Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică
LEGE nr. 20 din 13 decembrie 1984 privind tipizarea şi standardizarea produselor, construcţiilor şi tehnologiilor, normarea tehnică a consumurilor materiale şi energetice, ridicarea calităţii şi nivelului tehnic al produselor
- Act publicat în BULETINUL OFICIAL NR. 91 DIN 21/12/84 -
LEGE nr. 20 din 13 decembrie 1984privind tipizarea şi standardizarea produselor, construcţiilor şi tehnologiilor, normarea tehnica a consumurilor materiale şi energetice, ridicarea calităţii şi nivelului tehnic al produselor Publicat în  BULETINUL OFICIAL nr. 91 din 21 decembrie 1984

Înfăptuirea obiectivelor prevăzute în Programul de faurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi inaintare a României spre comunism, a hotărîrilor Congresului al XIII-lea al Partidului Comunist Roman, a programelor speciale privind ridicarea nivelului tehnic şi calitativ al produselor, reducerea consumurilor materiale şi energetice, valorificarea superioară a tuturor resurselor şi creşterea mai accentuata a productivitatii muncii, impun perfecţionarea activităţilor de tipizare, standardizare şi normare tehnica - factori esentiali în promovarea progresului tehnico-ştiinţific, în sporirea eficientei întregii activităţi economice.Tipizarea, standardizarea, normarea consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie trebuie să asigure modernizarea continua a producţiei, introducerea şi generalizarea tehnologiilor avansate, creşterea performantelor constructiv-functionale şi a fiabilitatii produselor, reducerea consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie, recuperarea şi valorificarea tuturor resurselor refolosibile.Totodată, perfecţionarea activităţilor de tipizare, standardizare şi normare asigura concentrarea şi integrarea producţiei, precum şi specializarea întreprinderilor, în vederea folosirii cu maximum de randament a capacităţilor productive, valorificării superioare a resurselor materiale şi energetice, reducerii costurilor de fabricaţie, organizării mai bune a producţiei şi a muncii.Pentru îmbunătăţirea activităţii de elaborare a normelor de tipizare, standardelor şi normelor tehnice de consum, precum şi pentru întărirea controlului şi asigurarea respectării riguroase a acestor norme de către toate unităţile din economie, se instituie, pe lîngă Consiliul de Miniştri, ca organ de specialitate, Consiliul central pentru tipizare, standardizare, normare şi calitate.În scopul asigurării cadrului juridic necesar perfecţionării activităţii în aceste domenii, Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege. Capitolul 1 Dispoziţii generale Articolul 1Ridicarea permanenta a nivelului tehnic şi calitativ al produselor, lucrărilor şi serviciilor, corespunzător celor mai bune performanţe obţinute în ţara şi pe plan mondial, constituie o obligaţie de baza a ministerelor, celorlalte organe centrale şi locale, centralelor, unităţilor de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică, întreprinderilor, a tuturor colectivelor de oameni ai muncii din industrie, agricultura, construcţii transporturi şi celelalte ramuri ale economiei naţionale. Articolul 2Ministerele, celelalte organe centrale şi locale, centralele, întreprinderile, unităţile de cercetare ştiinţifică, inginerie tehnologică şi de proiectare sînt obligate sa elaboreze şi să aplice, în condiţiile prezentei legi, norme de tipizare, standarde şi norme tehnice de consum pe baza celor mai bune rezultate obţinute în activitatea de cercetare ştiinţifică, inginerie tehnologică, proiectare şi producţie, care să asigure ridicarea continua a calităţii producţiei şi competitivitatii produselor, folosirea eficienta a resurselor materiale şi energetice, creşterea productivitatii muncii, reducerea costurilor de producţie. Articolul 3Proiectarea, omologarea şi introducerea în fabricaţie de produse şi tehnologii noi se realizează numai prin utilizarea de materii prime, materiale, piese, subansamble, produse şi instalaţii tipizate, cu respectarea prescripţiilor de calitate şi a celorlalte prevederi din standarde şi în condiţiile încadrării stricte în limitele stabilite prin normele tehnice de consum şi de recuperare a resurselor refolosibile.Se interzic proiectarea, omologarea şi introducerea în fabricaţie sau în exploatare de produse şi tehnologii noi cu consumuri specifice mai mari decît ale produselor sau tehnologiilor pe care le înlocuiesc. Articolul 4În realizarea obiectivelor de investiţii, ministerele, celelalte organe centrale şi locale, unităţile de proiectare şi întreprinderile sînt obligate sa utilizeze tehnologiile, instalaţiile şi liniile tehnologice tipizate, proiectele tip de construcţii, celelalte prescripţii şi normative tehnice şi să asigure, pe aceasta baza, diminuarea continua a costurilor şi duratei de execuţie, reducerea consumurilor materiale şi energetice, creşterea productivitatii muncii, a calităţii şi eficientei economice a lucrărilor. Articolul 5Planificarea producţiei fizice, repartizarea, contractarea şi livrarea materiilor prime, materialelor, combustibililor, energiei, a tuturor produselor, precum şi folosirea acestora în întreaga economie naţionala, se efectuează numai pe baza normelor de consum aprobate, cu respectarea nomenclatoarelor de materiale şi produse tipizate şi în stricta conformitate cu caracteristicile tehnico-calitative şi cu celelalte prevederi din standarde. Articolul 6Pe data prezentei legi se înfiinţează Consiliul central pentru tipizare, standardizare, normare şi calitate, organ de specialitate al Consiliului de Miniştri, care răspunde de perfecţionarea continua a normelor de tipizare, standardelor şi normelor tehnice de consum, precum şi de aplicarea şi controlul respectării acestor norme în întreaga economie naţionala. Capitolul 2 Tipizarea produselor, construcţiilor şi tehnologiilor Articolul 7Tipizarea produselor, construcţiilor şi tehnologiilor se aplică în mod unitar în toate ramurile şi sectoarelor de activitate şi trebuie să asigure reducerea numărului de sortimente, tipuri şi dimensiuni de materiale, subansamble şi produse finite, precum şi modernizarea tehnologiilor de fabricaţie, în scopul realizării de noi produse cu caracteristici tehnico-functionale şi calitative superioare, diminuării consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie, creşterii productivitatii muncii şi ridicării eficientei în întreaga economie naţionala. Articolul 8Proiectarea, introducerea în fabricaţie şi executarea în întreaga economie naţionala a materialelor, produselor, maşinilor, instalaţiilor, utilajelor, liniilor tehnologice şi construcţiilor se fac numai cu respectarea nomenclatoarelor şi proiectelor tip stabilite potrivit prezentei legi.Tipizarea produselor trebuie realizată în strinsa legătură cu tipizarea tehnologiilor de producţie, a liniilor şi instalaţiilor tehnologice, asigurind extinderea posibilităţilor de utilizare a materialelor, pieselor şi subansamblelor tipizate la o gama cît mai larga de produse. Articolul 9Activitatea de tipizare trebuie să asigure: a) reducerea numărului de mărci şi a tipodimensiunilor produselor din oţel şi alte metale, extinderea domeniului lor de folosinţă, limitarea folosirii marcilor superioare numai