Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică
LEGE nr. 21 din 1 martie 1991 LEGEA cetăţeniei române
- Act publicat în MONITORUL OFICIAL 44 DIN 06/03/91 -
Selectați versiunea
LEGE Nr. 21 din 1 martie 1991LEGEA cetateniei române Publicat în  MONITORUL OFICIAL NR. 44 din 6 martie 1991

Parlamentul României adopta prezenta lege. Capitolul 1 Dispoziţii generale Articolul 1Cetăţenia română exprima apartenenţa unei persoane la statul român. Cetăţenii români sînt egali în drepturi în faţa legii; numai ei pot fi admişi în funcţiile publice civile şi în cele militare. Cetăţenii României se bucura de protecţia statului român. Articolul 2Modurile de dobîndire şi pierdere a cetateniei române sînt cele prevăzute în prezenta lege. Articolul 3Încheierea, declararea nulităţii, anularea sau desfacerea căsătoriei, între un cetăţean român şi un străin nu produce efecte aspra cetateniei soţilor. Capitolul 2 Dobindirea cetateniei române Articolul 4Cetăţenia română se dobîndeşte prin: a) naştere; b) înfiere; c) repatriere; d) acordarea la cerere. A. Prin naştere Articolul 5Copiii născuţi pe teritoriul României, din părinţi cetăţeni români, sînt cetăţeni români. Sînt, de asemenea, cetăţeni români cei care: a) s-au născut pe teritoriul statului român, chiar dacă numai unul dintre părinţi este cetăţean român; b) s-au născut în străinătate şi ambii părinţi sau numai unul dintre ei are cetăţenia română. Copilul găsit pe teritoriul statului român este cetăţean român, dacă nici unul dintre părinţi nu este cunoscut. B. Prin înfiere Articolul 6Cetăţenia română se dobîndeşte de către copilul cetăţean străin sau fără cetăţenie prin înfiere, dacă infietorii sînt cetăţeni români, iar infiatul nu a împlinit vîrsta de 18 ani. În cazul în care numai unul din infietori este cetăţean român, cetăţenia înfiatului minor va fi hotarita, de comun acord, de către infietori. În situaţia în care infietorii nu cad de acord, instanţa judecătorească competenţa sa încuviinţeze înfierea va decide asupra cetateniei minorului, ţinînd seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vîrsta de 14 ani este necesar consimţămîntul acestuia. Dacă înfierea se face de către o singura persoana, iar aceasta este cetăţean român, minorul dobîndeşte cetăţenia înfietorului. Articolul 7În cazul declarării nulităţii sau anulării înfierii, copilul care nu a împlinit vîrsta de 18 ani este considerat că nu a fost niciodată cetăţean român, dacă domiciliază în străinătate sau dacă părăseşte ţara pentru a domicilia în străinătate. În cazul desfacerii înfierii, copilul care nu a împlinit vîrsta de 18 ani pierde cetăţenia română pe data desfacerii înfierii, dacă acesta domiciliază în străinătate sau dacă părăseşte ţara pentru a domicilia în străinătate. C. Prin repatriere Articolul 8Persoana care a pierdut cetăţenia română o poate redobindi prin efectul repatrierii, dacă îşi exprima dorinţa în acest sens. Părinţii care se repatriaza hotărăsc pentru copiii lor minori privind cetăţenia. În situaţia în care părinţii nu cad de acord, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, ţinînd seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vîrsta de 14 ani este necesar consimţămîntul acestuia. Redobindirea cetateniei de către unul dintre soţi nu are nici o consecinţa asupra cetateniei celuilalt soţ. Soţul cetăţean străin sau fără cetăţenie al persoanei care se repatriaza poate cere dobindirea cetateniei române, în condiţiile prezentei legi. D. Prin acordarea la cerere Articolul 9Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, cetăţeanului străin sau persoanei fără cetăţenie care: a) s-a născut şi domiciliază la data cererii pe teritoriul României sau, deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază pe teritoriul statului român de cel puţin cinci ani sau, în cazul în care este căsătorit cu un cetăţean român, de cel puţin 3 ani; b) dovedeşte prin comportarea şi atitudinea sa atasament faţă de statul şi poporul român; c) a împlinit 18 ani; d) are asigurate mijloacele legale de existenta; e) este cunoscut cu o buna comportare şi nu a fost condamnat în ţara sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român; f) cunoaşte limba română în măsura suficienta pentru a se integra în viaţa socială. În cazuri bine justificate, termenele prevăzute la alin. 1 lit. a) pot fi