Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică
LEGE nr. 167 din 3 august 1929 pentru organizarea administraţiunii locale*)
- Act publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 170 din 3 august 1929 -
LEGE nr. 167 din 3 august 1929pentru organizarea administraţiunii locale*) Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 170 din 3 august 1929

Notă

──────────

*) A se vedea şi Decretul nr. 4.036 din 7 Decemvrie 1929, publicat în "Monitorul Oficial" Nr. 274 din 9 Decemvrie 1929, cu rectificările "M.O." Nr. 281, 283, 285, 286, 287, 290 şi 291/929, privitor la împărţirea teritorială a ţării.

──────────
(Decret de promulgare Nr. 2.712 din 29 Iulie 1929.) Titlul I Împărţirea administrativă a teritoriului Articolul 1Teritoriul României se împarte, din punct de vedere administrativ, în judeţe şi judeţele în comune.Judeţele sunt subdivizate în plăşi.Comunele pot fi subdivizate în sectoare, în condiţiunile stabilite în legea de faţă.Judeţele, comunele şi sectoarele comunale sunt persoane juridice.Asociaţiunile mai multor judeţe sau comune sunt constituite în condiţiunile şi după normele prescrise de această lege. Articolul 2Limitele comunelor şi judeţelor sunt stabilite de lege.Nici o modificare teritorială a judeţelor sau comunelor nu se poate face decât în condiţiunile şi în conformitate cu normele stabilite în legea de faţă. Titlul II Comuna Capitolul I Principii generale Articolul 3Comunele se împart în comune urbane şi rurale. Articolul 4Comunele urbane sunt centrele de populaţie, declarate astfel de lege.Ele se împart în oraşe şi municipii.Oraşele sunt acele comune urbane cari au mai puţin de 50.000 locuitori şi nu sunt clasificate de lege municipiiMunicipiile sunt comunele urbane cari au peste 50.000 locuitori, sau sunt declarate astfel de lege pe temeiul importanţei lor economice sau culturale.Comunele declarate prin legea specială, ca staţiuni balneoclimaterice pot obţine recunoaşterea de comune urbane prin iniţiativa consiliului respectiv, având aprobarea comitetului local de revizuire şi confirmarea directorului ministerial. Articolul 5Comunele rurale sunt unităţi administrative, având o populaţie de minimum 10.000 locuitori, formate din unul sau mai multe sate - centre naturale de populaţiune - afară de acele cari au fost declarate de lege comune urbane. Articolul 6Satele cari fac parte dintr`o comună rurală sunt considerate, din punct de vedere administrativ, ca sectoare ale acelei comune.Aceste sate sunt de două categorii: sate mici cu o populaţiune până la 600 locuitori şi sate mari cu o populaţiune care întrece acest număr de locuitori.Ele au organizaţia prescrisă de această lege. Articolul 7Satele şi comunele rurale situate la o depărtare de cel mult 3 kilometri dela marginea, municipiilor sau a oraşelor, iar în jurul Bucureştiului toate satele şi comunele rurale arătate în legea specială pot fi declarate comune suburbane, în condiţiunile şi după normele stabilite în legea de faţă. Articolul 8Comunele urbane se pot subîmpărţi şi ele în sectoare, prin hotărîrea consiliului comunal, cu aprobarea directorului ministerial. Articolul 9Satele şi comunele nu pot avea decât un singur nume oficial, potrivit dispoziţiunilor legii.Schimbarea numelui nu se poate face decât prin încuviinţarea Consiliului de Miniştri, după referatul Ministerului de Interne şi cu avizul autorităţii tutelare respective. Capitolul II Dobândirea şi pierderea calităţii de membru al comunei Articolul 10Fiecare locuitor al ţării, fără deosebire de vârstă, sex, naţionalitate sau confesiune, trebuie să fie membru al unei comune şi să participe la sarcinile ei.Calitatea de membru au unei comune rurale alcătuite din mai multe sate este dobândită de drept pentru membrii fiecăruia din satele cari compun comuna.Cetăţenii români se pot strămuta dintr`o, comună în alta, fără nici o învoire prealabilă.Ei sunt însă datori să facă cunoscut autorităţilor comunale, respective strămutarea lor. Articolul 11Străinii nu se vor putea stabili într`o comună înainte de a îndeplini formalităţile prevăzute în legea specială.Locuinţa vremelnică sau de scurtă durată într`o comună nu este supusă decât măsurilor de ordine şi siguranţă. Articolul 12La punerea în aplicare a legii de faţă sunt socotiţi ca având calitatea de membri ai comunei: a) Toţi cei înscrişi în listele electorale comunale, precum şi soţiile lor şi copii cari locuesc cu părinţii.Acei cari deşi nu se află înscrişi în listele electorale, pot dovedi că au fost înscrişi în trecut sau au fost omişi pe nedrept, vor fi recunoscuţi ca membri ai comunei; b) Toţi cetăţenii aşezaţi de un an în comună şi cari vor face cerere prin care reclamă calitatea de membri ai comunei şi au contribuit, la sarcinele comunale. Articolul 13Cetăţeanul care ar dori pe viitor să capete calitatea de membru al unei comune, trebuie să adreseze cererea la autoritatea comunală respetivă sau la autoritatea sătească, pentru comunele rurale alcătuite din mai multe sate.Pentru a dobândi calitatea de membru al comunei, solicitatorul trebuie să întrunească următoarele condiţiuni: a) Să fi avut un domiciliu real de cel puţin nu an în comună; b) Să, fi contribuit la sarcinele comunale.Funcţionarii publici ai Statului, judeţului, comunei şi satului sunt de drept membri ai comunei unde îşi îndeplinesc funcţiunea.Comuna poate refuza acordarea calităţii de membru persoanelor cari au suferit o pedeapsă infamantă în trecut sau cari nu au un mijloc cunoscut de a-şi câştiga traiul. Articolul 14Calitatea de membru al comunei se pierde prin părăsirea comunei, fără intenţia de revenire, prin dobândirea calităţii de membru în altă comună şi în toate cazurile în cari după dreptul comun se pierde un domiciliu legal.Cei interesaţi pot oricând ataca hotărîrile autorităţilor comunale sau săteşti relative la dobândirea şi pierderea calităţii de membru al comunei, pe căile prevăzute în această lege.Un regulament special va desvolta şi va preciza dispoziţiunile relative la procedura prescrisă pentru dobândirea şi pierderea calităţii de membru al comunei, precum şi pentru revizuirea, aprobarea sau infirmarea hotărîrilor autorităţilor comunale şi săteşti respective. Articolul 15Cetăţenii cari au dobândit calitatea de membri ai comunei sunt de drept trecuţi, atât în listele electorale pentru alegerea autorităţilor comunale, cât şi în listele electorale pentru alegerea consiliilor judeţene şi alegerile pentru Cameră şi Senat, dacă întrunesc condiţiile legale. Articolul 16Numai membrii comunei au dreptul, la asistenţa comunală; ei se bucură cu preferinţă de avantajele acordate de comună locuitorilor ei. Articolul 17Toţi membrii comunei vor primi dela autoritatea comunală un carnet de identitate în care vor fi arătate: domiciliul cetăţeanului şi semnalmentele lui.Carnetul va cuprinde şi cărţile de alegător la sat, comună, judeţ, Cameră şi Senat, valabile pe un period de cinci ani, în care caz va fi ataşată fotografia - obligator la oraşe, facultativ la sate. Capitolul III Teritoriul comunei Articolul 18Orice teritoriu din cuprinsul ţării trebuie să aparţină unei comune.Comuna îşi exercită autoritatea sa asupra întregului teritoriu ce-i aparţine.În comunele rurale alcătuite din mai multe sate, teritoriul comunei va fi subîmpărţit între sate, după un vot al consiliului comunal, aprobat de delegaţia consiliului judeţean. Articolul 19Pentru modificarea teritoriului unei comune sunt necesare voturile adunărilor sau ale consiliilor săteşti şi ale consiliilor comunale respective, aprobate de consiliul judeţean, când modificarea priveşte comunele din acelaş judeţ.Pentru municipiu sau când comunele se află în judeţe învecinate, aprobarea încheierilor consiliilor comunale cade în sarcina directorului ministerial, iar când ele se află în judeţe învecinate, însă fac parte din directorate ministeriale deosebite, încheierile consiliilor comunale sunt supuse aprobării Ministerului de Interne. Articolul 20Toate modificările aduse teritoriilor comunale trebuiesc comunicate Ministerului de Interne, care le aduce la cunoştinţă tuturor ministerelor. Capitolul IV Organizarea comunelor Partea I Comuna ruralăSECŢIA IOrganizaţia administraţiunii ruraleA. Comunele rurale formate din mai multe sate. Compunerea şi competinţa Articolul 21Populaţia totală a satelor cari formează împreună o comună rurală trebuie să fie de cel puţin 10.000 locuitori.În cazuri când, fie din cauza depărtării, nu este cu putinţă de a forma o comună cu acest număr de locuitori, fie că anumite sate se află într`o situaţie specială, dispunând de mijloace îndestulătoare pentru a fi în măsură de a satisface toate trebuinţele unei administraţiuni comunale independente, se pot constitui comune rurale şi cu un număr mai mic de locuitori, dintr`un singur sat sau din mai multe sate, pe temeiul hotărîrii consiliului judeţean, aprobate de directoratul ministerial. Articolul 22Competinţa administraţiunii comunale rurale se întinde asupra tuturor chestiunilor de interes local, în conformitate cu legea de faţă şi legile speciale, colaborând sau completând şi acţiunea ministerelor, în raza satelor sau comunelor şi în deosebi pentru:1. Administraţiunea capitalurilor şi altor averi comunale.2. Încurajarea şi sprijinul muncii productive în agricultură, industrie şi comerţ; organizarea societăţilor cooperative de cumpărări şi de desfacerea produselor locale, ca şi a cooperativelor de consum; organizarea expoziţiunilor de animale domestice şi de produse agricole şi industriale locale; îngrijirea de ameliorarea vitelor, achiziţia de tauri şi armăsari de reproducţie, pentru a fi puşi la dispoziţia gospodăriilor locale; întemeierea de magazii şi depozite pentru maşini şi unelte agricole, seminţe, îngrăşăminte, etc.; întemeierea de ferme, model şi câmpuri de experienţă; înfiinţarea de premii de încurajare pentru crescătorii de vite, pentru agricultori, meseriaşi.3. Îngrijirea de instrucţia publică: întemeierea şi întreţinerea de şcoli, organizarea cursurilor pentru adulţi, în conformitate cu legile ministerelor respective, în ceeace priveşte corpul profesoral şi programele de studii, creearea de biblioteci, librării. Comuna va da concursul şi pentru întreţinerea şi conservarea monumentelor istorice ce se află pe teritoriul ei.4. Îngrijirea de sănătatea publică, întemeierea şi întreţinerea de spitaluri, infirmerii, ameliorarea condiţiunilor sanitare şi lupta împotriva epidemiilor.5. Îngrijirea de invalizi; întemeierea şi întreţinerea instituţiunilor de binefacere, aziluri, orfelinate.6. Măsuri împotriva epizotiilor, angajarea de veterinari în serviciile obştei, întemeierea de abatorii.7. Măsuri pentru paza şi apărarea ogoarelor, fâneţelor, izlazurilor, pădurilor, grădinilor, viilor, lupta împotriva insectelor şi animalelor vătămătoare;8. Protecţiunea muncitorilor, inspecţia locuinţelor destinate muncitorilor salariaţi, organizarea burselor muncii, sprijinul instituţiunilor de arbitraj, conform legilor.9. Organizarea ajutorului juridic pentru populaţia lipsită de mijloace, întemeierea biurourilor de consultaţiuni juridice şi de acte de notariat, conform legii de organizare a corpului de advocaţi.10. Organizarea creditului popular pentru agricultori şi meseriaşi.11. Lucrări de irigaţie, drenaj, secarea mlaştinelor, împădurirea pentru întărirea malurilor.12. Lucrări de edilitate şi sistematizarea satelor, pavarea străzilor, împietruirea drumurilor comunale, aprovizionarea cu apă, luminat, canalizare, grădini publice, eleşteie, fântâni, izvoare.13. Aprovizionarea cu alimente şi obiecte de prima necesitate, ajutorarea populaţiei pentru însămânţarea ogoarelor şi pentru hrană în caz de recoltă insuficientă, măsuri împotriva scumpetei, creearea în acest scop de depozite, prăvălii, brutării.14. Îngrijirea de încassarea regulată a impozitelor şi o bună gestiune financiară a satelor cari fac parte din comună.15. Iniţiativa şi intervenţia înaintea autorităţilor superioare pentru chestiunile de interes pur local. Articolul 23Pentru satisfacerea trebuinţelor specificate în articolul precedent, comunele rurale se pot asocia între ele, în măsura în care vor crede necesar, în conformitate cu legile şi regulamentele în fiinţă, pentru a întreprinde lucrări şi a organiza servicii pentru cari mijloacele lor nu ar fi îndestulătoare.B. Organele comunei rurale Articolul 24Administraţia comunelor rurale este încredinţată unui consiliu comunal ca organ deliberativ şi primarului comunal şi delegaţiunii consiliului comunal ca organe executive.Alegerea şi constituirea acestor organe diferă în comunele rurale formate din mai multe sate şi în comunele rurale constituite dintr`un singur sat, în conformitate cu dispoziţiunile de mai jos:I. Administraţiunea comunelor rurale formate din mai multe sate a) Compunerea şi atribuţiunile consiliului Articolul 25Consiliul comunal rural în comunele formate din mai multe sate este alcătuit din consilierii aleşi prin sufragiul universal, direct şi secret, cu reprezentarea minorităţii, în conformitate cu dispoziţiunile acestei legi şi din toţi primarii săteşti din cuprinsul comunei sau din înlocuitorii lor.Numărul de consilieri aleşi se stabileşte în proporţie de un consilier la o mie de locuitori.Pentru alegerea lor, satele cari compun comuna rurală sunt grupate în circumscripţii electorale şi fiecare alege câte 3 consilieri.Dacă numărul de consilieri rezultat din proporţia stabilită nu ar fi divizibil cu trei, el se completează cu 1 sau 2.Numărul minim al membrilor din consiliu trebuie să fie de şase consilieri. În cazul când numărul locuitorilor nu va putea da acest minimum, diferenţa se va completa cu noui consilieri.Consiliul comunal se alege pe termen de 5 ani.Mandatul consilierilor comunelor rurale este gratuit. Articolul 26Atribuţiunile consiliului comunal rural sunt:1. Alegerea primarului şi a delegaţiunii consiliului, precum şi numirea notarului, cassierului şi a altor slujbaşi din serviciile comunale, în conformitate cu prescripţiunile legii de faţă.Totodată consiliul hotărăşte şi retribuţia ce li se cuvine.2. Îndrumarea organelor executive şi elaborarea de instrucţiuni pentru acestea.3. Votarea, bugetului comunal şi regularea socotelilor.4. Aprobarea contribuţiunilor şi taxelor de administraţiune comunală şi stabilirea prestaţiunilor în natură în folosul ei, în conformitate cu legile în vigoare.5. Votarea contribuţiunilor şi taxelor de administraţiune ale satelor cari compun comuna.6. Stabilirea regulelor pentru administrarea capitalurilor şi a averilor comunale şi pentru conducerea serviciilor comunale, precum şi instituţiunilor şi tuturor stabilimentelor de interes public create de administraţia comunală sau dependinţe de ea.7. Dobândirea şi înstrăinarea bunurilor imobiliare.8. Formarea fondurilor speciale, pentru diferite trebuinţe ale comunei.9. Contractarea împrumuturilor pentru lucrările şi întreprinderile comunale.10. Intentarea, acţiunilor în justiţie, şi autorizarea organelor comunei de a o reprezenta, înaintea instanţelor judecătoreşti.11. Controlul gestiunii primarului comunal şi a delegaţiunii consiliului comunal; exerciţiul autorităţii tutelare asupra satelor cari compun comuna şi supravegherea gestiunii acestora.12. Încheierile asupra tuturor chestiunilor propuse deliberărilor sale de către autorităţile superioare.13. Iniţiative şi eventuale intervenţii la autorităţile superioare în toate chestiunile cari privesc interesele şi trebuinţele locale. b) Constituirea consiliului Articolul 27Dispoziţiunile din partea III-a şi a IV-a şi ale secţiei I-a şi a II-a din partea VII-a ale capitolului IV relativ la constituirea şi funcţionarea consiliilor comunale şi a delegaţiilor consiliilor din comunele urbane se aplică şi consiliilor comunale rurale formate din mai multe sate cu preciziunile din articolele următoare. Articolul 28Dacă n`au fost contestaţii asupra alegerilor sau dacă ele au fost găsite neîntemeiate, consiliile comunale rurale se convoacă de prefectul judeţului pentru a se pronunţa asupra cazurilor de incapacitate, nedemnitate şi incompatibilitate.Consilierii noui aleşi vor depune în prezenţa prefectului sau a pretorului delegat de el jurământul cerut de art. 85.Nici un membru al consiliului nu poate lua parte la deliberări până nu depune jurământul.Consiliul comunal se întruneşte de drept, dacă nu a fost convocat, în termen de 15 zile dela respingerea contestaţiunilor făcute împotriva alegerilor sau dela expirarea termenului în care se puteau face contestaţiunile.După depunerea jurământului, consiliul prezidat de primarul satului în care se află reşedinţa comunei, sau în lipsă, de cel mai în vârstă dintre membri săi, alege cu majoritate de voturi pe primarul comunal şi pe cei doi membri în delegaţiunea consiliului.Cei aleşi nu pot fi între ei rude până la al patrulea grad.Alegerea se face pentru toată durata consiliului. Articolul 29Pentru verificarea, gestiunii administraţiunii comunale, consiliul alege din sânul său, îndată după constituire pe termen de un an, o comisiune specială de verificare, compusă din trei membri, cari va prezenta consiliului, la sfârşitul exerciţiului bugetar, un raport şi va inspecta cassa şi serviciile, ori de câte ori va crede necesar, sau ori de câte ori va fi însărcinată de consiliu.Consiliul comunal, pentru o mai bună administraţie, se va putea împărţi în comisiuni cu însărcinări speciale de gospodărie locală. c) Funcţionarea consiliului Articolul 30Consiliul comunal se întruneşte odată pe lună.Consiliul se poate convoca ori de câte ori este trebuinţă, sau când autorităţile superioare ar socoti necesar. Articolul 31Consiliul comunal este convocat de primar sau eventual de delegaţiunea consiliului comunal.Primarul comunei este dator să convoace consiliul şi la cererea majorităţii primarilor săteşti din comună. Articolul 32Convocarea se va face prin invitaţiuni personale scrise şi va cuprinde chestiunile de cari are a se ocupa consiliul.Pentru hotărîri valabile trebuie să ia parte la şedinţele consiliului cel puţin o jumătate din numărul consilierilor.Medicul comunal va fi întotdeauna convocat spre a-şi spune părerea în toate chestiunile cari privesc sănătatea publică şi ocrotirea socială.Consiliul poate decide să fie chemate în şedinţă şi ascultate orice alte persoane de specialitate de ale căror lămuriri ar avea nevoie. Articolul 33Hotărîrile consiliului comunal rural se iau cu majoritatea absolută a voturilor.În caz de paritate, propunerea este respinsă.Votul în chestiuni de persoane, la alegerea sau numirea în diferite funcţiuni, este întotdeauna secret. d) Delegaţia consiliului, compunerea şi atribuţiile ei Articolul 34Delegaţia consiliului comunal este constituită din primarul comunal şi 2 membri aleşi de consiliu. La lucrările ei, vor fi obligator invitaţi să ia parte cu un vot deliberativ şi primarii săteşti din cuprinsul comunei, în toate chestiunile cari privesc satele lor. Articolul 35Însărcinările pe cari trebuie să le îndeplinească delegaţia consiliului, în colaborare cum este arătat mai sus, cu primarii săteşti sunt:1. Să-şi de avizul asupra tuturor chestiunilor de administraţie după cererea primarului comunal.2. Să asiste pe primarul comunei la îndeplinirea funcţiunii sale.3. Să convoace consiliul comunal când va crede necesar, dacă primarul nu ia această iniţiativă.4. Pregătirea rapoartelor asupra tuturor chestiunilor cari urmează să fie supuse desbaterilor consiliului şi stabilirea ordinea de zi pentru şedinţele acestuia.5. Întocmirea proiectului de buget în colaborare obligatorie cu primarii tuturor satelor cari compun comuna rurală.6. Controlul gestiunii financiare a satelor cari fac parte din comună, verificarea bugetului şi a conturilor lor.7. Îngrijirea de procesele şi acţiunile în justiţie în cari este interesată comuna.8. Întocmirea dărilor de seamă pentru şedinţele consiliului asupra activităţii şi a gestiunii comunale; în scopul acesta, delegaţiunea va supraveghea de aproape încassările şi cheltuelile comunale şi funcţionarea diferitelor servicii.9. Întocmirea listelor electorale pentru consiliul comunal, precum şi a listelor pentru alegerile consiliilor săteşti unde aceste consilii funcţionează. Delegaţiunea comunală are şi sarcina de a aduce la îndeplinire, pentru aceste sate, toate obligaţiunile impuse de lege primarilor în ce priveşte întocmirea listelor electorale pentru alegerile administrative şi legislative. Aceste liste vor fi supuse aprobării consiliului comunal.10. Supravegherea tuturor construcţiunilor din cuprinsul comunei şi eliberarea autorizaţiunilor necesare pentru aceasta, în conformitate cu legile şi regulamentele respective.11. Eliberarea biletelor de identitate pentru locuitorii comunei şi certificarea semnăturilor lor.12. Îngrijirea şi controlul registrelor de stare civilă pentru toate satele din comună şi, în special, organizarea cu aprobarea consiliului, a oficiului de stare civilă pentru satele mici. e) Primarul şi atribuţiunile lui Articolul 36Primarul este preşedintele consiliului comunal şi al delegaţiunii consiliului.El este capul administraţiunii comunale. El convoacă, prezidează şi închide sesiunile consiliului comunal rural, precum şi şedinţele delegaţiunii.El conduce desbaterile consiliului şi supune deliberărilor acestuia toate chestiunile cari privesc interesele comunei.El aduce la îndeplinire hotărîrile consiliului şi delegaţiunii comunale.El are dreptul să ceară, oricând are nevoie, pentru îndeplinirea obligaţiunilor sale, avizul şi asistenţa delegaţiunii consiliului.El are datoria în deosebi să invite la şedinţele delegaţiunii pe primarii săteşti respectivi, în cazurile când urmează să fie discutate chestiuni cari privesc satele lor.El supraveghează pe primarii săteşti din cuprinsul comunei şi are dreptul să inspecteze toate serviciile lor.El conduce toate serviciile comunale.El are datoria să supravegheze incassările impozitelor, să controleze pe incassatorii săteşti şi să verifice gestiunea lor.El publică în cuprinsul comunei, legile, regulamentele şi ordinele guvernului sau ale autorităţilor superioare.El are datoria, în caz de turburare a ordinei publice, să ia până la sosirea autorităţilor poliţieneşti, toate măsurile necesare pentru restabilirea, ordinei, pentru paza persoanelor şi a averilor şi pentru poprirea vinovaţilor prinşi asupra crimei sau delictului (flagrant delict).El este dator să comunice imediat autorităţilor în drept toate infracţiunile săvârşite pe teritoriul comunei şi să dea concursul necesar pentru cercetările justiţiei. Articolul 37După expirarea termenului de 5 ani, pentru care a fost ales consiliul comunal, sau în caz de disolvare al consiliului, primarul şi delegaţia consiliului gerează afacerile comunale până la constituirea noului consiliu comunal. Articolul 38Primarul satului de reşedinţă va îndeplini funcţiunile de prim-ajutor al primarului comunei, pentru tot teritoriul comunei şi-l va putea înlocui în lipsă. Primarii celorlalte sate vor îndeplini sarcinile de ajutoare ale primarului comunal, numai în satele respective.II. Organizarea comunelor rurale constituite dintr`un singur sat Articolul 39În comunele rurale constituite dintr`un singur sat, consiliul comunal se alege după normele generale stabilite în legea aceasta pentru alegerea consiliilor săteşti şi a consiliilor comunale urbane. Articolul 40Numărul consilierilor este:8 în sate cu o populaţie până la 1.000 locuitori;10 în sate cu o populaţie până la 2.000 locuitori;12 în sate cu o populaţie până la 3.000 locuitori;14 în sate cu o populaţie până la 4.000 locuitori;16 în celelalte comune rurale dintr`un singur sat, oricare ar fi numărul locuitorilor. Articolul 41În aceste comune, primarul, ajutorul de primar şi cassierul comunal, se aleg prin vot obştesc, în condiţiunile în care se aleg şi consiliile.Cassierul comunal, în aceste comune, îndeplineşte şi funcţiunea de încasator. Articolul 42Celelalte dispoziţiuni relative la comunelor rurale formate din mai multe sate, se aplică şi comunelor rurale constituite dintr`un singur sat, în măsura compatibilă cu structura lor.Primarii acestor comune, ca şi primarii săteşti, aleşi prin votul obştesc, nu pot fi îndepărtaţi decât pe cale disciplinară.SECŢIA IISatele Articolul 43Satele asociate într`o comună rurală formând, din punctul de vedere administrativ, un sector al comunei respective, au o organizaţie, diferind după numărul locuitorilor lor.Satele mici cu o populaţiune până la 600 locuitori se pot administra, după alegere, prin o adunare sătească sau prin un consiliu sătesc.Satele mari cu o populaţie de peste 600 locuitori se administrează în mod obligator prin un consiliu sătesc. Articolul 44Satele din cuprinsul aceleiaşi comune se pot asocia între ele spre a forma împreună o unitate administrativă sătească.Această asociere nu se poate hotărî decât numai în urma iniţiativei luate de organele deliberative ale unora din ele şi după consimţământul tuturor celorlalte sate cu cari urmează să fie unite.Toate aceste hotărîri, relative la formarea acestor unităţi administrative, prin unirea satelor, sunt supuse aprobării consiliului judeţean. Articolul 45Satele cari nu dispun de mijloace se pot asocia între ele şi numai pentru un scop determinat sau pentru a-şi susţine unele din servicii şi a-şi plăti în comun o parte din personalul lor administrativ, tehnic, sanitar, şi mai cu seamă pentru retribuirea unui secretar sătesc. A) Organele satelor mici a) Adunarea sătească. Compunerea ei Articolul 46Satele mici pot avea ca organ deliberativ adunarea sătească sau un consiliu sătesc, ales după voinţa majorităţii cetăţenilor din sat, cum se arată în articolul 59 şi următorii. Articolul 47Adunarea sătească constituie organul deliberativ al administraţiunii săteşti în aceste sate mici.Ea este alcătuită din toţi membrii comunei din sat, cari sunt capi de familie, au vârsta de cel puţin 25 ani, şi se bucură de plenitudinea drepturilor civile şi politice. Articolul 48N`au dreptul să ia parte în adunarea sătească: a) Militarii activi, jandarmii şi poliţiştii, cari îşi exercită funcţiunile pe teritoriul comunei respective; b) Călugării; c) Debitanţii de băuturi spirtoase; d) Cei condamnaţi pentru crime şi delicte cari atrag pierderea drepturilor civile şi politice. Articolul 49Capii de familie din satele în cari funcţionează adunarea sătească ca organ deliberativ al administraţiei săteşti, se înscriu într`o listă specială întocmită în conformitate cu dispoziţiunile legii de faţă ca şi pentru înscrierea alegătorilor comunali. (Art. 15 şi 381 şi următorii).