la produsele la care cerinţele tehnico-economice justifica aceasta, creşterea eficientei utilizării metalului în economia naţionala; b) optimizarea nomenclatoarelor de materiale chimice, articole din mase plastice şi cauciuc, fibre şi fire sintetice, coloranti, pesticide şi alte produse chimice, în vederea creşterii gradului de valorificare a materiilor prime şi satisfacerii, în condiţii de eficienta economică ridicată, a cerinţelor economiei naţionale; c) realizarea de linii tehnologice, sisteme de maşini şi utilaje într-o conceptie modulară şi multifuncţională, prin unificarea constructivă a elementelor şi subansamblelor, dezvoltindu-se fabricatia de componente tipizate pentru toate subramurile industriei construcţiilor de maşini, electrotehnica şi electronică; d) tipizarea mijloacelor de măsura şi control în raport cu gradul de solicitare a aparaturii respective, cu cerinţele concrete ale diferitelor ramuri ale economiei naţionale, în vederea optimizarii sistemelor de măsura şi control şi a folosirii lor rationale în unităţile de producţie; e) perfecţionarea proiectelor tip de construcţii şi tehnologii, simplificarea soluţiilor constructive, elaborarea de noi proiecte care să asigure creşterea eficientei şi reducerea consumurilor energetice şi de materiale; f) îmbunătăţirea continua a nomenclatoarelor de materiale tipizate pentru construcţii şi instalaţii, a caracteristicilor tehnice şi calitative ale acestora, prin perfecţionarea tehnologiilor de producţie, care să asigure diminuarea consumurilor materiale şi energetice, reducerea materiilor prime din import, crearea de materiale inlocuitoare cu eficienta sporită; g) folosirea în activitatea de întreţinere şi reparaţii din toate ramurile economiei naţionale a materialelor, pieselor şi subansamblelor tipizate, asigurindu-se, concomitent cu efectuarea reparaţiilor, modernizarea liniilor şi instalaţiilor tehnologice; h) reducerea tipurilor şi categoriilor de ambalaje, a materialelor din care sînt confectionate, în scopul diminuării greutatii acestora, utilizării de materiale ieftine, recuperabile, în condiţii care să asigure păstrarea calităţii, integritatea şi conservarea produselor, aplicarea tehnologiilor moderne de transport şi manipulare.Introducerea în circuitul economic a oricăror categorii de ambalaje se poate face numai cu respectarea normelor de tipizare aprobate şi dacă se asigura prin această măsură creşterea eficientei economice în activitatea de producţie şi de circulaţie a mărfurilor. Articolul 10Normele de tipizare cuprind nomenclatoarele de produse tipizate, nomenclatoarele de linii şi instalaţii tehnologice tipizate, precum şi proiectele tip de construcţii şi tehnologii.Normele de tipizare se aproba prin decret al Consiliului de Stat. Articolul 11Conţinutul cadru al normelor de tipizare şi condiţiile de elaborare ale acestora sînt prevăzute în anexa nr. 1. Capitolul 3 Standardizarea Articolul 12Pentru ridicarea permanenta a parametrilor tehnici şi calitativi ai produselor şi a gradului lor de competitivitate la nivelul celor mai bune realizari obţinute pe plan naţional şi internaţional, în întreaga economie se aplică standarde care conţin prescripţii, reguli şi metode în scopul generalizarii şi folosirii unitare de soluţii optime în domeniul producţiei materiale şi în alte domenii.Standardizarea trebuie să conducă la: a) perfecţionarea activităţii de conceptie şi proiectare, folosirea optima a capacităţilor de producţie, buna organizare a producţiei şi muncii, economisirea mijloacelor materiale, creşterea productivitatii muncii, promovarea larga a progresului tehnico-ştiinţific în economia naţionala; b) stabilirea de condiţii tehnice de calitate, constructive, functionale şi de fiabilitate, de metode de analiza, încercări şi control calitativ la nivelul celor mai bune realizari obţinute în ţara şi în străinătate; c) valorificarea superioară a resurselor materiale şi energetice prin ridicarea performantelor aparatelor, maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor tehnologice, ale tuturor produselor; d) utilizarea de noi materiale care să înlocuiască materialele scumpe şi din import; e) recuperarea şi valorificarea superioară a resurselor materiale şi energetice refolosibile; f) stabilirea de parametri tehnico-funcţionali şi de metode de verificare în concordanta cu prevederile din documentele internaţionale de standardizare şi cu cerinţele dezvoltării activităţii de comerţ exterior şi cooperare economică şi tehnica internationala; Articolul 13În activitatea de standardizare se elaborează standarde de stat, standarde de ramura şi standarde de întreprindere care se aproba de către: a) Consiliul de Stat, pentru standardele de importanţa deosebită, nominalizate în planul naţional unic de dezvoltare economico-socială; celelalte standarde de stat se aproba de Consiliul Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie, prin Institutul român de standardizare; b) organele de conducere colectivă ale ministerelor şi celorlalte organe centrale coordonatoare de ramura, pentru standardele de ramura; c) organele de conducere colectivă ale centralei sau, după caz, ale organului ierarhic superior al întreprinderii elaboratoare, pentru standardele de întreprindere; pentru piesele, subansamblele sau ansamblele realizate în cadrul cooperării în producţie standardele de întreprindere se aproba de centrala în subordinea căreia funcţionează unitatea care coordonează fabricarea produsului final, cu avizul unităţilor de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică de profil. Articolul 14Conţinutul cadru al standardelor, precum şi condiţiile de elaborare şi aplicare ale acestora, sînt prevăzute în anexa nr. 2. Capitolul 4 Normarea tehnica a consumurilor şi a reparaţiilor Articolul 15Utilizarea materiilor prime, materialelor, combustibililor şi energiei, a celorlalte resurse materiale în activităţile productive din întreaga economie se realizează numai pe baza normelor tehnice de consum.Normele tehnice de consum se stabilesc pe unitatea de produs fizic, pe bază de tehnologii noi sau reproiectate, care asigura reducerea consumurilor de materii prime, materiale, combustibili şi energie, realizarea de noi materiale şi produse cu calităţi tehnico-functionale şi de fiabilitate ridicate, valorificarea superioară a tuturor resurselor materiale şi energetice. Articolul 16Pentru reducerea consumurilor şi creşterea gradului de valorificare a resurselor materiale şi energetice, se va acţiona, în principal, în următoarele direcţii: a) în industria extractiva se vor extinde tehnologiile mecanizate care asigura reducerea consumului de lemn, metal şi alte materiale pentru sustineri, creşterea gradului de recuperare a substanţelor utile din zăcăminte, valorificarea resurselor recuperabile din halde, iazuri, zguri metalurgice; b) în industria energiei electrice şi termice se vor lua măsuri pentru creşterea randamentelor şi reducerea consumurilor tehnologice la producerea, transportul şi distribuţia energiei electrice şi termice, precum şi pentru îmbunătăţirea funcţionarii tuturor grupurilor energetice; c) în industria metalurgica se vor introduce tehnologii moderne care asigura consumuri reduse de cocs, feroaliaje, combustibili şi