Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică
LEGE din 2 mai 1879 asupra responsabilităţii ministeriale
- Act publicat în volumul LEGI UZUALE -
LEGE din 2 mai 1879asupra responsabilităţii ministeriale Publicat în  volumul LEGI UZUALE

Capitolul 1 Responsabilitatea1. Toate dispoziţiunile legilor penale ordinare, relative la infracţiunile comise, atît de funcţionarii publici în exerciţiul funcţiunilor lor cat şi de particulari, se aplică şi ministrilor.2. Afară de cazurile care intră în prevederile art. 1 se va pedepsi cu detenţiunea prevăzută la codicele penal şi cu interdictiunea, de la 3 ani pînă la maximum toată viaţa, de a ocupa funcţiuni publice, ministrul: a) Care va fi semnat sau contrasemnat decrete sau va fi luat dispoziţiuni, care violeaza un text expres al Constitutiunei; b) Care, prin violenta sau frauda, ar împiedica sau ar incerca sa împiedice liberul şi sincerul exerciţiu al dreptului electoral al cetăţenilor, chiar şi în cazul cînd în asemeni fapte ar fi obţinut aprobarea ulterioară a Corpurilor Legiuitoare.3. Se va pedepsi cu interdictiunea, de la 3 ani pînă la maximum toată viaţa de a mai ocupa funcţiuni publice, ministrul: a) Care va fi semnat sau contrasemnat sau va fi luat dispoziţiuni, care violeaza un text expres al unei legi existente; b) Care, cu rea credinţa şi în prejudiciul intereselor tarii, amagesc reprezentatiunea naţionala asupra situaţiunii afacerilor statului.4. Ministrul care, cu rea credinţa va fi cauzat o dăuna statului, sau îl va fi expus la daune către particulari, va fi răspunzător civil către stat, şi se va judeca conform dreptului comun, fiind în acest caz, autorizarea Corpurilor Legiuitoare necesară.5. Miniştrii sînt responsabili pentru cazurile prevăzute în articolele de mai sus, de la depunerea jurămîntului pînă la încetarea lor de fapt din funcţiune.6. Membrii unui cabinet sînt solidar răspunzători înaintea dispoziţiunilor penale, ale acestei legi, atît pentru faptele săvîrşite în comun, cat şi pentru acelea cărora le-au dat o sustinere intenţionată.7. Este complice al ministrului dat în judecata, şi se pedepseşte conform principiilor statornicite pentru complicitate în codicele penal, funcţionarul care va fi executat ordinele sau orice dispoziţiuni al căror obiect nu era de rezortul ministrului, sau a cărora ilegalitate era evidenta.8. Judecătorii pot aplica în aceasta materie beneficiul circumstanţelor atenuante, conform dreptului comun. Capitolul 2 Procedura.9. Crimele şi delictele comise de un ministru, afară de exerciţiul funcţiunilor sale, se trimit la instanţele ordinare.10. Nici instrucţiunea, nici urmărirea nu se pot începe, fără autoritatea Camerei sau a Senatului după cum ministrul, a cărui urmărire se cere, face parte din unul sau celălalt din aceste Corpuri. În caz de a nu fi nici deputat, nici senator, partea care porunceste urmărirea, adresează după alegerea sa, cererea de autorizare a Camerei sau a Senatului.11. Camera sau Senatul pot totdeauna sa ordone din oficiu, urmărirea pentru crimele sau delictele comise de un ministru afară din exerciţiul funcţiunilor sale, trimitandu-l tot la instanţele ordinare.12. Autorizarea de urmărire se da de Corpurile Legiuitoare respective cu majoritatea de 2 treimi.13. Contraventiunile comise de miniştri se judeca de tribunal, şi în formele ordinare ca şi delictele însă fără prealabilă autorizare a unui Corp Legiuitor.14. Miniştrii nu se pot da în judecata pentru infracţiunile comise în exerciţiul funcţiunilor lor, de cat de către Corpurile Legiuitoare, împreună sau în parte, sau de către Domn.Propunerea de darea în judecata trebuie să se facă în scris şi subsemnat în Camera de 20 deputaţi şi în Senat de 10 senatori; ea va trebui sa precizeze infracţiunile pe care se întemeiază.15. Preşedintele Camerei sau al Senatului, pune propunerea la ordinea zilei, peste 5 zile de la prezentarea ei. În caz de