În fiecare an, această listă va fi revizuită înscriindu-se cei ce au întrunit condiţiunile prescrise de lege şi ştergându-se cei ce au pierdut vreuna din aceste condiţii fără alte formalităţi.În ce priveşte gratuitatea procedurii şi penalităţile se aplică dispoziţiunile art. 405 şi 406. Articolul 50După ce se va fi format, pentru aplicarea legii de faţă, lista capilor de familie cari au dreptul să ia parte la adunarea sătească, în prima întrunire a membrilor adunării, aceştia vor presta, în prezenţa primarului comunal sau a unui delegat al său, următorul jurământ:"Jur credinţă Regelui, supunere Constituţiunii şi Legilor, jur să apăr şi să sprijinesc interesele Ţării."Tot astfel vor presta jurământul capii de familie înscrişi la revizuirea anuală a listei, nimeni neavând dreptul de a lua parte la lucrările adunării săteşti dacă nu a prestat jurământul. b) Atribuţiunile adunării săteşti Articolul 51În atribuţiunile adunării săteşti ca şi a consiliului sătesc, în conformitate cu dispoziţiunile de mai jos, cu rezervă dispoziţiunilor pentru alegeri, intră în deosebi îngrijirea despre următoarele interese obşteşti:1. Alegerea primarului sătesc şi a altor slujbaşi ai satului şi eventual fixarea indemnizării sau a salariilor lor;2. Votarea bugetului sătesc;3. Să facă propuneri consiliului comunal, asupra contribuţiunilor, necesare satisfacerii nevoilor obşteşti, în limitele fixate de lege;4. Stabilirea condiţiunilor şi a regulelor de urmat pentru îndeplinirea diferitelor prestaţiuni în natură cerute de lege dela locuitorii satului;5. Întreţinerea şcoalelor şi a altor instituţiuni culturale din sat.6. Asistenţa publică, ajutorul medical şi ameliorarea condiţiunilor sanitare ale satului;7. Organizarea de cooperative pentru cumpărarea de unelte şi maşini agricole şi pentru desfacerea de produse agricole, precum şi de cooperative de consum, de brutării săteşti;8. Organizarea de ajutoare pentru populaţie în caz de recoltă nesuficientă pentru a asigura însămânţarea ogoarelor şi a lupta împotriva scumpetei şi a foamei;9. Măsuri pentru îmbunătăţirea rassei vitelor;10. Construirea şi întreţinerea drumurilor comunale, a podurilor, a vadurilor, a şanţurilor;11. Administrarea averii săteşti şi în special a izlazurilor, a iazurilor, a stufăriilor şi a altor bunuri săteşti;12. Achiziţionarea şi înstrăinarea proprietăţilor săteşti, încheierea de împrumuturi şi desemnarea împuterniciţilor şi a mandatarilor în procese, în alte cazuri de interes sătesc;13. Controlul asupra slujbaşilor satului şi tragerea lor la răspundere în caz de neregulă, şi în special supravegherea gestiunii încasatorului sătesc.14. Măsuri pentru prevenirea incendiilor şi pentru stingerea lor.15. Acordarea calităţii de membru al comunei prin primirea unui cetăţean în16. Alipirea la o altă comună.17. Măsuri pentru a asigura încasarea regulată a impozitelor şi a taxelor stabilite de lege în folosul Statului al administraţiunilor locale şi al Statului.18. Toate chestiunile cari privesc buna stare, buna orânduială şi propăşirea statului. c) Funcţionarea adunării săteşti Articolul 52Adunarea sătească este prezidată, afara de cazurile prevăzute de lege, de către primarul satului sau în lipsa lui de unul din cei doi delegaţi, anume desemnat de adunare.Adunarea sătească, în care primarul, încasatorul şi alt slujbaş, ai satului vor fi chemaţi să-şi dea seama de gestiunea lor, ca şi în cazul când ar urma să se discute plângerile şi învinuirile aduse primarului sătesc, va fi prezidată de un membru al delegaţiei comunale. Articolul 53Adunarea sătească este convocată după trebuinţă de către primar, de preferinţă, în zilele de Duminică şi de sărbătoare.Convocarea se face prin afişare la primărie şi anunţarea ei cu toba.Primarul este dator să convoace adunarea: a) După cererea, a 1/3 din numărul capilor de familie ai satului; b) După ordinul primarului comunal sau al pretorului.Adunarea sătească este legalmente constituită, când iau parte la adunare cel puţin o jumătate din membrii săi.Hotărârile se iau cu majoritate de voturi; în caz de paritate, propunerea este respinsă.Votarea se face prin ridicare de mâini, prin împărţirea adunării în două şi numărarea voturilor sau în orice alt chip după obiceiul locului.În caz în când se cere votul secret, ca şi pentru alegerea primarului şi a slujbaşilor săteşti, votarea are loc cu bile sau buletine depuse în urne, astfel construite încât să se asigure secretul votului.Hotărîrile adunării săteşti vor fi înscrise într`un registru special şi consemnate de către primarul şi secretarul satului.Dacă după două convocări consecutive nu se întrunesc în număr legal membrii adunării săteşti, consiliul comunei din care face parte satul respectiv va lua în locu-i toate hotărîrile pe cari le va crede de cuviinţă asupra chestiunilor ce au fost puse la ordinea de zi a adunării săteşti, care nu s`a întrunit. d) Primarul sătesc Articolul 54Primarul sătesc este ales în satele în cari funcţionează o adunare sătească prin votul capilor de familie, iar în satele în cari funcţionează un consiliu sătesc prin sufragiul universal.El nu poate refuza sarcina ce i se impune prin alegere decât în următoarele cazuri: a) Dacă a împlinit vârsta de 60 ani; b) În caz de boală, care l-ar face inapt pentru serviciu; c) Dacă a mai fost ales în servicii săteşti şi a stat în funcţiune tot termenul pentru care a fost ales.Adunarea sătească sau eventual consiliul sătesc este însă în drept să-i accepte demisiunea, pentru motivele pe cari le-ar găsi întemeiate. Articolul 55Primarul sătesc este organul executiv al adunării săteşti.El are pe lângă celelalte atribuţiuni stabilite de lege, următoarele îndatoriri:1. Publicarea în sat a legilor şi regulamentelor ca şi a ordinelor şi a instrucţiunilor guvernului;2. Alcătuirea, împreună cu cei doi delegaţi ai statului, a proiectului de buget, a veniturilor şi cheltuelilor statului, precum şi darea de seamă anuală, asupra, executării bugetului din anul precedent;3. Revizuirea cel puţin odată pe lună împreună cu cei doi delegaţi ai satului; a cassei şi controlul gestiunii încasatorului sătesc;4. Îngrijirea de registrul membrilor comunei, locuitori ai satului, precum şi de registrul capilor de familie cari au dreptul să ia parte la adunarea sătească;5. Aducerea la îndeplinire a însărcinărilor primite dela administraţia comunală, ca şi dela cea judeţeană;6. Paza bunei ordine şi măsuri pentru siguranţa publică;7. Măsuri pentru siguranţa ogoarelor, a fâneţelor şi pădurilor depe teritoriul satului, organizarea măsurilor de ajutor în caz de incendiu, revărsări de apă, etc.;8. Supravegherea pentru respectarea regulamentelor sanitare şi chemarea la răspundere a celor cari le-ar încălca;9. Înştiinţarea autorităţilor în drept şi luarea primelor măsuri pentru descoperirea şi poprirea vinovaţilor de crime şi delicte. Articolul 56Odată cu alegerea primarului sătesc, adunarea sătească alege pe încasator şi doi delegaţi cari să ajute pe primar la îndeplinirea însărcinărilor sale, precum şi săi înlocuiască în caz de lipsă, în ordinea vârstei.Primarul, încasatorul şi delegaţii săteşti se aleg pentru un period de doi ani, prin vot secret cu bile.Adunarea convocată pentru alegerea primarului, încasatorului şi a delegaţilor, va fi prezidată de un membru al delegaţilor consiliului comunal, anume, desemnat pentru aceasta. e) Alţi funcţionari săteşti Articolul 57Străjerii satului se aleg pentru un an.Primarul, încasatorul şi străjerii satului pot fi realeşi, dar numai cu consimţământul lor.Încasatorii săteşti trebuie să fie absolvenţi ai şcoalei primare. Ministerul de Interne va putea însă hotărî ca, în localităţile în care această condiţie nu ar putea fi realizată să fie admişi provizoriu şi ştiutori de carte cari ar trece un examen stabilit în acest scop. Articolul 58Adunarea sătească numeşte, în condiţiunile prescrise de art. 70, pentru satele mari pe secretarul sătesc, care numire urmează să fie confirmată de către delegaţia consiliului judeţean. Când mai multe sate se asociază pentru a plăti un secretar sătesc, se formează o comisiune din câte trei reprezentanţi ai satelor asociate, şi anume primarul şi doi delegaţi ai fiecărui sat, spre a recomanda trei candidaţi, din cari delegaţia judeţeană numeşte unul ca secretar al satelor asociate.Comisiunea este prezidată de primarul comunei din care fac parte satele respective.Adunarea sătească sau eventual consiliul sătesc, desemnează pe delegaţii lor în această comisiune, anume pentru fiecare caz în parte.Adunarea sătească numeşte, cu aprobarea delegaţiunii comunale, eventual, şi alţi slujbaşi necesari pentru funcţionarea serviciilor săteşti. B) Înfiinţarea consiliului sătesc ales în satele mici. Dispoziţii comune. Articolul 59Şi în statele mici poate fi constituit, ca organ deliberativ, un consiliu sătesc, ales după normele stabilite în această lege, pentru alegerea consiliilor comunale în comunele formate dintr`un singur sat. Articolul 60În acest caz, propunerea de constituire a unui consiliu sătesc ales trebuie să fie însuşită de cel puţin 20 capi de familie dintre membrii comunei, locuitori ai satului, şi anunţată într`o adunare sătească, care o pune la ordinea zilei, pentru altă adunare a satului, anume convocată în acest scop, cel puţin peste o lună după anunţarea propunerii.În această adunare e necesară prezenţa de cel puţin două treimi din capii de familie ai satului, şi propunerea poate fi primită cu o majoritate absolută de voturi. Articolul 61Hotărîrea astfel votată de adunarea sătească, intră în vigoare numai după aprobarea consiliului judeţean care fixează şi data alegerii consiliului sătesc.În cazul când cel puţin cinci capi de familie au format o protestare, contestând validitatea hotărîrii de desfiinţare a adunării săteşti delegaţiunea consiliului judeţean va orândui ancheta şi va putea eventual să hotărască convocarea din nou a adunării săteşti, care va fi chemată să repete votul în prezenţa unui reprezentant al delegaţiunii judeţene. Articolul 62În satele mici în cari funcţionează ca organ deliberativ, în conformitate cu articolele de mai sus, un consiliu sătesc ales, vor fi totuş supuse hotărîrii votului obştesc al membrilor comunei din sat, după ce vor fi discutate şi votate de consiliul sătesc următoarele chestiuni:1. Bugetul sătesc.2. Propunerile pentru înfiinţarea de noui taxe şi contribuţiuni.3. Autorizarea de a încheia împrumuturi săteşti.4. Întreprinderea de lucrări cari ar necesita cheltuieli mari, angajând veniturile satului pentru mai mulţi ani.5. Recunoaşterea calităţii de membru al comunei prin primirea în obştea satului.6. Alipirea la o altă comună rurală.Deasemenea alegerea primarului are loc ca şi în satele mari, prin sufragiul obştesc, pe un termen de cinci ani. Articolul 63Adunarea sătească constituită din întrunirea obştească a capilor de familie, ca organ deliberativ al administraţiunii săteşti, poate fi reînfiinţată, fie după propunerea consiliului sătesc, fie după o propunere însuşită de cel puţin 20 la sută din capii de familie ai satului urmându-se procedura stabilită în art. 60 şi 61 pentru înfiinţarea consiliului sătesc, însă numai după expirarea mandatului consiliului respectiv. Deasemenea adunarea sătească nu poate fi înlocuită prin consiliu decât după ce aceasta a funcţionat pe o durată egală cu cea a consiliului. C) Organele satelor mari Articolul 64În satele cu o populaţie de peste 600 locuitori, constituirea unui consiliu sătesc ales ca organ deliberativ al administraţiunii săteşti este obligatoriu.Consiliul sătesc va fi compus conform dispoziţiunilor din art. 39-41, şi va funcţiona conform art. 27 şi următorii. Articolul 65Organele executive ale administraţiunii săteşti în satele muri sunt:1. Primarul.2. Ajutorul de primar.3. Delegaţia consiliului sătesc.4. Încasatorul sătesc. Articolul 66Delegaţiunea consiliului se alege de consiliu, îndată după constituirea lui, în conformitate cu dispoziţiunile legii de faţă, pentru tot timpul de funcţionare a consiliului.Primarul şi ajutorul de primar sunt aleşi prin votul obştesc, în aceleaşi condiţiuni ca şi consiliile săteşti.Numirea încasatorului sătesc, desemnat de consiliul sătesc, trebuie de asemenea supusă ratificării, prin votul obştesc al alegătorilor.El este ales pentru doi ani şi nu poate fi reales fără consimţământul său. Articolul 67Afară de atribuţiunile organelor corespunzătoare în satele mici, administraţia satelor mari îngrijeşte de toate interesele locale, în măsura mijloacelor lor, în condiţiunile şi după normele arătate mai jos relativ la administraţia comunală. Articolul 68Încasatorul sătesc, în satele mari ca şi în cele mici percepe sub supravegherea primarului, numai impozitele şi taxele săteşti, ci şi cele stabilite de lege în folosul comunelor şi altor administraţiuni locale superioare sau în folosul Statului.După încasarea tuturor dărilor impuse locuitorilor satului, încasatorul sătesc scăzând partea cuvenită satului, depune restul la administraţia financiară a judeţului în schimbul unei chitanţe, fie direct, fie prin cassieria comunală.Repartizarea sumelor astfel încasate, între diferitele administraţiuni locale şi Stat, cade în sarcina administraţiunii financiare judeţene. Articolul 69Primarul, delegaţia şi consiliul sătesc exercită controlul şi supravegherea gestiunii încasatorului în conformitate cu regulamentul elaborat pentru acesta.Satul sau comuna sunt solidar responsabile cu încasatorul faţă de fisc şi de administraţiile locale superioare pentru gestiunea lui.Un regulament special va stabili condiţiunile şi limitele acestei răspunderi. Articolul 70Secretarul sătesc este numit de consiliul sătesc, această numire însă urmează să fie confirmată de preşedintele delegaţiei consiliului judeţean şi este făcută pe timpul duratei consiliului.Secretarul sătesc trebuie să posede cel puţin, diploma unei şcoale secundare, însă Ministerul de interne, în localităţile în cari aceasta s`ar crede necesar, poate dispune ca, pentru un period determinat, să fie admişi provizoriu, secretari săteşti cu titluri inferioare, în urma unui examen de admitere înaintea comisiunii întocmită în vederea acestui scop de către delegaţiunea judeţeană în capitala judeţului. Partea II Comuna urbanăSECŢIA IOrganele comunelor urbane Articolul 71Organele deliberative în oraşe şi municipii sunt: consiliile comunale urbane şi consiliile municipale.Organele lor executive sunt: a) Primarul; b) Ajutorul de primar; c) Delegaţia consiliului comunal sau municipal.Acestora sunt subordonaţi un secretar comunal şi diferitele servicii comunale. Articolul 72Alegerea consiliilor, constituirea lor, alegerea organelor lor executive, atribuţiunile fiecăruia din acestea, precum şi funcţionarea lor, sunt reglementate prin dispoziţiunile secţiunii a II-a din această parte şi ale părţilor următoare (3-9), cari privesc atât administraţia comunelor urbane cât şi administraţia comunelor rurale, cu deosebire a acelora cari nu sunt formate din mai multe sate, şi cu rezerva dispoziţiunilor de mai sus.SECŢIA IICompunerea consiliilor orăşeneşti şi municipale Articolul 73Consiliul este compus din membrii aleşi şi membrii de drept. Articolul 74Alegerea membrilor consiliilor orăşeneşti şi municipale se efectuează prin vot universal, egal, direct, secret, obligator, cu scrutin de listă, pe baza reprezentării proporţionale în conformitate cu dispoziţiunile legii de faţă. Articolul 75Numărul consilierilor se stabileşte în proporţiune cu populaţia.Acest număr este de:36 în municipiile cu o populaţie care întrece numărul de 100.000 locuitori;32 în municipiile cu o populaţie care întrece numărul de 50.000 locuitori;32 consilieri în oraşele reşedinţă de judeţ cari au cel puţin 12.000 locuitori;24 în oraşele cu o populaţie de peste 25.000 locuitori;18 în oraşele cu o populaţie de peste 10.000 locuitori;16 în celelalte comune urbane, ori care ar fi numărul locuitorilor. Articolul 76Din 10 în 10 ani, consiliul comunal va verifica dacă creşterea populaţiunii nu necesită o schimbare în numărul consilierilor comunali aleşi în conformitate cu normele stabilite în articolul precedent. În acest caz, votul consiliului comunal va fi supus aprobării directorului ministerial. Articolul 77Sunt membri de drept cu vot deliberativ în consiliile urbane: a) Rectorul universităţii sau conducătorul şcoalei de învăţământ superior din localitate; b) Câte un reprezentant al şcoalei Statului din localitate, de învăţământ primar, secundar (gimnazii, şcoli normale profesionale, medii) şi un reprezentant al şcoalelor secundare particulare cu drept de publicitate, cari aparţin grupului minorităţii celei mai numeroase din localitate, desemnaţi prin vot de membrii corpului din care fac parte. c) Câte un reprezentant al bisericilor naţionale şi un reprezentant al bisericii minoritare cu cel mai mare număr de credincioşi din localitate, desemnaţi prin vot de membrii corpului din care fac parte; d) Preşedinţii Camerelor de industrie şi comerţ şi ai Camerelor de agricultură din localitate. e) Un membru ales de către industriaşii şi comercianţii din localitate, cari au drept de alegători pentru Camera de comerţ şi industrie respectivă. Articolul 78Desemnarea consilierilor de drept are loc înainte de constituirea consiliului comunal sau municipal.Orice contestaţiune pentru comune urbane se adresează consiliului judeţean, contestaţiunile pentru municipii se adresează comitetului local de revizuire.Hotărîrile acestora pot fi atacate de cei interesaţi, pe căile stabilite în legea de faţă. Articolul 79Membrii de drept ai consiliului vor fi convocaţi, ca şi consilierii aleşi, la toate şedinţele consiliului. Articolul 80Şefii diferitelor servicii comunale vor fi invitaţi la şedinţele consiliului şi ascultaţi ori de câte ori vor fi supuse dezbaterilor consiliului chestiunile de competinţa lor. Părerile lor vor fi consemnate în procesul-verbal al şedinţei. Articolul 81Durata mandatului consilierilor aleşi este de 5 ani.Membrii de drept sunt desemnaţi pe acelaş termen, dar mandatul lor încetează dacă ei pierd situaţia în temeiul căreia au fost desemnaţi. În cazul acesta, cei în drept vor desemna o altă persoană în locul vacant, în termen de 15 zile dela ivirea vacanţei.Vacanţa trebuie comunicată imediat autorităţii tutelare.Dacă numirea întârzie peste acest termen, consiliul poate el însuşi desemna pe nouii membri de drept. Articolul 82Mandatul de consilier comunal este gratuit. Partea III Constituirea consiliilor comunale Articolul 83Dacă nu au fost contestaţii asupra alegerilor, sau dacă ele s`au găsit neîntemeiate, consilierii municipiilor se convoacă îndată de directorul ministerial local, în comunele urbane de către prefectul judeţului, iar în comunele rurale şi sate de către pretori, pentru a se pronunţa asupra cazurilor de incapacitate, nedemnitate şi incompatibilitate, a depune jurământul, a proceda la alegerea primarului când acesta este ales de consiliu, a ajutorului de primar şi a delegaţiunii consiliului.Convocarea va arăta scopul pentru care este chemat consiliul.Până la intrarea în funcţiune a primarului, consiliul este prezidat de cel mai în vârstă dintre membrii săi. Articolul 84La şedinţa de constituire trebuie să fie prezentă majoritatea absolută a membrilor cari compun consiliul.Preşedintele pune în desbateri, ca prim punct al ordinei de zi, cazurile de incapacitate, de nedemnitate şi incompatibilitate. Consiliul hotărăşte cu majoritatea absolută de voturi, cei puşi în cauză neavând drept de vot.Ascendenţii şi descendenţii, fraţii şi afinii de acelaş grad, precum şi rudele de al treilea grad nu pot fi în acelaş timp membri în acelaş consiliu.Între doi Consilieri, în gradul de rudenie mai sus arătat, va fi preferit cel mai în vârstă. Articolul 85Jurământul consilierilor validaţi se va presta în şedinţă publică, în prezenţa directorului local la sediul directoratului, pentru municipiu reşedinţă al directoratului, în prezenţa prefectului sau a unui delegat al său pentru celelalte municipii şi oraşe, iar în comunele rurale şi sate în prezenţa prefectului sau a pretorului.Jurământul va avea cuprinderea următoare:"Jur credinţă Regelui, supunere Constituţiunii şi Legilor; jur să apăr şi să sprijinesc interesele Ţării".Dacă în termen de 15 zile dela respingerea contestaţiunilor asupra alegerilor sau dela expirarea termenului înlăuntrul căruia puteau să se facă contestaţii, consiliul comunal nu a fost convocat, el se întruneşte de drept şi prestarea jurământului se va putea face în faţa preşedintelui de vârstă al consiliului.Consiliile comunale urbane ţinând seamă de cunoştinţele membrilor cari le compun se vor împărţi, pentru o mai bună administrare a intereselor locale, în comisiuni pe specialităţi, din cari vor fi obligator instituite: comisie financiară, edilitară şi de asistenţă socială. Articolul 86După depunerea jurământului se alege primarul, ajutorul de primar şi delegaţia consiliului comunal.Deasemenea consiliul alege şi o comisiune de verificare pe termen de un an, compusă din 5 membri.În urma acestor alegeri, preşedintele provizoriu declară consiliul comunal constituit. Articolul 87În contra încheierilor consiliului privitoare la cazurile de incapacitate, nedemnitate şi incompatibilitate, precum şi a tuturor actelor de constituire, cei interesaţi, ca şi orice alegători, au dreptul de apel la comitetul local de revizuire pentru municipii, la delegaţia consiliului judeţean, pentru oraşe, comune şi sate.Termenul de apel este de 10 zile dela pronunţarea deciziunii.Aceste autorităţi sunt datoare a se pronunţa asupra apelurilor primite în cel mult 15 zile dela înregistrarea lor.Hotărârile acestor autorităţi pot fi atacate în conformitate cu dispoziţiunile legii de faţă, înaintea comitetului local de revizuire şi a comitetului central de revizuire.Autorităţile superioare sunt obligate să sesizeze consiliile comunale cari sunt datoare a se pronunţa asupra tuturor cazurilor de incapacitate, nedemnitate sau incompatibilitate de cari ar avea cunoştinţă în tot cursul duratei mandatului consilierilor şi chiar din oficiu. Articolul 88Consilierii cari nu se prezintă să presteze jurământul, sau cari refuză să-l presteze, precum şi cei cari după depunerea jurământului lipesc fără motive dela 5 şedinţe consecutive ale consiliului în cursul unui an, vor fi declaraţi demisionaţi prin votul consiliului respectiv. Partea IV Funcţionarea consiliilor comunale Articolul 89Consiliul comunal se întruneşte cel puţin odată pe lună, la, datele hotărîte îndată după constituire.Convocările cuprinzând ordinea de zi, se vor face de primar, iar dacă acesta omite a le face, consiliul se va întruni de drept la datele fixate.Consiliul poate fi convocat în sesiune extraordinară ori de câte ori interesele comunei ar cere-o, fie din iniţiativa primarului, fie după cererea unei cincimi din numărul membrilor ce compun consiliul.