energie, creşterea coeficientului de scoatere de produse finite din metal, intensificarea recuperării şi valorificării materialelor refolosibile; d) în industria constructoare de maşini se va asigura proiectarea, reproiectarea şi fabricarea de produse cu parametri funcţionali competitivi, consumuri reduse de materiale, combustibili, energie şi grad ridicat de utilizare a metalului, prin îmbunătăţirea principiilor functionale, reducerea greutatii, simplificarea operaţiilor de întreţinere şi reparaţii, tipizarea şi miniaturizarea reperelor şi subansamblelor componente, extinderea automatizarii şi robotizării; e) în industria chimica vor fi asimilate sortimente cu caracteristici calitative superioare şi se va asigura perfecţionarea tehnologiilor de fabricaţie, îmbunătăţirea randamentelor instalaţiilor, reducerea consumului de combustibili şi energie; în sectoarele prelucratoare, se va extinde fabricatia produselor cu greutăţi specifice reduse pe unitatea de volum, suprafaţa sau de lungime; se va largi utilizarea resurselor refolosibile îndeosebi din cauciuc, mase plastice, substanţe utile din ape reziduale, lesii, namoluri, halde, aplicindu-se noi tehnologii de valorificare superioară, complexa a acestora; f) în industria exploatării şi prelucrării lemnului va creşte gradul de valorificare a masei lemnoase, prin diminuarea grosimii cherestelelor şi placilor, obţinerea de suprafeţe utile mai mari, valorificarea complexa a subproduselor rezultate din tăieri, fasonari şi prelucrari, reducerea gabaritelor şi greutatii produselor finite, corespunzător functionalitatii acestora; g) în industria celulozei şi hirtiei se va asigura reducerea gramajelor la hîrtii şi cartoane, îmbunătăţirea planurilor de croire a confecţiilor şi ambalajelor din hîrtii şi carton, creşterea gradului de utilizare a materialelor refolosibile; h) în industria materialelor de construcţii va fi extinsă producţia de materiale eficiente, cu caracteristici superioare şi consumuri reduse de materii prime, combustibili şi energie, se vor generaliza tehnologiile cu uscare naturala, iar prefabricatele vor fi realizate în soluţii constructive uşoare şi cu grad ridicat de finisare; i) în industria uşoară se va asigura reducerea greutatii specifice a tesaturilor, articolelor de sticlarie şi geamurilor, extinderea inlocuitorilor şi materialelor refolosibile, creşterea coeficienţilor de utilizare a materiilor prime şi materialelor; j) în transporturi se va asigura reducerea consumurilor de carburanţi prin optimizarea fluxurilor, încărcarea la capacitate a mijloacelor, folosirea autovehiculelor cu remorci; k) în agricultura se vor lua măsuri pentru respectarea riguroasă a tehnologiilor de efectuare a lucrărilor agricole, folosirea complexa şi la maximum a tractoarelor şi a celorlalte maşini agricole, întreţinerea şi repararea corespunzătoare a acestora, micşorarea consumurilor energetice la sistemele de irigaţii, utilizarea judicioasă a ingrasamintelor, insecticidelor, pesticidelor, încadrarea în normele de furajare stabilite, eliminarea oricăror forme de risipa şi pierderi; l) în activitatea de producţie a ambalajelor se vor lua măsuri pentru reducerea greutatii acestora, utilizarea de materiale ieftine, recuperabile, limitarea la strictul necesar a dimensiunilor, mărirea duratelor de serviciu, micşorarea cheltuielilor de întreţinere, crearea de noi materiale şi tipuri de ambalaje cu consumuri specifice reduse şi eficienta economică ridicată; unităţile socialiste răspund de gospodărirea şi întreţinerea ambalajelor pe toată durata normata de serviciu, precum şi de folosirea intensiva, cu maxima eficienta, a materialelor de ambalare şi ambalajelor alocate prin plan.Se interzice scoaterea din circuitul economic a ambalajelor înainte de îndeplinirea duratelor de serviciu şi a ciclurilor de utilizare normate; m) în toate sectoarele economiei se va acţiona permanent pentru reducerea tuturor categoriilor de consumuri materiale şi energetice, creşterea eficientei utilizării acestora, valorificarea în proporţie sporită a resurselor materiale refolosibile, în condiţiile ridicării calităţii şi fiabilitatii produselor. Articolul 17Normele tehnice de consum se stabilesc şi după caz, se reexamineaza anual.Pentru a asigura luarea din timp a tuturor măsurilor de perfecţionare a tehnologiilor şi de reproiectare a produselor, normele de consum pe unitate de produs se stabilesc cu un an înainte de perioada de aplicare. Articolul 18Proiectarea de produse şi tehnologii noi şi modernizarea celor existente se fac cu respectarea consumurilor specifice stabilite prin notele de comanda şi a prescripţiilor de utilizare a resurselor materiale şi energetice.În notele de comanda se prevede realizarea noilor produse şi tehnologii la parametri tehnico-funcţionali şi calitativi superiori, cu consumuri specifice şi costuri de fabricaţie mai reduse decît ale celor existente şi cu respectarea stricta a normelor de tipizare, standardelor şi prescripţiilor de utilizare a resurselor materiale şi energetice.Notele de comanda se aproba de către: a) Consiliul de Miniştri, pentru principalele produse şi tehnologii noi şi reproiectate nominalizate în planul naţional unic de dezvoltare economico-socială; b) organele de conducere colectivă ale ministerelor coordonatoare de ramura, pentru celelalte produse noi şi reproiectate nominalizate în planul naţional unic şi la nivelul ministerelor şi celorlalte organe centrale; c) organele de conducere colectivă ale centralelor sau, după caz, ale organului ierarhic superior al unităţii elaboratoare, pentru alte produse. Articolul 19Introducerea în procesul de fabricaţie de produse şi tehnologii se poate face numai după aprobarea documentaţiei de execuţie, care trebuie să cuprindă obligatoriu şi normele tehnice de consum, coeficienţii de utilizare a materialelor, randamentele energetice şi alţi indicatori de consum specifici produsului sau tehnologiei. Articolul 20Normele tehnice privind consumurile materiale şi energetice se aproba de către: a) Consiliul de Stat, pentru principalele produse nominalizate în secţiunea de producţie industriala a planului naţional unic; b) organele de conducere colectivă ale ministerelor coordonatoare de ramura, pentru celelalte produse nominalizate în secţiunea de producţie industriala a planului naţional unic; c) organele de conducere colectivă ale centralelor sau, după caz, ale organului ierarhic superior al unităţii elaboratoare, pentru alte produse decît cele de la lit. a) şi b). Articolul 21În scopul utilizării şi gospodăririi în condiţii de maxima eficienta a fondurilor fixe, al evitării avariilor şi intreruperilor accidentale, întreprinderile, centralele, ministerele, celelalte organe centrale şi locale sînt obligate sa ia măsuri pentru întreţinerea, revizia şi repararea fondurilor fixe în conformitate cu planurile şi programele stabilite şi cu respectarea normelor tehnice de reparaţii. Articolul 22Normele tehnice de reparaţii trebuie să asigure mărirea ciclului de funcţionare între reparaţii, reducerea la minimum a duratei reparaţiilor şi a stationarii în reparatie, diminuarea continua a costului lucrărilor de reparaţii.