Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică
LEGE nr. 481 din 8 noiembrie 2004 (*republicată*) privind protecţia civilă*)
- Act publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 554 din 22 iulie 2008 -
Selectați versiunea
LEGE nr. 481 din 8 noiembrie 2004 (*republicată*)privind protecţia civilă*) Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 554 din 22 iulie 2008

___________ Notă *) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 212/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 481/2004 privind protecţia civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 457 din 26 mai 2006, dându-se textelor o nouă numerotare. Legea nr. 481/2004 privind protecţia civilă a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.094 din 24 noiembrie 2004 şi a mai fost modificată prin Legea nr. 241/2007 pentru abrogarea unor reglementări prin care sunt acordate scutiri sau exonerări de la plata taxelor vamale ale unor bunuri, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 496 din 24 iulie 2007. Capitolul I Dispoziţii generale Articolul 1 (1) Protecţia civilă este o componentă a sistemului securităţii naţionale şi reprezintă un ansamblu integrat de activităţi specifice, măsuri şi sarcini organizatorice, tehnice, operative, cu caracter umanitar şi de informare publică, planificate, organizate şi realizate potrivit prezentei legi, în scopul prevenirii şi reducerii riscurilor de producere a dezastrelor, protejării populaţiei, bunurilor şi mediului împotriva efectelor negative ale situaţiilor de urgenţă, conflictelor armate şi înlăturării operative a urmărilor acestora şi asigurării condiţiilor necesare supravieţuirii persoanelor afectate. (2) Activitatea de protecţie civilă este de interes naţional, are caracter permanent şi se bazează pe îndeplinirea obligaţiilor ce revin, potrivit prezentei legi, autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, celorlalte persoane juridice de drept public şi privat române, precum şi persoanelor fizice. Articolul 2Concepţia, organizarea, desfăşurarea şi managementul activităţilor de protecţie civilă se stabilesc şi se realizează la nivel local şi naţional pe principiile autonomiei, subsidiarităţii, legalităţii, responsabilităţii, corelării obiectivelor şi resurselor, cooperării şi solidarităţii. Articolul 3 (1) Atribuţiile protecţiei civile sunt următoarele: a) identificarea şi gestionarea tipurilor de riscuri generatoare de dezastre naturale şi tehnologice de pe teritoriul României; b) culegerea, prelucrarea, stocarea, studierea şi analizarea datelor şi informaţiilor referitoare la protecţia civilă; c) informarea şi pregătirea preventivă a populaţiei cu privire la pericolele la care este expusă, măsurile de autoprotecţie ce trebuie îndeplinite, mijloacele de protecţie puse la dispoziţie, obligaţiile ce îi revin şi modul de acţiune pe timpul situaţiei de urgenţă; d) organizarea şi asigurarea stării de operativitate şi a capacităţii de intervenţie optime a serviciilor pentru situaţii de urgenţă şi a celorlalte organisme specializate cu atribuţii în domeniu; e) înştiinţarea autorităţilor publice şi alarmarea populaţiei în situaţii de protecţie civilă; f) protecţia populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi arhivistice, precum şi a mediului împotriva efectelor dezastrelor şi ale conflictelor armate; g) asigurarea condiţiilor de supravieţuire a populaţiei în situaţii de protecţie civilă; h) organizarea şi executarea intervenţiei operative pentru reducerea pierderilor de vieţi omeneşti, limitarea şi înlăturarea efectelor calamităţilor naturale şi a celorlalte situaţii de protecţie civilă; i) asanarea şi neutralizarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată din timpul conflictelor militare; j) participarea la misiuni internaţionale specifice; k) constituirea rezervelor de resurse financiare şi tehnico-materiale specifice. (2) Atribuţiile prevăzute la alin. (1) se completează cu cele cuprinse în alte acte normative incidente sau conexe, precum şi cu prevederile actelor internaţionale în domeniu, la care România este parte. (3) Îndeplinirea atribuţiilor specifice de protecţie civilă se realizează, potrivit legii, de către serviciile de urgenţă publice sau private, profesioniste şi voluntare. (4) Serviciile de urgenţă private se înfiinţează de către operatori economici şi instituţii sau se constituie ca societăţi comerciale, în condiţiile legii. Articolul 4 (1) Unităţile administrativ-teritoriale, localităţile componente, instituţiile publice, operatorii economici şi obiectivele se clasifică, din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice. (2) Criteriile de clasificare din punct de vedere al protecţiei civile se elaborează de către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi se aprobă prin hotărâre a Guvernului**).___________ Notă **) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 642/2005 pentru aprobarea Criteriilor de clasificare a unităţilor administrativ-teritoriale, instituţiilor publice şi operatorilor economici din punct de vedere al protecţiei civile, în funcţie de tipurile de riscuri specifice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 603 din 13 iulie 2005. (3) La nivelul centrelor operaţionale pentru situaţii de urgenţă judeţene şi al municipiului Bucureşti se înfiinţează catalogul local cuprinzând clasificarea localităţilor, a instituţiilor, a operatorilor economici şi a obiectivelor din punct de vedere al protecţiei civile. (4) Datele din catalogul local prevăzut la alin. (3) se actualizează permanent şi se transmit la Centrul Operaţional Naţional pentru Situaţii de Urgenţă din structura Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, care le centralizează în cuprinsul catalogului naţional. Articolul 5 (1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice, organizaţiile neguvernamentale şi operatorii economici, indiferent de forma de proprietate, răspund de aplicarea măsurilor de protecţie civilă stabilite prin prezenta lege şi prin planurile proprii, potrivit domeniului lor de competenţă. (2) Persoanelor fizice şi persoanelor juridice române sau celor străine care au filiale sau sucursale în ţară ori desfăşoară activităţi pe teritoriul României li se aplică prevederile prezentei legi. (3) Persoanele prevăzute la alin. (2) sunt obligate să respecte normele specifice de protecţie civilă, să participe la activităţile de pregătire specifice şi să contribuie la ducerea la îndeplinire a măsurilor şi a acţiunilor prevăzute în planurile şi programele de protecţie civilă sau a celor dispuse de autorităţile abilitate pe timpul acţiunilor de intervenţie şi de restabilire a stării de normalitate. Articolul 6 (1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale sunt obligate să asigure capacităţi de intervenţie specializate, corespunzător tipurilor de riscuri la care sunt expuse teritoriul şi populaţia, în timpi de răspuns optimi, indiferent de locul şi momentul în care se produce situaţia de urgenţă. (2) Măsurile organizatorice şi de pregătire pe linia protecţiei civile au caracter permanent şi se intensifică la instituirea stărilor excepţionale şi la declararea mobilizării sau pe timp de război. (3) Măsurile de protecţie civilă se aplică gradual, în funcţie de amploarea şi intensitatea situaţiei de urgenţă. Articolul 7Coordonarea, controlul şi acordarea asistenţei tehnice de specialitate în domeniul protecţiei civile se asigură, la nivel central, de către Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, iar la nivel local, de către inspectoratele judeţene şi Inspectoratul Municipiului Bucureşti pentru Situaţii de Urgenţă. Articolul 8 (1) Activităţile şi măsurile de protecţie civilă se planifică, se organizează şi se aplică în concordanţă cu prevederile prezentei legi şi ale actelor normative de aplicare subsecvente, ale strategiei de securitate naţională, cu planurile şi programele adoptate de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, precum şi cu programele şi procedurile elaborate de organismele specializate ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord şi Uniunii Europene. (2) La elaborarea strategiei naţionale a protecţiei civile se au în vedere principiile, scopurile şi obiectivele prevăzute în Strategia Internaţională pentru Prevenirea Catastrofelor, adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite, precum şi cele stabilite de mecanismele Uniunii Europene în domeniu. Articolul 9 (1) În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele înţelesuri: a) dezastru - evenimentul datorat declanşării unor tipuri de riscuri, din cauze naturale sau provocate de om, generator de pierderi umane, materiale sau modificări ale mediului şi care, prin amploare, intensitate şi consecinţe, atinge ori depăşeşte nivelurile specifice de gravitate stabilite prin regulamentele privind gestionarea situaţiilor de urgenţă, elaborate şi aprobate potrivit legii; b) situaţie de protecţie civilă - situaţia generată de iminenţa producerii sau de producerea dezastrelor, a conflictelor militare şi/sau a altor situaţii neconvenţionale care, prin nivelul de gravitate, pun în pericol sau afectează viaţa, mediul, bunurile şi valorile culturale şi de patrimoniu; c) înştiinţare - activitatea de transmitere a informaţiilor autorizate despre iminenţa producerii sau producerea dezastrelor şi/sau a conflictelor armate către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, în scopul evitării surprinderii şi al realizării măsurilor de protecţie; d) avertizare - aducerea la cunoştinţă populaţiei a informaţiilor necesare despre iminenţa producerii sau producerea unor dezastre; e) prealarmare - transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare către autorităţi despre probabilitatea producerii unui atac aerian; f) alarmare - transmiterea mesajelor/semnalelor de avertizare a populaţiei despre iminenţa producerii unor dezastre sau a unui atac aerian; g) adăpostire - măsură specifică de protecţie a populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi de patrimoniu, pe timpul ostilităţilor militare şi al situaţiilor de urgenţă, împotriva efectelor acestora. Adăposturile de protecţie civilă sunt spaţii special amenajate pentru protecţie în situaţii specifice, proiectate, executate, dotate, echipate şi autorizate potrivit normelor şi instrucţiunilor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate de ministrul administraţiei şi internelor*);___________ Notă *) A se vedea Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.435/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare şi autorizare privind securitatea la incendiu şi protecţia civilă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 814 din 3 octombrie 2006. h) asanare - ansamblul de lucrări şi operaţiuni executate pentru înlăturarea sau distrugerea muniţiei neexplodate şi dezafectarea terenurilor, altele decât poligoanele de trageri ale structurilor de apărare, ordine publică şi securitate naţională. (2) Termenii şi expresiile referitoare la situaţii de urgenţă, factori şi tipuri de riscuri, stare de alertă, intervenţie operativă şi evacuare au înţelesurile prevăzute la art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005. Capitolul II Organizarea protecţiei civile Articolul 10Organizarea protecţiei civile la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale, al instituţiilor publice, al operatorilor economici şi al organizaţiilor neguvernamentale se realizează în raport cu clasificarea acestora din punct de vedere al protecţiei civile şi constă în: a) constituirea organismelor şi structurilor pentru managementul situaţiilor de urgenţă, inclusiv al protecţiei civile; b) constituirea serviciilor pentru situaţii de urgenţă; c) încadrarea inspectorilor şi/sau a personalului de specialitate în domeniul protecţiei civile; d) întocmirea planurilor de analiză şi de acoperire a tipurilor de riscuri în teritoriul de competenţă sau în domeniul de activitate; e) planificarea şi organizarea activităţilor de pregătire a populaţiei şi a salariaţilor privind protecţia civilă; f) organizarea evacuării în caz de urgenţă civilă; g) organizarea cooperării şi a colaborării privind protecţia civilă; h) planificarea resurselor pentru funcţionarea structurilor prevăzute la lit. a)-c), precum şi pentru realizarea măsurilor stabilite în planurile prevăzute la lit. d). Articolul 11Managementul protecţiei civile se asigură de către componentele Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, potrivit prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2004, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 15/2005. Articolul 12 (1) Activitatea de protecţie civilă din România este coordonată de primul-ministru, care conduce această activitate prin ministrul internelor şi reformei administrative, în calitate de preşedinte al Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă. (2) La nivelul instituţiilor publice centrale şi locale, activitatea de protecţie civilă este condusă de către preşedinţii comitetelor pentru situaţii de urgenţă, constituite potrivit legii, iar la nivelul operatorilor economici, de către conducătorii acestora. Articolul 13 (1) La toate nivelurile de competenţă, în structurile cu activitate permanentă sau temporară din Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă se constituie structuri specializate în domeniul protecţiei civile. (2) La nivelul municipiilor, al oraşelor, al comunelor, al instituţiilor publice şi al operatorilor economici cuprinşi în clasificarea din punct de vedere al protecţiei civile, se încadrează personal de specialitate cu atribuţii în domeniul protecţiei civile. (3) Personalul de specialitate cu atribuţii în domeniul protecţiei civile se încadrează la: a) ministerele şi instituţiile publice centrale la care, potrivit legii, nu se constituie centre operative pentru situaţii de urgenţă cu activitate permanentă; b) serviciile publice deconcentrate la nivel judeţean, la nivelul municipiului Bucureşti şi sectoarelor acestuia, din subordinea ministerelor care, potrivit legii, constituie centre operative pentru situaţii de urgenţă cu activitate permanentă; c) regiile autonome, companiile naţionale şi societăţile comerciale care, prin specificul activităţii lor, pot crea stări potenţial generatoare de situaţii de urgenţă civilă sau sunt expuse unor riscuri majore; d) consiliile locale ale unităţilor administrativ-teritoriale în care, potrivit schemelor cu riscuri teritoriale întocmite conform legii de către inspectoratele pentru situaţii de urgenţă, există pericolul potenţial de producere a dezastrelor naturale provocate de cutremure, inundaţii şi incendii de pădure. (4) Personalul de specialitate prevăzut la alin. (2) asigură permanent coordonarea planificării şi a realizării activităţilor şi măsurilor de protecţie civilă, participă la pregătirea serviciilor de urgenţă, a salariaţilor şi/sau a populaţiei şi asigură coordonarea secretariatelor tehnice ale comitetelor pentru situaţii de urgenţă, respectiv a celulelor de urgenţă. (5) Persoanele prevăzute la alin. (3), cu excepţia celor încadrate la societăţi comerciale şi regii autonome, sunt funcţionari publici şi, pe timpul îndeplinirii atribuţiilor de serviciu, sunt învestite, în calitate de inspectori de protecţie civilă, cu exerciţiul autorităţii publice. Calitatea de inspector de protecţie civilă se atribuie prin ordin sau prin dispoziţie scrisă a angajatorului. (6) Personalul de specialitate poate fi încadrat în muncă sau în serviciu, după caz, numai după obţinerea unui certificat de competenţe profesionale în condiţiile stabilite prin metodologia emisă de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. (7) În funcţie de complexitatea şi volumul atribuţiilor de serviciu, personalul de specialitate prevăzut la alin. (2) poate îndeplini, prin cumul, şi atribuţiile cadrului tehnic în domeniul apărării împotriva incendiilor. Articolul 14La instituirea măsurilor excepţionale, precum şi în situaţii de conflict armat, structurile existente pe timp de pace, ca şi cele care se completează sau se înfiinţează la mobilizare, îndeplinesc funcţiile şi atribuţiile pe linia protecţiei civile prevăzute de lege. Articolul 15 (1) Activitatea de prevenire în domeniul protecţiei civile şi/sau al intervenţiei operative se asigură de către serviciile de urgenţă, prin structuri specializate, în conformitate cu competenţele şi atribuţiile stabilite potrivit legii. (2) Serviciile de urgenţă profesioniste sau voluntare şi celelalte structuri specializate pentru intervenţie şi acţiune în situaţii de urgenţă, constituite de către autorităţile abilitate în condiţiile legii, cuprind personal şi formaţiuni instruite în specialităţi necesare protecţiei civile. (3) Prevederile alin. (2) se aplică şi serviciilor de urgenţă private, constituite potrivit dispoziţiilor legale. (4) Criteriile de performanţă pentru formaţiunile prevăzute la alin. (2) şi (3) se elaborează de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi se aprobă prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor*).__________ Notă *) A se vedea Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 718/2005 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor voluntare pentru situaţii de urgenţă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 636 din 20 iulie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 158/2007 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind constituirea, încadrarea şi dotarea serviciilor private pentru situaţii de urgenţă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 150 din 1 martie 2007, şi Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 360/2004 pentru aprobarea Criteriilor de performanţă privind structura organizatorică şi dotarea serviciilor profesioniste pentru situaţii de urgenţă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 958 din 19 octombrie 2004. Articolul 16Coordonarea de specialitate a activităţilor de protecţie civilă prevăzute la art. 15 alin. (1) se realizează de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, prin structurile sale specializate, şi la nivel local, prin inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene şi al municipiului Bucureşti ori, pe timpul stărilor excepţionale de mobilizare sau la război, prin punctele de comandă care se asigură din timp de pace la nivelul autorităţilor administraţiei publice centrale, la cele judeţene, municipale, de sectoare, orăşeneşti, al altor localităţi importante, precum şi la unele instituţii publice şi operatori economici. Capitolul III Drepturile şi obligaţiile cetăţenilor Secţiunea 1 Drepturi Articolul 17Cetăţenii au dreptul să încheie contracte de voluntariat pentru încadrarea în serviciile de urgenţă voluntare cu reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice locale. Statutul personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor**)._________ Notă **) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.579/2005 pentru aprobarea Statutului personalului voluntar din serviciile de urgenţă voluntare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 19 din 10 ianuarie 2006.În prezent denumirea "Ministerului Administraţiei şi Internelor" a fost înlocuită cu denumirea "Ministerul Internelor şi Reformei Administrative", conform art. 15 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2007 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, aprobată prin Legea nr. 98/2008. Articolul 18 (1) Cetăţenii care au suferit pagube ca urmare a efectelor unui dezastru sau ale unui conflict armat ori ca urmare a executării intervenţiei de către serviciile de urgenţă au dreptul la ajutoare de urgenţă şi la despăgubiri, după caz. (2) Despăgubirile se acordă în urma solicitării scrise a celui prejudiciat, adresată primarului, pe baza actului de constatare întocmit de organele competente şi a hotărârii consiliului local, din fondurile prevăzute în bugetul local cu această destinaţie sau din cele aprobate prin hotărâre a Guvernului. Articolul 19Personalul serviciilor de urgenţă voluntare şi cetăţenii care participă la acţiuni preventive şi de intervenţie pentru limitare, recuperare şi reabilitare pe timpul situaţiilor de urgenţă beneficiază de compensaţii băneşti, drepturi sociale şi alte facilităţi stabilite în Statutul personalului voluntar prevăzut la art. 17. Secţiunea a 2-a Obligaţii Articolul 20 (1) Cetăţenii sunt obligaţi: a) să respecte şi să aplice normele şi regulile de protecţie civilă stabilite de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi de conducătorii instituţiilor publice, ai agenţilor economici ori ai organizaţiilor neguvernamentale, după caz; b) să ducă la îndeplinire măsurile de protecţie civilă dispuse, în condiţiile legii, de autorităţile