reduse. Articolul 10Copilul născut din părinţi cetăţeni străini sau fără cetăţenie şi care nu a împlinit vîrsta de 18 ani dobîndeşte cetăţenia română o dată cu părinţii săi. În cazul în care numai unul dintre părinţi dobîndeşte cetăţenia română, părinţii vor hotărî, de comun acord, cu privire la cetăţenia copilului. În situaţia în care părinţii nu cad de acord, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, ţinînd seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vîrsta de 14 ani este necesar consimţămîntul acestuia. Copilul dobîndeşte cetăţenia română pe aceeaşi dată cu părintele sau. Articolul 11Cetăţenia română se poate acorda şi persoanei care a avut această cetăţenie şi care cere redobindirea ei, cu păstrarea domiciliului în străinătate, dacă îndeplineşte în mod corespunzător condiţiile prevăzute la art. 9 lit. b), c) şi e). Capitolul 3 Procedura acordării cetateniei Articolul 12Acordarea cetateniei române, atît la cerere cît şi în cazul repatrierii, se face la propunerea ministrului justiţiei, prin hotărîre a Guvernului, care se publică în Monitorul Oficial al României. Articolul 13Cererea de acordare a cetateniei române se face personal sau prin mandatar cu procura specială şi autentică şi va fi însoţită de acte care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute la prezenta lege. Articolul 14Cererea de acordare a cetateniei române se adresează comisiei pentru constatarea condiţiilor de acordare a cetateniei, care funcţionează pe lîngă Ministerul Justiţiei. Comisia, formată din 5 magistraţi de la Tribunalul municipiului Bucureşti, este desemnată, pe o perioadă de patru ani, de către preşedintele acestei instanţe. Preşedintele comisiei este magistratul cu funcţia cea mai mare sau, la funcţii egale, magistratul cu cea mai mare vechime în funcţie. Comisia are un secretariat condus de un consilier din Ministerul Justiţiei, desemnat de către ministru. Articolul 15Comisia dispune, pe cheltuiala petitionarului, publicarea în extras a cererii de acordare a cetateniei în Monitorul Oficial al României. Examinarea cererii de către comisie se va putea face numai după trecerea a 30 de zile de la data publicării acesteia. Articolul 16În vederea soluţionării cererii, comisia poate dispune: a) completarea actelor, precum şi orice explicaţii din partea petitionarului; b) solicitarea de relaţii de la orice autorităţi; c) citarea oricărei persoane care ar putea da informaţii folositoare. Articolul 17Autorităţile publice, care deţin date sau informaţii din care rezultă ca solicitantul nu întruneşte condiţiile legale pentru acordarea cetateniei, sînt obligate să le comunice comisiei. Orice persoană poate face intimpinare la comisia prevăzută la art. 14, cu privire la cererea de obţinere a cetateniei, în cazul prevăzut la alin. 1. Articolul 18După examinarea cererii, comisia va întocmi un raport pe care-l va inainta, împreună cu cererea de acordare a cetateniei, ministrului justiţiei. În raport se va menţiona, în mod obligatoriu, dacă sînt sau nu întrunite condiţiile legale pentru acordarea cetateniei. Articolul 19Pe baza raportului comisiei, ministrul justiţiei va prezenta Guvernului proiectul de hotărîre pentru acordarea cetateniei. În cazul în care nu sînt îndeplinite condiţiile cerute de lege pentru acordarea cetateniei, pe baza raportului comisiei, ministrul justiţiei va comunică aceasta petitionarului. Articolul 20Persoana căreia i se acordă cetăţenia română potrivit art. 8 alin. 1 şi 3 şi art. 9 depune, în termen de 6 luni, în faţa ministrului justiţiei sau a subsecretarului de stat delegat anume în acest scop, jurămîntul de credinţa faţă de România. Jurămîntul are următorul conţinut: "Jur sa fiu devotat patriei şi poporului român, sa apar drepturile şi interesele naţionale, sa respect Constituţia şi legile României". Persoanele care au obţinut cetăţenia română în condiţiile prevăzute la art. 11 vor depune jurămîntul de credinţa în faţa şefului misiunii diplomatice sau al oficiului consular al României din ţara în care domiciliază. Articolul 21Cetăţenia română se dobîndeşte pe data depunerii jurămîntului de credinţa. După depunerea jurămîntului, ministrul justiţiei ori, după caz, şeful misiunii diplomatice sau al oficiului consular va elibera persoanei căreia i s-a acordat cetăţenia română un certificat constatator. Capitolul 4 