flagrant delict, o pune imediat în dezbatere. Afară de acest caz, discutiunea se margineste asupra chestiunii, dacă Corpul Legiuitor trece la ordinea zilei, sau trimite propunerea în studiul unei comisiuni de informaţiuni prealabile.Dacă ministrul este prezent la şedinţa, fie ca ministru în funcţiune, fie ca deputat ori senator, el este ascultat.Pentru trimiterea la comisiunea de informaţiuni, se cere un vot cu majoritatea absolută.16. În caz de flagrant delict de crima, de o dată cu trimiterea propunerii la comisiunea de informaţiuni prealabile, Corpul Legiuitor poate să voteze cu 2 treimi şi arestarea preventivă a ministrului.17. Comisiunea de informaţiuni prealabile este compusa din 7 membri, care nu trebuie să fie dintre aceia ce au subscris propunerea de dare în judecata; ea se alege prin vot secret şi procede imediat la constatarea faptelor articulate de propunere, la orice alte informaţiuni prealabile poate să adauge noi fapte la cele denuntate, asculta pe ministru, dacă el cere să fie ascultat, şi 10 zile de la alegerea sa, trebuie să-şi prezinte raportul.Corpul Legiuitor poate să prelungească acest termen după cererea comisiunii. Subscritorii propunerii de dare în judecata au dreptul sa asiste la lucrările comisiunii de informaţiuni.18. Raportul se comunică ministrului o dată cu depunerea lui pe biroul Corpului Legiuitor. Cinci zile după aceasta, darea în judecata se pune în dezbatere, şi dacă Corpul Legiuitor o admite cu două treimi, alege imediat un comitet de instrucţiune.Înainte de exprimarea votului ministrul are dreptul de a-şi prezintă apărarea orala sau în scris dinaintea Corpului Legiuitor care l-a dat în judecata, chiar dacă n-ar mai fi în funcţiune şi n-ar face parte din vreunul din Corpurile Legiuitoare.19. Dacă mai mulţi miniştri se pun de odată în acuzare, se cere un vot separat pentru fiecare.20. De odată cu admiterea dării în judecata ministrul este suspendat din orice funcţiune publică şi din mandatul de deputat sau senator.21. Darea în judecata se face cunoscută de biroul Corpului Legiuitor care a rostit-o, celuilalt Corp Legiuitor, Domnului şi Curţii de Casatiune.22. Corpul Legiuitor statorniceste numărul de membri din care are a se compune comitetul de instrucţiune, care, în nici un caz nu va avea mai puţin de 7 membri.Comitetul alege din sanul sau un preşedinte şi doi secretari.El îşi face regulamentul despre modul în care îşi va exercita atribuţiunile.23. Puterile acestui comitet se continua, de plin drept, din sesiune în sesiune, din legislatura, în legislatura, fără privire la prorogatiune sau disolutiune, în tot timpul duratei instrucţiunii.În caz de dizolutiune, acest comitet este investit de drept şi cu atribuţiunile comitetului de acuzatiune.24. Membrii Corpului Legiuitor, care au rostit darea în judecata,au drept sa asiste la lucrările comitetului de instrucţiuni.25. Toate puterile acordate judilor instructori şi preşedinţilor Curţilor de juraţi de către codicele de procedura criminală, afară de dreptul de a decreta arestarea preventivă, aparţin comitetului de instrucţiune şi preşedintelui sau.26. În orice caz, fie acuzatiunea calificată crima sau delict, apărarea va fi în drept sa invoce probele de orice natura, fără nevoie de inscriptiune în fals, în contra proceselor verbale.27. Martorii experţi şi oricare alte persoane, al cărora concurs ar putea să fie cerut în materie criminală, sînt supuşi înaintea comitetului de instrucţiune aceloraşi obligaţiuni ca înaintea judecătorilor instructori şi Curţilor de juraţi, şi pasibili de aceleaşi pedepse, în caz de infracţiune sau de refuz.Funcţionarii chemaţi a depune sînt scutiţi, cu aceasta ocaziune, de secretul oficial.28. Ofensa în contra membrilor comitetului de instrucţiune, şi coruperea de martori sînt pedepsite conform dispoziţiunilor Capitolului IV, secţiunea II şi VIII, din codicele penal.Pedepsele statornicite sînt