sau pe o durată nedeterminată se face în mod gratuit pentru deţinătorul de monedă electronică după expirarea a 12 luni. Articolul 95 (1) În toate cazurile ce nu se încadrează la art. 94, preţul perceput de emitentul de monedă electronică pentru încetarea unilaterală a contractului de către deţinătorul de monedă electronică trebuie să corespundă costurilor efective ale emitentului de monedă electronică, să se limiteze la acoperirea acestora, să nu conducă la obţinerea de venituri suplimentare sau la descurajarea deţinătorului de monedă electronică de a înceta unilateral contractul. (2) Înainte de încheierea contractului, precum şi în contract, emitentul de monedă electronică stabileşte şi comunică deţinătorului de monedă electronică preţul total aferent încetării unilaterale a contractului sau modul de calcul al acestuia. Articolul 96 (1) În cazul în care se convine astfel în contract, emitentul de monedă electronică poate înceta unilateral un contract încheiat pe o durată nedeterminată prin transmiterea unui preaviz cu cel puţin două luni înainte. (2) Preavizul este transmis deţinătorului de monedă electronică: a) pe suport hârtie sau pe alt suport durabil; b) într-un limbaj uşor de înţeles, într-o formă clară, completă şi precisă; c) în limba română sau în orice altă limbă stabilită de comun acord între părţi. Articolul 97Preţul perceput periodic pentru serviciile prestate este suportat de către deţinătorul de monedă electronică doar proporţional cu perioada care precedă încetarea contractului. În cazul în care preţul este plătit în avans, acesta este rambursat proporţional. Articolul 98Prevederile prezentei secţiuni nu aduc atingere prevederilor legale cu privire la nulitatea contractelor sau la imposibilitatea executării acestora. Articolul 99În cazul în care deţinătorul de monedă electronică nu este consumator, părţile pot conveni să nu aplice, total sau parţial, prevederile prezentei secţiuni. Secţiunea a 3-a Competenţă, sesizare şi control Articolul 100 (1) În vederea asigurării respectării dispoziţiilor prezentei legi de către emitenţii de monedă electronică, consumatorii, inclusiv asociaţiile de consumatori, pot fie să sesizeze Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, iar utilizatorii persoane juridice pot să sesizeze Garda Financiară în legătură cu cazurile de încălcare de către emitenţii de monedă electronică a dispoziţiilor art. 86-92 şi 94-97, ori să iniţieze acţiuni în justiţie împotriva emitenţilor de monedă electronică ce au încălcat dispoziţiile prezentei legi. (2) Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor, respectiv Garda Financiară informează, după caz, reclamantul, în răspunsul formulat către acesta, despre existenţa procedurilor extrajudiciare de soluţionare a disputelor. (3) În vederea soluţionării pe cale amiabilă a eventualelor dispute şi fără a se aduce atingere dreptului consumatorilor şi utilizatorilor persoane juridice de a iniţia acţiuni în justiţie împotriva emitenţilor de monedă electronică care au încălcat dispoziţiile prezentei legi ori dreptului acestora de a sesiza Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor sau Garda Financiară, consumatorii sau utilizatorii persoane juridice pot apela la procedurile extrajudiciare de soluţionare a disputelor. Articolul 101Banca Naţională a României asigură aplicarea dispoziţiilor art. 179 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2009, aprobată cu modificări prin Legea nr. 197/2010, cu modificările şi completările ulterioare, şi a reglementărilor emise în aplicarea acestuia în mod corespunzător şi în cazul emitenţilor de monedă electronică, în ceea ce priveşte procedurile extrajudiciare de reparaţie adecvate şi eficace pentru soluţionarea litigiilor. Articolul 102 (1) Următoarele fapte constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează: a) nerespectarea de către emitenţii de monedă electronică a obligaţiei de a emite monedă electronică la o valoare egală cu cea a fondurilor primite în schimbul acesteia, potrivit prevederilor art. 86 alin. (1), cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei; b) nerespectarea de către emitenţii de monedă electronică a obligaţiei de a emite monedă electronică la momentul primirii fondurilor potrivit prevederilor art. 86 alin. (1), cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei; c) neinformarea deţinătorilor de monedă electronică, de către emitenţii de monedă electronică, conform prevederilor art. 86 alin. (3), cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei; d) acordarea de dobândă sau de orice fel de alte beneficii a căror valoare este direct corelată cu perioada în care deţinătorul de monedă electronică deţine monedă electronică, cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei; e) nerespectarea de către emitenţii de monedă electronică a obligaţiei de a răscumpăra, la cererea deţinătorului de monedă electronică, moneda electronică pe care acesta o deţine, în condiţiile prevăzute la art. 88, cu amendă de la 75.000 lei la 100.000 lei; f) nerespectarea de către emitentul de monedă electronică a obligaţiei de a informa deţinătorul de monedă electronică, înainte de încheierea contractului sau de acceptarea ofertei de către acesta potrivit prevederilor art. 92 alin. (1), cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei; g) neprevederea de către emitentul de monedă electronică în contractul dintre acesta şi deţinătorul de monedă electronică a elementelor prevăzute în art. 92 alin. (2), cu