În funcţie de importanţa şi categoriile fondurilor fixe la care se referă, normele tehnice de reparaţii sînt cu caracter republican, de ramura şi de întreprindere.Normele tehnice de reparaţii cu caracter republican se aproba de Consiliul de Miniştri, cele de ramura de către ministerul coordonator de ramura, iar cele de întreprindere de către centrala.Normele tehnice de reparaţii se revizuiesc şi se completează ca urmare a punerii în funcţiune de noi tipuri de maşini, utilaje, instalaţii, clădiri şi alte construcţii, a rezultatelor obţinute în exploatare sau a îmbunătăţirii tehnologiilor de execuţie a reparaţiilor. Articolul 23Conţinutul cadru al normelor tehnice de consum şi de reparaţii, al notelor de comanda şi prescripţiilor de utilizare a resurselor materiale şi energetice, precum şi condiţiile de elaborare şi aprobare ale acestora sînt prevăzute în anexa nr. 3. Capitolul 5 Atribuţii şi raspunderi în domeniul tipizarii, standardizarii, normarii tehnice a consumurilor materiale şi energetice, ridicării calităţii şi nivelului tehnic al produselor Secţiunea I Consiliul de Miniştri Articolul 24Consiliul de Miniştri răspunde de înfăptuirea, în întreaga economie, a politicii partidului şi statului privind ridicarea calităţii şi nivelului tehnic al producţiei, tipizarea şi standardizarea, normarea tehnica a consumurilor materiale şi energetice, în care scop adopta măsuri pentru: a) creşterea permanenta a nivelului tehnic şi calitativ al produselor, pe baza celor mai bune rezultate obţinute în cercetarea ştiinţifică şi în proiectare; b) perfecţionarea continua a activităţii de tipizare şi de standardizare astfel ca prin aceasta să se asigure creşterea sistematica a calităţii produselor, reducerea consumurilor şi a costurilor de producţie, generalizarea rezultatelor obţinute în creşterea ştiinţifică şi dezvoltarea tehnologică; c) normarea tuturor consumurilor materiale şi energetice, reducerea normelor de consum, asimilarea de noi produse şi tehnologii, valorificarea integrală a resurselor refolosibile. Articolul 25Consiliul de Miniştri controlează respectarea stricta de către ministere, celelalte organe centrale şi locale, centrale, întreprinderi, toate unităţile socialiste, a programelor de ridicare a calităţii şi nivelului tehnic al produselor, a normelor de tipizare, standardelor, normelor şi normativelor de consum, de recuperare, refolosire şi de reparaţii aprobate şi ia măsuri pentru înlăturarea oricăror neajunsuri constatate. Secţiunea a 2-a Consiliul central pentru tipizare, standardizare, normare şi calitate Articolul 26Consiliul central pentru tipizare, standardizare, normare şi calitate are următoarele atribuţii şi raspunderi principale: a) asigura coordonarea şi îndrumarea unitară, în întreaga economie, a activităţii de tipizare şi standardizare, de normare tehnica a consumurilor materiale şi energetice, precum şi de ridicare a nivelului tehnic şi calitativ al produselor şi tehnologiilor; b) stabileşte măsuri pentru continua imbunatatire a normelor de tipizare şi a standardelor, în vederea promovării de noi soluţii, care să conducă la ridicarea calităţii produselor şi creşterea eficientei activităţii economice; c) asigura elaborarea în întreaga economie, pe baze ştiinţifice, a normelor tehnice privind consumurile materiale şi energetice în scopul reducerii sistematice a acestora, al valorificării superioare a tuturor categoriilor de resurse; d) controlează modul cum se respecta normele de tipizare, standardizare, normele tehnice de consum şi de reparaţii de către toate unităţile de cercetare, proiectare şi execuţie; e) controlează şi ia măsuri pentru elaborarea şi îndeplinirea programelor de imbunatatire a calităţii produselor şi a indicatorilor prevăzuţi în plan, de către ministere, celelalte organe centrale şi locale; controlul tehnic de calitate se exercită prin Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calităţii Produselor şi celelalte organe tehnice de control, potrivit legii. Articolul 27Consiliul central pentru tipizare, standardizare, normare şi calitate este format din reprezentanţi ai ministerelor, celorlalte organe centrale, conducatori ai institutelor centrale, oameni de ştiinţa şi specialişti de înaltă calificare din producţie, cercetare şi învăţămînt.Componenta Consiliului central pentru tipizare, standardizare, normare şi calitate se aproba prin decret prezidential. Articolul 28În subordinea Consiliului central pentru tipizare, standardizare, normare şi calitate se organizează Direcţia pentru tipizare, standardizare şi normare tehnica a consumurilor care răspunde de elaborarea, împreună cu organele prevăzute de lege, a normelor de tipizare, standardelor şi normelor tehnice de consum, de urmărirea şi controlul aplicării acestora în întreaga economie. Secţiunea a 3-a Atribuţiile şi răspunderile Consiliului Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie, Comitetului de Stat al Planificarii, Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe Articolul 29Consiliul Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie are, în domeniul tipizarii, standardizarii, normarii tehnice a consumurilor şi calităţii, următoarele atribuţii principale: a) răspunde de cuprinderea în plan şi de realizarea obiectivelor de cercetare ştiinţifică, dezvoltare tehnologică şi introducere a progresului tehnic care asigura ridicarea permanenta a nivelului tehnic-calitativ al produselor, promovarea şi generalizarea tehnologiilor avansate, reducerea consumurilor materiale şi energetice, creşterea gradului de utilizare a resurselor refolosibile; b) îndrumă şi controlează activitatea ministerelor, celorlalte organe centrale şi locale, a unităţilor de cercetare ştiinţifică, inginerie tehnologică şi de proiectare în realizarea sarcinilor ce le revin pentru elaborarea şi aplicarea normelor de tipizare şi a standardelor; c) răspunde şi controlează activitatea de elaborare şi aplicare a normelor tehnice de consum în unităţile de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică, pentru toate categoriile de resurse materiale şi energetice. Articolul 30Comitetul de Stat al Planificarii are, în domeniul tipizarii, standardizarii, normarii tehnice a consumurilor şi calităţii, următoarele atribuţii principale: a) răspunde la fundamentarea planului pe baza normelor şi normativelor de consum, a normelor de recuperare şi reconditionare, a standardelor şi nomenclatoarelor de produse tipizate, a normelor de reparaţii ale fondurilor fixe; b) răspunde, împreună cu Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, de elaborarea şi definitivarea normativelor de consumuri materiale şi energetice care se aproba prin planul naţional unic; participa la elaborarea şi definitivarea normelor de tipizare şi avizează standardele care se aproba de către Consiliul de Stat; c) controlează şi ia măsuri, pe parcursul realizării planului, pentru respectarea standardelor şi normelor de tipizare, încadrarea consumurilor materiale şi energetice în normativele şi indicatorii de valorificare aprobaţi prin plan. Articolul 31Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe are, în domeniul tipizarii, standardizarii, normarii tehnice a consumurilor şi reparaţiilor, următoarele atribuţii principale: a) controlează şi ia măsuri pentru încadrarea în consumurile normate şi sistarea aprovizionarii în