competente sau de personalul învestit cu exerciţiul autorităţii publice din cadrul serviciilor publice de urgenţă; c) să informeze autorităţile sau serviciile de urgenţă abilitate, prin orice mijloace, inclusiv telefonic, prin apelarea numărului 112, despre iminenţa producerii sau producerea oricărei situaţii de urgenţă despre care iau cunoştinţă; d) să informeze serviciile de urgenţă profesioniste sau poliţia, după caz, inclusiv telefonic, prin apelarea numărului 112, despre descoperirea de muniţie sau elemente de muniţie rămase neexplodate; e) să participe la pregătirea de protecţie civilă la locul unde îşi desfăşoară activitatea; f) să participe la întreţinerea adăposturilor din clădirile proprietate personală şi, în caz de necesitate, la amenajarea spaţiilor de adăpostire din teren; g) să-şi asigure mijloacele individuale de protecţie, trusa sanitară, rezerva de alimente şi apă, precum şi alte materiale de primă necesitate pentru protecţia familiilor lor; h) să permită, în situaţii de protecţie civilă, accesul forţelor şi mijloacelor de intervenţie în incinte sau pe terenuri proprietate privată; i) să permită instalarea mijloacelor de alarmare pe clădirile proprietate privată sau aparţinând asociaţiilor de locatari sau proprietari, după caz, fără plată, precum şi accesul persoanelor autorizate, în vederea întreţinerii acestora; j) să accepte şi să efectueze evacuarea din zonele afectate sau periclitate de dezastre, potrivit măsurilor dispuse şi aduse la cunoştinţă de către autorităţile abilitate; k) să solicite avizele şi autorizaţiile privind protecţia civilă, în cazurile prevăzute de lege. (2) Îndeplinirea obligaţiilor prevăzute la alin. (1) revine, corespunzător situaţiei în care se găsesc, şi cetăţenilor străini care desfăşoară activităţi, au reşedinţa sau se află în tranzit, după caz, pe teritoriul României. (3) Cetăţenii declaraţi inapţi de muncă din motive medicale sunt scutiţi, pe timpul intervenţiei în sprijinul forţelor de protecţie civilă, de prestarea de servicii ori de participarea la executarea de lucrări, evacuarea de bunuri şi altele asemenea, care presupun efort fizic. Capitolul IV Atribuţii şi obligaţii privind protecţia civilă Secţiunea 1 Atribuţii ale autorităţilor administraţiei publice Articolul 21 (1) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale asigură stabilirea şi integrarea măsurilor de protecţie civilă în planurile şi programele de dezvoltare economico-socială ce se elaborează la nivel naţional, judeţean şi local şi urmăresc realizarea acestora. (2) Măsurile şi acţiunile de prevenire din planurile de protecţie civilă se planifică şi se execută prioritar de către toate autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, potrivit competenţelor acestora. (3) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale poartă întreaga răspundere pentru asigurarea condiţiilor de supravieţuire a populaţiei afectate de urmările calamităţilor naturale şi a celorlalte situaţii de protecţie civilă. (4) Asigurarea condiţiilor prevăzute la alin. (3) se realizează prin serviciile de urgenţă, serviciile publice de gospodărie comunală, instituţii şi operatori economici, inclusiv prin utilizarea, în condiţiile legii, a bunurilor din rezervele de stat şi a serviciilor şi bunurilor puse la dispoziţie de organizaţii neguvernamentale române sau de comunităţile locale şi populaţia din zonele neafectate, de state şi organizaţii străine ori cu caracter internaţional. Articolul 22Guvernul exercită următoarele atribuţii principale: a) aprobă strategia naţională a protecţiei civile şi actele normative specifice, potrivit competenţei; b) analizează periodic şi ori de câte ori situaţia o impune activitatea de protecţie civilă; c) aprobă planul naţional de asigurare cu resurse umane, materiale şi financiare pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă; d) propune, potrivit legii, Preşedintelui României instituirea şi încetarea stării de urgenţă în zonele afectate; e) încheie acorduri internaţionale în domeniul protecţiei civile; f) adoptă hotărâri prin care se acordă ajutoare de urgenţă şi despăgubiri persoanelor fizice şi juridice afectate; g) aprobă planificarea exerciţiilor şi a aplicaţiilor de protecţie civilă cu caracter internaţional; h) solicită, la nevoie, sprijin internaţional; i) aprobă acordarea de ajutor, în urma solicitărilor, statelor afectate de dezastre. Articolul 23 (1) Ministerele, autorităţile publice autonome şi celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale exercită următoarele atribuţii principale: a) stabilesc atribuţiile ce revin structurilor proprii; b) elaborează planuri şi programe privind protecţia civilă în domeniul propriu de competenţă; c) asigură resursele necesare intervenţiei; d) constituie capacităţi operaţionale de intervenţie, pe care, în caz de necesitate, le pun la dispoziţie autorităţilor administraţiei publice locale; e) iniţiază programe sau teme de cercetare în domeniu; f) constituie baza de date specifică domeniului propriu de activitate, necesară protecţiei civile; g) asigură participarea reprezentanţilor, a experţilor şi a specialiştilor la activităţile Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă; h) pun la dispoziţie Ministerului Internelor şi Reformei Administrative personal calificat în vederea constituirii echipelor de experţi pentru evaluare sau personalul necesar intervenţiei, după caz; i) pun la dispoziţie Comitetului Naţional pentru Situaţii de Urgenţă datele şi informaţiile solicitate în scopul elaborării strategiei naţionale de protecţie civilă, a planurilor şi programelor de protecţie civilă, precum şi Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă pentru constituirea bazei de date proprii; j) asigură gestionarea tipurilor de riscuri specifice şi îndeplinirea funcţiilor de sprijin prin structuri specifice domeniilor de competenţă, potrivit legii. Organizarea şi funcţionarea acestor structuri se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. (2) Ministerul Apărării planifică şi execută măsurile de protecţie civilă, potrivit organizării şi planurilor specifice proprii şi planurilor comune cu alte ministere. Articolul 24 (1) Ministerul Internelor şi Reformei Administrative exercită, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, următoarele atribuţii principale: a) elaborează şi prezintă Guvernului, spre aprobare, proiectul de strategie naţională a protecţiei civile; b) elaborează şi avizează proiecte de acte normative specifice; c) coordonează activităţile de evacuare, potrivit planurilor întocmite; d) organizează şi conduce activitatea de asanare a teritoriului de muniţia rămasă neexplodată din timpul conflictelor militare; e) analizează periodic, împreună cu autorităţile administraţiei publice centrale, stadiul realizării măsurilor necesare a fi luate în situaţii de protecţie civilă; f) elaborează norme metodologice pentru întocmirea planurilor de urgenţă internă şi externă a operatorilor economici*);_________ Notă *) A se vedea Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 684/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind planificarea, pregătirea şi intervenţia în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 24 iunie 2005, şi Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 647/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind elaborarea planurilor de urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe periculoase, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 460 din 31 mai 2005. g) organizează şi conduce exerciţii şi aplicaţii de specialitate; h) coordonează acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor calamităţilor naturale şi a celorlalte situaţii de protecţie civilă; i) colaborează cu organisme internaţionale de specialitate. (2) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă este autoritate de reglementare în domeniul protecţiei civile. (3) Controlul de stat în domeniul protecţiei civile se realizează prin activităţi de reglementare, avizare, autorizare, atestare, recunoaştere, verificare şi control şi se exercită prin Inspecţia de Prevenire din structura Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, respectiv prin inspecţiile de prevenire din cadrul inspectoratelor judeţene şi al municipiului Bucureşti, în scopul aplicării unitare a prevederilor legale pe întreg teritoriul României. (4) Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă îndeplineşte rolul de punct naţional de contact în relaţiile cu organisme internaţionale de profil. Articolul 25Consiliile judeţene, Consiliul General al Municipiului Bucureşti, consiliile locale ale municipiilor, oraşelor şi comunelor şi consiliile locale ale sectoarelor municipiului Bucureşti au următoarele atribuţii principale: a) aprobă organizarea protecţiei civile la nivelul unităţii administrativ-teritoriale, analizează anual şi ori de câte ori este nevoie activitatea desfăşurată şi adoptă măsuri pentru îmbunătăţirea acesteia; b) aprobă planurile anuale şi de perspectivă pentru asigurarea resurselor umane, materiale şi financiare destinate prevenirii şi gestionării situaţiilor de urgenţă; c) participă, potrivit legii, la asigurarea finanţării măsurilor şi a acţiunilor de protecţie civilă, precum şi a serviciilor de urgenţă şi a structurilor care au atribuţii legale în acest domeniu; d) stabilesc, în condiţiile legii, taxe speciale pe linia protecţiei civile; e) înfiinţează, în condiţiile legii şi cu avizul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, centre de formare şi evaluare a personalului din serviciile voluntare de urgenţă; f) gestionează, depozitează, întreţin şi asigură conservarea aparaturii şi a materialelor de protecţie civilă prin serviciile specializate din subordine; g) asigură spaţiile necesare funcţionării inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă corespunzătoare, paza şi securitatea acestora şi a centrelor operaţionale, precum şi spaţiile pentru depozitarea materialelor de intervenţie. Articolul 26Prefectul are următoarele atribuţii principale: a) aprobă planurile operative şi de pregătire pe linia protecţiei civile şi planificarea exerciţiilor şi a altor activităţi desfăşurate la nivelul unităţii administrativ-teritoriale; b) urmăreşte îndeplinirea măsurilor de protecţie civilă la nivelul unităţii administrativ-teritoriale; c) dispune, potrivit legii, instituirea