Şedinţele consiliului comunal se vor ţine în localul primăriei. Articolul 90Nici o chestiune neprevăzută în ordinea de zi, nu poate fi supusă deliberărilor consiliului, afară de cazurile când urgenţa este votată cu două treimi de voturi ale membrilor prezenţi. Ea poate fi cerută de oricare din membrii consiliului.Motivarea urgenţei cuprinsă în procesul-verbal al şedinţei trebuie să învedereze că întârzierea ar putea păgubi comuna. Articolul 91Consiliul nu poate delibera decât fiind faţă majoritatea absolută a membrilor ce-l compun.Pentru votarea bugetului şi aprobarea conturilor este necesară prezenţa a două treimi din membrii consiliului.Dacă după două convocări consecutive, consiliul nu s`a adunat în număr legal, membrii care vor fi lipsit fără justificare vor fi amendaţi de autoritatea tutelară, fără ca amenda să poată fi mai mare de 5.000 lei.Dacă în urma aplicării amenzii, consiliul nu s`a adunat nici la a treia convocare, el va fi disolvat după cererea autorităţii tutelare. Articolul 92Orice hotărîre luată de consiliul comunal în şedinţele sale, pentru care nu au fost convocaţi toţi membri consiliului, este nulă. Articolul 93Primarul sau înlocuitorul său deschide şi închide şedinţele, prezidează şi conduce desbaterile. Articolul 94Fiecare şedinţă a consiliului începe cu citirea sumarului şedinţei precedente, care se supune votului şi aprobării consilierilor.Ei au dreptul să facă, observaţiuni asupra modului cum au fost trecute în procesul-verbal părerile lor şi să ceară eventual rectificarea. Articolul 95Nici o chestiune de specialitate nu poate fi supusă deliberării consiliului, fără referatul funcţionarului competent, care referat va fi obligator citit înainte de începerea dezbaterilor şi menţionat în procesul-verbal al şedinţei. Articolul 96În toate chestiunile relative la bugetul comunei şi la gestiunea ei financiară va fi ascultată comisiunea de verificare, care va face înainte de votarea bugetului un raport amănunţit asupra, stării financiare a comunei şi trebuinţelor ei bugetare. Articolul 97Consiliul comunal poate decide să fie chemat în şedinţă şi ascultat orice expert de ale cărui lămuriri ar avea nevoie.Medicul comunal va fi invitat la toate şedinţele consiliului şi îşi va da părerea asupra tuturor chestiunilor cari privesc salubritatea şi sănătatea publică.La şedinţele consiliului comunal în municipii şi oraşe, prefectul de judeţ poate lua parte şi face observaţiunile pe cari le găseşte necesare.În comunele rurale acelaş drept îl are pretorul plăşii, iar în sate primarul comunei rurale respective. Articolul 98Hotărîrile consiliului comunal sunt luate cu majoritate absolută a membrilor prezenţi, afară de cazurile când legea ar dispune altfel.Toţi membrii votează pe faţă dacă legea nu dispune altfel, şi dacă nu sunt chestiuni de persoane când votul este secret.Preşedintele votează cel din urmă. Articolul 99Pentru toate întrunirile şi deliberările se vor încheia procese-verbale semnate de primar, de secretar sau de notar şi de doi membri desemnaţi de consiliu.Procesele-verbale vor fi apoi trecute prim registru special sigilat şi parafat, unde vor fi semnate numai de primar şi notar sau secretar. Articolul 100Şedinţele consiliului sunt publice.După cererea unei treimi a membrilor prezenţi, consiliul poate decide fără desbateri şi cu majoritate de două treimi ca şedinţa să fie secretă.Deliberaţiunile asupra bugetului sau cari au de obiect impozitele ori o cercetare a socotelilor nu pot fi secrete.Notarul în comunele rurale şi secretarul comunei în celelalte comune asistă la toate şedinţele.Primarul, ajutorul de primar sau consilierul care prezidează, are în timpul şedinţei şi deliberaţiunilor poliţia adunării.Ei pot ordona scoaterea din sala de şedinţă a oricărui turburător al ordinei.În caz de crime sau delicte, săvârşite în timpul şedinţei, ei vor constata faptul prin proces-verbal, vor putea aresta pe culpabil şi vor sesiza parchetul. Articolul 101Orice locuitor este în drept să obţină copii parţiale sau totale depe procesele-verbale ale consiliului, după bugete şi conturi, în afară de deliberările urmate în şedinţă secretă. Articolul 102Orice alegător al comunei, ca şi orice persoană interesată, poate cere de la instanţele în drept nulitatea sau anularea deliberărilor consiliului comunal, în conformitate cu dispoziţiunile legii de faţă. Partea V Atribuţiunile consiliilor comunale Articolul 103Consiliul comunal deliberează asupra tuturor chestiunilor cari privesc interesele comunei şi controlează actele administraţiunii comunale. Articolul 104Sunt de interes local comunal în deosebi:1. Chestiunile privitoare la învăţământul primar şi elementar, profesional şi secundar şi anume: clădiri, reparaţiuni, întreţineri de şcoale comunale, procurarea materialului didactic şi controlul administrativ asupra şcoalelor respective.2. Chestiunile comunale în legătură cu cultele locale.3. Sănătatea publică şi asistenţa socială şi anume: clădiri, reparaţiuni şi întreţineri de spitale, laboratoare, dispensarii, infirmerii, aziluri, procurarea de material, medicamente, asanarea localităţilor. Aplicarea şi controlul măsurilor de igienă socială şi alimentară; aplicarea măsurilor pentru prevenirea şi combaterea epidemiilor şi epizootiilor; luarea tuturor măsurilor de executarea ordinelor date de autorităţile centrale în această privinţă; măsuri în contra şomajului şi creearea unui fond bugetar pentru ajutorarea şomerilor.4. Chestiunile privitoare la creşterea, vitelor şi la aplicarea măsurilor de medicină veterinară.5. Construirea şi întreţinerea străzilor, a drumurilor, a podurilor şi a tuturor căilor de comunicaţie de orice natură, pe uscat şi pe apă; canalizări, rectificări de cursuri de apă şi în genere orice lucrare publică de interes local.6. Chestiunile privitoare la edilitate, construcţiuni de clădiri publice şi particulare, deschideri de drumuri şi de pieţe, alimentarea cu apă, canal, iluminat; sistematizarea comunei, înlesnirea circulaţiunii pe drumuri, străzi, pieţe, cheiuri şi alte artere.7. Măsuri pentru protecţiunea peisajelor, apărarea monumentelor şi obiectelor de artă, înfiinţarea de muzee locale.8. Măsuri privitoare la educaţia, cetăţenească, şcoli de adulţi, desvoltarea şi sprijinul educaţiei fizice.9. 1. Chestiuni privitoare la reorganizarea şi ajutorarea agriculturii, cooperaţiei, creditului popular, comerţului, industriei şi muncii şi în general la întreaga economie a comunelor.10. Înlesnirea aprovizionării populaţiunii cu articole de prima necesitate, precum şi măsuri pentru normalizarea şi controlul preţurilor acestor articole, putând face în acest scop chiar acte de comerţ, numai pentru a înlătura specula.11. Votarea bugetului de venituri şi cheltueli.12. Crearea veniturilor de orice natură, aşezarea şi perceperea taxelor, cotizaţiunilor şi impozitelor în limitele fixate de lege.13. Chestiuni privitoare la împrumuturi.14. Cercetarea gestiunii mânuitorilor de fonduri comunale, controlul aplicării bugetelor respective, precum şi al instituţiunilor puse sub supravegherea lor.15. Controlul şi supravegherea bunului mers al instituţiunilor de binefacere.16. Chestiuni privitoare la intentări de procese, înstrăinări, schimburi, concesionări, primiri de daruri, transacţiuni.17. Chestiuni privitoare la alipiri şi deslipiri de sate şi cătune, schimbări de reşedinţe ale comunelor, transformări ale comunelor rurale în urbane şi vice-versa şi în genere orice modificări teritoriale ale comunelor şi ale altor împărţiri administrative, cum sunt sectoarele comunale din cuprinsul lor.18. Măsuri privitoare la poliţia drumurilor, a străzilor, a spectacolelor, a moravurilor, poliţie comunală şi în genere orice măsuri pentru a asigura liniştea, paza averii, a vieţii cetăţenilor şi buna ordine publică.19. Întocmirea de regulamente privitoare la edilitate, la igienă, salubritate, poliţia rurală şi comunală, la impozite, taxe şi alte venituri, precum şi la organizarea diferitelor servicii comunale.20. Cooperarea cu judeţele şi cu Statul la acele lucrări şi întreprinderi de interes obştesc, cari pot fi de folos local.21. Dreptul de a conferi cetăţenia de onoare acelor persoane cari şi-au câştigat merite deosebite prin daruri, legate, îmbunătăţiri şi servicii de seamă aduse comunei.Această distincţiune nu se poate acorda decât cu o majoritate de două treimi a membrilor consiliilor respective.22. Dreptul de a da şi schimba numele străzilor.23. Dreptul de a adresa autorităţilor superioare reclamaţiuni sau memorii relative la îmbunătăţiri, transformări, sau modificări ce ar socoti să se facă în diferite legi şi regulamente, în interesul localităţii, exprimând dorinţe, făcând propuneri asupra stării şi trebuinţelor diferitelor servicii publice, cari ar fi în legătură cu interesele locale.Consiliile însă nu pot face sau publica protestaţiuni, proclamaţiuni sau adrese cu caracter politic.24. Consiliile comunale se pot pune în comunicaţii între ele, precum şi cu celelalte autorităţi în chestiuni de interese locale prin mijlocirea primarului. Articolul 105Consiliul comunal, în comisiunile speciale însărcinate cu îngrijirea diferitelor chestiuni privitoare la: învăţământ, cult, sănătate publică, ocrotiri sociale, edilitate, agricultură, etc., poate primi şi persoane din afară de consiliu, cari să dea concursul lor administraţiunii comunale în aceste chestiuni. Partea VI Regulamentele comunale, edilitatea şi poliţia construcţiilorSECŢIA IÎntocmirea şi cuprinsul regulamentelor comunale Articolul 106Pentru întocmirea regulamentelor de igienă şi salubritate, de edilitate şi poliţie comunală, consiliile comunelor suburbane sunt datoare a lua avizul comunei de care este alipită.Pentru aplicarea acestor regulamente comunale suburbane se pot asocia cu comuna urbană sau municipiul învecinat, spre a înfiinţa şi întreţine împreună servicii de execuţiuni şi de control.În caz de neînţelegeri, fie asupra dispoziţiunilor regulamentare, fie asupra condiţiunilor intervenite între comunele suburbane şi oraşe, va hotărî delegaţiunea judeţeană, iar între comunele suburbane şi municipii, comitetul local de revizuire. Articolul 107Prin regulamente comunale se pot prevedea măsuri pentru asigurarea aplicării lor, pentru executarea lucrărilor impuse printr`însele şi pentru desfiinţarea celor executate în contra prescripţiunilor lor, fixându-se şi în ce proporţiuni lucrările şi cheltuelile necesare cad în sarcina contravenienţilor, precum şi alte sancţiuni.Pedepsele aplicate nu vor trece peste cinci sute de lei amendă în sate, comune rurale şi oraşe nereşedinţe şi peste cinci mii lei în oraşe reşedinţe şi municipii; în caz de recidivă, pe lângă amendă se poate prevedea executarea lucrărilor necesare în contul contravenienţilor, precum şi închiderea locuinţelor insalubre şi a localurilor de comerţ. Articolul 108Regulamentele comunale sunt supuse aprobării autorităţilor superioare, în conformitate cu dispoziţiunile legii de faţă.Ele nu pot conţine dispoziţiuni contrarii legilor şi regulamentelor generale de administraţiune publică în vigoare şi nici intereselor superioare ale Statului. Articolul 109Regulamentele devin executorii numai după ce au fost aduse la cunoştinţa publică în comunele rurale prin afişarea lor sau în alt mod obişnuit, iar în comunele urbane prin publicarea în Monitorul Oficial ori prin "Monitorul Judeţului", sau al comunei, sau în lipsă, prin afişare la primărie sau la prefectura.Dovada afişării sau publicării se face prin încheierea de proces-verbal semnat de primar şi de secretarul comunal. Articolul 110Prin regulamentele de edilitate se prescriu mai ales măsuri;Pentru determinarea vetrei comunelor, rezervându-se pe cât va fi cu putinţă locul în vatră pentru Casa comunală, pentru şcoale de diferite grade, pentru grădini de copii, biblioteci, biserici şi în genere, pentru tot felul de clădiri publice;Pentru alinierea străzilor şi a pieţelor şi pentru ridicarea planurilor necesare de aliniere şi nivelare;Pentru închideri şi deschideri de străzi, şosele, pieţe, pentru numirea lor şi numerotarea locuinţelor;Pentru alinierea clădirilor şi stabilirea regulelor de construcţiune, luându-se în consideraţiune situaţiunea topografică, amintirile istorice şi cerinţele salubrităţii, circulaţiunii, comerţului şi industriei; pentru orice lucrări cari sa`r mai găsi necesare pentru înfrumuseţarea şi sistematizarea comunelor. Articolul 111Prin regulamente de higienă şi salubritate publică, se vor lua măsuri mai ales:Pentru vânzarea substanţelor alimentare şi a articolelor de primă necesitate;Pentru privigherea abatoarelor şi pieţelor comunei şi pentru executarea măsurilor privitoare la stabilimentele şi întreprinderile insalubre;Pentru înlăturarea cauzelor de infecţiune şi a exalaţiunilor nesănătoase;Pentru igiena locuinţelor, curăţirea şi cultivarea locurilor virane;Pentru înfiinţarea şi buna întreţinere a latrinelor şi a locurilor unde se depun gunoaiele şi lăturile;Pentru poliţia înmormântărilor şi cimitirelor;Pentru întreţinerea fântânelor, puţurilor şi a apelor de cari se serveşte populaţiunea sau din cari se adapă vitele;Pentru oprirea întinderii boalelor infecţioase şi contagioase. Articolul 112Prin regulamente de municipalizare, întocmite de consiliile comunale urbane şi municipale, se vor determina condiţiunile privitoare la îndestularea populaţiunii cu articole de primă necesitate.Aceste regulamente sunt supuse aprobării comitetului local de revizuire. Articolul 113Prin regulamente privitoare la veniturile comunelor, se vor înfiinţa taxe pentru: a) Folosinţa bunurilor din domeniul public al comunelor, pieţe, trotuare, grădini, bâlciuri, târguri de orice fel, locuri de păşune şi altele; b) Pentru uzul drumurilor comunale, străzilor, bulevardelor, cu camioane automobile, cu căruţe de povară şi cu orice vehicule, cari, fie din cauza greutăţilor, fie din cauza poverii ce transportă, aduc vătămarea acestor drumuri; c) Pentru diferitele servicii ce comuna ar organiza pentru folosinţa sau în interesul locuitorilor, precum sunt:Serviciul apelor şi al canalelor, curăţirea latrinelor, ridicarea gunoaielor şi lăturilor, măturatul şi stropitul trotuarelor, ridicarea zăpezei, controlul vânzării alimentelor şi cântăritul mărfurilor, cotitul vaselor, curăţitul coşurilor, afişajul, mijloacele de transport. Articolul 114Prin regulamentele de poliţie comunală se iau măsuri mai cu seamă pentru fixarea preţurilor şi controlul, vânzării alimentelor şi altor articole de primă necesitate; putându-se prevedea pentru contravenienţi, pe lângă amendă şi confiscarea imediată a alimentelor şi a mărfurilor puse în vânzare împotriva prescripţiunilor;Pentru asigurarea şi înlesnirea circulaţiunii pe străzi, şosele, pieţe, cheiuri şi alte locuri publice;Pentru asigurarea moralităţii publice prin supravegherea jocurilor de noroc, a caselor de joc, a prostituatelor şi a caselor de prostituţie;Pentru asigurarea mijloacelor de transport în interiorul comunei şi fixarea tarifelor de curse în oraş cu orice vehicule publice;Pentru luminatul şi măturatul comunelor, ridicarea ruinelor, dărâmarea sau repararea clădirilor cari ameninţă cu ruina, oprirea de a expune la ferestre sau alte locuri obiecte cari prin căderea lor ar putea aduce vătămarea trecătorilor sau vecinilor, oprirea de a face murdării în străzi, maidane, precum şi de a arunca în străzi lichide, gunoaie şi obiecte vătămătoare circulaţiunii sau sănătăţii publice;Pentru transportarea cadavrelor, menţinerea bunei ordine şi a cuviinţei în cimitire, fără deosebire de culte şi credinţe religioase;Pentru prevenirea şi încetarea incendiilor, inundaţiilor şi altor asemenea întâmplări;Pentru paza alienaţilor a căror stare ar putea compromite morala publică, siguranţa persoanelor şi păstrarea proprietăţii;Pentru stârpirea animalelor rău făcătoare, a insectelor şi a păsărilor dăunătoare sădirilor şi recoltelor;Pentru paza ţarinelor, recoltelor, viilor, pometurilor, fâneţurilor, islazurilor şi sădirilor de tot felul;Pentru folosinţa apelor depe teritoriul comunei;Pentru târguri şi bâlciuri, (iarmaroace), serbări şi altele;Pentru prevenirea accidentelor, rezultând din săpături şi scoaterea pământului, nisipului şi pietrişului;Pentru strângerea recoltelor la timp;Pentru înregistrarea vitelor, asigurarea proprietăţilor şi determinarea condiţiilor de înstrăinare.SECŢIA IIEdilitatea şi poliţia construcţiilor Articolul 115Comunele urbane şi suburbane, staţiunile balneare şi climaterice, sunt datoare să-şi întocmească planuri de aliniere, nivelment şi sistematizare, să revizuiască şi să completeze pe cele existente, aşa încât în termen de 10 ani dela promulgarea acestei legi, toate aceste planuri să fie definitiv întocmite şi aprobate.La întocmirea planurilor se va ţine seama de cerinţele viitorului, rezervându-se şi determinându-se locuri pentru pieţe, grădini, pentru plantaţiuni, parcuri, pentru servicii, edificii şi monumente publice; pentru deschiderea a noui artere de comunicaţiuni, precum şi pentru orice alte trebuinţi după împrejurări şi localitate.Pentru comunele rurale, planurile se vor întocmi în marginile nevoilor locale. Articolul 116Planurile vor fi făcute pentru comunele urbane şi suburbane, staţiuni balneare şi climaterice, de serviciile tehnice respective, iar pentru lucrări ce n`ar putea fi executate de acestea, de specialişti angajaţi de consiliul comunal, iar pentru comunele rurale, de către serviciul tehnic al judeţului sau de un delegat al acestuia. Articolul 117Pentru comunele cari în total sau în parte au fost distruse în urma răsboiului, planurile se vor întocmi de serviciile tehnice ale Statului, pe socoteala acestuia, în termen de un an de la promulgarea legii. Articolul 118Se instituie la reşedinţa fiecărui judeţ, sub preşedinţia preşedintelui delegaţiunii judeţene, o comisiune pentru sistematizarea comunelor, compusă din membrii consiliului de igienă al judeţului, iar în comunele cari au un consiliu de igienă, din membrii acestui consiliu.În municipii, comisiunea va fi prezidată de primarul municipiului.Comisiunile vor lua avizul şefilor diferitelor servicii şi vor putea cere avizul experţilor în materie de arhitectură, inginerie, artă, arheologie, industrie şi comerţ. Articolul 119Comisiunile judeţene vor fi ajutate în lucrările lor de către o subcomisiune ce se va institui la reşedinţa fiecărei plăşi, din pretori, medicul plăşii, un inginer sau un conducător, subrevizorul şcolar, un agronom şi un silvicultor, dacă se vor găsi în localitate.Aceste, subcomisiuni vor ţine la dispoziţia locuitorilor planuri de case şi de instalaţiuni agricole şi de industrie, planuri cari vor fi aprobate de către serviciul tehnic al Ministerului de Interne sau întocmite deadreptul prin îngrijirea acestuia. Articolul 120Consiliul tehnic superior din Ministerul de Lucrări Publice, va stabili regulele generale, după cari se vor conduce comunele la întocmirea planurilor şi proiectelor de sistematizare, precum şi la executarea lucrărilor. Articolul 121Atât comisiunile locale cât şi secţia tehnică exercită controlul, pentru ca autorităţile comunale să se conformeze prescripţiunilor legii şi când o comună, după trei ani dela punerea în aplicare a legii, nu va început lucrările pentru întocmirea planurilor şi proiectelor necesare, vor interveni ca directorul ministerial pentru municipii, şi preşedintele delegaţiunii judeţene pentru celelalte comune şi sate, să le pună în întârziere. Dacă în termen de şase luni aceste administraţiuni nu vor da urmare acestor invitaţiuni, lucrările vor fi întreprinse de comisiunea respectivă, pe socoteala municipiului sau comunei, iar cheltuielile vor fi înscrise în buget ca obligatorii.În acest caz, comisiunile vor putea da însărcinări serviciilor tehnice judeţene sau comunale, şi la trebuinţă a angaja specialişti pentru facerea planurilor şi proiectelor.Îndată ce planurile şi proiectele vor fi întocmite, primarul va cere asupra lor avizul comisiunii de sistematizare respectivă, şi cu acest aviz le va supune deliberării consiliului comunal, care va fi dator să se pronunţe în cel mult şase luni.Oricare ar fi rezultatul deliberării, precum şi în caz când consiliul comunal ar neglija să se pronunţe în termenul de mai sus, primarul este dator să înainteze planurile şi proiectele cu avizele şi toate actele referitoare, delegaţiunii judeţene pentru sate şi oraşe, iar pentru comunele suburbane şi staţiunile balneare, la comitetul local de revizuire, care va hotărî. Articolul 122Deschiderile şi includerile de străzi şi pieţe, precum şi hotărîrile consiliului comunal privitoare la înfiinţarea, desfiinţarea şi schimbarea pieţelor destinate târgurilor şi bâlciurilor ce aparţin comunei, sunt supuse aprobării comitetului local de revizuire pentru municipii, iar pentru sate, comune rurale şi oraşe, delegaţiunii judeţene. Articolul 123Nimeni nu poate deschide străzi, pasaje sau înfundături, fără autorizaţia consiliului sătesc sau comunal, care este dator să o subordoneze îndeplinirii condiţiunilor de aliniere, nivelment, canalizare, pavare şi iluminat, precum şi normelor stabilite de regulamente, fixând şi un termen pentru executarea lor.Primarul nu va elibera autorizarea decât după ce condiţiunile vor fi fost îndeplinite.În contra deliberării consiliului comunal sau deciziunii primarului, prin care se respinge sau se admite numai o parte a cererii, cel interesat poate face apel la delegaţia consiliului judeţean sau la comitetul local de revizuire pentru municipii.Aceste hotărîri pot fi atacate pe căile stabilite de prezenta lege.Oricine va deschide străzi, pasaje sau înfundături fără autorizare, va fi dat în judecată şi se va pedepsi cu amendă până la 50.000 lei, fără ca această pedeapsă să poată fi redusă prin aplicarea circumstanţelor uşurătoare la mai puţin de 5.000 lei amendă.Străzile, pasajele şi înfundăturile ce se vor deschide fără autorizare, vor fi închise, iar clădirile ce vor fi făcute pe dânsele vor fi desfiinţate.Tribunalul odată cu pronunţarea pedepsei, va condamna pe delicvenţi să plătească comunei cheltuelile necesare pentru desfiinţare.Cei cari vor cumpăra terenuri pe asemenea străzi, pasaje sau înfundături, deschise fără autorizare, pot cere prin justiţie rezilierea vânzării, restituirea preţului şi despăgubiri. Articolul 124Pentru străzile şi înfundăturile pe cari sunt construite clădiri şi cari la promulgarea legii de faţă se vor găsi deschise fără autorizarea primăriei şi fără îndeplinirea condiţiunilor prevăzute de legile şi regulamentele în vigoare, se vor stabili de autoritatea în drept, cu aprobarea Ministerului de Interne, dată în urma avizului comitetului central de revizuire, normele în ce priveşte executarea lucrărilor ce erau ţinute să le facă pentru a obţine autorizarea. Dacă în termen de cel mult trei ani dela promulgarea legii, acele lucrări nu vor fi executate, se vor aplica, sancţiunile prevăzute în legea de faţă.Străzile şi înfundăturile cari au caracter de drum public şi au fost deschise cu încălcarea legii sau a regulamentelor, vor fi luate în posesiune de comună, fără despăgubiri pentru proprietarii terenului cari au dat străzii sau înfundăturii această destinaţiune.Comuna este în drept să impună taxe speciale pentru acoperirea în totul sau în parte a cheltuelilor cari au fost necesitate de lucrări pentru ameliorarea străzilor sau înfundăturilor în chestiune.Aceste impozite speciale nu vor putea întrece 10 la sută din venitul net al imobilelor şi ele vor fi supuse aprobării consiliului judeţean, sau a comitetului local de revizuire pentru municipii. În contra hotărîrii acestora, se poate face apel pe căile stabilite de această lege.Când prin strade, pasaje, pieţe, etc., nou create sau nou amenajate, se măreşte valoarea proprietăţilor vecine, douăzeci la sută din plus-valoare revine comunei ca despăgubire pentru lucrările edilitare făcute; evaluarea acestei plus-valori se va stabili după normele prevăzute în legea de expropriere pentru utilitate publică.Asupra proprietăţilor astfel impuse, nu se mai poate pune nici o sarcină pentru lucrări edilitare. Articolul 125Construcţiunile cari fără autorizare sau încălcarea autorizării date s`ar face cu ieşire în stradă peste alinierea definitiv aprobată, vor fi dărâmate, afară dacă proprietarul, în termenul prescris, ar pune construcţiunea la aliniere. Nu se vor permite lucrări de consolidare la clădiri şi împrejmuiri ieşite din aliniere, pe străzi al căror plan este definitiv aprobat, iar lucrările cari se vor face fără autorizaţie vor fi desfiinţate.Abaterile se vor judeca, atât în ce priveşte aplicarea pedepselor, cât şi în ce priveşte fixarea cheltuelilor ce cad în sarcina contravenienţilor pentru desfiinţarea lucrărilor şi a despăgubirilor la cari comuna ar avea drept, de către judecătoriile de ocoale. Articolul 126Dispoziţiunile sancţiunii I şi II, partea II, se aplică şi administraţiunilor săteşti, în măsura mijloacelor şi a competinţei lor. Partea VII Delegaţia consiliului comunal (rural, orăşenesc şi municipal)SECŢIA IConstituirea delegaţiei consiliului Articolul 127Consiliul alege dintre membrii săi o delegaţie compusă din 5 membri, în comunele urbane mai mari de 100.000 locuitori, din 4 membri în comunele urbane mai mari de 50.000 locuitori, de 3 membri în celelalte comune urbane şi de 2 membri în comunele rurale şi sate. Se vor alege câte 2 supleanţi pentru comune urbane şi un supleant pentru comune rurale, cu rezerva dispoziţiunilor pentru comunele rurale, cari sunt formate din mai multe sate. Articolul 128Delegaţia se alege dintre consilierii aleşi, prin vot secret.Acei consilieri vor fi declaraţi aleşi cari au obţinut majoritatea absolută de voturi, în ordinea importanţei numărului de voturi obţinute.Dacă la primul scrutin nu a întrunit majoritatea absolută de voturi numărul necesar de candidaţi, votarea se repetă în aceeaş şedinţă şi sunt declaraţi aleşi candidaţii cari au întrunit mai multe voturi.