aplicate de tribunalele ordinare, cărora comitetul le va trimite procesele sale verbale constatând delictele.29. Comitetul de instrucţiune va fi dator a depune pe biroul Corpurilor Legiuitoare rezultatul lucrărilor sale, în cursul sesiunii în care s-a rostit darea în judecata afară de întârzieri justificate, pentru care Corpul Legiuitor va putea acorda prelungiri pînă la o alta sesiune.30. Lucrarea comitetului de instrucţiune se va prezintă Corpului Legiuitor. Dacă concluziunile comitetului de instrucţiune menţin acuzatiunea, nu se urmează discutiunea, şi nu se cere un nou vot, acuzatiunea este menţinută deplin drept.Dacă concluziunile vor fi favorabile acuzatului, sau, dacă în cursul dezbaterilor asupra-le, s-ar propune vreun amendament, în favoarea lui, atît concluziunile favorabile, cat şi amendamentul, nu se vor admite, de cat dacă vor întruni majoritatea de 2 treimi.La caz ca Corpul Legiuitor, care a votat darea în judecata, să se fi dizolvat mai înainte ca comitetul de instrucţiune să-şi fi terminat lucrarea, acest comitet şi va îndeplini însărcinarea, fără să aibă dreptul de a scoate el însuşi pe vreun prevenit de sub acuzatiune; apoi nu va mai prezenta lucrarea sa noii Camere, ci va merge dea dreptul sa susţină acuzatiunea înaintea curţii de casatiune, în conformitate cu art. 23 de mai sus.31. Aceeaşi Camera sau acelaşi Senat, care a dat în judecata un ministru, poate, înainte de înfăţişarea procesului, sa-l scoată de sub acuzare, printr-un vot dat cu două treimi asupra unei propuneri motivate, prezentată de comitetul de acuzare, de 20 deputaţi sau de 10 senatori.32. În caz de a fi înlocuit prin facere de noi alegeri, Corpul Legiuitor care a votat darea în judecata, cererea de a se scoate ministrul de sub acuzare nu se poate discuta de noul Corp Legiuitor, decât numai după propunerea comitetului de instrucţiune şi nu se poate admite decât cu două treimi.33. Mandatul comitetului de instrucţiune, odată terminat în modul prevăzut mai sus, Corpul Legiuitor alege un comitet de acuzare, care va inainta şi susţine acuzatiunea înaintea Înaltei Curţi de Casatiune.34. Ministrul pus sub acuzare are dreptul de a-şi lua copie după actele instrucţiunii.Asemenea şi comitetul de acuzare are dreptul de a cere prevenitului comunicare după actele ce au a-i servi la apărare. La caz de refuz din parte-i, şi de a prezintă acele acte numai înaintea Curţii de casatiune, comitetul de acuzare este în drept a cere curţii o amânare spre a face un supliment de instrucţiune, pe care o va face el însuşi. Curtea nu poate să refuze în acest caz amânarea.35. Înaltă Curte de Casatiune şi de justiţie judeca în secţiuni unite, numărul membrilor fiind totdeauna cu soţ; paritatea de voturi apara pe acuzat.36. Procedura înaintea Înaltei Curţi de Casatiune este stabilită de însăşi Curtea, observând dispoziţiunile procedurii penale, întrucât şi acestea nu ar fi contrarii dispoziţiunilor legii de faţa.37. Guvernul, precum şi orice parte lezata, se poate constitui parte civilă la Curtea de Casatiune, în tot cursul procesului pornit de Domn sau de Corpurile Legiuitoare; după pronunţarea nu va mai putea intenta acţiune decât la tribunalele ordinare. 38. Instrucţiunea complicilor ministrului se va putea delega, de comitetul de instrucţiune magistraţilor instructori ordinari. Complicii sînt judecati de Înaltă Curte de Casatiune şi de justiţie, de odată cu autorul principal. Capitolul 3 Despre prescripţiune.39. Prescripţiunea pentru crimele, delictele sau contraventiunile de drept comun comise de miniştri este conform dreptului comun.Pentru delictele speciale, prevăzute de această lege, prescripţiunea va fi de 5 ani.În ambele aceste cazuri prescripţiunea va curge de la data încetării de fapt din funcţiune.40. Dispoziţiunile dreptului comun, în ceea ce priveşte prescripţiunea, se aplică şi acţiunii civile în contra ministrilor. -------------------