stării de alertă, activarea sau folosirea, după caz, a formaţiunilor de intervenţie; d) aprobă schema cu riscurile teritoriale întocmită de inspectoratul pentru situaţii de urgenţă; e) asigură condiţii pentru buna desfăşurare şi integrarea activităţii forţelor de intervenţie din alte judeţe sau a echipelor internaţionale, după caz, sosite în unitatea administrativ-teritorială în scopul limitării şi înlăturării efectelor dezastrelor; f) prezintă consiliului judeţean sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, propuneri de completare a sistemului de înştiinţare şi alarmare a populaţiei, a fondului de adăpostire, a bazei materiale şi alte măsuri de protecţie a populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi a mediului; g) exercită controlul aplicării măsurilor în situaţiile de protecţie civilă. Articolul 27Primarul are următoarele atribuţii principale: a) propune consiliului local structura organizatorică de protecţie civilă; b) aduce la îndeplinire hotărârile consiliului local în domeniul protecţiei civile; c) aprobă planurile operative, de pregătire şi planificare a exerciţiilor de specialitate; d) propune fondurile necesare realizării măsurilor de protecţie civilă; e) conduce exerciţiile, aplicaţiile şi activităţile de pregătire privind protecţia civilă; f) coordonează activitatea serviciilor de urgenţă voluntare; g) aprobă planurile de cooperare cu localităţile învecinate şi organismele neguvernamentale; h) dispune măsuri şi controlează modul de întreţinere a spaţiilor de adăpostire colective de către administratorul acestora; i) urmăreşte realizarea, întreţinerea şi funcţionarea legăturilor şi mijloacelor de înştiinţare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă; j) răspunde de alarmarea, protecţia şi pregătirea populaţiei pentru situaţiile de protecţie civilă; k) solicită asistenţă tehnică şi sprijin pentru gestionarea situaţiilor de protecţie civilă; l) exercită controlul aplicării măsurilor de protecţie civilă în plan local; m) asigură evaluarea şi centralizarea solicitărilor de ajutoare şi despăgubiri în situaţii de protecţie civilă, precum şi distribuirea celor primite; n) coordonează nemijlocit evacuarea populaţiei din zonele afectate de situaţiile de protecţie civilă; o) stabileşte măsurile necesare pentru asigurarea hrănirii, a cazării şi a alimentării cu energie şi apă a populaţiei evacuate; p) dispune măsuri pentru asigurarea ordinii publice în zona sinistrată; q) cooperează cu primarii localităţilor sau ai sectoarelor limitrofe, după caz, în probleme de interes comun; r) gestionează, depozitează, întreţine şi conservă tehnica, aparatura şi materialele de protecţie civilă, prin serviciile de specialitate subordonate. Secţiunea a 2-a Obligaţiile conducătorilor instituţiilor publice, operatorilor economici, proiectanţilor, constructorilor, beneficiarilor şi salariaţilor Articolul 28 (1) Conducătorii instituţiilor publice, patronii şi managerii operatorilor economici, indiferent de forma de proprietate, au următoarele obligaţii principale: a) asigură identificarea, monitorizarea şi evaluarea factorilor de risc specifici, generatori de evenimente periculoase; b) stabilesc şi urmăresc îndeplinirea măsurilor şi a acţiunilor de prevenire şi de pregătire a intervenţiei, în funcţie de încadrarea în clasificarea de protecţie civilă; c) organizează şi dotează, pe baza criteriilor de performanţă elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, servicii de urgenţă private şi stabilesc regulamentul de organizare şi funcţionare a acestora ori încheie convenţii sau contracte cu alte servicii de urgenţă voluntare ori private, care dispun de forţe şi mijloace capabile să intervină operativ şi eficace în cazul situaţiilor de protecţie civilă; d) participă la exerciţii şi aplicaţii de protecţie civilă şi conduc nemijlocit acţiunile de alarmare, evacuare, intervenţie, limitare şi înlăturare a urmărilor situaţiilor de urgenţă desfăşurate de unităţile proprii; e) asigură gratuit forţelor de intervenţie chemate în sprijin în situaţii de urgenţă echipamentele, substanţele, mijloacele şi antidoturile adecvate riscurilor specifice; f) organizează instruirea şi pregătirea personalului încadrat în muncă privind protecţia civilă; g) asigură alarmarea populaţiei din zona de risc creată ca urmare a activităţilor proprii desfăşurate; h) prevăd, anual, în bugetul propriu, fonduri pentru cheltuieli necesare desfăşurării activităţilor de protecţie civilă; i) înştiinţează persoanele şi organismele competente asupra factorilor de risc şi le semnalează, de îndată, cu privire la iminenţa producerii sau producerea unei situaţii de protecţie civilă la nivelul instituţiei sau operatorului economic; j) stabilesc şi transmit către transportatorii, distribuitorii şi utilizatorii produselor regulile şi măsurile de protecţie specifice, corelate cu riscurile previzibile la utilizare, manipulare, transport şi depozitare; k) încheie contracte, convenţii sau protocoale de cooperare cu alte servicii de urgenţă profesioniste sau voluntare; l) menţin în stare de funcţionare mijloacele de transmisiuni alarmare, spaţiile de adăpostire şi mijloacele tehnice proprii, destinate adăpostirii sau intervenţiei, ţin evidenţa acestora şi le verifică periodic; m) îndeplinesc alte obligaţii şi măsuri stabilite, potrivit legii, de către organismele şi organele abilitate. (2) Conducătorii instituţiilor publice şi ai operatorilor economici, indiferent de forma de proprietate, sunt obligaţi să permită instalarea, fără plată, a mijloacelor de alarmare pe clădirile proprii. (3) Operatorii economici a căror activitate prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase se supun şi prevederilor legislaţiei specifice. Articolul 29Persoanele fizice sau juridice care deţin imobile în indiviziune sau le utilizează în comun sunt obligate să coopereze pentru îndeplinirea măsurilor de protecţie civilă pentru întregul imobil sau ansamblu de imobile. Articolul 30 (1) Proiectanţii, constructorii şi beneficiarii de investiţii au următoarele obligaţii: a) să prevadă în documentaţiile tehnice ale investiţiilor măsurile specifice, echipamentele şi dotările necesare, conform normativelor în vigoare, şi să asigure realizarea lor înainte de darea în exploatare a investiţiei; b) să obţină toate avizele, autorizaţiile şi acordurile privind protecţia civilă, conform legii, şi să urmărească realizarea măsurilor stabilite în cuprinsul acestora; c) să evalueze riscul seismic al zonei în care se execută lucrările şi să întocmească proiectul, respectiv să execute construcţia sau instalaţia conform gradului de risc seismic evaluat. (2) În toate fazele de cercetare, proiectare, execuţie şi pe întreaga lor durată de existenţă, construcţiile şi amenajările, echipamentele, utilajele şi instalaţiile tehnologice pentru autorizare în domeniul protecţiei civile se supun unei examinări sistematice şi calificate pentru identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor, în condiţiile prevăzute de reglementările specifice. (3) Obligaţia executării activităţilor prevăzute la alin. (2) revine persoanelor care concură la proiectarea, realizarea, exploatarea, întreţinerea, repararea, postutilizarea construcţiilor, a echipamentelor şi a instalaţiilor tehnologice, potrivit obligaţiilor şi răspunderilor prevăzute de lege. (4) Metodologia privind identificarea, evaluarea şi controlul riscurilor se elaborează de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, se aprobă prin ordin al ministrului internelor şi reformei administrative şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. (5) Pentru actele eliberate potrivit legii se percep tarife stabilite prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor.*)__________ Notă *) A se vedea Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.433/2006 privind aprobarea tarifelor pentru eliberarea avizelor şi autorizaţiilor de securitate la incendiu şi protecţie civilă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 806 din 26 septembrie 2006. Articolul 31Salariaţii au următoarele drepturi şi obligaţii: a) să beneficieze, în mod gratuit, de echipament de protecţie individuală, de tratament medical şi antidoturi, dacă sunt încadraţi la agenţi economici sau instituţii cu surse de risc nuclear, chimic sau biologic; b) să beneficieze de măsurile de protecţie socială prevăzute prin lege pentru perioadele de întrerupere a activităţii, impuse de situaţiile de protecţie civilă; c) să respecte normele, regulile şi măsurile de protecţie civilă stabilite; d) să participe la instruiri, exerciţii, aplicaţii şi la alte forme de pregătire specifică. Capitolul V Pregătirea pentru protecţia civilă Articolul 32Pregătirea pentru protecţia civilă cuprinde pregătirea populaţiei şi a salariaţilor, pregătirea serviciilor de urgenţă, pregătirea personalului cu funcţii de conducere pe linia protecţiei civile, precum şi a personalului de specialitate. Articolul 33 (1) Pregătirea profesională a serviciilor de urgenţă şi a altor forţe cu care se cooperează se realizează pe baza programelor anuale de pregătire, aprobate de şefii acestora. (2) Planificarea exerciţiilor şi a aplicaţiilor de cooperare privind protecţia civilă la care participă, potrivit specificului acestora, serviciile de urgenţă, forţele de protecţie şi sprijin şi populaţia se aprobă de prefect, primar sau de ministrul internelor şi reformei administrative, după caz. (3) Exerciţiile de cooperare interjudeţene/regionale şi cele cu caracter internaţional se aprobă de Guvern, la propunerea ministrului internelor şi reformei administrative. (4) În documentele de planificare a pregătirii privind protecţia civilă se prevăd şi resursele materiale şi financiare necesare, precum şi cine le asigură. Articolul 34 (1) Iniţierea, calificarea, perfecţionarea sau specializarea conducătorilor structurilor specializate de protecţie civilă, a şefilor serviciilor de urgenţă voluntare şi private, a personalului de specialitate menţionat la art. 13 alin. (2), precum şi a altor persoane cu atribuţii în acest domeniu se realizează prin cursuri, convocări sau instructaje şi se desfăşoară în Centrul Naţional de Perfecţionare a Pregătirii pentru Managementul Situaţiilor de Urgenţă şi în centrele zonale ale acestuia, precum şi în Institutul Naţional de Administraţie sau în alte instituţii de învăţământ de profil. (2) Pregătirea