În caz de paritate, cel mai în vârstă va fi declarat ales.În municipii, alegerea delegaţiei consiliului se face cu reprezentarea majorităţii, repartizându-se mandatele proporţional cu numărul consilierilor aleşi pe fiecare listă, faţă de totalul consilierilor aleşi. Articolul 129În caz de vacanţă de orice cauză, în locul vacant se va chema supleantul până la cea mai apropiată şedinţă a consiliului, când se va alege un nou membru. Articolul 130Mandatul membrilor delegaţiunii este pentru întreaga durată a consiliului.Consiliul poate retrage motivat oricând mandatul delegaţilor săi prin vot secret şi cu majoritatea absolută de voturi.În cazul acesta locurile vacante se completează după regulele hotărâte în articolul precedent. Articolul 131Poate face parte din delegaţie oricare consilier ales, dacă nu există incompatibilitate cu funcţiunea sau ocupaţia ce ar avea.Primarul şi ajutorii de primar fac de drept parte din delegaţia consiliului comunal. Articolul 132Membrii delegaţiei primesc un jeton de prezenţă pentru prestaţiunile lor şi li se restitue cheltuelile pe cari le-ar face pentru îndeplinirea însărcinării lor.Indemnizările cuvenite se vor fixa de consiliul comunal prin încheieri supuse aprobării, autorităţii tutelare.SECŢIA IIFuncţionarea delegaţiei consiliului Articolul 133Delegaţia se întruneşte cel puţin odată pe săptămână după convocarea primarului sau locţiitorului său. Articolul 134Delegaţia este prezidată de primar sau locţiitorul său, fără de care deliberările delegaţiei nu sunt valabile. Articolul 135Încheierile delegaţiei se iau cu majoritatea absolută de voturi membrilor ei.SECŢIA IIIAtribuţiunile delegaţiei consiliului Articolul 136Delegaţia consiliului comunal înlocuieşte consiliul comunal în intervalul dintre sesiuni şi decide în locul său în limitele puterilor conferite de consiliu. Articolul 137Consiliul nu poate delega delegaţiei, dreptul de a decide în ce priveşte numirea, înaintarea şi licenţierea funcţionarilor cu titluri academice superioare, ca şi votarea şi modificarea bugetului, înfiinţări de taxe, impozite, cotizaţiuni, înstrăinări sau achiziţiuni de averi comunale, împrumuturi, aprobări de gestiuni, regulamente, concesionări de servicii şi lucrări, modificări de teritorii, conferirea cetăţeniei de onoare. Articolul 138Delegaţiunea este un organ consultativ al primarului în toate chestiunile cari intră în atribuţiunile sale. Articolul 139Delegaţia decide în toate chestiunile de numiri, înaintări, licenţieri din serviciu a funcţionarilor comunali fără titluri academice şi hotărăşte asupra măsurilor disciplinare, pregăteşte proiecte de buget, ca şi proiecte de regulamente, cari urmează să fie supuse aprobării consiliului.Pentru pregătirea bugetului, delegaţia va cere comisiunii de verificare, un raport asupra situaţiunii financiare a comunei, care va fi supus deliberărilor consiliului, împreună cu proiectul de buget. Articolul 140Delegaţia stabileşte preţurile camerelor de hotel, pensiunilor de familie şi tariful altor localuri publice, preţul transporturilor cu vehicule publice, al prestaţiunilor de serviciu al comisionarilor, hamalilor de stradă, precum şi preţul transporturilor cu carele funebre, putând prevedea penalităţile pentru înlăturarea speculei. Articolul 141Delegaţia acordă autorizaţiile necesare pentru construcţiuni, reparaţii, împrejmuiri, conform planurilor de aliniere şi regulamentelor, ordonă prestaţiuni în natură în cazuri de calamitate publică. Articolul 142Delegaţia întocmeşte ordinea de zi a chestiunilor ce urmează a fi aduse în dezbaterea consiliului comunal. Articolul 143Delegaţia supraveghează întocmirea listelor electorale, atât pentru alegerile politice, cât şi cele administrative. Supraveghează şi inspectează, stabilimentele comunale. Verifică ori de câte ori crede de cuviinţă, dar cel puţin odată pe lună cassa comunei, încheind despre aceasta un proces-verbal pe care îl supune consiliului, supraveghează executarea măsurilor de igienă şi salubritate publică, de edilitate şi poliţie comunală. Articolul 144În măsura în care pot fi adaptate structurii lor, dispoziţiile acestei secţiuni se aplică în administraţiunea satelor şi a comunelor rurale, formate din mai multe sate. Partea VIII Primarul şi ajutorii de primariSECŢIA IAlegerea, mandatul şi retribuţia primarului Articolul 145Primarul în sate, ca şi în comunele rurale constituite dintr`un singur sat, şi ajutorul de primar, se aleg prin sufragiul universal direct şi secret de alegătorii comunali, cu majoritatea absolută de voturi, dintre membrii comunei care se bucură de drepturile electorale în sat sau în comună, cu rezerva dispoziţiunilor pentru sate în cari funcţionează adunarea sătească.Dacă nici unul dintre candidaţi n`a întrunit majoritatea absolută a voturilor exprimate, alegerea se repetă, declarându-se ales candidatul cu majoritatea de voturi.Primarii celorlalte comune rurale se aleg de consiliul comunal, cu majoritate absolută de voturi, dintre membrii consiliului sau dintre membrii comunei, cari ar avea dreptul de a fi aleşi consilieri.Dacă nici turul dintre candidaţi nu întruneşte această majoritate, votul se repetă, declarându-se ales cel cu majoritate de voturi. Articolul 146Primarii comunelor urbane se aleg de consiliul comunal cu majoritatea de două treimi de voturi, dintre membrii aleşi ai consiliului.Dacă nici unul dintre candidaţi nu întruneşte această majoritate, Ministerul de Interne va numi primar pe unul din cei trei candidaţi cari au întrunit cele mai multe voturi.În cazul când ministerul găseşte că aceşti candidaţi nu corespund intereselor siguranţei de Stat sau ordinei sociale, poate numi ca primar pe unul din membrii consiliului comunal respectiv.Intrarea în funcţiune a celui ales de consiliul comunal, nu se poate face fără confirmarea Ministerului de Interne. Articolul 147În caz de concedii, absenţă, demisiune, suspendare, revocare sau orice împiedecare a primarului, el este înlocuit în funcţiunile sale de unul din ajutorii de primar. Articolul 148Comunele pot avea, după necesitate, mai mulţi ajutori de primari, după hotărîrea consiliului, aprobată de autoritatea tutelară.În comunele cari au mai mulţi ajutori, primarul va fi eventual înlocuit de primul ajutor sau, în lipsă, de unul din ajutori desemnat de primar, iar în lipsa şi a acestuia de un consilier, deasemenea desemnat de primar.Alegerea ajutorilor de primari are loc după aceleaşi norme ca şi a primarului. Articolul 149Nu pot fi aleşi primari şi ajutori de primari, miniştrii diferitelor culte, funcţionarii Statului, judeţului, comunei şi satului, cu excepţiunea membrilor Corpului didactic, care îşi vor lua concediu dela catedră pe timpul mandatului - şi cu a medicilor din spitale.Primarul şi ajutorul de primar pot fi obligaţi de consiliul comunal respectiv, să nu exercite în timpul funcţiunii lor vreo profesiune liberă. Articolul 150Mandatul primarului şi al ajutorului de primar, durează cât şi mandatul consiliului care i-a ales.Primarul, împreună cu delegaţia, gerează afacerile comunale în caz de expirarea mandatului consiliului, până, la constituirea noului consiliu. Articolul 151Consiliul comunal fixează în fiecare an, la votarea bugetului, retribuţiunea primarului şi a ajutorilor lui, după mijloacele de cari dispune comuna, cu aprobarea autorităţii tutelare.Primarii comunelor urbane, aflaţi în funcţiune la promulgarea legii, vor avea dreptul de a-şi cere înscrierea la pensiune dacă au serviciu de cel puţin 10 ani şi au contribuit la fondul de pensiuni.SECŢIA IIAtribuţiunile primarului Articolul 152Primarul, împreună cu delegaţia consiliului comunal, constitue organul executiv al administraţiunii comunale. Articolul 153Primarul este capul administraţiunii comunale. El administrează toate interesele comunei, împreună cu delegaţia consiliului sau cu consiliul comunal, după prevederile legii.Semnul distinctiv al primarului este o cingătoare cu culorile naţionale; pe care o poartă la toate ceremoniile oficiale şi la celebrarea căsătoriilor. Articolul 154Primarul reprezintă comuna în justiţie.El poate face, în cazuri urgente, orice acte în justiţie, necesare conservării unui drept, rămânând a fi aprobat ulterior de consiliu. Articolul 155Primarul este şeful poliţiei comunale.El poate delega parte sau totalitatea din aceste atribuţiuni ajutorului de primar şi în lipsa lui unui membru din delegaţiunea consiliului comunal.El exercită atribuţiunile ce decurg din această calitate, fie personal, fie prin agenţii şi ofiţerii de poliţie, desemnaţi în acest scop de poliţia administrativă.Primarul, în caz de urgenţă, este obligat a lua măsurile necesitate de împrejurări, când ordinea publică şi siguranţa Statului ar fi ameninţată, raportând organelor în a căror competinţă şi atribuţiune intră în mod obişnuit aplicarea acestor măsuri. Articolul 156Măsurile de poliţie comunală se ordonă şi se aplică de primar, conform legilor şi regulamentelor.Poliţia comunală are de obiect în deosebi: a) Igiena şi salubritatea locuinţelor şi determinarea condiţiunilor pentru construcţiunea proprietăţilor particulare; b) Înlesnirea şi siguranţa circulaţiunii pe străzi şi şosele, pieţe şi alte locuri publice; c) Asigurarea mijloacelor de transport în interiorul comunei; d) Ferirea oraşelor contra incendiilor, inundărilor, prevenirea şi combaterea boalelor epidemice sau contagioase, ca şi a epizootiilor; e) Distrugerea şi stârpirea animalelor vătămătoare; f) Transportarea cadavrelor şi îngrijirea cimitirelor, fără deosebire de cult sau credinţă religioasă; g) Inspectarea hotelurilor şi a pensiunilor şi luarea măsurilor proprii, pentru a asigura igiena şi salubritatea lor; h) Asigurarea calităţii şi greutăţii obiectelor cari se vând cu cântarul sau cu măsura, potrivit legilor măsurilor şi greutăţilor; i) Privegherea localurilor de băuturi; j) Controlul din punct de vedere sanitar al alimentelor şi băuturilor; k) Supravegherea afişajului; l) Măsuri pentru stârpirea cerşetoriei; m) Poliţia teatrelor şi a spectacolelor de orice natură; n) Poliţia industrială şi siguranţa comerţului. Articolul 157Primarul este îndatorat a lua măsuri pentru a împiedica furtul şi pagubele cauzate pe câmp, strângerea recoltelor înainte de vreme, măsuri pentru folosinţa raţională a păşunilor şi, în fine, orice alte măsuri şi dispoziţiuni prevăzute în legea poliţiei rurale, actualmente în vigoare, sau care s`ar mai hotărî în viitor. Articolul 158Primarul ca şi funcţionarii tehnici sanitari, cari au dreptul de control, desemnaţi de el, sunt în drept să constate contravenţiunile la legi, regulamente şi ordonanţe. Ei vor trimite pe contravenienţi în judecata justiţiei competente, dacă legile nu vor da chiar în competinţa lor constatarea faptelor şi aplicarea pedepselor. Articolul 159Primarul convoacă consiliul comunal, prezidează şi închide şedinţele.Convoacă şi prezidează delegaţia consiliului.Propune chestiuni cari urmează a fi discutate în delegaţii.Execută deliberările consiliului şi ale delegaţiunii şi ia toate măsurile necesare pentru apărarea intereselor comunei, în executarea deciziunilor date de consiliu şi delegaţii.Supraveghează respectarea regulamentelor.Eliberează certificate de notorietate publică şi de paupertate.Îndeplineşte toate actele cari nu sunt rezervate în mod special, consiliului sau delegaţiei comunale, privitoare la administrarea şi apărarea intereselor comunei.Primarul este ofiţer al stării civile.El poate să delege această atribuţiune ajutorului de primar, sau, în lipsa acestuia, unui membru al delegaţiunii consiliului comunal.Primarii satelor mici pot fi însărcinaţi de delegaţia consiliului comunal, după alegerea ei, să exercite funcţiunile de ofiţer al stării civile, pentru mai multe sate vecine. În acest caz, acestea vor contribui, în măsura stabilită de delegaţia comunală, la întreţinerea oficiului.Primarul dispune ordonanţarea plăţilor şi semnează ordonanţele. El poate să delege, pe răspunderea sa personală, această atribuţiune ajutorului de primar.Primarul inspectează pieţele, drumurile, sălile de spectacol, târgurile şi orice stabilimente cari, din punct de vedere al siguranţei şi al sănătăţii, sunt în competenţa poliţiei comunale. El poate opri spectacolele cari turbură liniştea sau ar jicni simţul moral.Ordonă măsurile urgente de igienă, conform avizului medicului.Primarul prezidează licitaţiile publice.Primarul poate delega parte din atribuţiunile sale ajutorului de primar, sau, în lipsa lui, unui membru al delegaţiunii, prin deciziune scrisă care se aduce la cunoştinţă prin afişare şi prin publicitate. Articolul 160Primarul este singurul în drept a da ordonanţe cu privire la măsurile ce cad în atribuţiunile sale, ale consiliului sau ale delegaţiei.Când aceste ordonanţe sunt privitoare la chestiuni sanitare, agricole, veterinare, de lucrări publice sau alte specialităţi, vor fi date în urma consultării prealabile cu şeful de serviciu respectiv şi contrasemnate de acesta.Ordonanţele vor fi afişate la uşa primăriei.Oricare cetăţean este în drept a face întâmpinări în contra ordonanţelor, la comitetul local de revizuire, când sunt date de primarii municipiilor şi la delegaţia consiliului judeţean când sunt date de primarii celorlalte comune.Delegaţia judeţeană şi comitetul local de revizuire, fiecare în sfera competinţii sale, au dreptul oricând să anuleze ordonanţele cari sunt contrare legilor şi regulamentelor de administraţie, sau când acestea ating ordinea de Stat. Ele pot, la nevoie, suprima din aceste ordonanţe numai dispoziţiunile lor atacabile din acest punct de vedere.În contra hotărîrii delegaţiei consiliului judeţean, orice cetăţean care a îndreptat o întâmpinare, poate face apel la comitetul local de revizuire, iar în contra hotărîrii acestuia din urmă, la comitetul central de revizuire, în termen de zece zile dela primirea deciziunii.Ordonanţele devin executorii numai după ce au fost aduse la cunoştinţa publicului prin afişare şi publicare, pentru cele cari conţin dispoziţiuni generale, şi prin notificări individuale făcute interesaţilor, pentru celelalte cazuri.Afişarea şi publicarea se constată prin procese-verbale semnate de primari şi secretari, iar încunoştiinţările individuale prin dovezi de primire. Articolul 161Contravenţiunile la ordonanţe se vor judeca şi pedepsi conform prescripţiunilor din legi şi regulamente. Articolul 162Primarul îndeplineşte orice alte atribuţiuni care-i sunt deferite prin legi şi regulamente şi reprezintă comuna în toate ceremoniile oficiale.SECŢIA IIIDemiterea, îndepărtarea şi suspendarea primarului şi a ajutorului de primar Articolul 163Primarul şi ajutorul de primar pot demisiona oricând, cu rezerva dispoziţiunilor relative la primarii din satele mici.Ei îşi înaintează demisiunea consiliului respectiv.Consiliul hotărăşte asupra demisiei.Primarul va fi înlocuit, până la hotărîrea consiliului, prin ajutorul de primar. Articolul 164Primarul şi ajutorul de primar pot fi îndepărtaţi prin deciziunea motivată a consiliului comunal, luată cu majoritate de două treimi de voturi din numărul total al consilierilor, când s`au dovedit în sarcina lor fapte grave şi dăunătoare comunei. Articolul 165Nici o măsură nu se poate lua în contra primarilor cari ar avea de scop îndepărtarea lor, înainte ca aceştia să fi fost chemaţi pentru a fi ascultaţi de autoritatea competentă.Ei sunt în drept să-şi prezinte apărarea şi prin memorii scrise. Dacă refuză să se înfăţişeze sau să prezinte memorii, procedura de îndepărtare îşi va urmă cursul.În hotărîrea care se va da, se va face menţiune de îndeplinirea acestor formalităţi. Articolul 166Încheierile consiliilor comunale se comunică autorităţilor tutelare respective, conform dispoziţiunilor legii de faţă. Ele rămân definitive dacă în termen de 15 zile dela comunicarea lor nu au fost infirmate de aceste autorităţi. Cei îndepărtaţi au şi ei dreptul să atace decizia în acelaş termen. Articolul 167Primarii pot fi suspendaţi în timpul unei anchete ordonate de autorităţile administrative superioare sau în interesul unei cercetări pendinte în faţa judecătorului de instrucţie.Primarii vor fi suspendaţi dacă au fost trimişi în judecată, în urma ordonanţei definitive a judecătorului de instrucţie, dacă au fost arestaţi în virtutea unui mandat judecătoresc sau au fost condamnaţi numai în prima instanţă, în urma unei plângeri adresată direct instanţelor de judecată penală.În aceste cazuri, suspendarea se pronunţă motivat, de delegaţia judeţeană pentru primarii comunelor urbane şi rurale, iar pentru primarii municipiilor de directorul ministerial, la cererea consiliului comunal, a autorităţii superioare care anchetează, sau a judecătorului de instrucţie - în cazurile prevăzute de alin. 1 şi din oficiu - în cazurile prevăzute de aliniatul al doilea. Articolul 168Calitatea de primar se pierde pentru aceleaşi cauze, pentru cari se pierde şi calitatea de consilier. Ea se pierde şi atunci când după alegere survine un caz de incompatibilitate, prevăzut de lege. Articolul 169Deciziunile de suspendare vor fi revizuite din trei în trei luni, pentru ca consiliul să se pronunţe asupra utilităţii menţinerii suspendării. Articolul 170Dispoziţiunile acestei secţiuni se aplică şi administraţiunilor săteşti, în măsura compatibilităţii cu structura şi competenţa lor. Partea IX Serviciile comunale şi funcţionarii comunaliSECŢIA IServiciile comunale Articolul 171Serviciile necesare fiecărei administraţiuni, atât săteşti cât şi comunale, precum şi personalul lor, se stabilesc în limitele mijloacelor, printr`un regulament prin care se va determina şi atribuţiunile şi retribuţiunile, întrucât acestea nu vor fi prevăzute prin legea de faţă sau prin legi speciale. Articolul 172Fiecare comună va avea un secretar sau un notar, un încasator sau un casier şi personalul necesar pentru serviciile comunale.În măsura mijloacelor lor comunele urbane ca şi cele rurale precum şi satele, vor putea angaja şi alţi funcţionari precum: surori de ocrotire, medici sau agenţi sanitari, medici sau agenţi veterinari, moaşe, conductori, picheri, cantonieri, agronomi, interpreţi, telefonişti, factori poştali, pompieri.SECŢIA II Articolul 173Condiţiunile de admisibilitate, de stabilitate şi de înaintare, retribuţiunile şi pedepsele disciplinare pentru funcţionarii comunali şi săteşti, cari intră în prevederile legilor, speciale, sunt cele prevăzute prin acele legi.Pentru funcţionarii comunali şi pentru personalul subaltern, neprevăzut în legile speciale, comunele vor observa condiţiunile de admisibilitate, de stabilitate şi pedepsele disciplinare ce vor fi stabilite pentru funcţiunile similare, în legea pentru organizarea Ministerului de Interne, întrucât legea de faţă nu dispune altfel.Secretarii, cassierii şi contabilii comunali sunt numiţi de consiliu, după normele prevăzute în legea de faţă. Pe lângă condiţiunile generale stabilite pentru funcţiunile publice, potrivit aliniatului precedent, secretarul, în comunele urbane, va trebui să posede diploma de doctor sau licenţiat în drept iar cassierii şi contabilii, diploma unei şcoli superioare de comerţ.Cassierul comunelor rurale va trebui să aibe cel puţin ciclul inferior secundar. Prin excepţiune, Ministerul de Interne poate autoriza provizoriu ca administraţiunile comunale, în localităţile unde această condiţie nu va putea fi realizată, să poată numi cassier numai cu absolvirea cursului primar.Ceilalţi funcţionari sunt numiţi de consiliu, de delegaţia consiliului sau de primar, potrivit dispoziţiunilor legii şi regulamentului ce se va face. Articolul 174Cassierul, contabilul şi agenţii de percepere, nu pot intră în funcţiune înainte de a depune garanţia prevăzută de lege sau de regulamentele votate de consiliul comunal.Primarii veghează, sub a lor răspundere, ca garanţiile să fie depuse, completate sau reînoite la trebuinţă.Garanţiile vor fi totdeauna depuse în numerar, sau în efecte publice garantate de Stat şi se vor păstra la Cassa de Depuneri şi Consemnaţiuni. Articolul 175Încassatorii săteşti vor fi scutiţi de garanţie, printr`un vot al adunării săteşti, dat cu două treimi al celor prezenţi, dresându-se un deosebit proces-verbal.În satele în cari funcţionează un consiliu sătesc, scutirea nu se poate acorda de către consiliu, decât după ce votul său va fi supus aprobării sufragiului obştesc. Articolul 176Toate incompatibilităţile stabilite prin legi pentru funcţionarii administrativi ai Statului, se aplică şi funcţionarilor comunelor şi ai satelor. Articolul 177Secretarul comunal poartă în municipii şi oraşe numirea de secretar general al oraşului sau al municipiului.El asistă la toate şedinţele consiliului comunal. El este însărcinat cu redactarea proceselor-verbale ale şedinţelor şi cu transcrierea lor în registrele respective numerotate, şnuruite şi parafate de primar.El este capul cancelariei şi are supravegherea arhivelor şi a tuturor lucrărilor din cancelaria primăriei; contrasemnează toate actele şi corespondenţa putând delega acest drept şi şefilor serviciilor comunale.El îndeplineşte orice alte însărcinări date lui în această privinţă prin legea de faţă sau de către primar şi consiliul comunal, în marginile atribuţiunilor lor.În caz de concedii sau de împiedicare a secretarului, el este înlocuit printr`unul dintre şefii de servicii desemnat de primarul comunei urbane respective. Articolul 178Notarul comunal va fi numit de consiliul comunal şi confirmat de directorul ministerialMai multe comune se pot asocia spre a avea un notar, formând astfel o circumscripţie notarială.Când mai multe comune se asociază spre a formă o circumscripţie notarială şi în cazul când nu sunt înţelese asupra persoanei notarului, numirea lui se va face potrivit articolului 58.Notarul trebuie să fie absolvent al şcoalei de notari, cu bacalaureat sau licenţiat în drept. Ministerul de Interne poate dispune ca, pentru un period determinat de doi ani, localităţile unde această condiţiune nu ar putea fi realizată, să fie admişi provizoriu şi candidaţii cu cel puţin patru clase secundare, după ce au dat un examen de admitere.El poate fi ajutat în atribuţiunile sale de un subnotar, recrutat în aceleaşi condiţiuni ca şi notarul.El îndeplineşte în comunele rurale, cu rezerva celor stabilite pentru sate, însărcinările date prin articolul precedent secretarului, şi va întocmi acte de stare civilă pentru satele cari nu un oficiu de stare civilă propriu. El le contrasemnează, fiind răspunzător, împreună cu primarul, de exactitatea lor.El supraveghează şi îndrumează activitatea secretarilor săteşti din cuprinsul comunei respective, aducând la cunoştinţa primarului sătesc, neregulele de serviciu constatate.