Noutăți

  • LEGE nr. 19 din 8 ianuarie 1998 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 50/1997 privind aprobarea scutirii de la plata taxei pe valoarea adăugată pentru produsele de tehnică militară, materialele, piesele de schimb, componentele, echipamentele şi aparatura, importate pentru înzestrarea Ministerului Apărării Naţionale
  • LEGE nr. 673 din 20 noiembrie 2001 pentru ratificarea Acordului comercial de cooperare economică şi de plăti dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Populare Democrate Coreene, semnat la Bucureşti la 19 octombrie 2000
  • ORDONANŢA URGENTA nr. 8 din 26 septembrie 1996 privind unele măsuri de protecţie socială a personalului din sectorul producţiei de apărare
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 80 din 11 septembrie 2003 pentru acceptarea de către România a amendamentelor la anexa Convenţiei internaţionale pentru ocrotirea vieţii omeneşti pe mare, 1974, amendata, şi a Codului internaţional pentru securitatea navelor şi facilităţilor portuare, adoptate la Conferinţa Organizaţiei Maritime Internaţionale, la Londra, în perioada 9-13 decembrie 2002
  • LEGE nr. 269 din 22 decembrie 2017 pentru aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar pe anul 2018
  • LEGE nr. 24 din 6 aprilie 1995 privind reînfiinţarea comunei Poienile Izei, judeţul Maramureş
  • LEGE nr. 78 din 17 decembrie 1971 pentru aprobarea Decretului nr. 368/1971 privind reorganizarea aviaţiei civile şi modificarea unor prevederi ale Decretului nr. 87/1971 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicaţiilor
  • CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (Legea nr. 135)
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 134 din 10 octombrie 2002 pentru completarea art. 6 din Legea nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului
  • LEGE nr. 34 din 16 ianuarie 2007 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii şi pentru abrogarea unor dispoziţii din alte acte normative în domeniul sanitar
  • LEGE nr. 144 din 5 mai 2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 229/2008 privind măsuri pentru reducerea unor cheltuieli la nivelul administraţiei publice
  • LEGE nr. 252 din 5 decembrie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2011 privind stabilirea unor măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1.005/2009 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 septembrie 2009 privind substanţele care diminuează stratul de ozon şi de abrogare a Ordonanţei Guvernului nr. 89/1999 privind regimul comercial şi introducerea unor restricţii la utilizarea hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon
  • LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare
  • LEGE nr. 31 din 16 noiembrie 1990 (*republicată*) privind societăţile comerciale
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 58 din 27 septembrie 1997 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării şi lichidării judiciare
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 117 din 30 iunie 1999 privind salarizarea personalului Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe
  • LEGE nr. 17 din 6 martie 2000 (*republicată*) privind asistenţa socială a persoanelor vârstnice*)
  • LEGE nr. 120 din 27 mai 2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/2007 pentru completarea Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică
  • LEGE nr. 286 din 17 iulie 2009 privind Codul penal
  • CODUL SILVIC nr. 46 din 19 martie 2008 (LEGE nr. 46/2008)
  • LEGE nr. 71 din 14 aprilie 2017 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind patrularea comună la frontiera de stat româno-ucraineană, semnat la 21 aprilie 2016 la Bucureşti
  • LEGE nr. 127 din 30 mai 2017 pentru instituirea Zilei naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste
  • LEGE nr. 167 din 5 octombrie 2011 pentru aderarea României la Acordul dintre Confederaţia Elveţiană şi Republica Austria privind înfiinţarea şi funcţionarea la Viena a Centrului Internaţional pentru Dezvoltarea Politicilor de Migraţie (ICMPD), semnat la Viena la 1 iunie 1993
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 30 din 25 aprilie 2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative
  • LEGE nr. 569 din 23 octombrie 2002 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 45/2002 pentru ratificarea Addendumului, semnat la Bucureşti la 31 ianuarie 2002, la Memorandumul de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Facilitatea de pregătire a proiectelor PHARE 2000/2001-RO 9915, semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999
  • LEGE nr. 527 din 11 decembrie 2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 111/1999 privind reglementarea transferului unor echipamente specifice sectorului de drumuri, achiziţionate din împrumutul acordat de Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, către societăţile comerciale înfiinţate prin reorganizarea Regiei Autonome ”Administraţia Naţională a Drumurilor din România”
  • LEGE nr. 261 din 27 martie 1941 pentru autorizarea unui schimb de terenuri între Regia Autonomă a Căilor Ferate Române şi Primăria comunei Curtea de Argeş
  • LEGE nr. 146 din 12 iulie 2016 pentru modificarea Legii nr. 102/1992 privind stema ţării şi sigiliul statului
  • LEGE nr. 190 din 24 iulie 2017 pentru ratificarea Acordului dintre România şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind cooperarea şi activităţile Reprezentanţei Băncii Europene pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare în România, semnat la Londra la 11 noiembrie 2016 şi, respectiv, la Bucureşti la 29 noiembrie 2016