amendă de la 75.000 lei la 100.000 lei; h) nerespectarea obligaţiei de a stabili taxe de răscumpărare proporţionale cu costurile efective suportate de emitentul de monedă electronică în legătură cu răscumpărarea, prevăzută la art. 92 alin. (3), cu amendă de la 75.000 lei la 100.000 lei; i) nerespectarea de către emitenţii de monedă electronică a dreptului deţinătorilor de monedă electronică de a solicita răscumpărarea monedei electronice înainte de încetarea contractului în condiţiile prevăzute la art. 90, cu amendă de la 50.000 lei la 70.000 lei; j) nerespectarea de către emitenţii de monedă electronică a dreptului deţinătorilor de monedă electronică de a solicita răscumpărarea monedei electronice la data încetării contractului sau în termen de un an după încetarea contractului, în condiţiile prevăzute la art. 91, cu amendă de la 50.000 lei la 70.000 lei; k) nerespectarea de către emitenţii de monedă electronică a dreptului deţinătorilor de monedă electronică de a înceta contractul în condiţiile prevăzute de art. 94 alin. (1), cu amendă de la 90.000 lei la 100.000 lei; l) nerespectarea de către emitenţii de monedă electronică a obligaţiei ca, în cazul în care s-a convenit o perioadă de notificare, această perioadă să nu poată depăşi 30 de zile, potrivit prevederilor art. 94 alin. (1), cu amendă de la 80.000 lei la 90.000 lei; m) nerespectarea de către emitenţii de monedă electronică a obligaţiei de a înceta contractul, în mod gratuit, la solicitarea deţinătorului de monedă electronică, în condiţiile prevăzute la art. 94 alin. (2), cu amendă de la 75.000 lei la 100.000 lei; n) nerespectarea de către emitenţii de monedă electronică a obligaţiei ca, în cazurile ce nu se încadrează la art. 94, preţul perceput să îndeplinească condiţiile impuse prin art. 95 alin. (1), cu amendă de la 75.000 lei la 100.000 lei; o) nerespectarea de către emitenţii de monedă electronică a obligaţiei de a comunică preţul total aferent încetării unilaterale a contractului sau modul de calcul al acestuia, potrivit prevederilor art. 95 alin. (1), cu amendă de la 50.000 lei la 75.000 lei; p) nerespectarea de către emitenţii de monedă electronică a procedurii de încetare unilaterală a contractului, prevăzută la art. 96, cu amendă de la 90.000 lei la 100.000 lei; r) nerespectarea de către emitenţii de monedă electronică a dreptului deţinătorilor de monedă electronică privind preţul perceput periodic pentru serviciile prestate, potrivit prevederilor art. 97, cu amendă de la 75.000 lei la 90.000 lei. (2) În cazul în care contravenţiile sunt săvârşite de un distribuitor persoană fizică, astfel cum este definit la art. 4 alin. (1) lit. d), limitele maxime şi minime ale amenzii se reduc la jumătate. (3) Valoarea amenzilor prevăzute la alin. (1) se va actualiza prin hotărâre a Guvernului. Articolul 103 (1) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 102 se fac de către reprezentanţii împuterniciţi ai Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, la sesizarea consumatorilor, a asociaţiilor de consumatori ori din oficiu, în cazul în care prin încălcarea prevederilor legale sunt sau pot fi afectate interesele consumatorilor, respectiv de către reprezentanţii împuterniciţi ai Gărzii Financiare, la sesizarea utilizatorilor persoane juridice ori din oficiu, în cazul în care prin încălcarea prevederilor legale sunt sau pot fi afectate interesele acestora. (2) Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor şi Garda Financiară au competenţe conform alin. (1) în cazul emitenţilor de monedă electronică al căror stat membru de origine este România şi în cazul agenţilor, distribuitorilor sau sucursalelor pentru care România este stat membru gazdă şi care acţionează în conformitate cu dreptul de stabilire. Articolul 104Contravenţiilor prevăzute la art. 102 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Capitolul IV Dispoziţii finale Articolul 105Emiterea, fără drept, de monedă electronică constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă. Articolul 106Împiedicarea, fără drept, a exercitării, potrivit prezentei legi, a competenţelor de supraveghere ale Băncii Naţionale a României constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la o lună la un an sau cu amendă. Articolul 107 (1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Banca Naţională a României emite reglementări în aplicarea cap. II, care vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) În scopul unei aplicări unitare a dispoziţiilor capitolului II şi a reglementărilor emise în baza acestuia, Banca Naţională a României poate emite instrucţiuni şi precizări care se publică pe pagina de internet a Băncii Naţionale a României.*Prezenta lege transpune prevederile art. 1, art. 2 paragrafele 1-3, art. 3 paragraful 1 şi paragrafele 3-5, art. 4, art. 5 paragrafele 1 şi 2 şi paragrafele 5-7, art. 6, art. 7 paragraful 1 şi paragrafele 3 şi 4, art. 8-13, art. 18 şi art. 22 ale Directivei 2009/110/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 16 septembrie 2009 privind accesul la activitate, desfăşurarea şi supravegherea prudenţială a activităţii instituţiilor emitente de monedă electronică, de modificare a directivelor 2005/60/CE şi 2006/48/CE şi de abrogare a Directivei 2000/46/CE , publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr. 267 din 10 octombrie 2009.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,IOAN OLTEANPREŞEDINTELE SENATULUIMIRCEA-DAN GEOANĂBucureşti, 20 iunie 2011.Nr. 127.---------