În consiliul comunal el poate lua cuvântul şi face propuneri, având vot consultativ, în afară de chestiunile în cari este vorba de actele lui proprii. El afişează în termen deliberaţiunile consiliului şi constată faptul prin proces-verbal, împreună cu primarul. Comunică, potrivit legii şi înaintează spre aprobare deliberaţiunile consiliului şi îndeplineşte orice alte însărcinări date lui în această privinţă de legea de faţă, sau de către consiliul comunal, în marginile atribuţiunilor sale.El are în sarcina sa şi executarea lucrărilor şi îndatoririlor prescrise prin legi şi regulamente generale.Astfel:Ajută pe primar spre a aduce la cunoştinţa publică în comună, numai prin afişare şi citire, legile şi regulamentele de administraţie publică, precum şi regulamentele comunale şi orice alte acte ale autorităţilor, destinate publicităţii.Culege datele statistice de tot felul, privitoare la comună şi le comunică autorităţii însărcinate cu centralizarea lor.Ia parte la facerea şi revizuirea listelor electorale, precum şi la diferitele recensământe, cum sunt: al copiilor în etate de şcoală, al tinerilor supuşi recrutării în armată, al impozitelor, al prestaţiunilor, etc. Ţine registrele pentru liberarea biletelor de vânzare a vitelor, iar în lipsă de agenţi veterinari, registrele pentru intabularea lor.Conduce şi supraveghează pe încasatorul sătesc în atribuţiile sale.Păstrează, în lipsă de agenţi sanitari, registrele de vaccinare şi revaccinare.Îndeplineşte serviciul poştal rural acolo unde nu este un oficiu telegrafo-poştal, o agenţie specială sau un alt însărcinat al direcţiunii generale a poştelor, telegrafelor şi telefoanelor.Remite toate actele procedurale emanate dela justiţie, cum şi orice fel de acte şi ordine de chemare ale diferitelor autorităţi. Articolul 179Secretarul sătesc şi notarul comunelor rurale sunt îndatoraţi a redacta petiţiuni pentru cei cari ar recurge la oficiul lor. Pentru acest serviciu, secretarul sau notarul, sub pedeapsă disciplinară, nu va putea cere nici primi o plată mai mare decât aceea fixată prin tariful stabilit de delegaţiunea judeţeană cu avizul conform al primului-preşedinte sau, în lipsă, al preşedintelui tribunalului.Secretarul sătesc este însărcinat cu remiterea tuturor actelor procedurale emanate dela justiţie, precum şi a oricăror acte şi ordine de chemare ale diferitelor autorităţi, sub privegherea şi răspunderea notarului. Articolul 180Toţi funcţionarii comunelor şi ai satelor înainte de a intra în funcţiune, vor presta, în faţa primarului respectiv, următorul jurământ:"Jur credinţă Regelui, supunere Constituţiunii şi Legilor, jur să apăr şi să sprijinesc interesele Ţării: Aşa să-mi ajute Dumnezeu". Articolul 181Funcţionarii comunelor şi satelor sunt de două categorii: funcţionarii administrativi şi funcţionarii de specialitate, pe cari diferite legi organice îi declară ca atare. Articolul 182Condiţiunile de recrutare pentru funcţionarii de specialitate, precum şi drepturile lor la înaintare, retribuţii, măsuri disciplinare şi punerea în retragere sunt cele fixate în legile speciale şi statut. Articolul 183Condiţiunile de admisibilitate privitoare la funcţionarii administrativi sunt următoarele:Pe lângă condiţiunile generale impuse funcţionarilor Statului, funcţionarii administrativi trebuie să mai aibă şi următoarele titluri sau cunoştinţe: a) În sat şi în comunele rurale: cel puţin cursul a 4 clase primare sau al unei şcoli elementare profesionale; b) În comunele urbane:1. Personalul auxiliar (registrator, copist, impiegat): cel puţin patru, clase secundare sau ale unei şcoli medii profesionale.2. Personalul executiv (şef şi subşef de biurou): cel puţin absolvent al liceului sau al unei şcoli superioare de specialitate.3. Şefii şi subşefii de serviciu (şefii şi subşefii de secţie): licenţa în drept pentru serviciul administrativ, licenţa în ştiinţele comerciale pentru serviciul financiar, licenţa în agronomie sau titlul corespunzător pentru secţia economică şi licenţa în litere pentru secţia culturală. În aceste ultime două secţii, în lipsă de solicitatori cu titlurile amintite, se pot angaja definitiv şi licenţiaţi în drept.Jurisconsultul comunal să aibă dreptul de a profesa advocatura conform legii advocaţilor.Funcţionarii de carieră sunt obligaţi să cunoască limba română, Articolul 184Funcţionarii satelor şi ai comunelor sunt încadraţi în statul funcţionarilor, se bucură de toate drepturile acordate prin statut şi sunt supuşi, în acelaş timp, la toate îndatoririle stabilite de acesta, cu excepţiunea derogărilor făcute, de această lege. Partea X Comuna suburbană Articolul 185Un sat sau e comună rurală pot fi declarate comună suburbană, în urma unui acord intervenit între comuna urbană şi satul sau comuna rurală respectivă.Acordul se va supune aprobării comitetului de revizuire.Acolo unde interesele generale cer înfiinţarea de comune suburbane şi acordul nu a putut fi stabilit, comitetul local de revizuire este în drept a declara satele sau comunele respective de suburbane.Hotărîrile comitetului local de revizuire se pot ataca cu apel la comitetul central de revizuire în timp de 20 zile dela comunicarea lor. Articolul 186Comuna suburbană îşi păstrează individualitatea ei, având consiliul comunal şi autorităţile comunale proprii. Articolul 187În comunele suburbane funcţionarea unor anumite servicii trebuie să fie pusă în concordanţă cu serviciile analoage din comuna urbană de care depinde, în conformitate cu dispoziţiunile prezentei legi.Un regulament special va preciza toate condiţiunile de organizare a serviciilor comunale în vederea unei colaborări utile între organizaţiile comunale respective. Articolul 188Primarul sau delegatul primarului din comuna suburbană face parte de drept din consiliul comunei urbane respective.Când sunt însă în discuţiune chestiuni cari interesează ambele comune şi în special luarea măsurilor de salubritate, edilitate şi aliniere, consiliul comunei suburban este reprezentat cu drept de vot, în şedinţa consiliului comunei urbane pe lângă primar şi de delegaţia consiliului. Articolul 189Regulamentele de salubritate, de edilitate şi de poliţie comunală ale comunei suburbane nu vor putea fi puse în executare de cât după ce au fost aprobate de consiliul comunei urbane de care este legată.Măsurile de ordin sanitar luate de comunele urbane vor fi obligatorii pentru comunele suburbane. Articolul 190Dacă există neînţelegeri între comunele urbane şi suburbane asupra măsurilor ce urmează a se lua conform dispoziţiunilor de mai sus, ele vor fi rezolvate de comitetul local de revizuire, a cărei hotărîre poate fi atacată în termen de zece zile la comitetul central de revizuire, care se pronunţă în mod definitiv în termen de zece zile de când a fost sesizat.Administraţiile comunelor respective sunt îndatorite să execute măsurile aprobate, sub sancţiunile prevăzute de legi şi regulamente. Articolul 191Pentru aplicarea regulamentului de salubritate, edilitate şi poliţie municipală, comunele rurale suburbane se pot asocia cu comuna urbană ca să înfiinţeze şi să întreţină un serviciu comun de execuţiune şi control. Articolul 192Toate clădirile şi stabilimentele în teritoriul cuprins în raza comunei suburbane vor fi supuse măsurilor de igienă, edilitate şi poliţie municipală stabilite de comunele urbane şi suburbane. Titlul III Judeţul Capitolul I Teritoriul judeţului Articolul 193Teritoriul judeţelor este fixat prin lege.Judeţul cuprinde toate comunele rurale şi urbane aflătoare pe teritoriul său, afară de municipii, cari din punctul de vedere administrativ nu fac parte din judeţ, ci constituie o unitate administrativă egală în rang cu judeţul. Articolul 194Circumscripţiile judeţelor, reşedinţele şi numele judeţelor, precum şi orice modificări ale acestora se stabilesc prin lege.Numai o lege specială va putea fixa o nouă împărţire teritorială a judeţelor, împreună cu numele şi reşedinţa lor. Capitolul II Administraţia judeţeanăSECŢIA IOrganele administraţiei judeţene Articolul 195Administraţia judeţului este încredinţată consiliului judeţean ca organ deliberativ şi delegaţiei consiliului judeţean şi preşedintelui acesteia ca organe executive.Aceste organe vor administra gospodăria judeţului cu ajutorul serviciilor judeţene şi al personalului lor.SECŢIA IIConsiliul judeţean A) Compunerea consiliului judeţean Articolul 196Consiliul judeţean se alege în conformitate cu dispoziţiunile legii de faţă. Articolul 197Numărul consilierilor judeţeni aleşi se stabileşte în proporţie cu populaţia, fără deosebire de sex, vârstă sau origină etnică. În acest calcul nu intră populaţia municipiilor.Acest număr este de 42 consilieri în judeţele cari au o populaţiune mai mare de 400.000 locuitori.36 de consilieri în cele mai mari de 200.000 locuitori, 30 în celelalte judeţe.Din 10 în 10 ani consiliul judeţean va verifica dacă creşterea populaţiei nu necesită o schimbare în numărul consilierilor judeţeni aleşi în conformitate cu normele stabilite mai sus. În acest caz votul consiliului judeţean va fi supus aprobării directorului ministerial. Articolul 198Sunt membri de drept cu vot deliberativ: primarul oraşului sau al municipiului de reşedinţă al judeţului, preşedinţii Camerelor de agricultură, industrie şi comerţ.Cu vot consultativ: şeful serviciilor de finanţe, de învăţământ, al sănătăţii publice şi ocrotirilor sociale, al lucrărilor publice, al agriculturii şi domeniilor, cu atribuţii asupra judeţului şi cu reşedinţa în judeţ; protoereii bisericilor naţionale cari îşi au sediul în oraşul de reşedinţă al judeţului, precum şi cel mai înalt în grad dintre reprezentanţii Cultului Minoritar cu cel mai mare număr de credincioşi pe teritoriul judeţului. Articolul 199Aceşti membri de drept vor fi desemnaţi de directorul ministerial. B) Durata mandatului Articolul 200Durata mandatului consilierilor aleşi şi de drept este de 5 ani.Mandatul consilierilor aleşi devine vacant prin demisiune, deces, prin incompatibilitate şi prin pierderea condiţiunilor de eligibilitate.În cazul acesta, mandatul vacant va trece la candidaţii depe aceeaş listă rămaşi ca supleanţi, dacă sunt.Pentru membrii de drept, în caz de vacanţă, se aplica dispoziţiunile art. 81 din această lege C) Constituirea consiliului judeţean Articolul 201Dacă n`au fost contestaţiuni asupra alegerilor, sau dacă ele s`au găsit neîntemeiate, prefectul convoacă consiliul judeţean nou ales, pentru constituire.La şedinţa de constituire este necesară prezenţa a jumătate plus unul din numărul total al membrilor ce compun consiliul. Această şedinţă e prezidată de cel mai în vârstă dintre consilieri. Articolul 202Consiliul hotărăşte înainte de toate asupra cazurilor de incapacitate, nedemnitate şi incompatibilitate.Ascendenţii şi descendenţii, fraţi şi afini de acelaş grad, precum şi rudele de al treilea grad, nu pot fi în acelaş timp în acelaş consiliu. Dispoziţiunile art. 84, aliniatele ultime, se aplică şi consilierilor judeţeni.În contra încheierilor consiliului este deschisă calea de atac după regulele hotărâte în cazul Constituirii consiliului municipiilor, conform prescripţiilor art. 87.Cei declaraţi validaţi depun, în prezenţa prefectului, jurământul, în următoarea cuprindere:"Jur credinţă Regelui, supunere Constituţiunii şi legilor; jur să apăr şi să sprijinesc interesele Ţării."Nici un membru al consiliului nu poate lua parte la deliberări până nu depune jurământul. Articolul 203Consiliul judeţean se întruneşte de drept dacă nu a fost convocat de prefect în termen de 15 zile dela respingerea contestaţiilor făcute împotriva alegerilor sau dela expirarea termenului în care se putea face contestaţiile. Articolul 204După depunerea jurământului şi după ce au fost validaţi două treimi din numărul consilierilor, consiliul îşi alege biuroul, pe termen de un an, compus dintr`un preşedinte şi doi vice-preşedinţi, doi secretari şi doi chestori. Apoi alege şi delegaţia consiliului judeţean cu vot secret şi cu majoritatea absolută a membrilor prezenţi.În caz că nu a fost întrunită aceasta majoritate, are loc balotajul şi sunt declaraţi aleşi cei cari au obţinut cele mai multe voturi.În caz de paritate, va fi declarat ales cel mai în vârstă.Orice alegere de preşedinte sau vice-preşedinte este adusă îndată de către prefect la cunoştinţa directorului ministerial local şi de acesta Ministerului de Interne. Articolul 205În şedinţa de constituire consiliul poate institui din sânul său comisiuni permanente sau ad-hoc pentru chestiunile speciale, după cum cere necesitatea dar este dator să aleagă o comisiune de verificare compusă din 5 membri, care va avea atribuţiile comisiunilor de verificare anuale stabilite în legea de faţă. Articolul 206Consilierii cari nu se prezintă să presteze jurământul sau cari refuză să-l presteze, precum şi cei cari după depunerea jurământului lipsesc fără motive dela 3 şedinţe consecutive ale consiliului în cursul unui an, vor fi declaraţi demisionaţi prin votul consiliului respectiv. D) Funcţionarea consiliului judeţean Articolul 207Consiliul judeţean se întruneşte în capitala judeţului, în localul propriu, în sesiunea ordinară, la 1 Noemvrie şi 1 Martie a fiecărui an. El se întruneşte de drept chiar dacă nu a fost convocat.În sesiunea dela 1 Martie se alege preşedintele şi biuroul consiliului judeţean pe termen de un an. Articolul 208În sesiunea extraordinară consiliul judeţean se întruneşte ori de câte ori reclamă aceasta interesele judeţului, la convocarea preşedintelui delegaţiunii consiliului judeţean.Acesta este dator să convoace consiliul judeţean în cazul când a fost sesizat de a treia parte a membrilor consiliului judeţean. Articolul 209Convocarea va cuprinde neapărat chestiunile asupra cărora consiliul va avea să delibereze.Ea trebuie să fie publicată în "Monitorul Judeţului", cu 15 zile cel puţin înainte de ziua fixată pentru adunare, afară de cazurile de urgenţă cari trebuiesc arătate în actul de convocare.Pe lângă această convocare, preşedintele mai adresează consilierilor şi încunoştiinţări speciale la domiciliul fiecăruia.Convocările, atât cele, publicate cât şi cele individuale, trebuie să conţină programul lucrărilor şi obiectul convocării. Articolul 210O sesiune a consiliului se poate proroga prin ordonanţa directorului ministerial local, pe termen de cel mult o lună. Articolul 211Consiliul Judeţean ţine una sau mai multe şedinţe pe zi.Şedinţele sunt publice. Cu toate acestea, după cererea prefectului, preşedintelui consiliului, preşedintelui delegaţiei sau a unei treimi a membrilor prezenţi, şedinţa poate fi declarată secretă.Pentru chestiunile cari se pot trata în şedinţă secretă se aplica dispoziţiunile art. 100 privitoare la şedinţele secrete ale consiliilor comunale. Articolul 212Şedinţele se deschid şi se închid de preşedintele consiliului. Ele încep neapărat cu citirea procesului-verbal al şedinţei trecute care se aprobă de consiliu în cazul când nici un consilier nu are observaţiuni de făcut. Procesul-verbal aprobat se semnează de către preşedinte şi de secretar.Fiecare consilier are dreptul a cere să se facă menţiune în procesul-verbal că el a votat pentru sau contra unei propuneri adoptate sau respinse. Procesele-verbale ale şedinţelor consiliului se păstrează în ordinea în care au fost încheiate şi se publică în rezumat în "Monitorul Judeţului" şi cel mult în 10 zile dela închiderea sesiunii. Ele se transcriu într`un registru numerotat şi parafat de preşedinte şi de secretarul general al judeţului.Preşedintele consiliului judeţean poate dispune ca încheierile luate în şedinţă secretă şi cari se trec într`un registru special păstrat în aceleaşi condiţiuni ca şi registrul şedinţelor publice, să fie ţinute secret, atât cât crede că este necesar pentru interesul judeţului sau al Statului.Consiliul judeţean va elabora un regulament pentru desbateri în şedinţele sale. Articolul 213Nici o chestiune nu poate fi adusă în discuţiunea consiliului dacă nu e cuprinsă în ordinea zilei, afară numai dacă nu a fost declarată urgenţa.Urgenţa se declară cu două treimi a membrilor prezenţi cu motivare în procesul-verbal din care să rezulte învederat că întârzierea ar păgubi judeţul sau interesul general al Statului.Consilierii judeţeni au dreptul de a cere, şi consiliul poate hotărî, cu majoritate, intervertirea ordinei de zi. Articolul 214Preşedintele are poliţia adunării.El o exercită cu ajutorul chestorilor şi a pichetului de gardă ce trebuie să i se pună la dispoziţie de către comandantul garnizoanei.În acest scop, preşedintele consiliului înştiinţează la timp garnizoana.În şedinţele publice preşedintele poate, după chemarea la ordine adresată publicului să ordone îndepărtarea turburătorilor sau arestarea lor, comunicând despre aceasta de îndată Ministerului Public, care va hotărî în conformitate cu legea.Când ţinerea şedinţelor va fi turburată de vreunul din membrii consiliului, atunci consiliul judeţean, cu majoritatea absolută a celor prezenţi, va putea pronunţa excluderea temporară a acelui consilier, fără ca această excludere să poată fi mai lungă decât durata acelei sesiuni.Poliţia este datoare să execute ordinul preşedintelui consiliului şi să pună, de îndată, persoana ce i s`a trimis, la dispoziţiunea autorităţii judecătoreşti, conform legii. Articolul 215Orice întrunire a consiliului judeţean, care s`ar constitui şi ar delibera afară de timpul pentru care a fost convocată, într`alt loc şi contrariu modului stabilit de lege, este nelegală.Directorul ministerial local sau prefectul judeţului va lua măsuri ca asemenea adunări să se risipească îndată, sesizând în acelaş timp parchetul, care, de va găsi că este cazul, va da în judecată pe vinovaţi dacă au deliberat în chestiuni cari ar putea, primejdui ordinea şi siguranţa Statului.Consilierii găsiţi astfel vinovaţi pot fi pedepsiţi conform art. 511. Articolul 216Consiliul judeţean nu poate ţine şedinţă dacă nu este de faţă cel puţin majoritatea absolută a membrilor cari compun adunarea şi nici o hotărîre nu este valabilă dacă nu a întrunit majoritatea absolută a voturilor membrilor prezenţi, afară numai dacă legea nu a stabilit un quorum sau o majoritate mai mare de voturi.În caz de paritate, propunerea este respinsă, iar în caz de nulitate, se repetă în şedinţa următoare.Dacă şi la această şedinţă votul este tot nul, propunerea se socoteşte respinsă.Pentru votul bugetului este necesară majoritatea de două treimi de voturi. Articolul 217Consilierii votează prin apel nominal sau prin ridicare de mâini.Asupra întregii propuneri sau încheierii se votează numai prin apel nominal.În chestiuni de persoană, votul este secret. Articolul 218Membrii consiliului nu pot lua cuvântul, decât după ce l-au cerut şi li s`a dat de preşedinte, care este dator a-l acorda în ordinea înscrierii oratorilor.Preşedintele chiamă la chestiune pe oratorul care se depărtează dela ea.Orice injurie se socoteşte ca o violare a ordinei.În acest caz, preşedintele chiamă la ordine pe orator. Chemarea la ordine nu se trece în procesul-verbal al şedinţei, decât cu aprobarea consiliului. Articolul 219Mandatul de consilier judeţean nu este retribuit. Cu toate acestea, consilierii vor primi o indemnizare de transport şi de întreţinere pentru fiecare zi de lucrare sau pentru anume însărcinări speciale cu cari au fost delegaţi şi cari îl sustrag de la ocupaţiunea lor obişnuită. Articolul 220La şedinţele consiliului are dreptul să asiste, în calitate de reprezentant al guvernului, prefectul sau un delegat al său.În toate chestiunile cari se desbat, prefectul judeţului poate cere cuvântul şi dă explicaţiunile necesare. El nu ia parte la vot, dar poate cere să-i fie menţionată părerea în procesul-verbal al şedinţei. Articolul 221De câte ori consiliul ar intra în discuţiunea chestiunilor cari trec peste limitele competinţei lui, sau când desbaterile lui pot primejdui siguranţa Statului, prefectul poate, pe răspunderea sa proprie, declara şedinţa închisă şi lua toate măsurile de ordine pe cari le-ar crede necesare, raportând de urgenţă directorului ministerial asupra tuturor împrejurărilor. Articolul 222La şedinţele consiliului judeţean ia parte întotdeauna şi secretarul general judeţean, care urmăreşte şi înregistrează mersul desbaterilor, redactând procesul-verbal al şedinţei. Articolul 223Consiliul judeţean poate înfiinţa comitete de cetăţeni, fără deosebire de sex, sub conducerea unui consilier, pentru a da concursul administraţiunii în chestiuni privitoare la învăţământ, cult, sănătate publică, ocrotire socială, căi de comunicaţie şi agricultură. E) Atribuţiunile consiliului judeţean Articolul 224Consiliile judeţene au iniţiativa şi decid în toate chestiunile de interes judeţean, în conformitate cu legea de faţă şi legile speciale.Sunt considerate de interes judeţean:Votarea bugetului administraţiunii judeţene, precum şi a contribuţiunii pentru bugetul asociaţiunii judeţene;Administrarea capitalurilor şi a averilor judeţului;Achiziţia şi înstrăinarea averilor imobiliare şi crearea fondurilor speciale, pentru trebuinţele judeţului;A hotărî impozitele şi taxele necesare pentru satisfacerea trebuinţelor judeţului, în conformitate cu dispoziţiunile legilor;Controlul gestiunii judeţene;Pregătirea rapoartelor asupra chestiunilor de gospodărie judeţeană, pentru consiliul asociaţiunii judeţene;Clădirea, cumpărarea şi întreţinerea localurilor proprii pentru autorităţile judeţului şi serviciile dependinţe, precum şi ajustarea în acest scop a administraţiilor comunale rurale;Crearea şi întreţinerea de şcoale speciale, potrivit legii asupra învăţământului profesional, a şcoalelor de agricultură, de meserii şi de industrie casnică;Ajutorarea comunelor rurale pentru crearea şi întreţinerea şcoalelor comunale;Combaterea boalelor epidemice şi contagioase, precum şi prevenirea şi combaterea epizootiilor;Ajutorarea comunelor rurale pentru angajarea obligatorie a medicului şi moaşei comunale;Înfiinţarea şi întreţinerea dispensariilor şi a spitalelor pentru căutarea bolnavilor, a sanatoriilor pentru tuberculoşi, precum şi a azilelor pentru infirmi, săraci şi copii găsiţi;Întreţinerea în ospicii a alienaţilor din judeţ, înfiinţarea caselor de patronaj şi alte măsuri împotriva cerşitului şi vagabondajului;Măsuri, pentru îmbunătăţirea rassei animalelor, organizarea staţiunilor de montă cu reproducători de rassă;Organizarea de expoziţiuni şi concursuri şi acordarea de diplome onorifice şi de premii în natură sau în bani, pentru încurajarea întreprinderilor individuale şi cooperative, de tot felul;Înfiinţarea de muzee locale, de maşini şi de unelte, de produse agricole şi industriale în legătură cu trebuinţele judeţului, sau fabricate ori produse în cuprinsul lui;Construirea, întreţinerea şi plantarea drumurilor judeţene şi vicinale, potrivit legilor de faţă;Organizarea poştei rurale, construirea şi întreţinerea comunicaţiilor telefonice în judeţ, în conformitate cu legea poştelor;Stimulează înfiinţarea şi ajută întreţinerea pepinierilor de arbori roditori şi alţi arbori pentru plantarea drumurilor şi consolidarea terenurilor şi coastelor, după localitate; lucrări de rectificare, canalizare, îndiguire sau pentru scurgerea apelor;Îngrijirea pentru îmbunătăţiri funciare sau agricole în judeţ;Stimulează organizarea de staţiuni agronomice şi de servicii pentru selecţionarea seminţelor, câmpuri de experienţă, serviciile de agricultură şi de sericicultură, uscătorii pentru legume şi fructe;Organizarea creditului popular, a caselor de economie, a băncilor populare, precum şi a cooperativelor de cumpărare în comun, de desfacerea produselor locale şi de consum;Măsuri pentru prestaţia muncii, organizarea lucrărilor publice, a atelierelor de meserii, a azilurilor de noapte, a burselor, a biurourilor de plasare;Organizarea biurourilor de consultaţie juridică şi de acte de notariat pentru populaţia lipsită de mijloace;Îngrijirea pentru aplicarea reformei agrare şi organizarea noilor sate pentru cei împroprietăriţi;Iniţiativa şi intervenţia înaintea autorităţilor superioare în toate chestiunile de interes local. Articolul 225Consiliul judeţean stabileşte condiţiunile în cari bunurile din domeniul privat al judeţului, sunt a se arenda, închiria sau exploata, potrivit legilor şi condiţiilor generale prescrise pentru bunurile de aceeaş natură ale Statului, precum şi condiţiunile în cari diferitele lucrări judeţene pot fi date în întreprindere.Avizează la mijloacele necesare pentru îndestularea nevoilor judeţului, fixează retribuţiunile personalului, întrucât acestea nu sunt hotărîte prin legi şi regulamente.Autoriză intentarea înaintea instanţelor judecătoreşti a proceselor judeţului.