pentru protecţia civilă în instituţiile de învăţământ militar este obligatorie şi se desfăşoară pe baza tematicilor elaborate cu consultarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. Articolul 35Formarea, perfecţionarea şi specializarea personalului serviciilor de urgenţă profesioniste şi al structurilor componente ale Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă se realizează în instituţiile de învăţământ de profil din subordinea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, a Ministerului Apărării, precum şi în alte unităţi abilitate din ţară şi din străinătate. Articolul 36 (1) Informarea şi educarea preventivă a populaţiei privind protecţia civilă sunt obligatorii şi se asigură prin: instituţiile de învăţământ şi educaţie de toate gradele, mijloacele de informare în masă şi serviciile profesioniste pentru situaţii de urgenţă. (2) Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului, în colaborare cu Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, stabileşte, prin protocol, temele şi activităţile practic-aplicative de educaţie privind protecţia civilă, care se includ în programele de învăţământ, precum şi în planurile activităţilor extraşcolare. (3) Societăţile publice şi private, naţionale şi locale, de radio şi televiziune, precum şi presa scrisă sunt obligate să asigure prezentarea în emisiunile, respectiv în ştirile şi reportajele acestora, a riscurilor potenţiale, măsurilor preventive şi a modului de acţiune şi comportare a populaţiei pe timpul situaţiilor de urgenţă civilă. (4) La informarea şi educarea preventivă a populaţiei privind protecţia civilă participă şi organizaţiile neguvernamentale de interes public, potrivit statutelor şi specificului activităţilor acestora. Articolul 37 (1) Instruirea salariaţilor privind protecţia civilă se asigură sistematic, de regulă împreună cu instructajele de prevenire şi stingere a incendiilor, în condiţiile stabilite prin dispoziţiile generale elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate de ministrul administraţiei şi internelor*).__________ Notă *) A se vedea Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 712/2005 pentru aprobarea Dispoziţiilor generale privind instruirea salariaţilor în domeniul situaţiilor de urgenţă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 12 iulie 2005, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Participarea salariaţilor la instruire constituie sarcină de serviciu. Articolul 38Periodic, pe baza planurilor şi a programelor de pregătire şi cu aprobarea primarului localităţii, se efectuează exerciţii de alarmare publică. Capitolul VI Protecţia populaţiei şi a bunurilor materiale Articolul 39Protecţia populaţiei, a bunurilor materiale şi a valorilor culturale se realizează printr-un ansamblu de activităţi constând în: înştiinţare, avertizare şi alarmare, adăpostire, protecţie nucleară, biologică şi chimică, evacuare şi alte măsuri tehnice şi organizatorice specifice. Secţiunea 1 Înştiinţarea, avertizarea şi alarmarea Articolul 40 (1) Înştiinţarea se realizează de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă sau de serviciile de urgenţă profesioniste, după caz, pe baza informaţiilor primite de la populaţie sau de la structurile care monitorizează sursele de risc. (2) Avertizarea populaţiei se realizează de către autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, prin mijloacele de avertizare specifice, în baza înştiinţării primite de la structurile abilitate. Articolul 41 (1) Prealarmarea se realizează de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi de serviciile de urgenţă profesioniste, după caz, pe baza informaţiilor primite de la Statul Major General, şi de structurile specializate din cadrul categoriilor de forţe armate, pe baza planurilor de cooperare întocmite în acest sens. (2) Alarmarea populaţiei se realizează de autorităţile administraţiei publice centrale sau locale, după caz, prin mijloacele specifice, pe baza înştiinţării primite de la structurile abilitate. Articolul 42 (1) Mijloacele de avertizare şi alarmare specifice se instalează în locurile stabilite de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi de serviciile de urgenţă profesioniste. (2) Normele tehnice privind instalarea sistemului integrat de avertizare şi alarmare a populaţiei şi instrucţiunile privind semnalele şi mesajele de avertizare şi alarmare se elaborează de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, se aprobă prin ordin al ministrului administraţiei şi internelor**) şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.__________ Notă **) A se vedea Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 886/2005 pentru aprobarea Normelor tehnice privind Sistemul naţional integrat de înştiinţare, avertizare şi alarmare a populaţiei, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 7 octombrie 2005, şi Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.259/2006 pentru aprobarea Normelor privind organizarea şi asigurarea activităţii de înştiinţare, avertizare, prealarmare şi alarmare în situaţii de protecţie civilă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 18 aprilie 2006. (3) La solicitarea preşedinţilor comitetelor pentru situaţii de urgenţă, mesajele de avertizare şi alarmare se transmit obligatoriu, cu prioritate şi gratuit, prin orice operator audiovizual public sau privat de pe teritoriul României. Articolul 43În cazul unui atac iminent, în situaţia în care nu s-a declarat starea de război, primele mesaje de prealarmă şi de alarmă se transmit cu aprobarea ministrului internelor şi reformei administrative, pe baza înştiinţărilor Statului Major General şi structurilor specializate din cadrul categoriilor de forţe armate, conform planurilor de cooperare întocmite în acest sens. Articolul 44 (1) Folosirea mijloacelor de alarmare în cazul producerii unor dezastre se execută numai cu aprobarea primarului localităţii, a conducătorului instituţiei publice sau a operatorului economic implicat, după caz, ori a împuterniciţilor acestora. (2) Sistemul de înştiinţare, avertizare şi alarmare la localităţi, instituţii publice şi operatori economici se verifică periodic prin executarea de antrenamente şi exerciţii. (3) Folosirea mijloacelor tehnice de alarmare şi alertare cu încălcarea prevederilor legale şi a normelor tehnice prevăzute la art. 42 alin. (2) este interzisă. Secţiunea a 2-a Adăpostirea Articolul 45 (1) Pentru protecţia populaţiei şi a bunurilor din patrimoniul cultural naţional de efectele atacurilor din aer se realizează sistemul naţional de adăpostire, care cuprinde: adăposturi pentru puncte de comandă destinate Sistemului Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă, adăposturi publice de protecţie civilă aflate în administrarea consiliilor locale şi fondul privat de adăpostire realizat de operatorii economici şi proprietarii de imobile. (2) Autorităţile administraţiei publice, instituţiile publice, operatorii economici şi proprietarii de imobile au obligaţia să prevadă în planurile de investiţii şi să realizeze adăposturi de protecţie civilă. (3) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale şi serviciile de urgenţă de la toate nivelurile de competenţă vor identifica şi vor stabili posibilităţile de utilizare pentru adăpostire a unor galerii de mină, tuneluri, peşteri, grote etc. existente în apropierea zonelor dens populate sau în zone prevăzute pentru amenajare de tabere de sinistraţi, evacuaţi sau refugiaţi. (4) Categoriile de construcţii la care este obligatorie realizarea de adăposturi publice de protecţie civilă, precum şi adăposturile care se amenajează ca puncte de comandă se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative***).__________ Notă ***) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 560/2005 pentru aprobarea categoriilor de construcţii la care este obligatorie realizarea adăposturilor de protecţie civilă, precum şi a celor la care se amenajează puncte de comandă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 526 din 21 iunie 2005, cu modificările ulterioare.În prezent, denumirea "Ministerul Administraţiei şi Internelor" a fost înlocuită cu denumirea "Ministerul Internelor şi Reformei Administrative", conform art. 15 lit. c) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2007 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, aprobată prin Legea nr. 98/2008. (5) Adăposturile publice de protecţie civilă prevăzute în documentaţiile tehnice ale investiţiilor se avizează tehnic, premergător eliberării autorizaţiilor de construire, de către serviciile de urgenţă profesioniste, potrivit metodologiei elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, aprobată de ministrul internelor şi reformei administrative şi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I****).