cazurile de încălcare a normelor de consum, de risipa şi utilizare naţionala a resurselor; b) răspunde de elaborarea, în condiţiile legii, a normelor şi normativelor de consum şi coeficienţilor de utilizare; c) participa la elaborarea şi definitivarea normelor de tipizare, precum şi a standardelor de stat din domeniul sau de activitate; d) controlează şi ia măsuri pentru pregătirea şi execuţia reparaţiilor şi reviziilor fondurilor fixe, în conformitate cu normele tehnice de reparaţii aprobate. Secţiunea a 4-a Atribuţiile şi răspunderile ministerelor economice, celorlalte organe centrale şi locale Articolul 32Ministerele, celelalte organe centrale şi locale asigura desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor de tipizare, standardizare, normare tehnica a consumurilor şi de asigurare a calităţii din unităţile subordonate, în care scop: a) răspund la respectarea stricta a normelor de tipizare, a standardelor şi normelor tehnice de consum în activitatea de proiectare, planificare, producţie şi investiţii; b) adopta măsuri pentru încadrarea unităţilor din subordine în consumurile normate, promovarea şi generalizarea soluţiilor de reducere a acestora; c) organizează pregătirea şi realizarea reparaţiilor şi reviziilor fondurilor fixe în stricta concordanta cu normele aprobate; d) elaborează şi răspund de realizarea programelor pentru ridicarea nivelului tehnic şi îmbunătăţirea continua a calităţii produselor.Direcţiile tehnice din ministere şi celelalte organe centrale şi locale asigura îndeplinirea sarcinilor ce revin acestora în elaborarea normelor de tipizare, standardelor şi a normelor tehnice de consum şi reparaţii. Definitivarea acestor norme şi standarde se face cu avizul consiliilor tehnico-economice, pe baza hotărîrii organelor de conducere colectivă. Articolul 33Pentru buna desfăşurare pe ramuri a activităţilor de tipizare, standardizare, normare tehnica a consumurilor şi de ridicare a calităţii produselor se organizează comisii de specialitate pentru:- industria chimica;- metalurgie;- construcţia de maşini;- construcţia de maşini-unelte, electrotehnica şi electronică;- industria lemnului şi materialelor de construcţii;- transporturi şi telecomunicaţii;- energie electrica şi termica;- industria miniera;- industria petrolului şi gazelor;- geologie;- industria uşoară;- agricultura şi industria alimentara;- silvicultura;- construcţii civile şi industriale. Articolul 34Comisiile de specialitate se organizează pe lîngă ministerele coordonatoare de ramura şi sînt conduse de ministru.Componenta comisiilor de specialitate se aproba de Consiliul central pentru tipizare, standardizare, normare şi calitate, faţă de care comisiile răspund de întreaga lor activitate. Articolul 35Comisiile de specialitate de ramura au următoarele atribuţii principale: a) răspund de elaborarea lucrărilor de tipizare, de standardizare şi de normare tehnica a consumurilor materiale şi energetice din cadrul ramurii; analizează propunerile pentru tipizarea şi standardizarea materialelor, produselor, tehnologiilor şi construcţiilor şi le supun spre examinare şi aprobare organelor prevăzute de lege; b) controlează respectarea stricta a normelor de tipizare, standardelor şi normelor tehnice de consum la fabricarea tuturor produselor din ramura; c) stabilesc măsuri ce se impun în cadrul ramurii pentru innoirea şi modernizarea produselor şi tehnologiilor, pentru reducerea corespunzătoare a consumurilor; d) controlează aplicarea măsurilor pentru asimilarea şi introducerea în producţie a materialelor, componentelor, subansamblelor, maşinilor şi instalaţiilor tipizate şi standardizate. Secţiunea a 5-a Atribuţiile şi răspunderile institutelor centrale, centralelor industriale, întreprinderilor Articolul 36Institutele centrale şi unităţile de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică au, în domeniul tipizarii, standardizarii şi normarii tehnice a consumurilor, următoarele atribuţii principale: a) răspund de elaborarea normelor de tipizare, standardelor şi normelor tehnice de consum pe baza celor mai bune rezultate obţinute în activitatea de cercetare ştiinţifică, inginerie tehnologică, proiectare şi producţie; b) răspund de calitatea soluţiilor tehnice din documentaţiile elaborate, de perfecţionarea continua a produselor din profilul lor de activitate; c) acorda asistenţa tehnica centralelor şi întreprinderilor pentru aplicarea măsurilor de reducere continua a consumurilor materiale şi energetice. Articolul 37Centralele industriale răspund de întreaga activitate de tipizare, standardizare, normare tehnica a consumurilor şi de ridicare a calităţii produselor în unităţile componente sau subordonate, în care scop: a) asigura elaborarea normelor de tipizare şi a standardelor, potrivit sarcinilor ce le revin, precum şi normarea tuturor categoriilor de consumuri materiale şi energetice; b) aplica măsurile de reducere a consumurilor şi asigura o stricta disciplina în utilizarea resurselor de materii prime, materiale, combustibili şi energie; c) efectuează reparaţiile şi reviziile fondurilor fixe cu respectarea riguroasă a normelor aprobate; d) iau măsuri pentru fabricarea şi livrarea produselor conform prevederilor privind calitatea din standarde, caiete de sarcini, documentaţii tehnice şi contracte. Articolul 38Întreprinderile şi celelalte unităţi de producţie răspund nemijlocit în domeniul lor de activitate pentru: a) elaborarea standardelor stabilite prin plan şi respectarea stricta a prevederilor din normele de tipizare şi din standarde; b) normarea integrală a consumurilor materiale şi energetice, respectarea tuturor consumurilor normate, reducerea la minimum a consumurilor netehnologice de energie şi combustibili şi utilizarea într-o măsura cît mai mare a resurselor materiale şi energetice refolosibile; c) livrarea produselor numai după marcarea lor potrivit prescripţiilor din standarde de către unitatea producătoare; se interzice marcarea produsului cu simbolul şi numărul standardului pe baza căruia a fost executat, dacă produsul nu corespunde integral prevederilor standardului; d) introducerea în fabricaţie de serie a produselor noi şi modernizate numai după omologarea acestora şi adoptarea tuturor măsurilor necesare pentru asigurarea calităţii; e) pregătirea corespunzătoare şi efectuarea reviziilor şi reparaţiilor în conformitate cu normele aprobate. Capitolul 6 Dispoziţii finale Articolul 39Normele tehnice de ramura şi de întreprindere, precum şi normativele tehnice de reparaţii în vigoare îşi menţin valabilitatea pînă la elaborarea de noi standarde, respectiv norme tehnice de reparaţii, în condiţiile prezentei legi. Articolul 40Prevederile acestei legi se aplică în mod corespunzător şi organizaţiilor cooperatiste şi celorlalte organizaţii obşteşti. Articolul 41Nerespectarea dispoziţiilor cuprinse în această lege atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravenţională sau penală, după caz. Articolul 42Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezenta lege. Articolul 43Prezenta lege intră în vigoare după 30 de zile de la publicarea în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România.Pe aceeaşi dată se abroga Decretul Consiliului de Stat nr. 274/1979 privind înfiinţarea Comisiei