În intervalul sesiunilor, autorizarea se va dă de delegaţiunea judeţeană.Statuează asupra creării şi a întreţinerii drumurilor de legătură cu judeţele vecine.În caz de neînţelegere între judeţe, fie asupra lucrărilor în sine, fie a sarcinilor ce sunt de purtat de fiecare judeţ, chestiunea se hotărăşte de comitetul local de revizuire, cu drept de recurs la Ministerul Lucrărilor Publice, care hotărăşte, luând avizul motivat al consiliului tehnic superior.Hotărăşte clasarea şi declasarea drumurilor vicinale şi judeţene, potrivit dispoziţiunilor legii drumurilor.Hotărăşte asupra contribuţiunilor judeţului pentru lucrările de utilitate comună a judeţelor asociate, precum şi asupra contribuţiunilor judeţului pentru lucrări ce s`ar executa pe cale de asociaţiuni particulare.Hotărăşte asupra înfiinţării şi desfiinţării târgurilor, bâlciurilor sau iarmaroacelor din comunele urbane sau rurale, precum şi asupra schimbării zilelor în cari se ţin, luând în această privinţă avizul Ministerului de Industrie şi Comerţ, care în prealabil va cere şi părerea Camerei de comerţ respectivă. În cazuri speciale, cari privesc ordinea sau sănătatea publică, directorul ministerial poate suspenda târgurile sau bâlciurile cu avizul comitetului local de revizuire.Deliberează asupra tuturor chestiunilor asupra cărora Guvernul sau autorităţile constituite i-ar cere avizul. Articolul 226Consiliul judeţean numeşte pe toţi funcţionarii superiori ai administraţiunii judeţene. Pentru funcţionarii de specialitate se vor respecta normele legilor lor organice. Articolul 227Consiliul poate însărcina pe unul sau mai mulţi dintre membrii săi de a aduna la faţa locului informaţiunile de cari ar avea trebuinţă, în marginea atribuţiunilor sale.El poate corespunde cu autorităţile constituite şi cu funcţionarii publici pentru a dobândi asemenea informaţiuni.Dacă, după două cereri constatate prin corespondenţă, vreo autoritate administrativă subalternă n`ar fi urmat a da informaţiunile cerute, consiliul poate delega pe unul sau mai mulţi din membrii săi pentru a le dobândi la faţa locului, pe cheltuiala zisei autorităţi, afară de cazurile în cari s`ar dovedi că întârzierea nu a provenit din vina acesteia.Consiliul judeţean desemnează pe oricare din membrii săi pentru a îndeplini îndatoririle pe cari legile administrative, de finanţe, civile sau militare, le pun în sarcina membrilor consiliilor judeţene.În caz când membrul delegat de consiliu pentru una, din aceste însărcinări va fi împiedicat din orice cauză de a-şi îndeplini misiunea şi sesiunea consiliului va fi închisă, preşedintele delegaţiunii are dreptul de a desemna pe oricare altul din membrii consiliului judeţean, până la cea mai apropiată întrunire a consiliului şi, în caz de disolvare, pe un membru al delegaţiunii, iar dacă şi delegaţiunea va fi disolvată, prezidentul comisiunii interimare va delega pe un membru al comisiunii şi, la nevoie chiar pe un cetăţean dintre cei mai în măsură a exercita mandatul. Articolul 228Consiliul judeţean întocmeşte atât regulamentele necesare pentru dezbaterile şi lucrurile sale, cât şi pentru funcţionarea serviciilor judeţene.Pentru a asigura executarea lor, el poate statornici pedepse până la 5.000 lei, dacă asemenea pedepse nu sunt hotărîte prin legi speciale. Articolul 229Regulamentele întocmite de consiliul judeţean pot avea de obiect următoarele chestiuni:1. Organizarea serviciilor judeţene.2. Măsuri de pază împotriva incendiilor pentru depozite de materii inflamabile şi explozibile; pentru organizaţia pompierilor rurali şi judeţeni şi a asociaţiunilor cetăţeneşti obligatorii pentru stingerea incendiilor.3. Salubritatea publică, măsuri pentru curăţirea pieţelor, străzilor, heleşteelor, canalurilor.4. Pentru întreţinerea drumurilor, podurilor, vadurilor.5. Pentru stabilirea taxelor, pentru folosinţa automobilelor, trăsurilor şi altor vehicule pentru cărăuşie.6. Măsuri sanitare pentru locuinţe, stabilimente publice, hanuri, restaurante, cârciumi, prăvălii de alimente, abatorii.7. Pentru orânduiala târgurilor şi a iarmaroacelor.8. Pentru cotitul vaselor şi asigurarea exactităţii măsurilor pentru cereale, lemne şi alte mărfuri.9. Măsuri de precauţiune împotriva accidentelor ce se pot ivi la întrebuinţarea maşinilor agricole şi altele.10. Asupra tuturor celorlalte chestiuni cari, după legea de faţă sau alte legi, intră în competinţa administraţiunii judeţene.Consiliul judeţean va cere şi avizul comisiunii administrative a judeţului asupra regulamentelor cari vor fi supuse deliberărilor sale. Articolul 230Consiliul judeţean are în deosebi următoarele însărcinări:1. A aduna toate informaţiunile ce i-ar cere consiliul asociaţiunii judeţene sau autorităţile superioare.2. A delega câte un membru, de fiecare cerc de recrutare care să participe la şedinţele comisiunii de recrutare şi a consiliului de revizuire.3. A alcătui lista cetăţenilor din judeţ, cari pot fi juraţi în sesiunile, Curţii cu juri.4. A-şi da avizul asupra limitelor comunelor rurale. Articolul 231Consiliile judeţene, pot exprima dorinţele asupra tuturor chestiunilor de interes local.Le este interzis să facă sau să publice protestări, proclamaţiuni sau adrese cu caracter politic.SECŢIA IIIDelegaţia consiliului judeţeanA. Constituirea delegaţiei consiliului, judeţean Articolul 232Consiliul judeţean alege dintre membrii săi, îndată după constituirea biuroului, o delegaţie compusă din patru membri şi din prezidentul delegaţiei, care însă poate fi luat şi în afară de consiliul judeţean, după cum se specifică mai jos.Deodată cu titularii se aleg şi trei supleanţi.Dispoziţiunile art. 128 se aplică şi pentru delegaţia judeţeană. Articolul 233Mandatul membrilor delegaţiei durează cât durează şi mandatul consiliului.Consiliul are dreptul să revoace, motivat, cu majoritate absolută de voturi a membrilor cari îl compun, mandatul delegaţilor.Membrii delegaţiei pot demisiona sau pot pierd mandatul prin incompatibilitate şi pierderea condiţiunilor de eligibilitate. Consiliul decide în cazurile acestea, cu majoritatea absolută de voturi. Articolul 234Membrii delegaţiei cari lipsesc nemotivat timp de o lună dela şedinţele delegaţiei îşi pierd mandatul în urma hotărîrii consiliului, luată cu majoritatea de voturi.În contra hotărîrii consiliului se poate face apel, în timp de 15 zile dela comunicare, la comitetul local de revizuire, care decide asupra apelului în mod definitiv. Articolul 235În caz de vacanţă, numărul membrilor delegaţiei va fi completat prin o nouă alegere.Supleanţii îi vor substitui pe membrii titulari la chemarea preşedintelui, până la noua alegere.Dacă un supleant este ales titular, locul lui va fi completat prin alegerea unui alt supleant.Supleanţii pot fi chemaţi de preşedinte şi în cazul când titularul lipseşte dela şedinţă din orice cauză.În aceste cazuri supleanţii beneficiază de drepturile membrilor titulari. Articolul 136Membrii delegaţiei judeţene vor primi aceleaşi indemnizări ca şi consilierii judeţeni, având să primească în plus un jeton de prezenţă care se fixează de consiliul judeţului anual, cu aprobarea autorităţii tutelare.B. Funcţionarea delegaţiei consiliului judeţean Articolul 237În caz de împiedecare, a preşedintelui delegaţiunii, şedinţele delegaţiei sunt prezidate de unul din membrii delegaţiei desemnat de preşedinte.Fără de prezenţa preşedintelui sau a înlocuitorului său, desemnat de el, deliberarea delegaţiei nu este valabilă. Articolul 238Delegaţiunea judeţeană hotărăşte, în măsura trebuinţelor, numărul şedinţelor sale în cursul anului şi fixează data ţinerii lor; trebuie însă să se întrunească neapărat cel puţin de două ori pe lună preşedintele delegaţiunii având dreptul de a o convoca ori de câte ori va fi nevoie.Convocările se fac de preşedinte, din oficiu, sau după cererea a doi membri din delegaţie. Articolul 239Delegaţiunea nu poate delibera decât fiind de faţă majoritatea membrilor ce o compun.Ea nu poate intra în ordinea de zi înainte de a aproba procesul-verbal al ultimei şedinţe.Nici o chestiune tehnică sau de specialitate nu poate fi supusă deliberării delegaţiunii fără un referat amănunţit al şefului de serviciu respectiv, care la nevoie ia parte la deliberările delegaţiunii şi e dator să dea relaţiunile necesare. Articolul 240Prefectul de judeţ are dreptul să asiste la toate şedinţele delegaţiei, el va fi încunoştiinţat despre ţinerea şedinţelor odată cu convocarea membrilor delegaţiei. Articolul 241Hotărîrile delegaţiunii se iau cu majoritatea membrilor ce o compun şi trebuiesc motivate; ele se trec într`un registru special, parafat de preşedintele delegaţiunii. Articolul 242Autorităţile publice din judeţ sunt îndatorate a da preşedintelui delegaţiunii toate informaţiunile în afacerile ce cad în atribuţiunile sale.C. Atribuţiunile delegaţiunii judeţene Articolul 243Delegaţia consiliului judeţean înlocuieşte consiliul judeţean în intervalul dintre sesiuni, decide în locul său în limitele puterilor conferite de consiliu şi asistă pe preşedintele delegaţiunii în executarea hotărîrilor consiliului judeţean. Articolul 244Consiliul nu poate deferi delegaţiei dreptul de a decide privitor la numirea, înaintarea şi licenţierea funcţionarilor cu titluri academice superioare, votarea bugetului, aprobarea socotelilor, a împrumuturilor, a actelor de dispoziţie, tranzacţie, concesionări de servicii şi lucrări, modificări teritoriale la comune şi judeţ, conferirea cetăţeniei de onoare. Articolul 245Delegaţiunea este un organ consultativ al preşedintelui în toate Gestiunile ce cad în atribuţia sa şi are următoarele atribuţiuni proprii:Delegaţia decide în chestia numirii, înaintării, licenţierii funcţionarilor a căror numire nu este rezervată pentru consiliul judeţean;Supraveghează administraţia serviciilor judeţene;Supraveghează, controlează şi îndrumează administraţia satelor şi a comunelor din judeţ, afară de municipii;Se pronunţă asupra încheierilor adunărilor şi a consiliilor săteşti şi a consiliilor comunale ori de câte ori legea cere aceasta;Îşi dă avizul cerut de către autorităţile competente;Hotărăşte asupra tuturor contestaţiunilor sau apelurilor ce-i sunt date în competinţa ei prin legi;Ia măsuri pentru apărarea intereselor judeţului în justiţie, înaintea căreia judeţul poate fi reprezentat şi printr`un membru al delegaţiei;Pregăteşte pentru desbaterile consiliului judeţean proiectul de buget al administraţiei judeţene luând avizul comisiunii de verificare, precum şi toate chestiunile cari vor fi supuse desbaterii consiliului.Delegaţia împreună cu preşedintele ei gerează afacerile consiliului judeţean, dela expirarea mandatului acestuia până la noua sa constituire. Articolul 246Prefectul poate ataca, pe căile stabilite prin legea de faţă, încheierile delegaţiei judeţene, când acestea sunt luate cu călcarea legii sau regulamentelor, sau când sunt împotriva interesului general, chiar dacă se găsesc în curs de executare.D. Preşedintele delegaţiunii consiliului judeţean şi atribuţiunile sale Articolul 247Preşedintele delegaţiunii judeţene este ales de consiliul judeţean odată cu alegerea delegaţiei, prin vot secret, cu majoritatea de voturi a membrilor consiliului.Intrarea în funcţiune a acestuia nu se poate face fără confirmarea directorului ministerial care trebuie făcută în 15 zile dela comunicarea alegerii.Dacă nici unul dintre candidaţi n`a întrunit majoritatea, directorul ministerial va numi ca preşedinte al delegaţiunii judeţene pe unul din cei trei candidaţi care a obţinut cele mai multe voturi.În caz când directorul ministerial găseşte că cel ales sau cei trei candidaţi au lucrat contra integrităţii Statului sau ordinei sociale, poate numi ca preşedinte pe unul din membrii consiliului judeţean respectiv.Deciziunea directorului ministerial poate fi atacată cu apel la comitetul central de revizuire.Preşedintele delegaţiei se alege pe un period de 5 ani, având dreptul de a fi reales.În cazul în care preşedintele delegaţiei este ales de două ori consecutiv şi a funcţionat întreaga durată a celor 2 mandate, după expirarea celui de al doilea mandat are dreptul de a fi numit într`o funcţiune echivalentă în administraţia centrală a ministerului, sau de a-şi regula drepturile la pensie în condiţiunile prevăzute de legea pensiilor pentru cei cu numărul maxim de anii serviţi. Articolul 248Preşedintele delegaţiei judeţene trebuie să fie licenţiat în drept, să aibă cel puţin 3 ani de practică administrativă sau judiciară, sau 5 ani practică, de advocat.Ministerul de interne, după propunerea directorului ministerial, la punerea în aplicare a legii, poate da dispensă de aceste condiţiuni de admisibilitate.Acei aleşi în virtutea acestei dispense vor avea şi pe viitor un drept câştigat pentru a candida la aceleaşi posturi sau funcţiuni similare. Articolul 249Preşedintele delegaţiei este organul executiv al consiliului şi şeful administraţiunii judeţene.El conduce administraţia pe teritoriul judeţului, dând directivele necesare pentru funcţionarea diferitelor servicii şi autorităţi administrative din judeţ.Iscăleşte şi prevede în caz de necesitate cu sigiliul judeţului actele oficiale şi cele eliberate în numele judeţului.Execută ordinele guvernului, ale directoratului ministerial, regulamentele judeţului, hotărîrile consiliului judeţean, precum şi deciziunile delegaţiunii consiliului judeţean, referitoare la administraţia generală a judeţului. Articolul 250Preşedintele delegaţiunii judeţene reprezintă, judeţul în justiţie.El poate, cu aprobarea consiliului judeţean şi în intervalul sesiunilor cu a delegaţiunii să intenteze acţiuni mobiliare şi imobiliare să facă opoziţiuni, apeluri, recursuri, revizuiri, contestaţiuni, precum şi orice alte acte, cereri sau acţiuni. Articolul 251Preşedintele delegaţiunii subscrie, după ce va fi obţinut aprobarea prevăzută prin legea de faţă, toate actele şi contractele încheiate în numele judeţuluiEl supraveghează lucrările judeţene în curs de executare.Ordonanţează în limita sumelor prevăzute în buget.Veghează asupra instituţiunilor înfiinţate, administrate ori controlate de judeţ, îndeplinind toate însărcinările ce i se dau în baza regulamentelor judeţene, pentru bunul mers al acestor instituţiuni publice. Articolul 252Preşedintele delegaţiei verifică starea veniturilor şi cheltuelilor judeţului, de câte ori va găsi cu cale şi cel puţin în fiecare trimestru, aducând la cunoştinţa autorităţilor competente neregulele ce va constata. Articolul 253Preşedintele delegaţiei, personal sau prin delegaţii săi şi în deosebi prin pretori sau prin inspectorii judeţeni, va supraveghea administraţiunea satelor şi a comunelor rurale şi urbane din judeţ, în ce priveşte actele relative la interesele speciale ale Statului şi ale comunei şi va stărui ca ele să-şi îndeplinească sarcinile ce le sunt impuse de lege.Se încredinţează prin inspecţiuni periodice de modul cum primarii săteşti şi comunali, secretarii săteşti, notarii şi secretarii comunali, încasatorii satelor şi cassierii comunelor îşi verifică starea casselor în satele şi comunele judeţului, precum şi existenţa fondurilor, dresând în prezenţa primarului respectiv procesul-verbal de inspecţiune şi recomandând măsurile de îndreptare. Copiile depe procesul-verbal se vor comunica prefectului.Exercită un drept de supraveghere asupra modului de administraţiune a avutului ospiciilor, spitalelor şi aşezămintelor de binefacere şi de instrucţiune, atât cele pendinte de judeţ cât şi cele ale satelor şi ale comunelor rurale şi urbane.Inspectează căile judeţene vicinale şi comunale spre a se încredinţa de starea lor, luând măsuri a se activa lucrările pentru construirea şi întreţinerea drumurilor, podurilor şi altor lucrări de asemenea natură, puse de lege în sarcina judeţului, comunelor şi satelor, potrivit regulelor stabilite prin legea specială a drumurilor.Primarii comunali sunt datori să dea tot concursul preşedintelui delegaţiei sau delegatului său şi să-l însoţească la facerea acestor inspecţiuni. Articolul 254Cu cel puţin 5 zile înainte de deschiderea fiecărei sesiuni a consiliului judeţean, preşedintele delegaţiei trimite membrilor programul lucrărilor cu care consiliul urmează a se ocupă, iar la deschiderea sesiunii ordinare supune consiliului judeţean situaţiunea judeţului sub toate privirile ce intră în atribuţiunile consiliului judeţean.Această expunere se va comunica directorului ministerial prin prefectul judeţului şi se va publica în "Monitorul Judeţului". Articolul 255Preşedintele delegaţiei judeţene raportează consiliului judeţean şi delegaţiei despre mersul administraţiunii generale, despre activitatea funcţionarilor administrativi judeţeni şi comunali, despre averea judeţeană şi despre mişcările mai importante făcute în administraţie.El prezidează şedinţele delegaţiei, asistă la şedinţele consiliului judeţean, şi îi dă acestuia toate lămuririle necesare pentru deliberările sale. Articolul 256Preşedintele delegaţiei în calitate de şef ierarhic:1. Conduce toate serviciile administraţiei judeţene.2. Stabileşte cercul de activitate al funcţionarilor administrativi judeţeni.3. Angajează şi demite personalul de serviciu al judeţului. Articolul 257În caz de lipsă, preşedintele delegaţiei este înlocuit de unul dintre membrii delegaţiei judeţene, desemnat de el.SECŢIA IVServiciile judeţene şi personalul lor Articolul 258Judeţele vor avea următoarele servicii:1. Serviciul administrativ şi statistic.2. Serviciul financiar şi contabilitatea.3. Serviciul tehnic al drumurilor şi al construcţiunilor.4. Serviciul sanitar şi al ocrotirilor sociale.5. Serviciul veterinar şi zootehnic.6. Serviciul învăţământului.7. Serviciul economic.Pe lângă aceste servicii funcţionează un biurou al cancelariei, care va îndeplini pentru toate serviciile, lucrările de înregistrare, arhivă, expediţii.Judeţele prin regulamente de organizare vor putea da desvoltare fiecărui serviciu, în raport cu mijloacele de cari dispun.Nu se pot introduce în buget funcţiuni neprevăzute în regulament. Articolul 259În mod obligator, fiecare judeţ va avea un secretar general al judeţului şi un cassier; va mai putea avea facultativ un jurisconsult şi unul până la trei inspectori judeţeni, după trebuinţă. Articolul 260Secretarul general al judeţului şi jurisconsultul sunt numiţi de consiliul judeţean prin vot secret şi cu majoritatea absolută a voturilor.Pentru a fi numit în funcţiunea de secretar general se cere candidatului să fi trecut examenul de capacitate, să aibă un titlu universitar, de preferinţă licenţa în drept şi să fi ocupat timp de 3 ani cel puţin gradul de şef de serviciu. Articolul 261Secretarul general al judeţului supraveghează toate serviciile judeţului.Secretarul general al judeţului este secretarul şedinţelor consiliului judeţean şi al delegaţiei consiliului judeţean.El este ajutat în această calitate de unul din secretarii de şedinţă.Secretarul general îngrijeşte expedierea la timp a convocărilor pentru întrunirile consiliului şi delegaţiei.El pregăteşte lucrările de supus consiliului sau delegaţiunii trecându-le în ordinea de zi.Ia parte la toate şedinţele consiliului şi delegaţiunii şi încheie procesele-verbale ordonate de lege, subscriind pe cele ale consiliului împreună cu prezidentul şi membrii biuroului prezenţi la şedinţă, iar pe ale delegaţiunii împreună cu preşedintele şi membrii cari au luat parte la deliberări; transcrie aceste procese-verbale în registrele respective, numerotate, şnuruite şi parafate, certificându-le pentru exactitate împreună cu prezidentul consiliului sau cu preşedintele delegaţiei.I se poate delega semnarea corespondenţei şi a ordonanţelor de plată.Secretarul general afişează şi comunică, potrivit legii, hotărîrile consiliului, precum şi pe cele ale delegaţiunii.Păstrează arhiva şi documentele judeţului şi este dator să comunice membrilor consiliului şi delegaţiunii actele ce i se vor cere, fără însă să fie ridicate din cancelarie.El îndeplineşte orice atribuţiuni conferite lui de legea de faţă, prin legi sau regulamente speciale, precum şi orice alte însărcinări ce i s`ar da de consiliu sau de delegaţiune în limitele atribuţiunilor lor.În caz de împiedecare el este înlocuit de cel mai vechiu şef de serviciu judeţean desemnat de preşedintele delegaţiunii. Articolul 262Funcţionarii judeţeni sunt de două categorii: funcţionari administrativi şi funcţionari de specialitate.Din prima categorie fac parte: secretarul general judeţean, şefii şi subşefii serviciilor, inspectorii judeţeni, precum şi şefii de biurou, impiegaţii şi asimilaţii lor.Din a doua categorie fac parte: personalul sanitar, veterinar, tehnic, al învăţământului, economic şi jurisconsultul. Articolul 263Dispoziţiunile din partea 9-a, secţia I şi II din prezenta lege, primitoare la serviciile şi funcţionarii comunali, se aplică şi la serviciile şi funcţionarii judeţeni. Articolul 264Pentru exerciţiul atribuţiunilor sale de tutelă şi îndrumare, consiliul judeţean va putea numi mai mulţi inspectori judeţeni, împărţind în vederea aceasta judeţul în mai multe circumscripţiuni.Pe lângă celelalte condiţiuni cerute dela candidaţii la funcţiunile administrative, inspectorii judeţeni trebuie să fie licenţiaţi în drept sau în ştiinţe de Stat, având la bază bacalaureatul şi 3 ani de serviciu efectiv în administraţia publică.Toţi candidaţii vor trebui să fi trecut şi un examen de admitere.Foştii administratori de plasă, pretorii sau subprefecţii nu vor avea nevoie de examen dacă întrunesc celelalte condiţiuni. Articolul 265Funcţionarii judeţeni de specialitate vor îndeplini şi atribuţiunile ce prin diferite legi erau date în competinţa funcţionarilor numiţi de către autoritatea centrală în judeţe.Actualii funcţionari cari se găsesc îndeplinind aceste atribuţiuni în baza legilor existente se vor putea confirma ca funcţionari judeţeni. Articolul 266Legi speciale şi statutul funcţionarilor vor hotărî modul de funcţionare, condiţiunile speciale de admisibilitate, modul de recrutare, atribuţiunile şi retribuţiunile lor.SECŢIA VComisiunea administrativă a judeţului Articolul 267În fiecare judeţ va funcţiona o comisiune administrativă compusă din: prefect ca preşedinte; primarul comunei, reşedinţă de judeţ; primul-procuror sau procurorul tribunalului, protoiereul din oraşul ori municipiul de reşedinţă al judeţului, aparţinând cultului cu cel mai mare număr de credincioşi în judeţ, medicul primar al judeţului, administratorul financiar, inginerul, arhitectul, veterinarul-şef al judeţului, revizorul şcolar, consilierul agricol, silvicultorul cel mai înalt în grad din judeţ, comandantul legiunii de jandarmi, reprezentantul din localitate al Ministerului de Industrie şi Comerţ şi al Ministerului Muncii.Preşedintele delegaţiunii permanente judeţene face parte de drept din această comisiune. Inspectorii generali ai diferitelor departamente pot oricând lua parte la şedinţele comisiunii.Comisiunea se convoacă de prefect din proprie iniţiativă, sau la cererea delegaţiunii judeţene, la prefectură, cel puţin odată la şase luni şi oricând vor crede necesar. Articolul 268Atribuţiunile comisiunii sunt de a coordona activitatea diferitelor servicii administrative din judeţ şi de a înlătura dificultăţile ce s`ar ivi în fiecare an în aplicarea legilor.Comisiunea administrativă a judeţului, spre a pune de acord toate ramurile administraţiunii, va elabora un plan general pentru lucrările judeţului, care se va comunica atât consiliului judeţean cât şi directoratului ministerial.În acest scop şefii serviciilor respective pot comunica în fiecare şedinţă despre mersul administraţiunii în fruntea căreia se află.Comisiunea va îngriji de prevenirea şi aplanarea conflictelor între diferite servicii administrative şi în cazul când nu ajunge la o soluţie împăciuitoare, prefectul raportează directoratului ministerial, care va înştiinţa ministerul respectiv.