__________ Notă ****) A se vedea şi nota de subsol corespunzătoare asteriscului din finalul art. 9 alin. (1) lit. g). (6) În timp de pace adăposturile publice de protecţie civilă, cu excepţia spaţiilor amenajate ca puncte de comandă, pot fi utilizate pentru alte destinaţii, cu respectarea normelor tehnice, cu obligaţia de a fi eliberate în situaţii de urgenţă în maximum 24 de ore şi cu informarea prealabilă a centrelor operaţionale din cadrul serviciilor de urgenţă profesioniste. (7) Adăposturile publice de protecţie civilă se inspectează periodic de către personalul de specialitate al serviciilor de urgenţă profesioniste; deţinătorii şi utilizatorii acestor adăposturi sunt obligaţi să îndeplinească normele şi măsurile stabilite pentru menţinerea adăposturilor şi a instalaţiilor utilitare ale acestora în stare de funcţionare. (8) Construirea adăposturilor şi amenajarea altor spaţii de adăpostire cuprinse în planurile de mobilizare se execută la punerea în aplicare a planurilor respective. Secţiunea a 3-a Asanarea teritoriului de muniţia rămasă neexplodată Articolul 46Asanarea terenului şi neutralizarea muniţiei rămase neexplodate din timpul conflictelor armate se execută de către subunităţi specializate şi specialişti pirotehnicieni din serviciile de urgenţă profesioniste din subordinea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, potrivit instrucţiunilor şi normelor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate prin ordin al ministrului internelor şi reformei administrative. Articolul 47 (1) Muniţiile se distrug în poligoane ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi Ministerului Apărării sau pe terenuri puse la dispoziţie de autorităţile administraţiei publice locale în a căror rază administrativ-teritorială se execută lucrările de asanare. Terenurile stabilite pentru distrugerea muniţiei se amenajează potrivit instrucţiunilor şi normelor tehnice specifice, elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. (2) Autorităţile administraţiei publice locale sau, după caz, instituţiile publice şi operatorii economici asigură subunităţii de intervenţie care execută asanarea pirotehnică, accesul în teren şi, gratuit, mâna de lucru auxiliară, mijloace de transport cu şoferi şi carburantul aferent, materialele, asistenţa sanitară, precum şi cazarea şi hrănirea efectivelor necesare acestor lucrări. (3) Paza muniţiilor şi a terenurilor în curs de asanare, precum şi însoţirea transporturilor de muniţii se execută de personal autorizat. Articolul 48 (1) Persoanele fizice şi juridice care iau cunoştinţă de existenţa muniţiilor au obligaţia să anunţe de îndată centrul operaţional din cadrul serviciului de urgenţă profesionist, dispeceratul integrat de urgenţă, poliţia sau primarul, după caz. (2) Se interzice persoanelor fizice neautorizate să ridice, să manipuleze ori să utilizeze muniţia neexplodată. Articolul 49Materialele explozive şi mijloacele de aprindere necesare pentru distrugerea muniţiei rămase neexplodate se pun la dispoziţie specialiştilor pirotehnicieni, la cererea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, prin inspectoratele de jandarmi judeţene. Articolul 50Formaţiunile de intervenţie prevăzute la art. 46 execută gratuit acţiuni de distrugere a zăpoarelor care pun în pericol localităţile sau siguranţa cetăţeanului. Secţiunea a 4-a Protecţia nucleară, radiologică, chimică şi biologică Articolul 51 (1) Protecţia nucleară, radiologică, chimică şi biologică a populaţiei se realizează prin mijloace de protecţie individuală, colectivă sau prin alte măsuri tehnice şi organizatorice specifice, cu prioritate în zonele de risc. (2) Instituţiile publice şi operatorii economici care produc, transportă, depozitează sau manipulează substanţe periculoase în cantităţi care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea cetăţenilor organizează şi execută controlul contaminării radioactive, chimice şi biologice a materiilor prime şi produselor finite şi realizează măsurile de decontaminare a personalului propriu, terenului, clădirilor şi utilajelor. Articolul 52Mijloacele de protecţie individuală a cetăţenilor se asigură potrivit criteriilor elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate prin hotărâre a Guvernului*).__________ Notă *) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 501/2005 pentru aprobarea Criteriilor privind asigurarea mijloacelor de protecţie individuală a cetăţenilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 482 din 8 iunie 2005. Articolul 53Decontaminarea se realizează prin operaţiuni şi tehnici speciale efectuate de către serviciile de urgenţă, unele unităţi militare şi operatori economici, potrivit normelor tehnice elaborate de ministerele de profil şi avizate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Articolul 54 (1) Depoluarea constă în luarea unor măsuri specifice pentru identificarea şi eliminarea surselor poluante, limitarea, îndepărtarea sau neutralizarea agenţilor poluatori ai apei, aerului şi terenului. (2) Măsurile de depoluare sunt însoţite, după caz, de evacuarea persoanelor şi a animalelor din mediul poluat sau de interzicerea utilizării apei, a alimentelor şi a furajelor contaminate. (3) Se interzice comercializarea sau utilizarea pentru consum a bunurilor contaminate. (4) Operatorii economici şi instituţiile publice au obligaţia să avertizeze imediat populaţia asupra riscurilor de poluare şi contaminare a zonelor limitrofe unităţilor respective şi să intervină cu forţele şi mijloacele de care dispun pentru protecţia populaţiei şi înlăturarea efectelor poluării. Secţiunea a 5-a Evacuarea Articolul 55Evacuarea se execută pe baza planurilor întocmite în acest scop, conform normelor şi instrucţiunilor elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Articolul 56 (1) Trecerea la executarea acţiunii de evacuare în situaţii de dezastre se hotărăşte de primar sau de prefect, după caz, la propunerea comitetului pentru situaţii de urgenţă competent. (2) În situaţii de conflict armat, evacuarea se aprobă de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, la propunerea ministrului apărării. Articolul 57Principiile evacuării în situaţii de conflict armat se stabilesc prin hotărâre a Guvernului**).___________ Notă **) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.222/2005 privind stabilirea principiilor evacuării în situaţii de conflict armat, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 933 din 19 octombrie 2005. Articolul 58Accesul persoanelor neautorizate în zonele afectate şi periculoase, delimitate şi marcate corespunzător, care intră sub incidenţa situaţiilor de protecţie civilă, este interzis. Capitolul VII Limitarea şi înlăturarea urmărilor situaţiilor de protecţie civilă Articolul 59 (1) Limitarea şi înlăturarea urmărilor situaţiilor de protecţie civilă cuprind ansamblul de activităţi şi acţiuni executate în scopul restabilirii situaţiei de normalitate în zonele afectate. (2) La acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor situaţiilor de protecţie civilă participă structuri de intervenţie din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, existente pe timp de pace sau care se pot mobiliza în timp scurt, unităţi şi formaţiuni militare ale Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, Ministerului Apărării, servicii de urgenţă voluntare, formaţiuni de Cruce Roşie şi alte structuri cu atribuţii în domeniu. (3) Intervenţia operativă a structurilor prevăzute la alin. (2) se realizează pe baza planurilor de intervenţie şi cooperare întocmite de autorităţile competente, în limitele funcţiilor de sprijin repartizate pentru a fi asigurate de către ministere, celelalte organe centrale şi organizaţiile neguvernamentale pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă. Articolul 60 (1) La limitarea şi înlăturarea urmărilor dezastrelor sunt obligate să participe şi serviciile pentru situaţii de urgenţă private. (2) Autorizarea serviciilor de urgenţă private se execută pe baza normelor metodologice elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, aprobate prin ordin al ministrului internelor şi reformei administrative. Articolul 61Principiile de organizare, de conducere şi modul de utilizare a serviciilor de urgenţă profesioniste şi voluntare, unităţilor de intervenţie, formaţiunilor de intervenţie specializate şi private în acţiunile de limitare şi înlăturare a urmărilor situaţiilor de protecţie civilă, precum şi planurile operative întocmite în acest scop se stabilesc prin regulamente, ordine şi instrucţiuni elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate de ministrul internelor şi reformei administrative. Articolul 62 (1) Conducerea activităţilor de intervenţie se realizează prin reţeaua centrelor operaţionale şi operative sau a punctelor de comandă existente la autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, precum şi la instituţiile publice şi operatorii economici. (2) Conducerea nemijlocită a operaţiunilor de intervenţie se asigură de comandantul acţiunii, împuternicit potrivit legii, care poate fi ajutat în îndeplinirea sarcinilor de către grupa operativă şi punctul operativ avansat. (3) Grupa operativă se constituie, prin ordin al prefectului, din personal cu putere de decizie şi specialişti ai serviciilor de urgenţă ale autorităţilor publice, ai operatorilor economici şi instituţiilor implicate în gestionarea situaţiei de urgenţă. (4) Punctul operativ avansat este mobil şi se asigură de către serviciul de urgenţă profesionist sau de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă, printr-o autospecială echipată şi încadrată corespunzător. În funcţie de amplasamentul faţă de zona afectată, rolul punctului operativ poate fi preluat de centrul operaţional. (5) Până la sosirea la faţa locului a comandantului acţiunii, conducerea operaţiunilor se asigură de comandantul sau de şeful formaţiunii de intervenţie din serviciul de urgenţă, cu sprijinul reprezentanţilor autorităţii administraţiei publice locale sau al patronului, după caz. (6) Coordonarea elaborării şi derulării programelor de recuperare, reabilitare sau de restaurare pe timpul situaţiilor de urgenţă se asigură de către reprezentanţii autorităţilor, instituţiilor sau ai operatorilor economici stabiliţi de comitetele pentru situaţii de urgenţă competente. Capitolul VIII Asigurarea materială şi financiară Secţiunea 1 Asigurarea materială Articolul 63Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile publice şi operatorii economici au obligaţia să planifice şi să realizeze asigurarea materială şi financiară a protecţiei civile, potrivit legii. Articolul 64 (1) Înzestrarea şi dotarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi a structurilor subordonate cu tehnică, aparatură şi materiale specific militare se asigură de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, pe baza normelor de înzestrare şi dotare aprobate de ministrul internelor şi reformei administrative. (2) Dotarea structurilor de protecţie civilă, altele decât cele prevăzute la alin. (1), se efectuează pe baza normelor elaborate de persoanele juridice care au constituit aceste structuri, avizate de inspectoratele pentru situaţii de urgenţă judeţene şi aprobate de prefect. Articolul 65Contractarea şi aprovizionarea cu tehnică şi materiale se asigură de fiecare beneficiar contra cost. Tehnica şi alte categorii de materiale necesare protecţiei civile se asigură şi din donaţii, sponsorizări, împrumuturi temporare sau din alte surse legal constituite. Articolul 66 (1) Întreţinerea, repararea, depozitarea şi evidenţa mijloacelor tehnice de protecţie civilă, precum şi durata normată de folosinţă a acestora se realizează potrivit normelor tehnice elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate de ministrul administraţiei şi internelor.