de partid şi de stat pentru problemele de tipizare şi standardizare pe economie şi a comisiilor de ramura, art. 78 din Legea nr. 14/1971 cu privire la gospodărirea resurselor materiale, a fondurilor fixe şi aprovizionarea tehnico-materială, Hotărîrea Consiliului de Miniştri nr. 1899/1960 privind acţiunea de stat pentru standardizare în Republica Socialistă România, precum şi orice alte dispoziţii contrare. Anexa 1 Conţinutul cadru al normelor de tipizare, elaborarea şi aplicarea acestora I. Conţinutul cadru al normelor de tipizare1. Nomenclatoarele de produse tipizate stabilesc sortimentele, tipurile şi dimensiunile de produse admise a se proiecta şi executa în producţie; pentru materialele tipizate se vor preciza şi principalele domenii de utilizare.2. Nomenclatoarele de linii şi instalaţii tehnologice tipizate stabilesc capacitatile unitare de producţie, principalele consumuri specifice maxime de materii prime, materiale, combustibili şi energie, precum şi nivelul minim al productivitatii muncii.3. Proiectele tip de construcţii şi tehnologii stabilesc, după caz, fluxul tehnologic, suprafeţele şi principalele dimensiuni ale obiectelor de construcţii, soluţiile constructive, consumurile limita de materiale de construcţii şi instalaţii, precum şi limita maxima a preţului de deviz pentru lucrările de construcţii-montaj. II. Elaborarea şi aplicarea normelor de tipizare2. Normele de tipizare, însuşite de către consiliile tehnico-economice ale ministerelor şi avizate de organele prevăzute de lege, se definitiveaza de către comisiile de specialitate de ramura.3. Normele de tipizare se supun spre aprobare de Consiliul de Miniştri, la propunerea Consiliului central pentru tipizare, standardizare, normare şi calitate.4. Normele de tipizare se examinează anual în vederea actualizării şi îmbunătăţirii lor şi se aplică în condiţiile aprobate. Anexa 2 Conţinutul cadru al standardelor, elaborarea şi aplicarea acestora I. Conţinutul cadru al standardelor1. Standardele de stat - STAS - cuprind, în principal, reglementări referitoare la: a) materii prime, materiale, combustibili şi energie, precum şi produse industriale şi agricole, cu pondere însemnată în economia naţionala; b) subansamble şi piese de uz general, precum şi alte elemente ale maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor; c) lucrări de construcţii; d) prescripţii şi reguli cu caracter general privind lucrările de proiectare, metrologie, terminologie şi clasificari; controlul calităţii produselor şi alte prescripţii de larga utilizare; e) protecţia vieţii, a bunurilor materiale şi a mediului înconjurător.2. Standardele de ramura - STR - cuprind, în principal, reglementări referitoare la: a) materii prime, materiale, combustibili şi energie, produse sau componente specifice ramurii ori domeniului şi pentru care nu sînt în vigoare standarde de stat sau pentru care prin standarde de stat s-au stabilit numai condiţii principale; b) selectii de sortimente, tipuri, articole, formate, marimi, dimensiuni şi alte prescripţii din standardele de stat, în scopul rationalizarii unor activităţi.3. Standardele de întreprindere - ŞTI - cuprind, în principal, reglementări referitoare la: a) selectii de sortimente, tipuri, articole, formate, marimi, dimensiuni şi alte prescripţii din standardele de stat sau de ramura, în scopul rationalizarii unor activităţi; b) scule, dispozitive, verificatoare, semifabricate şi alte produse care se fabrica în scopul folosirii numai în procesul de producţie al unităţii, precum şi, după caz, tehnologii de fabricaţie specifice unităţii respective; c) subansamble sau piese realizate în cadrul cooperării în producţie executate în unitate, dacă acestea nu sînt reglementate prin standarde de stat sau standarde de ramura.4. Prescripţiile înscrise în standardele de ramura trebuie să respecte prevederile din standardele de stat, iar prescripţiile din standardele de întreprindere pe cele din standardele de stat şi de ramura.Prevederile din standarde trebuie să fie corelate cu cele din standardele internaţionale.În cazuri justificate, prescripţiile din standardele de stat şi din standardele de ramura pot avea caracter experimental, pe o perioadă limitată, sau caracter de recomandare. II. Elaborarea şi aplicarea standardelor1. Standardele de stat şi cele de ramura se elaborează de unităţile de cercetare ştiinţifică şi inginerie tehnologică, de proiectare, producţie sau învăţămînt, stabilite prin planurile anuale, cu participarea obligatorie a unităţilor producătoare şi beneficiare interesate şi a organelor de avizare prevăzute de lege.Standardele de întreprindere se elaborează de unitatea interesată, iar în cazul în care privesc ansamble, subansamble sau piese realizate pe baza cooperării în producţie, de către unitatea producătoare împreună cu unitatea care coordonează fabricarea produsului final.Proiectele de standarde însuşite de consiliile tehnico-economice se avizează de către organele prevăzute de lege.Standardele de stat se supun aprobării Consiliului de stat la propunerea Consiliului central pentru tipizare, standardizare, normare şi calitate, iar standardele de stat care se aproba potrivit prezentei legi de Consiliul Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie, se supun aprobării la propunerea comisiilor de ramura.2. Standardele se examinează anual în vederea revizuirii sau reconfirmarii.3. Standardele de stat sînt obligatorii la nivelul economiei naţionale, standardele de ramura la nivelul ramurilor sau domeniilor de activitate la care se referă, iar cele de întreprindere numai în cadrul unităţii elaboratoare.4. Pentru produsele cu caracter de unicat sau de artizanat, piesele de schimb ale utilajelor sau instalaţiilor din import, producţia şi lucrările experimentale şi în alte situaţii similare, părţile pot stabili prin contract, în caiete de sarcini sau documentaţii, prevederi de natura celor din standarde şi norme de tipizare, pe baza cărora să execute şi să livreze produsele contractate. Anexa 3 Conţinutul cadru al normelor tehnice de consum şi de reparaţii, notelor de comanda pentru produse şi tehnologii, prescripţiilor de utilizare a resurselor materiale şi energetice, precum şi elaborarea şi aprobarea acestora I. Conţinutul cadru al normelor tehnice de consum1. Normele tehnice de consum pe produs stabilesc consumurile maximale de materii prime, materiale, combustibili şi energie raportate la unitatea de produs, pentru fiecare sortiment, tip sau varianta constructivă, corespunzător tehnologiei folosite.2. Coeficienţii tehnici de utilizare stabilesc proporţia minima în care materialele utilizate se regăsesc în produsele finite pentru fiecare sortiment, tip sau varianta constructivă, corespunzător tehnologiei folosite. II. Normele tehnice de reparaţii cuprind:1. ciclul minim de funcţionare între data punerii în funcţiune a unui fond fix şi efectuarea primei reparaţii sau între doua reparaţii succesive, exprimat în ani, ore de funcţionare sau kilometri parcursi, stabilit în condiţiile asigurării unui grad ridicat de fiabilitate, atît a ansamblului, cît şi a elementelor componente, precum şi a respectării întocmai a normelor tehnice de exploatare;2. durata limita de execuţie a reparaţiilor, exprimată