În caz de conflict între organele autonome şi vreunul din serviciile centrale, preşedintele delegaţiei judeţene e obligat a raporta, osebit de prefect, directorului ministerial.SECŢIA VIPrefectul de judeţ Articolul 269Prefectul judeţului se numeşte prin decret regal, în urmă propunerii Ministerului de Interne.Pentru a fi numit prefect, pe lângă celelalte condiţiuni cerute funcţionarilor publici, cu excepţia examenului de capacitate, candidatul trebuie să aibe vârsta de 30 ani şi să posede studii universitare.Foştii senatori şi deputaţi, cari au fost aleşi în cel puţin trei legislaturi, pot fi numiţi prefecţi, fără altă calificaţie. Articolul 270Prefectul nu poate ocupa nici o altă funcţiune publică plătită de Stat, judeţ sau comună, nici exercita vreo profesiune liberă, nici a face parte ca administrator sau censor, în consiliile societăţilor civile sau comerciale, cooperative sau bănci populare din cuprinsul judeţului sau a căror activitate se întinde şi în acel judeţ. Articolul 271Când locul de prefect devine vacant, Ministerul de Interne poate însărcina cu conducerea prefecturii, până la numirea titularului, pe un inspector general administrativ. Articolul 272Ca delegat al autorităţii centrale, prefectul de judeţ reprezintă guvernul şi puterea executivă şi stă în legătură cu fiecare minister prin directoratul ministerial şi prin serviciile ministeriale locale. Articolul 273Prefectul, ca reprezentant al guvernului, exercită controlul şi supravegherea tuturor administraţiunilor locale din judeţ, în care calitate el poate cere pedepsirea funcţionarilor. Articolul 274Prefectul exercită toate atribuţiunile ce-i sunt deferite prin legi şi regulamente; îngrijeşte de publicarea legilor şi regulamentelor generale şi veghează la aplicarea lor. Articolul 275Prefectul este îndatorat de a da concursul său pentru aducerea la îndeplinire a deciziunilor executorii ale consiliului judeţean şi delegaţiei consiliului judeţean. Articolul 276Prefectul este şeful poliţiei în judeţ şi exercită atribuţiile sale poliţieneşti, în conformitate cu dispoziţiunile art. 68 şi 69 din Legea de organizare a poliţiei general a Statului.În această calitate el ia măsuri pentru prevenirea delictelor şi îngrijeşte de menţinerea ordinei şi siguranţei publice.El dă ordine tuturor organelor poliţieneşti şi jandarmeriei, cari sunt obligate să le execute de îndată, în conformitate cu legea poliţiilor.El poate să ceară punerea în mişcare a forţei armate. În caz de rebeliune, sediţiune, atrupamente tumultoase, împotrivire la executarea legilor sau a ordonanţelor legale sau alte evenimente neprevăzute, cari ar ameninţa ordinea publică, siguranţa persoanelor şi a proprietăţilor. În acest caz, în afară de raportul către directorat, el informează direct şi Ministerul de Interne şi de Răsboi. Ofiţerii comandanţi sunt ţinuţi însă a satisface de îndată cererea scrisă a prefectului, fără a mai aştepta alte aprobări. Articolul 277Prefectul supraveghează toate instituţiunile de binefacere şi asistenţă socială, cari depind de Stat, judeţ sau comună.El nu poate lua nici o măsură directă, ci numai semnalează către autoritatea sau departamentul de care depinde instituţiunea, neajunsurile sau abaterile constatate, înştiinţând tot odată şi pe directorul ministerial.În caz când aceste instituţiuni depind de judeţ, el va înştiinţa pe preşedintele delegaţiei judeţene. Articolul 278Prefectul, ca reprezentant al guvernului în judeţul său, are dreptul să raporteze departamentelor respective observaţiunile ce ar avea de făcut asupra funcţionării diferitelor servicii publice.El poate indica şi măsurile de îmbunătăţire pe cari le-ar reclama bunul mers al acestor servicii. Articolul 279Prefectul adresează, la finale fiecărui an, Ministerului de Interne, prin directorul ministerial, un raport amănunţit asupra stării generale financiare, economice, culturale şi administrative a judeţului şi a comunelor din circumscripţia sa. Articolul 280Pentru îndeplinirea sarcinilor ce-i sunt impuse de prezenta lege, prefectul are dreptul să dea ordonanţe în marginile legilor şi regulamentelor de administraţiune generală.Ordonanţele, înainte de a fi publicate, vor trebui să fie comunicate, prin directorul ministerial, Ministerului de Interne.Ordonanţele privitoare la măsurile sanitare, veterinare, lucrări publice, agricole, etc., vor fi date după consultarea şefilor serviciilor respectivi şi vor vi contrasemnate de aceştia. Articolul 281Ministerul de Interne poate să anuleze ordonanţele în întregimea lor sau să suprime din ele dispoziţiunile contrarii legilor şi regulamentelor sau intereselor superioare de Stat.Nulitatea ordonanţelor se poate pronunţa la orice epocă. Articolul 282Ordonanţele nu devin executorii decât după ce au fost aduse la cunoştinţa publică, prin afişare şi publicare, când conţin dispoziţiuni generale, şi prin notificări individuale făcute interesaţilor, în celelalte cazuri. Articolul 283Prefectul va avea unul sau mai mulţi funcţionari administrativi la dispoziţiunea sa, după cum va stabili directorul ministerial local, cari vor forma cabinetul prefectului.Atribuţiunile lor se vor stabili prin regulament. Articolul 284Prefectul prezintă Ministerului de Interne demisia, iar cererea de concediu directoratului, fiind în acest din urmă caz suplinit printr`un prim-pretor.Afară de cazurile prevăzute expres, prefectul va corespunde cu guvernul central numai prin directoratul ministerial.Prefectul poate fi înlocuit de către Ministerul de Interne, ori când va crede necesar.SECŢIA VIIPlăşile şi pretorii Articolul 285Judeţele vor fi împărţite în mai multe circumscripţii teritoriale numite plăşi.În fruntea plăşilor va funcţiona, sub ordinele prefectului de judeţ, câte un prim-pretor, ca reprezentant al prefectului, ofiţer de poliţie administrativă şi organ de supraveghere şi control, în ce priveşte administraţia rurală.Prim-pretorii vor fi numiţi, pe temeiul raportului directoratului, de Ministerul de Interne.În atribuţiunile lor vor putea fi ajutaţi de unul sau mai mulţi pretori. Articolul 286Pe lângă celelalte condiţiuni cerute pentru candidaţii la funcţiuni publice, prim-pretorii trebuie să fie licenţiaţi în drept şi să aibe 3 ani de serviciu efectiv în administraţia de Stat, judeţ sau comună.Candidaţii vor trebui să fi trecut un examen de admitere.Pretorii vor trebui să îndeplinească aceleaşi condiţiuni, fără însă să fie necesar stagiul de 3 ani în serviciul administrativ.Actualii pretori în funcţiune la promulgarea legii, cari au fost numiţi în condiţiunile legii în vigoare, pot fi numiţi şi fără licenţă în drept, cu condiţiunea să aibă cel puţin 8 clase secundare, sau cu licenţa în ştiinţe de Stat, sau cu examenul de notar, având la bază cel puţin 4 clase secundare. Articolul 287Satele şi comunele din cuprinsul judeţului vor fi repartizate între plăşi printr`o ordonanţă a Ministerului de Interne. Articolul 288Prim-pretorul, ca organ al judeţului, este însărcinat cu supravegherea şi controlarea actelor de administraţiune a satelor şi a comunelor rurale.În special el se încredinţează, prin inspecţiuni făcute cât mai des satelor şi comunelor rurale din plasa sa, de modul cum primarii săteşti şi comunali, notarii comunali şi secretarii săteşti, îndeplinesc atribuţiunile ce li sunt date prin legi şi regulamente, precum şi de starea cancelariilor. El revizueşte starea caselor comunale şi se încredinţează despre regulata ţinere a scriptelor şi prezenţa fondurilor, dresând, împreună cu primarul comunei sau al satului, procesul-verbal de inspecţiuni.El poate lua parte la şedinţele consiliilor comunale şi săteşti, cu vot consultativ.În caz de inundaţii, foamete, incendii şi alte calamităţi, cari cer intervenţii urgente, prim-pretorul va lua măsurile reclamate de împrejurări, raportând prefectului.În inspecţiunile sale, prim-pretorul se va interesa în deosebi, de starea morală şi materială a populaţiunii rurale, dându-şi seama de buna funcţionare a legilor şi menţinerea şi desvoltarea respectului datorit instituţiilor ţării.El va examina condiţiile de trai ale locuitorilor, dacă sunt boale epidemice, dacă igiena şi salubritatea comunelor, precum şi drumurile din comună sunt în condiţiuni satisfăcătoare, şi în caz contrariu, ce măsuri de îndreptare cată să se ia, şi în fine se va interesa pentru tot ce se raportă la desvoltarea economică şi culturală a comunelor.Procesele-verbale despre aceste inspecţiuni vor fi dresate în trei exemplare, din care unul va fi scris chiar pe registrul de inspecţiuni, unul din exemplare va fi înaintat preşedintelui delegaţiunii judeţene, iar celălalt prefectului.Prim-pretorul trebuie să justifice că a inspectat cel puţin odată, în cursul unui trimestru, fiecare comună din pretoratul său.Prim-pretorul va întruni la reşedinţa plăşii, cel puţin odată pe trimestru, la datele ce se vor fixa, pe toţi primarii săteşti şi comunali, pe notari, şi câte un delegat desemnat de fiecare consiliu comunal rural, din plasă, împreună cu şefii diferitelor servicii comunale rurale din plasă, cum sunt: medicul, revizorul şcolar, conductorul şi, de vor fi, medicul veterinar, agronomul sau orice alt şef de serviciu ce va funcţiona în comunele plăşii, spre a examina, în comun, şi a aviza asupra chestiunilor mai importante ce privesc interesele administrative, economice, morale şi culturale ale plăşii.Această adunare periodică, va funcţiona ca un sfat al plăşii, pe care prim-pretorul va fi dator să-l consulte, atât asupra stărilor de lucruri în plasă, cât şi asupra măsurilor necesare pentru propăşirea şi buna stare a populaţiunii.Rezultatul acestor consfătuiri va fi recomandat administraţiilor locale respective. Articolul 289Prim-pretorul ţine în curent pe prefect şi pe preşedintele delegaţiei judeţene, prin rapoarte lunare, despre starea populaţiunii rurale din pretorat.El este dator a da tot concursul său pentru executarea deciziunilor consiliului judeţean, ale delegaţiunii judeţene, şi va raportă orice abateri sau nereguli ar constată în inspecţiunile ce va face.El mai este dator să stăruiască pentru aducerea la îndeplinire a măsurilor de îndreptare prescrise de preşedintele delegaţiunii judeţene sau de delegaţiunea judeţeană, la inspecţiunile făcute comunelor rurale.Cu o lună înainte de întrunirea consiliului judeţean în sesiune ordinară, el va raporta despre trebuinţele pretoratului şi îmbunătăţirile ce s`ar putea introduce; iar în luna Ianuarie a fiecărui an, va face un raport detailat despre starea pretoratului în cursul anului expirat. Articolul 290Prim-pretorii sunt şefii poliţiei din plasa lor şi auxiliari de poliţie judiciară.Ei exercită aceste atribuţiuni conform legii poliţiei generale a Statului.Prefectul poate să le delege parte din atribuţiunile sale, nu însă în mod permanent.Hotărîrile şi măsurile luate de pretori, dacă nu este fixat un termen special prin lege, se pot ataca după normele şi în condiţiunile legii de faţă, în termen de 10 zile dela comunicare sau publicare. Articolul 291În fiecare plasă, pe lângă pretorat, vor putea funcţiona, după nevoie, un secretar retribuit de către Stat, precum şi un medic veterinar al plăşii retribuit de judeţ.Medicul veterinar de plasă va fi dator să prezinte medicului veterinar al judeţului rapoartele sale asupra trebuinţelor plăşii, conform informaţiunilor ce le va culege sau îi vor fi aduse la cunoştinţă de către prim-pretor. Medicul veterinar de plasă va executa dispoziţiunile medicului veterinar al judeţului. Titlul IV Directoratele ministeriale locale Capitolul I Dispoziţiuni generale Articolul 292Se înfiinţează 7 centre de administraţie şi inspecţie locală, numite directorate ministeriale locale, în următoarele reşedinţe:1. Bucureşti.2. Cernăuţi.3. Chişinău.4. Cluj.5. Craiova.6. Iaşi.7. Timişoara. Capitolul IISECŢIA IComponenţa şi compunerea Articolul 293Limitele directoratelor ministeriale locale, aşezate în centrele arătate în articolul precedent, precum şi modificările lor, se fac prin lege. Articolul 294Fiecare directorat ministerial local este constituit din:1. Directorul ministerial local;2. Şefii serviciilor ministeriale locale, înfiinţate în centrele respective, în conformitate cu legea de organizare a ministerelor. Articolul 295Serviciile ministeriale locale sunt organele executive ale guvernului.Ele sunt subordonate directorului ministerial local, care se află în relaţii directe cu ministerele respective.Recrutarea şi numirea personalului acestor servicii se face de ministerele respective, conform cu prescripţiunile legilor de organizare. Articolul 296Directorul ministerial local convoacă pe membrii directoratului respectiv ori de câte ori crede că este necesar, şi obligator cel puţin de două ori pe an, înainte de sesiunile consiliilor asociaţiunilor judeţene generale.SECŢIA IIDirectorul ministerial local Articolul 297Directorul ministerial local este numit la propunerea Consiliul de Miniştri, prin decret regal.Directorul ministerial local trebuie să aibă un titlu universitar; el este egal în rang cu un subsecretar de Stat.El are un ajutor, care îl şi înlocuieşte în lipsă, numit în acelaş mod şi cu aceleaşi condiţiuni, şi care are rangul de secretar general de minister. Articolul 298Directorul ministerial este reprezentantul întregului guvern.El este şeful ierarhic imediat ar tuturor serviciilor ministeriale din directorat.El are sub ordinele sale prefecţii tuturor judeţelor cari fac parte din directorat şi este şeful poliţiei din aceste judeţe.El are dreptul să ceară concursul forţei armate pentru paza ordinei şi a liniştei publice.El are în resortul său, aceleaşi drepturi şi îndatoriri ca şi prefectul în judeţul respectiv. Articolul 299Directorii ministeriali locali împreună cu şefii serviciilor ministerelor din directoratele respective au supravegherea şi exercitarea controlului asupra întregii administraţiuni locale în resortul lor.Ei pot ori când să sesizeze autorităţile competente pentru a cere anularea actelor ilegale, cât şi pentru chemarea la răspundere a celor vinovaţi. Titlul V Asociaţiile judeţene generale Capitolul I Dispoziţiuni generale Articolul 300Judeţele din resortul unui directorat se pot grupa într`o asociaţiune generală, pe un termen limitat, pentru ca să execute, să creieze sau să întreţie lucrări sau instituţiuni de folos sanitar, economic, cultural sau de lucrări publice şi pentru orice alt act, creare sau exploatare de servicii sau instituţii cari intră în atribuţiunile şi competinţa judeţelor. Articolul 301Judeţele iau aceste hotărîri prin votul consiliilor judeţene respective.În cazul când majoritatea judeţelor, din resortul aceluiaş directorat sau asociat, celelalte judeţe vor fi obligate să se asocieze şi ele.Legea de faţă stabileşte în titlul VIII (dispoziţiuni generale şi tranzitorii) procedura ce se va urma pentru formarea asociaţiunilor generale la punerea ei în aplicare. Articolul 302Asociaţiunile judeţene generale odată formate, alcătuirea lor nu poate fi modificată decât prin lege. Articolul 303Primul consiliu al asociaţiunii judeţene generale va alcătui, în cadrul legii de faţă, actul constitutiv care va cuprinde modul de administrare al asociaţiei, prevăzând în detaliu organele administrative compunerea lor, normele de constituire şi funcţionare şi atribuţiunile acelor organe.Actele constitutive vor fi supuse aprobării Consiliului de Miniştri şi publicate în Monitorul Oficial.Pentru orice modificare a actului constitutiv este necesar un vot al consiliului asociaţiunii generale, luat cu o majoritate de două treimi de voturi, acceptat de majoritatea judeţelor şi aprobat de Corpurile legiuitoare. Capitolul II Administrarea asociaţiunilor judeţene generale Articolul 304Administraţia asociaţiunilor judeţene generale, constituite în conformitate cu dispoziţiunile articolelor precedente, reprezintă, în virtutea legii şi actului lor constitutiv, judeţele asociate, întrucât priveşte interesele lor comune.Asociaţiile judeţene generale sunt persoane juridice.Organele administrative ale asociaţiunilor judeţene generale sunt:Consiliul asociaţiunii, preşedintele delegaţiunii consiliului asociaţiunii şi delegaţia consiliului asociaţiunii.SECŢIA IConsiliul asociaţiunilor judeţene generaleA. Compunerea şi mandatul lui Articolul 305Consiliul asociaţiunii judeţene generale se compune din:Consilierii aleşi de consiliile judeţene şi de consiliile municipale asociate şi anume:6 din judeţele cu 42 consilieri;5 din judeţele cu 36 consilieri;4 din judeţele cu 30 consilieri;4 din municipiul de reşedinţă al directoratului;2 din celelalte municipii. Articolul 306Reprezentanţii judeţelor în consiliul asociaţiunii generale se aleg, prin vot secret şi cu majoritatea absolută de voturi, de către consiliile judeţene, dintre membrii lor sau dintre locuitorii judeţelor, cari au calitatea de membru în vreo comună din judeţ şi sunt înscrişi în listele electorale judeţene.Reprezentanţii municipiilor se aleg prin vot secret, cu majoritatea absolută de voturi, de către consiliile municipale, dintre membrii lor sau dintre membrii municipiilor cari sunt înscrişi în listele electorale municipale. Articolul 307Vor face parte din consiliile asociaţiunii judeţene generale cu vot deliberativ: a) Şefii serviciilor ministeriale locale, câte unul dela fiecare serviciu; b) Un reprezentant al Universităţii sau al celui mai înalt institut de învăţământ din regiunea directoratului.Şefii serviciilor ministeriale locale vor fi desemnaţi de ministerul de care depind.Reprezentantul Universităţii, sau în lipsă, a celui mai înalt institut, va fi rectorul sau directorul acestei instituţiuni. Articolul 308Durata mandatului consiliului asociaţiunii judeţene generale este de cinci ani.B. Constituirea şi funcţionarea consiliului asociaţiunii judeţene generale Articolul 309În prima adunare, după alegere, consiliul asociaţiunii este prezidat de preşedintele consiliului judeţean al judeţului de reşedinţă al directoratului.În această şedinţă, consiliul alege dintre membrii săi, prin vot secret şi cu majoritatea absolută de voturi, biuroul său, compus dintr`un preşedinte, doi vice-preşedinţi şi un secretar. Articolul 310Consiliul asociaţiunii se întruneşte în sesiune ordinară de două ori pe an, la 1 Fevruarie şi la 1 Octomvrie la sediul directoratului.El poate fi convocat extraordinar, de către preşedintele delegaţiunii, asociaţiunii, de câte ori trebuinţa va cere.Preşedintele delegaţiei este dator să convoace consiliul, după invitarea directorului ministerial local, după votul delegaţiunii asociaţiei sau la cererea unei treimi din membrii consiliului asociaţiei. Articolul 311Directorii ministeriali locali pot asista la toate şedinţele consiliilor asociaţiilor judeţene generale şi ale delegaţiilor lor şi vor fi ascultaţi ori de câte ori vor cere.Ei pot delega pentru aceste şedinţe, pe secretarii lor generali sau pe vreunul dintre şefii serviciilor ministeriale locale.Ei pot face asociaţiunii judeţene generale propunerile ce le vor găsi că sunt în interesul unei bune administraţiuni; consiliile respective sunt obligate să le ia în desbateri. Articolul 312Consiliul asociaţiunii judeţene nu poate delibera asupra nici unei chestiuni cu caracter politic care interesează siguranţa generală a ţării şi apărarea naţională.În caz de abatere dela aceste dispoziţiuni, directorul ministerial are dreptul să suspende lucrările consiliului, luând măsurile prevăzute de lege.Şedinţele Consiliului, după deschiderea sesiunii sale, dacă aceasta nu este prorogată, se ţin zilnic şi nu pot fi întrerupte decât în zilele de Duminici şi sărbători. Articolul 313Membrii consiliului asociaţiunii nu sunt retribuiţi pentru prestaţiunile lor, sunt totuş indemnizaţi pentru cheltuielile de drum şi întreţinere.C. Atribuţiunile consiliului asociaţiunii judeţene generale Articolul 314Consiliul asociaţiunii are cădere asupra tuturor chestiunilor prevăzute în art. 224 relativ la competenţa judeţelor, întrucât acestea privesc interesele lor comune şi în deosebi în această competenţă intră lucrările şi întreprinderile pentru cari mijloacele administraţiunilor judeţene nu ar fi îndestulătoare, sau cari prin natură lor necesită o acţiune unitară sau coordonată. Articolul 315În consecinţă, consiliul are în căderea sa:Ajută la înfiinţarea de şcoale cu un caracter cultural superior profesional şi tehnic, laboratoare de studii şi de ştiinţă aplicată, precum şi cursuri menite a vulgariza învăţământul artistic profesional şi tehnic şi a perfecţiona metodele agricole industriale şi comerciale, putând acordă în acest scop subvenţiuni celor existente, cari s`ar înfiinţa de alte autorităţi, asociaţiuni, societăţi şi persoane sau instituţiuni particulare;Acordarea de burse elevilor şi studenţilor meritoşi din învăţământul profesional şi tehnic;Organizarea de biurouri de informaţii economice pentru trebuinţele profesionale ale agricultorilor şi industriaşilor, precum şi muzee şi depozite de maşini, unelte şi produse agricole şi industriale în legătură cu trebuinţele locale, sau fabricate ori produse în resortul directoratului;Întemeierea sau subvenţionarea operelor de asistenţă, îndeosebi pentru tuberculoşi, orbi şi surdo-muţi;Organizarea diferitelor întreprinderi de transporturi, înfiinţarea curselor de automobile, de linii de tramvay;Înfiinţarea şi întreţinerea de poduri peste apele ce străbat judeţele asociate;Îngrijirea mijloacelor de exploatare a forţelor hidraulice şi transmisiunii energiei electrice;Construirea sau răscumpărarea şi exploatarea de căi ferate de interes local;Creearea şi ameliorarea canalurilor şi porturilor, precum şi a îndiguirilor, a irigaţiunilor, îngrijirea în ce priveşte navigabilitatea râurilor şi a altor cursuri de apă, potrivit legilor şi regulamentelor generale;Organizarea asigurărilor mutuale de averi mobile şi imobile pentru cazuri de foc, asigurarea animalelor domestice împotriva epizootiilor, a semănăturilor împotriva grindinei, precum şi a asigurărilor de viaţă.Organizarea de spitale şi sanatorii, speciale ca stabilimente de psihiatrie, leprozerii, staţiuni de radiografie, de bacteriologie, de vaccinare. Articolul 316Atribuţiunile consiliului asociaţiunii judeţene generale ca organ deliberativ, sunt:1. Alegerea şi numirea funcţionarilor în serviciile asociaţiunii;2. Elaborarea de norme şi instrucţiuni pentru organele de execuţiune;3. Votarea bugetului;4. Repartizarea între judeţe a contribuţiunilor necesare pentru administraţia asociaţiunii;5. Administrarea capitalurilor şi a averilor cari formează patrimoniul asociaţiunii;6. Reprezentarea în justiţie a intereselor asociaţiunii şi desemnarea mandatarilor ei;7. Încheierea de împrumuturi în numele judeţelor asociate pentru nevoile asociaţiunii judeţene;8. Controlul actelor şi verificarea dărilor de seamă a organelor executive, darea în judecată a celor ce s`ar găsi vinovaţi de malversaţiuni sau incorectitudini;9. Iniţiativa şi intervenţia la autorităţile superioare pentru toate chestiunile privind interesele respective.SECŢIA IIDelegaţia consiliului asociaţiunii judeţene generaleA. Compunerea ei. Mandatul Articolul 317Delegaţia consiliului asociaţiunii judeţene generale, se compune din membri aleşi de consiliu, câte unul pentru fiecare din judeţele asociate, dintre reprezentanţii acestora, la care se adaugă un reprezentant al consiliului municipiului de reşedinţă al directoratului.Alegerea are loc prin vot secret, cu majoritatea absolută de voturi. Articolul 318Mandatul membrilor delegaţiunii durează cât mandatul asociaţiunii.Mandatul se poate revoca de consiliu în acelaş mod cum s`a dat. Mandatul se pierde şi în condiţiunile arătate la art. 200.B. Funcţionarea delegaţiei consiliului asociaţiunii judeţene generale Articolul 319Delegaţia consiliului asociaţiunii judeţene, va funcţiona potrivit dispoziţiunilor actului constitutiv al asociaţiei respective. Articolul 320Retribuţia cuvenită preşedintelui delegaţiunii, este hotărîtă de consiliul asociaţiunii înainte de alegerea lui, pe întreaga durată a funcţiunii sale. Articolul 321Delegaţia, în afară de şedinţele ei obişnuite, ţine şedinţă ori de câte ori cere directorul ministerial local.La şedinţele delegaţiei pot participa cu vot consultativ, directorul ministerial local, precum şi şefii serviciilor ministeriale locale. Articolul 322Cu o lună înainte de întrunirea consiliului asociaţiunii, în şedinţă ordinară, preşedinţii delegaţiunilor judeţene din resortul directoratului şi primarii municipiilor, adresează, atât directorului ministerial local, cât şi preşedintelui delegaţiunii Consiliului asociaţiunii, câte un raport amănunţit asupra lucrărilor sau îmbunătăţirilor ce propun.Rapoartele adresate preşedintelui delegaţiunii asociaţiunii, vor fi supuse deliberărilor consiliului asociaţiunii, care, ţinând seama de situaţia comparativă a judeţelor, va face recomandări în vederea unei mai bune administraţii. Titlul VI Tutela şi controlul administraţiunilor locale Capitolul I Organele Articolul 323Organele de tutelă administrativă, sunt:1. Delegaţia consiliului comunei rurale, formată din mai multe sate şi primarul ei, care exercită, sub supravegherea delegaţiunii judeţene, tutelă administrativă asupra satelor din cuprinsul comunei;2. Delegaţia consiliului judeţean, cu preşedintele ei, care exercită tutela asupra