Noutăți

  • LEGE nr. 106 din 4 iulie 2012 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 125/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 31 din 13 martie 2002 privind interzicerea organizaţiilor şi simbolurilor cu caracter fascist, rasist sau xenofob şi a promovării cultului persoanelor vinovate de săvârşirea unor infracţiuni contra păcii şi omenirii
  • LEGE nr. 21 din 10 aprilie 1996 (*republicată*) legea concurenţei*)
  • LEGE nr. 545 din 18 decembrie 2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 59/2003 privind unele categorii de bunuri scutite de la plata datoriei vamale
  • LEGE nr. 145 din 21 octombrie 2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol
  • LEGE nr. 73 din 6 iunie 2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii
  • LEGE nr. 295 din 28 iunie 2004 (*republicată*) privind regimul armelor şi al muniţiilor*)
  • LEGE nr. 50 din 13 martie 2007 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduită a funcţionarilor publici
  • LEGE nr. 241 din 22 iunie 2006 (*republicată*) serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare*)
  • LEGEA nr. 102 din 3 mai 2005 (republicată) privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 24 din 18 martie 2009 privind stabilirea unor competenţe pentru ordonatorul principal de credite al aparatului de lucru al Guvernului
  • LEGE nr. 225 din 17 noiembrie 2016 pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 83 din 7 iunie 2001 privind transmiterea temporară a unor imobile, situate în municipiul Bucureşti, din administrarea Regiei Autonome "Locato" în administrarea consiliilor locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti
  • LEGE nr. 25 din 9 martie 2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 14/2011 pentru protecţia consumatorilor la încheierea şi executarea contractelor privind dobândirea dreptului de folosinţă pe o perioadă determinată a unuia sau a mai multor spaţii de cazare, a contractelor pe termen lung privind dobândirea unor beneficii pentru produsele de vacanţă, a contractelor de revânzare, precum şi a contractelor de schimb
  • LEGE nr. 147 din 14 aprilie 2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Modernizarea sistemului de apa potabilă şi a celui al apelor uzate în oraşul Paşcani, România", semnat la Bucureşti la 17 aprilie 2002 şi la Bruxelles la 18 decembrie 2001
  • LEGE nr. 345 din 3 decembrie 2007 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2007 pentru modificarea şi completarea art. 35 din Legea zootehniei nr. 72/2002
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 64 din 28 iunie 2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiinţarea, organizarea, reorganizarea sau funcţionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi a unor instituţii publice
  • LEGE nr. 96 din 26 martie 2001 pentru ratificarea Acordului dintre România şi Republica Portugheză privind cooperarea în domeniile învăţământului, ştiinţei, culturii, sportului, tineretului, turismului şi comunicării sociale, semnat la Bucureşti la 16 septembrie 1997
  • LEGE nr. 68 din 11 octombrie 1993 privind garantarea în plata a salariului minim
  • LEGE nr. 202 din 2 iulie 2007 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Estonia privind protecţia reciproca a informaţiilor clasificate, semnat la Bucureşti la 30 august 2006
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 67 din 28 mai 2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Informaţional pentru Piaţa Produselor Agricole şi Alimentare
  • LEGE nr. 203 din 28 decembrie 1999 (*republicată*) privind permisele de muncă
  • LEGE nr. 566 din 9 decembrie 2004 a cooperaţiei agricole
  • LEGE nr. 28 din 24 mai 1993 pentru ratificarea Tratatului cu privire la relaţiile prieteneşti şi la cooperarea dintre România şi Republica Polona, încheiat la Bucureşti la 25 ianuarie 1993
  • LEGE nr. 150 din 12 iunie 1930 pentru modificarea unor dispoziţiuni din Legea pentru Curtea de Casaţie şi din Legea pentru organizarea judecătorească
  • CODUL DE PROCEDURĂ FISCALĂ din 24 decembrie 2003 (Ordonanţa nr. 92/2003)
  • LEGE nr. 3 din 30 iunie 1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţa socială
  • LEGE nr. 86 din 13 mai 2010 pentru înfiinţarea comunei Racşa, judeţul Satu Mare, prin reorganizarea comunei Oraşu Nou
  • LEGE nr. 205 din 23 mai 2006 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 116 din 24 octombrie 2007 privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Prestaţii Sociale
  • LEGE nr. 146 din 3 aprilie 2001 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul Român şi Guvernul Macedonean privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 12 iunie 2000
  • LEGE nr. 35 din 13 martie 2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali
  • LEGE nr. 20 din 6 martie 2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2014 privind procedurile naţionale în domeniul ajutorului de stat, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996