în zile lucrătoare;3. costul maxim al reparatiei, exprimat în procente din valoarea de înlocuire a fondului fix, în condiţiile folosirii tuturor pieselor şi subansamblelor care pot fi refolosite ca atare sau prin reconditionare. III. Notele de comanda pentru produse şi tehnologii fundamentează necesitatea şi eficienta acestora şi cuprind, pentru determinarea consumurilor materiale şi energetice, următoarele:1. principalii parametri tehnico-funcţionali şi calitativi ai produsului sau tehnologiei, inclusiv greutatea neta, care trebuie să fie îmbunătăţită faţă de ai celor existente;2. principalele consumuri specifice materiale şi energetice la fabricarea şi, după caz, în exploatarea produsului sau tehnologiei, care trebuie să fie mai reduse decît ale celor existente;3. soluţiile de valorificare şi cantităţile estimate de resurse materiale şi energetice refolosibile;4. estimarea costurilor de producţie, din care limitele maxime ale cheltuielilor materiale, care trebuie să fie mai reduse decît ale celor existente.Notele de comanda se elaborează cu respectarea stricta a normelor de tipizare, standardelor şi prescripţiilor de utilizare a resurselor materiale şi energetice.În notele de comanda se prezintă comparatii cu produsele şi tehnologiile similare din ţara şi străinătate privind parametrii tehnico-funcţionali şi calitativi, consumurile specifice materiale şi energetice şi costurile de fabricaţie. IV. Prescripţiile de utilizare a resurselor materiale şi energetice cuprind, în principal:1. prescripţii privind domeniile de utilizare a diferitelor grupe de materii prime şi materiale şi de folosire a materialelor inlocuitoare;2. restrictii şi interdicţii de folosire a materialelor scumpe sau din import. V. Elaborarea notelor de comanda1. Notele de comanda se elaborează de unităţile beneficiare, producătoare sau de cercetare-proiectare, după caz.Notele de comanda din competenţa Consiliului de Miniştri se supun aprobării la propunerea Consiliului central pentru tipizare, standardizare, normare şi calitate, iar cele din competenţa organelor de conducere colectivă ale ministerelor coordonatoare de ramura, la propunerea comisiilor de specialitate de ramura.2. Pentru lucrările de construcţii-montaj, limitele de consum la principalele materiale se stabilesc prin documentaţiile tehnico-economice de aprobare a lucrărilor de investiţii, potrivit legii. VI. Elaborarea şi aprobarea prescripţiilor de utilizare a resurselor materiale şi energetice1. Prescripţiile tehnico-economice de utilizare se aproba de Consiliul de Miniştri, la propunerea Consiliului central pentru tipizare, standardizare, normare şi calitate, pe baza documentaţiilor elaborate de ministerele coordonatoare de ramura, cu avizul Comitetului de Stat al Planificarii, Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe şi Consiliului Naţional pentru Ştiinţa şi Tehnologie.2. Pentru metale preţioase, staniu, nichel, molibden, wolfram, vanadiu şi alte asemenea resurse, cantităţile maxime admise spre a fi consumate, stabilite conform prescripţiilor tehnico-economice de utilizare, se aproba trimestrial pe titulari de plan, prin decret al Consiliului de Stat. VII. Elaborarea şi aplicarea normelor tehnice de reparaţii1. Normele tehnice de reparaţii cu caracter republican se elaborează de ministerele şi organele centrale coordonatoare de ramura, cu avizul Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe şi sînt obligatorii pentru toate unităţile, indiferent de subordonare.2. Normele tehnice de reparaţii de ramura se elaborează de ministerele şi organele centrale coordonatoare de ramura, cu avizul Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale şi Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, pentru fondurile fixe din ramura coordonata, necuprinse în normele republicane, sau pentru fondurile fixe cuprinse în normele republicane dar care funcţionează în condiţii specifice, diferite de cele normale avute în vedere la elaborarea acestora şi sînt obligatorii pentru toate unităţile din ramura, indiferent de subordonare.3. Normele de întreprindere privind reparaţia fondurilor fixe se elaborează pentru fondurile fixe necuprinse în normele tehnice de reparaţii cu caracter republican sau de ramura, de către unităţile economice care deţin fondul fix şi care sînt obligate să le înainteze spre aprobare centralei ierarhic superioare.-------------------

Noutăți

  • LEGE nr. 6 din 19 ianuarie 1948 pentru completarea art. 1 şi 2 ale Legii Nr. 877 din 9 Decemvrie 1940
  • LEGE nr. 69 din 16 aprilie 2010 (*republicată*) responsabilităţii fiscal-bugetare*)
  • LEGE nr. 78 din 20 decembrie 1974 pentru aprobarea Decretului Consiliului de Stat nr. 205/1974 pentru modificarea unor dispoziţii din Legea nr. 4/1973 privind dezvoltarea construcţiei de locuinţe, vînzarea de locuinţe din fondul de stat către populaţie şi construirea de case de odihnă proprietate personală, cu modificările ulterioare
  • LEGE nr. 205 din 23 mai 2006 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006
  • LEGE nr. 72 din 17 mai 2012 pentru ratificarea Acordului-cadru dintre Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Republica Coreea, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 10 mai 2010
  • LEGE nr. 5 din 28 martie 1973 (*republicată*) privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi
  • LEGE nr. 49 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 15 aprilie 2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbţie cu Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului
  • LEGEA educaţiei naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011
  • LEGE nr. 80 din 11 iulie 1995 privind statutul cadrelor militare
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 93 din 14 iunie 1999 pentru aprobarea finanţării repatrierii personalului navigant debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante şi pentru menţinerea în siguranţă a navelor aflate în conservare din patrimoniul companiilor de navigaţie maritime "Navrom" - S.A. Constanţa şi "Romline" - S.A. Constanţa
  • LEGE nr. 222 din 11 iulie 2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 35/2005 pentru abrogarea Legii nr. 579/2004 privind autorizarea Ministerului Justiţiei de a vinde locuinţele de serviciu pe care le are în administrare şi a Hotărârii Guvernului nr. 2.425/2004 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare de către Ministerul Justiţiei a prevederilor Legii nr. 579/2004 privind autorizarea Ministerului Justiţiei de a vinde locuinţele de serviciu pe care le are în administrare
  • LEGE nr. 12 din 6 august 1990 (*republicată*) privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite*)
  • LEGE nr. 92 din 21 mai 2010 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 6/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri şi pentru completarea Legii nr. 339/2005 privind regimul juridic al plantelor, substanţelor şi preparatelor stupefiante şi psihotrope
  • LEGE nr. 72 din 16 ianuarie 2002 (*republicată*) zootehniei
  • LEGE nr. 101 din 8 mai 2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare
  • LEGE nr. 189 din 2 noiembrie 2000 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 pentru modificarea şi completarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările ulterioare