Dovada cetateniei Articolul 22Dovada cetateniei române se face cu buletinul de identitate, pasaportul sau certificatul prevăzut la art. 21 alin. 2. Cetăţenia copilului pînă la vîrsta de 14 ani se dobîndeşte cu certificatul sau de naştere, însoţit de buletinul de identitate sau pasaportul oricăruia dintre părinţi. În cazul în care copilul este înscris în buletinul de identitate sau pasaportul unuia dintre părinţi, dovada cetateniei se face cu oricare din aceste acte. Dacă dovada cetateniei copilului pînă la vîrsta de 14 ani nu se poate face în condiţiile alineatului precedent, dovada se va putea face cu certificatul eliberat de organele de evidenta a populaţiei. Dovada cetateniei copiilor gasiti se face, pînă la vîrsta de 14 ani, cu certificatul de naştere. Articolul 23În caz de nevoie, misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României eliberează, la cerere, dovezi de cetăţenie pentru cetăţenii români aflaţi în străinătate. Capitolul 5 Pierderea cetateniei române Articolul 24Cetăţenia română se poate pierde prin: a) retragerea cetateniei române; b) aprobarea renunţării la cetăţenia română; c) în alte cazuri prevăzute de lege. A. Prin retragerea cetateniei Articolul 25Cetăţenia română se poate retrage persoanei care: a) aflată în străinătate, săvîrşeşte fapte deosebit de grave prin care vătăma interesele statului român sau lezeaza prestigiul României; b) aflată în străinătate, se inroleaza în forţele armate ale unui stat cu care România a rupt relaţiile diplomatice sau cu care este în stare de război; c) a obţinut cetăţenia prin mijloace frauduloase. Articolul 26Retragerea cetateniei române nu produce efecte asupra cetateniei soţului sau copiilor persoanei căreia i s-a retras cetăţenia. B. Prin aprobarea renunţării la cetăţenie Articolul 27Pentru motive temeinice, se poate aproba renunţarea la cetăţenia română persoanei care a împlinit vîrsta de 18 ani şi care: a) nu este invinuita sau inculpata într-o cauza penală ori nu are de executat o pedeapsă penală; b) nu este urmărită pentru debite către stat, persoane fizice sau juridice din ţara sau, avînd astfel de debite, le achită ori prezintă garanţii corespunzătoare pentru achitarea lor. Articolul 28Pierderea cetateniei române prin aprobarea renunţării nu produce nici un efect asupra cetateniei soţului sau copiilor minori. Cu toate acestea, în cazul în care ambii părinţi obţin aprobarea renunţării la cetăţenia română, iar copilul minor se afla împreună cu ei în străinătate ori părăseşte împreună cu ei ţara, minorul pierde cetăţenia română o dată cu părinţii săi, iar dacă aceştia au pierdut cetăţenia română la date diferite, pe ultima dintre aceste date. Copilul minor care, pentru a domicilia în străinătate, părăseşte ţara după ce ambii părinţi au pierdut cetăţenia română, pierde cetăţenia română pe data plecării sale din ţara. Dispoziţiile alineatului precedent se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care numai unul dintre părinţi este cunoscut sau în viaţa. În situaţiile prevăzute la alin. 2 şi 3, copilului care a împlinit vîrsta de 14 ani i se cere consimţămîntul. C. Alte cazuri de pierdere a cetateniei române Articolul 29Copilul minor cetăţean român, înfiat de un cetăţean străin, pierde cetăţenia română dacă infietorii sau, după caz, infietorul solicita aceasta în mod expres, iar legea străină prevede dobindirea cetateniei înfietorului de către cel înfiat. În cazul declarării nulităţii sau anulării înfierii, copilul care nu a împlinit vîrsta de 18 ani este considerat că nu a pierdut niciodată cetăţenia română. Articolul 30În situaţia prevăzută de art. 5 alin. 3, copilul găsit pierde cetăţenia română dacă, pînă la împlinirea virstei de 18 ani, i s-a stabilit filiaţia faţă de ambii părinţi, iar aceştia sînt cetăţeni străini. Cetăţenia română se pierde şi în cazul în care filiaţia s-a stabilit numai faţă de un părinte cetăţean străin, celălalt părinte raminind necunoscut. Data pierderii cetateniei române în condiţiile alin. 1 şi 2 este data stabilirii filiaţiei copilului. Capitolul 6 Procedura retragerii şi aprobării renunţării la cetăţenia română Articolul 31Guvernul României dispune, prin hotărîre, retragerea sau, după caz, aprobarea renunţării la cetăţenia română, la propunerea ministrului justiţiei, facuta potrivit procedurii prevăzute la art. 14-19. Articolul 