*)__________ Notă *) A se vedea Ordinul ministrului administraţiei şi internelor nr. 1.180/2006 pentru aprobarea Normelor tehnice privind întreţinerea, repararea, depozitarea şi evidenţa mijloacelor tehnice de protecţie civilă, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 168 din 22 februarie 2006. (2) Montarea, întreţinerea, repararea şi exploatarea sistemelor de alarmare, de comunicaţii şi informatice de protecţie civilă se asigură cu sprijinul operatorilor economici de profil, pe baza contractelor sau a convenţiilor legale încheiate cu aceştia. Articolul 67 (1) Materialele didactice necesare pentru protecţia civilă: filme, diafilme, planşe, manuale, broşuri, pliante, reviste şi altele se realizează de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi se asigură gratuit autorităţilor administraţiei publice, instituţiilor publice şi operatorilor economici. (2) Autorităţile publice, instituţiile publice şi operatorii economici au obligaţia de a realiza materiale de popularizare a activităţilor de protecţie civilă, emisiuni de radio şi de televiziune, precum şi alte activităţi cu resurse proprii sau altele legal constituite, cu acordul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi al serviciilor de urgenţă profesioniste. Secţiunea a 2-a Asigurarea financiară Articolul 68 (1) Finanţarea cheltuielilor cu protecţia civilă se asigură, potrivit legii, din bugetul de stat, din bugetele locale, din bugetele instituţiilor publice autonome, ale instituţiilor publice finanţate integral sau parţial din venituri proprii şi din bugetele proprii ale operatorilor economici, după caz. (2) Finanţarea serviciilor de urgenţă se asigură de către persoanele juridice care le-au constituit. (3) Obiectivele de investiţii de interes naţional pentru protecţia civilă se finanţează de la bugetul de stat. Articolul 69 (1) Cheltuielile pentru realizarea adăposturilor de protecţie civilă aferente construcţiilor cu destinaţie de locuinţă, birouri, centre comerciale sau destinate oricăror manifestări publice şi care, potrivit normelor specifice, trebuie să fie prevăzute, din construcţie, cu asemenea adăposturi se suportă de către proprietar. (2) Pentru suportarea parţială sau integrală a costurilor realizării adăposturilor de protecţie civilă aferente construcţiei cu destinaţie de locuinţă, se pot aloca fonduri cu destinaţia de subvenţii, ce se acordă cetăţenilor o singură dată, în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului. Articolul 70Finanţarea ajutoarelor de urgenţă, a despăgubirilor, precum şi a unor lucrări sau cheltuieli neprevăzute se asigură din fondul de intervenţie constituit la dispoziţia Guvernului pentru înlăturarea efectelor unor dezastre. Articolul 71Pentru finanţarea unor cheltuieli curente şi de capital privind protecţia civilă pot fi utilizate, potrivit legii, donaţii, sponsorizări, venituri din prestări de servicii, contribuţii ale societăţilor şi ale caselor de asigurare sau de reasigurare, precum şi alte surse legale. Articolul 72Fundamentarea şi întocmirea documentaţiei tehnice privind investiţiile aferente protecţiei civile se realizează pe baza normelor metodologice elaborate de Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi aprobate prin ordin al ministrului internelor şi reformei administrative. Articolul 73 (1) Cheltuielile pentru dotarea cu aparatură, mijloace tehnice şi materialele necesare centrelor zonale de pregătire în domeniul protecţiei civile se suportă de Ministerul Internelor şi Reformei Administrative, în limita sumelor aprobate cu această destinaţie. Derularea fondurilor se face prin bugetul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă. (2) Consiliile judeţene ale judeţelor în care funcţionează centrele de pregătire zonală pentru pregătirea specifică protecţiei civile vor pune la dispoziţie acestora terenul, clădirile, precum şi cheltuielile de întreţinere aferente acestora. Capitolul IX Contravenţii şi sancţiuni Articolul 74Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea juridică civilă, contravenţională sau penală, după caz. Articolul 75Constituie contravenţii la prevederile prezentei legi următoarele fapte: a) neincluderea măsurilor de protecţie civilă în programele de dezvoltare economico-socială sau în proiectele de buget; b) neorganizarea serviciilor de urgenţă voluntare sau neasigurarea înzestrării şi a pregătirii profesionale a acestora; c) neasigurarea înştiinţării, avertizării, alarmării sau evacuării populaţiei în situaţii de protecţie civilă, precum şi transmiterea neautorizată de mesaje de protecţie civilă; d) neasigurarea identificării, a monitorizării şi a evaluării factorilor de risc generatori de evenimente periculoase sau nestabilirea măsurilor de protecţie împotriva efectelor negative ale acestora; e) neasigurarea înzestrării, a dotării şi a echipării cu mijloace tehnice de protecţie civilă, precum şi nemenţinerea în stare de operativitate a acestora; f) nesolicitarea avizelor, a acordurilor sau a autorizaţiilor privind protecţia civilă ori neîndeplinirea măsurilor şi a condiţiilor prevăzute în acestea; g) neelaborarea regulamentelor, a normelor, a metodologiilor şi a dispoziţiilor privind protecţia civilă; h) neprevederea în documentele tehnico-economice ale investiţiilor a adăposturilor, a dotărilor şi a măsurilor de utilitate publică privind protecţia civilă sau nerealizarea la termen a acestora; i) nemenţinerea adăposturilor publice de protecţie civilă în bună stare de utilizare pe timpul situaţiilor excepţionale, corespunzătoare destinaţiilor acestora; j) neparticiparea la instruirile, exerciţiile şi aplicaţiile de pregătire privind protecţia civilă; k) neîndeplinirea măsurilor de protecţie nucleară, biologică şi chimică a populaţiei; l) neanunţarea sau neinformarea despre evenimentele periculoase produse sau privind măsurile de protecţie civilă luate ori necesar a fi luate; m) folosirea în alte scopuri a mijloacelor tehnice de protecţie civilă cu destinaţie publică; n) interzicerea accesului personalului şi al mijloacelor tehnice ale serviciilor de urgenţă în scopul îndeplinirii atribuţiilor legale specifice; o) neconstituirea rezervelor de resurse tehnico-materiale necesare protecţiei civile, prevăzute în planurile specifice; p) neîndeplinirea funcţiilor de sprijin stabilite pe timpul situaţiilor de urgenţă; q) accesul persoanelor neautorizate pe timpul situaţiilor de urgenţă în zonele afectate, interzise accesului şi care sunt delimitate şi marcate corespunzător. Articolul 76 (1) Contravenţiile prevăzute la art. 75 se sancţionează cu amendă după cum urmează: a) de la 50 de lei la 100 de lei, faptele prevăzute la lit. j) şi l); b) de la 100 de lei la 500 de lei, faptele prevăzute la lit. f); c) de la 500 de lei la 1.000 de lei, faptele prevăzute la lit. g), m), n) şi p); d) de la 1.000 de lei la 2.000 de lei, faptele prevăzute la lit. a), b), c), h), i) şi o); e) de la 2.000 de lei la 5.000 de lei, faptele prevăzute la lit. d), e), k) şi q). (2) Sancţiunile contravenţionale se aplică persoanelor fizice sau juridice, după caz. (3) Contravenientul poate achita în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în prezenta lege, pentru fiecare categorie de contravenţii. Articolul 77Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către personalul serviciilor de urgenţă profesioniste cu atribuţii de îndrumare, control, intervenţie şi constatare a încălcărilor legii în domeniul protecţiei civile, desemnat de inspectorul general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi nominalizat de inspectorii-şefi, precum şi de către persoanele anume desemnate de către conducătorii autorităţilor administraţiei publice cu atribuţii în domeniu. Articolul 78Contravenţiilor prevăzute de prezenta lege le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Capitolul X Dispoziţii tranzitorii şi finale Articolul 79 (1) Actele normative ce derivă din prezenta lege, prevăzute a se elabora şi aproba prin hotărâri ale Guvernului, se emit în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. (2) Reglementările tehnice prevăzute a fi aprobate prin ordine ale miniştrilor se emit în termen de 180 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Articolul 80Semnul distinctiv naţional pentru identificarea personalului şi marcarea mijloacelor tehnice, a adăposturilor şi a altor bunuri de protecţie civilă, uniforma şi cartea de identitate specifice personalului specializat cu atribuţii în domeniul protecţiei civile se stabilesc prin hotărâre a Guvernului*), ţinându-se seama de prevederile reglementărilor internaţionale.__________ Notă *) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 630/2005 pentru stabilirea semnului distinctiv naţional prin care se identifică personalul şi se marchează mijloacele tehnice, adăposturile, alte bunuri de protecţie civilă, uniforma şi cartea de identitate specifice personalului specializat cu atribuţii în domeniul protecţiei civile, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 597 din 11 iulie 2005. Articolul 81Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. Articolul 82Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă Legea protecţiei civile nr. 106/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 241 din 3 octombrie 1996, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţa Guvernului nr. 47/1994 privind apărarea împotriva dezastrelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 29 august 1994, aprobată prin Legea nr. 124/1995, cu modificările şi completările ulterioare.----

Noutăți

  • LEGE nr. 317 din 1 iulie 2004 (*republicată*) privind Consiliul Superior al Magistraturii
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 20 din 8 martie 2017 pentru completarea art. 44 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 105/2001 privind frontiera de stat a României, precum şi pentru modificarea şi completarea art. 26 din Legea vânătorii şi a protecţiei fondului cinegetic nr. 407/2006
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 191 din 12 decembrie 2002 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului bugetar salarizat potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar şi personalului salarizat potrivit anexelor nr. II şi III la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupa funcţii de demnitate publică
  • LEGE nr. 137 din 8 iunie 2015 pentru acceptarea jurisdicţiei obligatorii a Curţii Internaţionale de Justiţie