  • LEGE nr. 26 din 2 martie 2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 184 din 20 decembrie 2001 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995
  • LEGE nr. 96 din 2 iunie 2000 (*republicată*) privind organizarea şi funcţionarea Băncii de Export-Import a României EXIMBANK - S.A.*)
  • LEGE nr. 152 din 15 iulie 1998 (*republicată*) privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 3 din 30 ianuarie 2013 privind reglementarea unor măsuri pentru reducerea unor arierate din economie, alte măsuri financiare, precum şi modificarea unor acte normative
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 63 din 25 aprilie 2001 privind scutirea temporară de la plata taxelor vamale a unor cantităţi de gaze naturale provenite din import
  • LEGE nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal
  • LEGE nr. 122 din 16 octombrie 1996 (*republicată*) privind regimul juridic al caselor de ajutor reciproc ale salariaţilor şi al uniunilor acestora*)
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 27 din 25 martie 1999 pentru modificarea art. 27 din Legea nr. 27/1994 privind impozitele şi taxele locale
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 12 din 7 iulie 1998 (*republicată*) privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române
  • LEGE nr. 12 din 25 martie 1996 pentru modificarea Legii nr. 3/1992 privind instituirea "Timbrului olimpic"
  • LEGE nr. 242 din 22 iunie 2006 pentru aprobarea contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2004, precum şi a contului general anual de execuţie a bugetului asigurărilor pentru şomaj pe anul 2004
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 79 din 1 septembrie 2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul cercetării
  • LEGE nr. 435 din 25 octombrie 2004 pentru completarea Legii nr. 646/2002 privind sprijinul acordat de stat tinerilor din mediul rural
  • LEGE nr. 287 din 5 iunie 2001 pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/1997 privind modificarea şi completarea Legii nr. 55/1995 pentru accelerarea procesului de privatizare
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 67 din 28 mai 2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului Informaţional pentru Piaţa Produselor Agricole şi Alimentare
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 94 din 21 iunie 2001 pentru completarea art. 6 din Ordonanţa Guvernului nr. 73/1999 privind impozitul pe venit
  • LEGE nr. 247 din 19 iulie 2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente
  • LEGE nr. 37 din 11 martie 2004 pentru înfiinţarea comunei Beştepe prin reorganizarea comunei Mahmudia, judeţul Tulcea
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 46 din 31 august 2016 pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal
  • LEGE nr. 229 din 2 august 2018 privind emiterea cărţilor de identitate speciale membrilor misiunilor diplomatice, oficiilor consulare şi reprezentanţelor organizaţiilor internaţionale acreditate în România
  • LEGE nr. 223 din 24 iulie 2015 privind pensiile militare de stat
  • LEGE nr. 21 din 10 aprilie 1996 (*republicată*) legea concurenţei*)
  • LEGE nr. 12 din 9 decembrie 1982 pentru aprobarea Decretului Consiliului de Stat nr. 395/1981 privind contractările şi achiziţiile de animale, păsări şi produse animale, astfel cum a fost modificat prin Decretul Consiliului de Stat nr. 56/1982, nr. 308/1982, nr. 312/1982 şi nr. 396/1982
  • LEGE nr. 139 din 24 iulie 2000 privind activitatea de meteorologie
  • LEGE nr. 156 din 12 iulie 2010 pentru completarea art. 62 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic
  • LEGE nr. 307 din 13 noiembrie 2007 pentru acceptarea Protocolului privind resturile explozive de război (Protocolul V), adoptat la Geneva la 28 noiembrie 2003, adiţional la Convenţia privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor categorii de arme clasice care ar putea fi considerate ca producând efecte traumatice excesive sau care ar lovi fără discriminare, semnată de România la New York la 8 aprilie 1982
  • LEGE nr. 422 din 27 iunie 2002 privind stabilirea dobânzii de referinţa de către Banca Naţionala a României
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 90 din 12 decembrie 2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator, precum şi pentru modificarea art. II din Legea nr. 115/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 192/2006 privind medierea şi organizarea profesiei de mediator
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 22 din 16 iunie 2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 265/2008 privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră
  • LEGE nr. 97 din 16 aprilie 2007 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2006 privind unele măsuri referitoare la asigurările sociale de stat şi asigurările sociale de sănătate
  • LEGE nr. 161 din 19 aprilie 2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei
  • LEGE nr. 309 din 7 iunie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultura şi dezvoltare rurală
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 15 din 13 martie 2000 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 179/1999 privind modificarea şi completarea Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească
  • CODUL DE PROCEDURĂ FISCALĂ din 24 decembrie 2003 (Ordonanţa nr. 92/2003)
  • LEGE nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice
  • LEGE nr. 193 din 20 aprilie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/1999 privind unele măsuri pentru susţinerea programului de restructurare prin garantarea unui credit la Societatea Comercială "Roman" - S.A. Braşov
  • LEGE nr. 35 din 6 aprilie 1992 pentru ratificarea Tratatului de prietenie, cooperare şi buna vecinătate dintre România şi Republica Elena
  • LEGE nr. 360 din 6 iunie 2002 privind Statutul poliţistului
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 31 din 28 aprilie 2005 pentru aprobarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii - Programul de dezvoltare a infrastructurii în oraşele mici şi mijlocii din România (SAMTID), faza I, semnat la Bucureşti la 28 februarie 2005
  • LEGE nr. 362 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2000 privind finanţarea de la bugetul de stat a unor măsuri pentru protejarea patrimoniului genetic al animalelor
  • LEGE nr. 28 din 26 ianuarie 1999 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 50/1998 privind aprobarea primei de 200 lei/kg la cumpărarea graului din recolta anului 1998 pentru panificaţie, destinat consumului intern, societăţilor comerciale de morărit şi/sau de panificaţie
  • LEGE nr. 155 din 3 decembrie 2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2014 privind abrogarea alin. (9) al art. 9 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală
  • Contacte

    Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

    0743.087.930

    office@avocatura.com

    Urmărește-ne în social media

    Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC ADVO VALUE SRL.
    Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

    Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2021