32Orice autoritate sau persoana care are cunoştinţa de existenta unui motiv pentru retragerea cetateniei române poate sesiza, în scris, comisia de pe lîngă Ministerul Justiţiei, avînd obligaţia sa producă dovezile de care dispune. Comisia sesizată poate cere date sau informaţii de la orice autoritate sau persoana care are cunoştinţa despre existenta situaţiei prevăzute la art. 25. Articolul 33Cererea de renunţare la cetăţenia română se face personal sau prin mandatar cu procura specială şi autentică şi se depune la comisia care funcţionează pe lîngă Ministerul Justiţiei, care va proceda potrivit prevederilor art. 14-19. Articolul 34Data pierderii cetateniei române prin retragere sau aprobarea renunţării la aceasta este data publicării în Monitorul Oficial al României a hotărîrii Guvernului. Articolul 35Dispoziţiile cuprinse în art. 33 se aplică, în mod corespunzător, şi cazurilor prevăzute la art. 29 şi 30. Capitolul 7 Dispoziţii finale şi tranzitorii Articolul 36Sînt şi rămîn cetăţeni români persoanele care au dobîndit şi păstrat această cetăţenie potrivit legislaţiei anterioare. Articolul 37Foştii cetăţeni români care, înainte de data de 22 decembrie 1989, au pierdut cetăţenia română din diferite motive, o pot redobindi la cerere, în baza unei declaraţii autentificate, în străinătate, la misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, iar în ţara, la Notariatul de Stat al municipiului Bucureşti, chiar dacă au alta cetăţenie şi nu-şi stabilesc domiciliul în România. Beneficiază de dispoziţiile alin. 1 şi cei cărora li s-a ridicat cetăţenia română fără voia lor sau din alte motive neimputabile lor, precum şi descendenţii acestora. Articolul 38Cererile privind acordarea cetateniei şi aprobarea renunţării la cetăţenie sînt supuse unei taxe prevăzute de lege. Prin derogare de la prevederile alin. 1, redobindirea cetateniei potrivit prevederilor art. 37 este scutită de plată taxelor consulare. Articolul 39Persoanele cărora li s-a acordat cetăţenia română, potrivit legii, au toate drepturile şi libertăţile, precum şi obligaţiile prevăzute prin Constituţie şi legile tarii pentru cetăţenii români. Articolul 40Cetăţenia română cu titlu de "cetăţenie de onoare" se poate acorda unor străini pentru servicii deosebite aduse tarii şi naţiunii române, la propunerea Guvernului, fără nici o alta formalitate, de către Parlamentul României. Persoanele care au dobîndit cetăţenia de onoare se bucura de toate drepturile civile şi politice recunoscute cetăţenilor români, cu excepţia dreptului de a alege şi de a fi ales şi de a ocupa o funcţie publică. Articolul 41Pentru situaţiile în care se cere consimţămîntul minorului care a împlinit vîrsta de 14 ani, acesta trebuie făcut în forma unei declaraţii autentice date în faţa notarului. Articolul 42Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României. Cererile aflate în curs de soluţionare la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor rezolva în conformitate cu prevederile acesteia, cu excepţia cererilor de redobindire a cetateniei române, depuse, pînă la această dată, în temeiul Decretului-lege nr. 137/1990. Articolul 43Pe data intrării în vigoare a legii de faţa se abroga Legea nr. 24/1971 - Legea cetateniei române -, Decretul-lege nr. 137/1990 privind unele dispoziţii referitoare la cetăţenia română, prevederile art. 3 şi ale art. 8 din Decretul-lege nr. 7/1989 privind repatrierea cetăţenilor români şi a foştilor cetăţeni români, precum şi orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei legi. Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 25 februarie 1991. PREŞEDINTELE SENATULUIacademician ALEXANDRU BÎRLĂDEANUAceastă lege a fost adoptată de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 25 februarie 1991. PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILORMARŢIAN DANÎn temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României, promulgăm Legea, cetateniei române şi dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României. PREŞEDINTELE ROMÂNIEIION ILIESCU------------------------

Noutăți

  • CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (Legea nr. 135)
  • LEGE nr. 160 din 6 iunie 2007 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 181 din 25 noiembrie 2008 pentru modificarea şi completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002