  • LEGE nr. 127 din 11 aprilie 2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Tratarea apei potabile şi a apei uzate din municipiul Braşov şi localităţile învecinate situate în judeţul Braşov, România", semnat la Bucureşti la 2 august 2002 şi la Bruxelles la 7 iunie 2002
  • LEGE nr. 64 din 12 martie 2018 pentru completarea alin. (1) al art. 139 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
  • LEGE nr. 76 din 5 aprilie 2013 pentru ratificarea Protocolului privind managementul durabil al pădurilor, adoptat la Bratislava la 27 mai 2011 şi semnat de România la Bratislava la 27 mai 2011, la Convenţia-cadru privind protecţia şi dezvoltarea durabilă a Carpaţilor, adoptată la Kiev la 22 mai 2003
  • LEGE nr. 53 din 24 ianuarie 2003 (*republicată*) Codul muncii*)
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 86 din 23 decembrie 1997 privind aprobarea primei de export pentru cantitatea de un milion tone porumb boabe din recolta anului 1997
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 89 din 12 decembrie 2012 privind finanţarea din bugetul alocat Ministerului Afacerilor Externe a unor compensaţii financiare pentru pierderile materiale suferite de personalul Ambasadei României la Tripoli, în contextul evacuării precipitate în ţară după izbucnirea conflictului intern armat şi al jefuirii ulterioare a bunurilor proprii
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 40 din 8 mai 2013 pentru finanţarea Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Microbiologie şi Imunologie "Cantacuzino" în vederea realizării Planului naţional de intervenţie pentru prevenirea îmbolnăvirii în masă a populaţiei generate de epidemii şi pandemii
  • LEGE nr. 120 din 4 mai 2006 monumentelor de for public
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 149 din 19 decembrie 2007 privind aprobarea unor măsuri în domeniul finanţelor publice
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 31 din 14 mai 2004 pentru aprobarea suplimentarii cu suma de 1.215 miliarde lei a programului "Dezvoltarea durabila a zootehniei şi a eficientei sectorului de producţie animaliera, precum şi reabilitarea sectorului piscicol din România"
  • LEGEA nr. 18 din 19 februarie 1991 (*republicată*) fondului funciar
  • LEGE nr. 290 din 27 iunie 2003 privind acordarea de despăgubiri sau compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile proprietate a acestora, sechestrate, reţinute sau rămase în Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţa, ca urmare a stării de război şi a aplicării Tratatului de Pace între România şi Puterile Aliate şi Asociate, semnat la Paris la 10 februarie 1947
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 40 din 23 septembrie 2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020
  • LEGE nr. 194 din 21 octombrie 2008 privind înfiinţarea Institutului Teologic Penticostal din municipiul Bucureşti
  • LEGE nr. 57 din 13 martie 2007 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind prevenirea şi combaterea extinderii gripei aviare, semnat la Bucureşti la 5 octombrie 2006, şi privind modificarea alin. (1) al art. 2 din Legea nr. 170/2005 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind finanţarea Proiectului pentru modernizarea sistemului de informare şi cunoaştere în agricultura, semnat la Bucureşti la 28 ianuarie 2005
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 139 din 29 decembrie 2004 privind modificarea art. 26 alin. (1) din Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2005 nr. 512/2004
  • LEGE nr. 249 din 5 decembrie 2011 pentru modificarea art. 4 din Legea nr. 349/2007 privind reorganizarea cadrului instituţional în domeniul managementului substanţelor chimice
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 11 din 23 martie 2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 150 din 31 octombrie 2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 102 din 29 iunie 1999 privind protecţia specială şi încadrarea în munca a persoanelor cu handicap
  • LEGE nr. 148 din 14 iulie 1998 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe
  • LEGE nr. 13 din 9 ianuarie 2007 energiei electrice
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 69 din 17 mai 2001 pentru modificarea alin. 2 al art. 74 din Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare
  • CODUL FISCAL din 22 decembrie 2003 (Legea nr. 571/2003)
  • LEGE nr. 161 din 1 octombrie 2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2008 pentru modificarea Legii muntelui nr. 347/2004
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 92 din 13 octombrie 2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 9/2010 privind aprobarea Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României, precum şi pentru reglementarea unor măsuri privind majorarea capitalului social al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii S.A. - I.F.N.
  • LEGE nr. 18 din 26 februarie 1997 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/1994 privind constituirea şi utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic, aprobată prin Legea nr. 136/1994
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 39 din 22 aprilie 2009 privind unele măsuri de creştere a suprafeţei contractate pentru irigaţii
  • LEGE nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 41 din 29 mai 2003 pentru aprobarea suplimentarii cu suma de 600 miliarde lei a despăgubirilor acordate producătorilor agricoli în caz de calamitaţi naturale
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 193 din 25 noiembrie 2008 privind modificarea şi completarea art. 37 şi 39 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 216 din 24 noiembrie 2000 privind reglementarea situaţiei juridice a conductelor magistrale şi a instalaţiilor, echipamentelor şi dotărilor anexe, aferente Sistemului naţional de transport al ţiţeiului, gazolinei, condensatului şi etanului
  • LEGE nr. 56 din 19 martie 2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2007 pentru aprobarea redistribuirii unor posturi din cadrul aparatului de lucru al Guvernului şi al Agenţiei pentru Strategii Guvernamentale în cadrul Ministerului Afacerilor Externe
  • LEGE nr. 21 din 10 aprilie 1996 (*republicată*) legea concurenţei*)
  • LEGE nr. 53 din 9 martie 2006 pentru înfiinţarea satelor Dobrinăuţi-Hapăi, Maghera şi Pustoaia prin reorganizarea comunei Vârfu Câmpului, judeţul Botoşani
  • LEGE nr. 78 din 24 iunie 2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 154 din 10 octombrie 2000 privind modificarea şi completarea Legii nr. 68/1992 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi modificarea Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României
  • LEGE nr. 305 din 25 octombrie 2005 pentru acceptarea anexei IV revizuite la Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin Protocolul încheiat la Londra la data de 17 februarie 1978 (MARPOL 73/78), adoptată de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MEPC.115(51) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 1 aprilie 2004
  • LEGE nr. 518 din 23 noiembrie 2004 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 47/2004 privind unele măsuri referitoare la finalizarea privatizării unor societăţi comerciale aflate în dificultate
  • LEGEA nr. 2 din 3 ianuarie 2018 bugetului de stat pe anul 2018
  • LEGE nr. 185 din 24 iulie 2017 privind asigurarea calităţii în sistemul de sănătate
  • LEGE nr. 200 din 25 mai 2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România
  • LEGE nr. 203 din 16 mai 2003 privind realizarea, dezvoltarea şi modernizarea reţelei de transport de interes naţional şi european
  • LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*republicată*) privind reforma în domeniul sănătăţii
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 24 din 30 iunie 2015 pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 92 din 18 decembrie 2012 privind luarea unor măsuri în domeniul învăţământului şi cercetării, precum şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute în hotărâri judecătoreşti devenite executorii în perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2013
  • LEGE nr. 191 din 18 aprilie 2001 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2001
  • LEGE nr. 295 din 28 iunie 2004 (*republicată*) privind regimul armelor şi al muniţiilor*)
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008 privind pescuitul şi acvacultura
  • LEGE nr. 32 din 22 decembrie 1978 pentru aprobarea Decretului Consiliului de Stat nr. 233/1978 pentru modificarea Decretului nr. 1037/1968
  • LEGE nr. 290 din 28 decembrie 2010 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 101/2010 privind ratificarea Protocolului, semnat la Chişinău la 5 noiembrie 2010, pentru amendarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova cu privire la principiile colaborării în domeniul transportului feroviar, încheiat la Chişinău la 21 februarie 1995
  • LEGE nr. 145 din 17 mai 2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2004 pentru aprobarea unor măsuri financiare privind reglementarea unor obligaţii de plată ale societăţilor comerciale desprinse din Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice şi Termice "Termoelectrica" - S.A. în urma procesului de restructurare
  • LEGE nr. 10 din 28 februarie 2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 294/2007 privind derularea în România a proiectelor finanţate prin Programul NATO de Investiţii în Securitate
  • LEGE nr. 287 din 17 iulie 2009*) (*republicată*) privind Codul civil
  • LEGE nr. 61 din 17 decembrie 1971 pentru aprobarea Decretului nr. 302/1971 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului de Stat al radioteleviziunii Române
  • LEGE nr. 112 din 15 iunie 2011 pentru ratificarea Protocolului de modificare a Protocolului privind dispoziţiile tranzitorii, anexat la Tratatul privind Uniunea Europeană, la Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi la Tratatul de instituire a Comunităţii Europene a Energiei Atomice, semnat la Bruxelles la 23 iunie 2010
  • Contacte

    Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

    0743.087.930

    office@avocatura.com

    Urmărește-ne în social media

    Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC ADVO VALUE SRL.
    Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

    Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2021