  • LEGE nr. 224 din 23 mai 2003 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2003 pentru ratificarea Amendamentului nr. 1 convenit prin schimb de scrisori, semnate la 27 noiembrie 2002 la Bucureşti şi la 25 februarie 2003 la Luxemburg, între Guvernul României, prin Ministerul Finanţelor Publice, Banca Europeană de Investiţii şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti la Contractul de finanţare dintre România, Banca Europeană de Investiţii şi Consiliul General al Municipiului Bucureşti pentru finanţarea Proiectului privind infrastructura urbana în Bucureşti, semnat la Luxemburg la 18 decembrie 2000 şi la Bucureşti la 19 decembrie 2000, şi pentru modificarea Legii nr. 489/2001 privind ratificarea acestui contract
  • LEGE nr. 104 din 4 iulie 2012 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2011 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/2009 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului
  • LEGE nr. 129 din 3 iunie 2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 38/2003 privind transportul în regim de taxi şi în regim de închiriere
  • LEGE nr. 70 din 16 martie 2001 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României, Guvernul Republicii Moldova şi Cabinetul de Miniştri al Ucrainei privind colaborarea în lupta împotriva criminalităţii, semnat la Kiev la 6 iulie 1999
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 8 din 18 februarie 2009 privind acordarea tichetelor de vacanţă
  • LEGE nr. 458 din 8 iulie 2002 (*republicată*) privind calitatea apei potabile
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 53 din 16 iunie 2011 pentru instituirea unor măsuri în domeniul gazelor naturale
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 120 din 23 decembrie 2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale şi utilizarea acestora pentru obiectivul convergenţă
  • LEGE nr. 80 din 11 iulie 1995 privind statutul cadrelor militare
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 46 din 28 iunie 2006 pentru modificarea art. 80 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 20 din 29 martie 2019 privind transmiterea unor terenuri proprietate publică a statului din administrarea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale - Agenţia Naţională pentru Pescuit şi Acvacultură în administrarea Ministerului Apelor şi Pădurilor - Administraţia Naţională "Apele Române"
  • LEGE nr. 1 din 6 ianuarie 1998 privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe
  • LEGE nr. 128 din 15 iunie 2018 pentru completarea art. 386 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii
  • LEGE nr. 130 din 21 aprilie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 203/1999 privind permisele de muncă
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 34 din 21 martie 2002 privind prevenirea, reducerea şi controlul integrat al poluării
  • LEGE nr. 196 din 31 octombrie 2016 privind venitul minim de incluziune
  • LEGE nr. 569 din 26 martie 1936 admninistrativă
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 153 din 10 octombrie 2000 privind trecerea unui imobil din domeniul public în domeniul privat al statului şi darea lui în administrarea Comitetului Olimpic Român
  • LEGE nr. 20 din 23 octombrie 1986 cu privire la reducerea de către Republica Socialistă România cu 5 la suta a armamentelor, efectivelor şi cheltuielilor militare şi la consultarea poporului în legătură cu aceasta, în cadrul unui referendum
  • LEGE nr. 346 din 5 iunie 2002 (*republicată*) privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale*)
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 135 din 20 septembrie 1999 pentru rectificarea bugetului de stat pe anul 1999
  • LEGE nr. 264 din 7 decembrie 2011 pentru modificarea art. 1 alin. (2) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi pentru modificarea art. 7 alin. (1) din Legea nr. 351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a IV-a - Reţeaua de localităţi
  • LEGE nr. 346 din 14 iulie 2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 44 din 24 mai 2018 privind unele măsuri referitoare la aplicarea unor dispoziţii şi prelungirea unui termen prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, precum şi pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică
  • LEGE nr. 175 din 7 octombrie 2016 pentru modificarea art. 15 din Legea nr. 78/2014 privind reglementarea activităţii de voluntariat în România
  • LEGE nr. 117 din 30 iunie 1999 privind taxele extrajudiciare de timbru
  • LEGE nr. 87 din 4 aprilie 2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 249/2015 privind modalitatea de gestionare a ambalajelor şi a deşeurilor de ambalaje
  • LEGE nr. 227 din 8 septembrie 2015 privind Codul fiscal
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 44 din 26 iunie 2014 pentru reglementarea unor măsuri privind recuperarea debitelor pentru beneficiile de asistenţă socială, precum şi pentru modificarea art. 101 din Legea nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
  • LEGE nr. 25 din 5 martie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 203/1999 privind stabilirea unor forme de sprijin financiar pentru unităţile de cult cu venituri mici sau fără venituri, din cadrul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei
  • LEGE nr. 150 din 12 februarie 2010 privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2009 pentru modificarea art. 1 alin. (7) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 113/2006 privind înfiinţarea Fondului naţional de dezvoltare
  • Contacte

    Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

    0743.087.930

    office@avocatura.com

    Urmărește-ne în social media

    Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC ADVO VALUE SRL.
    Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

    Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2021