  • LEGE nr. 15 din 11 februarie 1991 LEGE pentru soluţionarea conflictelor colective de muncă
  • LEGE nr. 175 din 17 mai 2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală
  • LEGE nr. 445 din 30 noiembrie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1992 privind rezervele de stat
  • LEGEA nr. 202 din 9 noiembrie 1998(*republicată*) privind organizarea Monitorului Oficial al României
  • ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 89 din 11 iunie 1999 privind unele măsuri de restructurare financiară a Băncii Române de Comerţ Exterior - Bancorex - S.A.
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 52 din 26 aprilie 1999 privind asigurarea unui cadru unitar pentru managementul proiectelor finanţate prin împrumuturi externe contractate sau garantate de stat, rambursabile sau nerambursabile, inclusiv privind plata specialiştilor români care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unităţilor de management de proiect
  • LEGE nr. 148 din 26 iulie 2000 privind publicitatea
  • LEGE nr. 211 din 15 noiembrie 2011 (*republicată*) privind regimul deşeurilor*)
  • LEGE nr. 160 din 22 iunie 2015 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2015 privind modificarea şi completarea Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 75 din 1 iunie 1999 (*republicată*) privind activitatea de audit financiar*)
  • LEGE nr. 138 din 27 aprilie 2004 (*republicată*) îmbunătăţirilor funciare*)
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 33 din 4 iunie 2014 privind prorogarea termenului prevăzut la art. II alin. (4) din Ordonanţa Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil
  • LEGE nr. 423 din 22 noiembrie 2006 privind reorganizarea comunei Rozavlea, judeţul Maramureş
  • LEGE nr. 50 din 21 iunie 1996*) *** Republicat privind salarizarea şi alte drepturi ale personalului din organele autorităţii judecătoreşti
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 4 din 2 februarie 2011 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului şi pentru executarea obligaţiilor de plată ale instituţiilor publice stabilite prin titluri executorii
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 92 din 20 iunie 2002 privind acordarea unor înlesniri la plată pentru Societatea Comercială "LUKoil Black Sea România" - S.R.L. Bucureşti şi Societatea Comercială "Petrotel LUKoil" - S.A. Ploieşti
  • LEGE nr. 176 din 18 octombrie 2012 privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 122/2007 pentru modificarea şi completarea Legii gazelor nr. 351/2004
  • CONSTITUŢIA REPUBLICII POPULARE ROMÂNE
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 179 din 6 decembrie 2002 privind demilitarizarea unităţilor aparatului central al Ministerului de Interne şi a structurilor subordonate acestuia
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 44 din 16 aprilie 2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale
  • LEGE nr. 171 din 16 iulie 2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice
  • LEGE nr. 334 din 8 iulie 2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2004 privind aprobarea plăţii cotizaţiei anuale ce decurge din calitatea României de stat participant la Acordul multilateral de bază privind transportul internaţional pentru dezvoltarea Coridorului Europa-Caucaz-Asia, semnat la Baku la 8 septembrie 1998, şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte
  • LEGE nr. 277 din 7 noiembrie 2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 25/2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 13 din 31 ianuarie 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală
  • LEGE nr. 134 din 1 iulie 2010 (*republicată*) privind Codul de procedură civilă*)
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 50 din 28 iunie 2014 privind modificarea şi completarea Legii petrolului nr. 238/2004
  • LEGE nr. 471 din 20 septembrie 2001 privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 122/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 118/1999 privind achiziţiile publice
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 123 din 1 octombrie 2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 58/1998 privind organizarea şi desfăşurarea activităţii de turism în România