  • LEGE nr. 453 din 6 decembrie 2006 privind consacrarea zilei de 13 decembrie ca sărbătoare a etniei tătare din România
  • LEGE nr. 139 din 27 februarie 1940 asupra rechizitiilor*)
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 31 din 30 iunie 2015 pentru modificarea şi completarea Legii concurenţei nr. 21/1996 şi pentru completarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice
  • LEGE nr. 95 din 1 noiembrie 1995 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/1995 privind modificarea plafoanelor de aprobare a obiectivelor de investiţii pentru autorităţile administraţiei publice locale
  • LEGE nr. 40 din 2 martie 2007 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, destinat finanţării Proiectului privind incluziunea socială, semnat la Bucureşti la 4 iulie 2006
  • LEGE nr. 270 din 7 noiembrie 2008 pentru modificarea Legii nr. 17/2000 privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice
  • LEGE nr. 455 din 8 iulie 2002 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 5/2002 pentru modificarea şi completarea art. 4 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii, republicată
  • CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015)
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 84 din 12 decembrie 2012 privind stabilirea salariilor personalului din sectorul bugetar în anul 2013, prorogarea unor termene din acte normative, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare
  • LEGE nr. 389 din 28 septembrie 2004 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind finanţarea Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă şi a Acordului de asistenţă financiară nerambursabilă dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, acţionând în calitate de agenţie de implementare a Facilităţii Globale de Mediu, privind finanţarea Proiectului de diminuare a riscurilor în cazul producerii calamităţilor naturale şi pregătirea pentru situaţii de urgenţă, semnate la Bucureşti la 26 mai 2004
  • LEGE nr. 461 din 18 iulie 2001 privind exercitarea profesiunii de asistent medical, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ordinului Asistenţilor Medicali din România
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 99 din 10 noiembrie 2010 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul alocării fondurilor în agricultură
  • LEGE nr. 7 din 13 martie 1996 (*republicată*) cadastrului şi a publicităţii imobiliare
  • LEGE nr. 158 din 19 iulie 2016 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2013 privind modificarea şi completarea Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare, precum şi pentru modificarea literei e) a alineatului (6) al articolului 3 din Legea nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie
  • LEGE nr. 103 din 23 mai 2016 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, precum şi a art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România
  • CODUL COMERCIAL din 10 mai 1887
  • LEGE nr. 275 din 21 iunie 2004 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/2001 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Copilului şi Adopţie
  • LEGE nr. 397 din 30 octombrie 2006 pentru modificarea art. 6 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar, republicată
  • LEGE nr. 9 din 8 martie 1993 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord privind înfiinţarea de centre de cultura şi funcţionarea lor, încheiat la Bucureşti la 22 februarie 1991
  • LEGE nr. 41 din 1 aprilie 1997 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/1996 privind repartizarea profitului la regiile autonome
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 16 din 20 februarie 2002 pentru reglementarea unor măsuri fiscale
  • LEGE nr. 189 din 13 mai 2003 (*republicată*) privind asistenţa judiciară internaţională în materie civilă şi comercială*)
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 21 din 16 martie 2017 pentru completarea art. 2 alin. (1) din Legea nr. 121/2011 privind participarea forţelor armate la misiuni şi operaţii în afara teritoriului statului român
  • LEGE nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii
  • LEGE nr. 21 din 1 martie 1991 (*republicată*) cetăţeniei române nr. 21/1991*)
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 159 din 21 octombrie 1999 privind înfiinţarea Companiei Naţionale "Loteria Română" - S.A.
  • LEGE nr. 230 din 6 iulie 2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari
  • Contacte

    Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

    0743.087.930

    office@avocatura.com

    Urmărește-ne în social media

    Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC ADVO VALUE SRL.
    Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

    Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2020