  • LEGE nr. 86 din 23 aprilie 1998 privind acordarea unui sprijin material pentru soţul supravieţuitor şi pentru urmaşii membrilor Academiei Române
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 44 din 31 august 2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale
  • LEGE nr. 7 din 8 ianuarie 1998 privind declararea ca abrogate a unor acte normative
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 35 din 10 mai 2006 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare şi privatizare a unor societăţi naţionale, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, precum şi a societăţilor comerciale şi regiilor autonome subordonate autorităţilor administraţiei publice locale
  • LEGE nr. 15 din 9 ianuarie 2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 57 din 28 decembrie 1998 privind acordarea de către stat, prin intermediul Ministerului Finanţelor, de garanţii pentru emisiuni de obligaţiuni pe pieţele financiare externe
  • LEGE nr. 386 din 13 iunie 2002 privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 220/2000 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 109 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman
  • LEGE nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei
  • LEGE nr. 123 din 20 iunie 2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 126/1995 privind regimul materiilor explozive
  • LEGE nr. 268 din 19 noiembrie 2018 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2018 pentru completarea art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice
  • LEGE nr. 370 din 20 septembrie 2004 (*republicată*) pentru alegerea Preşedintelui României*)
  • LEGE nr. 126 din 27 decembrie 1995 privind regimul materiilor explozive
  • LEGEA nr. 35 din 13 martie 1997 (*republicată*) privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului
  • LEGEA nr. 67 din 25 aprilie 1997 viei şi vinului
  • LEGE-CADRU nr. 284 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice
  • LEGE nr. 303 din 28 iunie 2004 (*republicată*) privind statutul judecătorilor şi procurorilor
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 1 din 30 ianuarie 2003 pentru ratificarea Acordului privind aderarea Republicii Croaţia la Acordul central european de comerţ liber (CEFTA), semnat la Zagreb la 5 decembrie 2002, şi a Protocolului adiţional nr. 12 la Acordul central european de comerţ liber (CEFTA), semnat la Zagreb la 5 decembrie 2002
  • LEGE nr. 135 din 1 iulie 2010 privind Codul de procedură penală
  • LEGE nr. 129 din 12 mai 2006 privind instituirea unor burse acordate de consiliul local în localităţile din mediul rural
  • LEGE nr. 275 din 23 iunie 2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 13/2003 privind modificarea şi completarea Legii nr. 349/2002 pentru prevenirea şi combaterea efectelor consumului produselor din tutun
  • LEGE nr. 44 din 1 iulie 1994*) (*republicată*) privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război
  • LEGE nr. 662 din 16 decembrie 2002 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit
  • LEGE nr. 94 din 8 septembrie 1992 (*republicată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi*)
  • LEGE nr. 449 din 12 noiembrie 2003 privind vânzarea produselor şi garanţiile asociate acestora
  • LEGE nr. 241 din 5 decembrie 2011 pentru aderarea României la Tratatul referitor la Sistemul european de informaţii privind vehiculele şi permisele de conducere (EUCARIS), semnat la Luxemburg la 29 iunie 2000
  • LEGE nr. 115 din 16 octombrie 1996 privind declararea şi controlul averii demnitarilor, magistraţilor, funcţionarilor publici şi a unor persoane cu funcţii de conducere
  • LEGE nr. 51 din 19 martie 2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 384/2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 107 din 27 iunie 2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale
  • LEGE nr. 129 din 25 iunie 1998 (*republicată*) privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Român de Dezvoltare Socială*)
  • Contacte

    Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

    0743.087.930

    office@avocatura.com

    Urmărește-ne în social media

    Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC ADVO VALUE SRL.
    Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

    Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2020