comunelor urbane din judeţ, asupra comunelor rurale şi asupra satelor, în privinţa acestora din urmă, atât prin mijlocirea delegaţiunii consiliului comunal respectiv, cât şi direct, în condiţiunile prescrise de legea de faţă;3. Comitetele locale de revizuire, cari exercită tutela asupra judeţelor şi a municipiilor, în prima instanţă şi în a două instanţă, asupra administraţiunilor inferioare, în condiţiunile stabilite de prezenta lege;4. Comitetul central de revizuire, care este instanţa de apel şi control, în ce priveşte exerciţiul tutelei de către comitetele locale de revizuire, asupra judeţelor şi municipiilor;5. Ministerul de Interne şi Consiliul de Miniştri, în cazurile şi condiţiunile stabilite de legea de faţă. Articolul 324Organele de control şi inspecţie pe lângă autorităţile tutelare din articolul precedent, cari au dreptul de control şi inspecţie asupra administraţiunilor puse sub tutela lor, sunt:1. Prefectul de judeţ, care are sarcina de a supraveghea şi controla toate administraţiunile autonome din cuprinsul judeţului; el are ca auxiliar, în ce priveşte supravegherea şi controlul administraţiunilor satelor şi comunelor rurale şi a oraşelor nereşedinţă, pe prim-pretorii din plăşile respective;2. Directorul ministerial, care are dreptul de control şi inspecţie asupra tuturor administraţiunilor din resortul directoratului;3. Ministerul de Interne, care are dreptul de control şi supraveghere asupra administraţiunilor de autonomie locală din tot cuprinsul ţării. Capitolul II Comitetul central şi comitetele locale de revizuire Articolul 325Se înfiinţează un comitet central de revizuire la Bucureşti şi comitete locale de revizuire; câte unul în fiecare reşedinţă de directorat local, ca instanţe de revizuire şi reformare a actelor şi a deliberaţiunilor locale autonome şi ca organ de control şi inspecţie asupra acestor administraţiuni. Articolul 326Comitetul central de revizuire este compus dintr`un preşedinte şi 10 membri, şi anume:3 sunt magistraţi, cari trebuie să întrunească condiţiunile cerute de lege pentru consilierii Înaltei Curţi de casaţie şi vor fi numiţi prin decret regal, pe baza raportului Ministerului de Justiţie, după procedura şi conform cu normele stabilite de lege, pentru numirea consilierilor la Înalta Curte de casaţie.Aceşti membri ai comitetului central de revizuire, rămân în cadrele magistraturii şi îşi păstrează rangul şi toate drepturile consilierilor Curţii de casaţie.Ceilalţi membrii ai comitetului central de revizuire, sunt numiţi prin decret regal, pe temeiul Jurnalului Consiliului de Miniştri, după o listă de prezentaţiune alcătuită de o comisiune formată din: preşedintele Senatului, preşedintele Adunării deputaţilor, primul-preşedinte al Înaltei Curţi de casaţie, preşedintele de secţie al acestei Curţi, mai vechiu în grad, preşedintele comitetului central de revizuire, preşedintele consiliului legislativ, preşedintele Înaltei curţi de conturi, doi foşti preşedinţi ai Consiliului de Miniştri mai vechi în grad, doi directori ministeriali locali mai vechi în grad, doi preşedinţi ai delegaţiunilor asociaţiunilor judeţene generale, mai vechi în grad. Articolul 327Listele de prezentaţiune pentru comitetul central de revizuire, alcătuite de comisiunea de mai sus, vor cuprinde un număr îndoit de candidaţi, pentru fiecare loc.Aceste liste vor fi publicate în Monitorul Oficial, cel puţin cu 15 zile înainte de numire.Pot fi numiţi membri ai comitetului central de revizuire:Foştii miniştri şi subsecretarii de Stat, foştii şi actualii consilieri ai Curţii de casaţie şi apel;Foştii şi actualii membri ai Consiliului legislativ;Foştii şi actualii membri ai Curţii de conturi;Foştii membri ai Consiliului superior administrativ;Foştii şi actualii primi-preşedinţi şi preşedinţi de tribunale, cari au stagiul necesar pentru dreptul de înaintare la Curtea de apel;Foştii directori ministeriali locali, cari au cel puţin trei ani de serviciu în această funcţiune;Membrii comitetelor locale de revizuire, cu un stagiu în această funcţiune de cel puţin cinci ani;Foştii şi actualii profesori de drept poliţie ai universităţilor din ţară;Foştii şi actualii funcţionari superiori ai diferitelor ramuri de administraţiune publică, într`un rang cel puţin egal cu directorii sau subdirectorii generali din minister, cu un stagiu de cel puţin zece ani de serviciu şi cu titlu universitar. Articolul 328Preşedintele comitetului central de revizuire este numit prin decret regal, dintre membrii magistraţi ai comitetului, pe temeiul jurnalului Consiliului de Miniştri.În lipsă, preşedintele este înlocuit de unul dintre ceilalţi magistraţi, după vechimea în grad. Articolul 329Pentru lucrările sale, Comitetul central de revizuire se va împărţi în două secţiuni de câte cinci membri, fiecare secţiune fiind prezidată de câte unul din cei doi magistraţi.Preşedintele comitetului central de revizuite poate lua parte la şedinţele oricărei secţiuni şi în acest caz, el va prezida. Articolul 330Comitetele locale de revizuire sunt compuse dintr`un preşedinte şi şase membri. Preşedintele şi doi dintre membri sunt magistraţi cari trebuie să întrunească condiţiunile cerute de lege pentru consilierii Curţilor de apel, numiţi membri ai comitetului de Ministerul de Justiţie, după procedura şi conform cu normele stabilite de lege pentru numirea Curţilor de apel.Aceşti membri ai comitetelor locale de revizuire, rămân în cadrele magistraturii şi îşi păstrează rangul şi toate drepturile consilierilor Curţii de apel.Dintre ceilalţi membri ai comitetului local de revizuire:Unul este numit de Ministerul de Interne, cu avizul comitetului central de revizuire;Unul este numit de Ministerul de Finanţe, cu avizul Curţii de conturi;Unul este numit de Ministerul Lucrărilor Publice, cu avizul consiliului tehnic superior.Unul este reprezentantul administraţiunii locale, desemnat prin vot de delegaţiile judeţene din directoratul respectiv.Candidaţii la aceste numiri trebuie să posede un titlu universitar şi să aibă un stagiu de cel puţin zece ani ca funcţionar superior, cu rangul de director de minister.Reprezentantul administraţiunilor locale, desemnat de membrii delegaţiilor judeţene, trebuie să aibă numai titlul universitar.Dacă reprezentantul administraţiunilor locale este desemnat în persoana unuia din consilierii cari sunt în funcţiune, acesta nu-şi poate exercita mandatul, câtă vreme face parte din comitetul local de revizuire.Mandatul acestuia încetează odată cu mandatul ultimei delegaţiuni judeţene din cele cari l-au desemnat. Articolul 331Preşedintele comitetului local de revizuire este numit prin decret regal, dintre membri magistraţi, pe baza jurnalului Consiliului de Miniştri.În lipsă, preşedintele este înlocuit de unul din ceilalţi magistraţi mai vechi în grad. Articolul 332Pentru lucrările lor, comitetele locale vor fi împărţite în două secţiuni de câte trei membri, fiecare secţiune fiind prezidată de câte unul din cei doi magistraţi.Preşedintele comitetului poate lua parte la şedinţele oricărei secţiuni, în care caz, o presidează. Articolul 333Membrii comitetului central şi ai comitetelor locale de revizuire sunt inamovibili.Membrii comitetului central de revizuire sunt supuşi aceloraşi autorităţi disciplinare şi în aceleaşi condiţiuni ca şi consilierii înaltei Curţi de casaţie, iar membrii comitetelor locale de revizuire, aceloraşi autorităţi disciplinare şi în aceleaşi condiţiuni ca şi consilierii Curţilor de apel, cu deosebire că faţă de ambele categorii, autoritatea disciplinară va putea fi sesizată şi de Ministerul de Interne. Articolul 334Comitetul central de revizuire şi comitetele locale de revizuire statuează asupra tuturor chestiunilor date în competenţa lor de legea de faţă şi alte legi.Ele pot anula sau reforma, în condiţiunile prescrise de această lege, orice deciziune sau orice act al autorităţilor administrative autonome, contrare legii, precum pot ordona autorităţilor competente îndeplinirea îndatoririlor prescrise de lege, sau abţinerea de la orice act care ar fi contrar legii şi le pot impune să-şi dea deciziunea, sau eventual să dea chiar ele însăşi deciziunea cerută de lege. Articolul 335Ori de câte ori comitetul central de revizuire sau un comitet local de revizuire trebuie să rezolve o însemnată chestiune de principiu, va avea loc, după iniţiativa preşedintelui sau după avizul secţiunii înaintea căreia această chestiune a fost pusă în cursul deliberărilor, şedinţa plenară a comitetului.Preşedintele comitetului central de revizuire şi preşedinţii comitetelor locale de revizuire repartizează între diferite secţiuni chestiunile supuse deliberărilor, în ordinea înregistrării lor. Articolul 336În afară de dispoziţiunile contrarii legii de faţă, comitetul local de revizuire hotărăşte asupra deliberărilor diferitelor consilii de autonomie locală, în limitele competinţei sale, ca primă instanţă, cu apel la comitetul central de revizuire, iar comitetul central de revizuire judecă, sau ca instanţă de apel în ce priveşte hotărîrile mai sus menţionate, sau în sfera competinţei ce este alcătuită de această lege, ca primă şi ultimă instanţă. Articolul 337Ca instanţă de control asupra administraţiunilor autonome locale, comitetele locale şi comitetul central de revizuire, pot întreprinde sau ordona orice inspecţiuni şi anchete ce s`ar găsi necesare pentru rezolvarea chestiunilor supuse deliberărilor lor, atât din iniţiativă proprie, cât şi după cererea autorităţilor administrative superioare sau a părţilor interesate.În vederea aceasta, comitetul central şi comitetele locale de revizuire vor putea da o delegaţiune specială membrilor sau însărcina cu facerea inspecţiunilor şi a anchetelor organelor de tutelă, de supraveghere şi control, enumărate în articolele 323 şi 324 după competinţa lor şi acestea vor fi obligate să execute însărcinările primite.Abaterile constatate cu ocaziunea acestor inspecţiuni vor fi comunicate de preşedinţii comitetelor locale sau centrale de revizuire, directorului ministerial local respectiv, spre aplicarea sancţiunilor cuvenite. Capitolul III Exerciţiul tutelei şi al controlului Articolul 338Deliberările adunărilor şi ale consiliilor săteşti, comunale, municipale şi judeţene, sunt executorii prin ele însăşi, afară de cele pentru cari legea cere aprobarea unei autorităţi superioare.Deliberările executorii, chiar dacă n`au fost suspendate sau anulate de autoritatea competentă, nu pot fi puse însă în lucrare decât după împlinirea termenului de zece zile dela data lor.Când consiliile respective, prin încheierile lor luate cu o majoritate de două treimi, constată că interesele locale s`ar periclita prin orice întârziere, deliberările executorii pot fi puse în lucrare şi înainte de zece zile.Încheierile delegaţiunilor consiliilor săteşti, comunale şi judeţene, privitoare la actele de gestiune zilnică, sunt executorii imediat. Articolul 339Un exemplar depe procesele-verbale cari constată hotărîrile adunărilor şi a consiliilor săteşti, comunale, municipale şi judeţene, se comunică, în termen de patru zile dela data lor, organelor tutelare, ca şi celor de inspecţie şi control în a căror sferă de competinţă intră.Aceste procese-verbale vor fi afişate la uşa primăriei, la uşa localurilor administrative, judeţene sau a directoratelor, după administraţia care le-a încheiat.Dacă o hotărâre se referă la un interes individual, ea va trebui să fie comunicată celui interesat, sub luare de dovadă sau prin încheiere de proces verbal. Articolul 340Consilierii săteşti, comunali, municipali şi judeţeni sunt opriţi: a) De a lua parte la deliberarea chestiunilor în cari ei şi rudele lor sau aliaţii până la al patrulea grad inclusiv au un interes direct sau indirect; b) De a îndeplini vreun serviciu sau vreo funcţiune retribuită de administraţia în al cărui consiliu se află; c) De a interveni ca advocaţi sau ca însărcinaţi de afaceri în procese pornite în contra aceloraşi administraţii; d) De a lua parte cu vot deliberativ la examinarea conturilor vreunei administraţiuni publice (comună, judeţ sau administraţiuni dependinţe de ele), din cari ar face sau ar fi făcut parte, precum şi la cercetarea oricărui act al administraţiunii sale.Pot fi însă chemaţi pentru a da explicaţiuni dacă consiliul socoteşte necesar.Deliberaţiunile luate împotriva dispoziţiunilor de sub punctele a şi d din acest articol sunt anulabile. Articolul 341Sunt nule de drept încheierile adunărilor şi ale consiliilor săteşti, comunale, municipale şi judeţene, precum şi ale delegaţiilor lor: a) Luate asupra obiectelor străine de căderea lor, sau luate în afară de adunările lor legaţie; b) Contrarii legilor şi regulamentelor de administraţie publică; c) Acele prin cari s`ar fi aprobat direct sau indirect orice întreprindere, furnitură sau concesiune unuia din membrii consiliului; d) Acele cari sunt contrarii ordinei şi siguranţei Statului.Nulitatea de drept se poate cere şi pronunţa la orice epocă.Nulitatea prevăzută sub litera c nu priveşte adunările săteşti. Articolul 342Nulitatea de drept şi anularea pot fi cerute de organele de control ca şi de orice persoană interesată.Cererea poate fi depusă la primărie, la preşedinţia delegaţiunilor judeţene sau adresată direct instanţei competente, anunţându-se însă în scris şi autoritatea a cărei hotărîre este atacată. Articolul 343Nulitatea de drept şi anularea se pronunţă din oficiu sau după cererea părţilor interesate: a) De către delegaţiunea consiliului judeţean în ceeace priveşte încheierile adunărilor şi ale consiliilor săteşti şi ale consiliilor comunale, afară de municipii; b) De către comitetele locale de revizuire în ce priveşte municipiile şi judeţele.Anularea trebuie cerută în termen de 10 zile dela comunicarea deliberărilor atacate.Ministerul de Interne însă are un termen de 20 zile.Autorităţile respective se pronunţă în termen de 30 zile dela primirea cererii de anulare.În contra deciziunilor delegaţiunilor judeţene părţile interesate au dreptul de apel la comitetul local de revizuire.Aceste apeluri vor fi judecate de urgenţă.Procedura de anulare nu exclude, atât terţilor cât şi autorităţilor menţionate, dreptul de a-şi valorifica daunele conform dreptului comun şi exerciţiul acţiunii în contencios. Articolul 344Prefectul, directorul ministerial local şi Ministerul de Interne au dreptul să suspende executarea deliberărilor consiliilor din resortul lor, chiar când sunt în curs de executare, dacă intră în cazurile de nulitate.Deliberările anulabile, dacă au fost puse în executare înaintea expirării termenelor legale, se pot asemenea suspenda de autoritatea superioară competentă. Articolul 345Sunt supuse aprobării, totdeauna sau numai în unele cazuri, după normele stabilite sub capitolele II şi III ale titlului VII, cu privire la bunurile, lucrările, întreprinderile şi finanţele satelor, comunelor, municipiilor şi judeţelor: a) Regulamentele comunale, municipale şi judeţene; b) Dările şi împrumuturile; c) Actele de dispoziţiune privitoare la patrimoniul satului, comunei, municipiului şi judeţului, precum:Vânzările, cumpărările, schimburile, ipotecile, delimitarea şi împărţirea imobilelor în devălmăşie fără intervenţia justiţiei, donaţiunile şi legatele; d) Arendările şi închirierile pe un termen mai lung de 3 ani ale bunurilor cari aparţin satelor, comunelor, municipiilor şi judeţelor; e) Transacţiunile şi compromisurile relativ la averi mobiliare şi imobiliare, renunţările şi recunoaşterile de asemenea dări; f) Lucrările, întreprinderile şi furniturile când angajează cheltueli peste prevederile bugetare ale unui an; g) Cu aceeaş procedură bugetele vor fi supuse verificării. Articolul 346Autorităţile în drept a se pronunţa asupra deliberărilor adunărilor şi ale consiliilor săteşti, comunale, municipale şi judeţene, supuse aprobării, afară de cazurile când legea de faţă sau legi speciale dispun altfel, sunt:Organele tutelare arătate la art. 323, fiecare în resortul respectiv.Delegaţiunea consiliului comunal rural, când refuză să aprobe o deliberaţiune a adunării sau a consiliului sătesc din cuprinsul comunei, este datoare să comunice decizia sa motivată delegaţiunii judeţene care hotărăşte.Dacă autoritatea chemată a da aprobarea găseşte că o deliberaţiune poate fi amendată, o restitue consiliului respectiv cu observaţiunile sale şi amână pronunţarea până la primirea unei alte deliberări.Delegaţiunea consiliului comunal rural, delegaţiunea judeţeană, comitetul local de revizuire, comitetul central de revizuire sau Ministerul de Interne, pentru deliberările supuse aprobării lor, cu execepţiunea bugetelor, sunt ţinuţi să decidă în termen de 15 zile dela primirea hotărîrii, afară numai dacă, pentru a se putea pronunţa în deplină cunoştinţă de cauză, ar fi nevoie de informaţiuni sau de cercetări când pronunţarea se poate amâna cu încă cel mult 45 zile.În tot cazul, dacă deciziunea autorităţilor sus menţionate nu intervine în cel mult două luni, hotărîrea se consideră aprobată, fără ca aceasta să împiedice ca ea să poată fi declarată nulă de drept atunci când ar cădea în prevederile art. 341.Hotărârile autorităţilor tutelare în această privinţă pot fi atacate de părţile interesate cu apel şi recurs la instanţele şi în condiţiunile arătate în art. 343 relativ la nulităţi şi anulări. Articolul 347Ministerul de Interne, inspectorii generali administrativi pentru toată ţara, directorul ministerial local în cuprinsul resortului său, prefecţii de judeţe în cuprinsul judeţelor şi municipiilor respective, primi-pretorii şi primarii comunelor rurale exercită, în limitele atribuţiunilor lor, controlul asupra administraţiunii averii şi gestiunii fondurilor săteşti, comunale, municipale, judeţene şi asociaţiunilor judeţene respective, precum şi asupra activităţii organelor lor, pentru ca ele să nu depăşească competenţa, să nu se depărteze dela dispoziţiunile legilor şi regulamentelor sau să nu compromită interesele superioare ale Statului.Dreptul de control se exercită potrivit legii de faţă, legilor speciale şi regulamentelor lor de aplicare. Articolul 348Ministerul de Interne poate suspenda sau amâna o sesiune începută a consiliilor municipiilor, a consiliilor judeţene sau asociaţiunilor judeţene sau şedinţelor lor ordinare ori extraordinare, fie după cererea directorului ministerial local, fie din oficiu, dacă ordinea publică sau interesele superioare ale Statului cer aceasta.Acelaşi drept îl are directorul ministerial în ce priveşte consiliile săteşti comunale, urbane sau rurale.În toate cazurile, suspendarea sau amânarea nu poate fi făcută pentru mai mult ca o lună. Articolul 349Ministerul de Interne, directorii ministeriali locali, prefecţii şi prim-pretorii, fiecare din resortul său, pot cere intervenţia forţei publice şi împrăştia orice întrunire ilegală a consiliilor asociaţiunilor judeţene, municipale, judeţene, comunale şi săteşti.Ei vor dresa un proces-verbal despre cele întâmplate, şi-l vor înainta ministerului public spre a supune judecăţii pe membrii consiliilor respective, potrivit art. 511. Articolul 350Dacă o adunare sătească, un consiliu sătesc comunal, municipal, judeţean sau al asociaţiunii judeţene refuză să execute o obligaţiune impusă de lege, autorităţile lor tutelare, în sfera competenţei lor, conform art. 323 pot, cu avizul conform al comitetului local sau al comitetului central de revizuire, să ia măsuri pentru executarea în contul autorităţii respective a acelei obligaţiuni. Articolul 351Consiliile săteşti, comunale, municipale, judeţene şi ale asociaţiunilor judeţene nu pot fi disolvate decât în următoarele trei cazuri: a) Când, după trei convocări consecutive, consilierii respectivi nu s`au adunat în numărul cerut de lege pentru validitatea deliberărilor, după ce a fost aplicată amenda conform cu art. 91, alin. III; b) Când numărul membrilor aleşi s`a redus din cauze legale la o jumătate şi nu s`a putut completa prin consilierii supleanţi; c) Când consiliul, ieşind din atribuţiunile sale, a luat hotărâri politice în corp constituit sau a făcut acte în contra siguranţei Statului.Actele izolate sau individuale ale membrilor consiliilor, chiar având acest caracter, nu atrag după ele disolvare a consiliului.Dar dacă aceste acte au fost săvârşite de delegaţia consiliului respectiv, fără complicitatea consiliului, membrii acestei delegaţiuni vor fi revocaţi şi vor pierde şi mandatul de consilieri, prin hotărârea dată de autoritate, cu procedura şi în condiţiunile prevăzute pentru disolvări.Aceeaş măsură se va aplica eventual primarilor săteşti şi comunali şi preşedinţilor delegaţiunii judeţene şi ai asociaţiunii judeţene generale, ca şi consilierilor cari individual, s`ar dovedi vinovaţi de abateri grave dela datorie.În cazul prevăzut de alin. c, directorul ministerial local pentru asociaţiunile judeţene, judeţe şi municipii şi prefectul pentru celelalte comune şi sate, raportând de îndată Ministerului de Interne, poate lua măsuri ca consiliile respective să nu se mai întrunească până ce va decide asupra dizolvării.În acest caz, însă, autoritatea competentă este datoare a se pronunţa asupra disolvării în termen de cel mult zece zile dela data când li s`au comunicat faptele cari au provocat suspendarea.Când adunarea sătească, ieşind din atribuţiunile sale, a luat hotărîri politice în corp constituit, sau a făcut acte contra siguranţei Statului, delegaţia judeţeană suspendă funcţionarea adunării săteşti, numind o comisiune interimară sau încredinţează administraţia satului consiliului comunal respectiv.Suspendarea se face pe o durată determinată, care în nici un caz nu poate fi mai mare de un an. Cei interesaţi pot ataca hotărîrea delegaţiei judeţene pe căile stabilite în această lege. Articolul 352Disolvarea trebuie să fie cerută pentru consiliul asociaţiunii judeţene, pentru consilii judeţene şi municipale, de directorul ministerial local, înaintea comitetului central de revizuire şi de preşedintele delegaţiei judeţene pentru celelalte consilii, înaintea comitetului local de revizuire.Disolvarea poate fi cerută pentru motivele arătate şi de Ministerul de Interne dacă autorităţile sus menţionate nu au cerut-o. Articolul 353Comitetul local sau comitetul central dă revizuire sesizate de cererea de disolvare ori de revocare, pot întreprinde şi ordona orice anchetă ar crede de cuviinţă.În orice caz, instanţa chemată a se pronunţa asupra dizolvării este datoare a asculta, înainte de luarea hotărîrii, pe reprezentanţii consiliului a cărui disolvare se cere şi va face menţiune despre aceasta în deciziunea de disolvare.Cei învinuiţi, în cazul când nu se prezintă personal, pot trimite memorii justificative.Faptul că membrii consiliului a cărui disolvare se cere nu se înfăţişează la chemare şi nici nu prezintă memorii în apărare, nu poate ţine pe loc procedura de disolvare care îşi urmează cursul. Articolul 354Decretele, deciziunile de disolvare, precum şi rapoartele ce le însoţesc se vor publica în Monitoarele sau Buletinele Oficiale respective.Actele de disolvare vor arăta şi data convocării alegătorilor pentru nouile alegeri cari vor fi fixate cel mult două luni după disolvarea rămasă definitivă. Articolul 355În cazul când disolvarea are loc pentru că membrii consiliului respectiv nu s`au adunat în număr legal, după trei convocări consecutive, sau pentru că numărul consilierilor a fost redus pe jumătate, disolvarea consiliului nu atrage după sine şi disolvarea delegaţiunii, dar în cazul prevăzut sub litera c, art. 351, odată cu disolvarea consiliului este disolvat de drept şi delegaţiunea respectivă şi revocat preşedintele ei sau, eventual, primarul şi ajutorii lui. Articolul 356În cazul când a fost disolvat numai consiliul, interesele ce i-au fost încredinţate vor fi administrate de delegaţiunea respectivă împreună cu preşedintele ei în limitele atribuţiunilor comisiunilor interimare, iar dacă şi aceasta a fost disolvată, directorul ministerial local, în ce priveşte administraţia asociaţiunii judeţene, va numi o comisiune interimară, compusă din reprezentanţii judeţelor, câte unul de fiecare. Pentru judeţe şi municipii, directorul ministerial va numi o comisiune interimară din cinci membri, iar pentru celelalte comune delegaţia judeţeană va numi o comisiune din trei membri, afară de oraşe reşedinţă în cari comisiunea interimară va fi de cinci membri.Dacă numai delegaţiunea a fost disolvată, consiliul respectiv va fi convocat, în cel mult 15 zile, spre a proceda la alegerea altei delegaţiuni. Articolul 357Puterile comisiunilor interimare sunt mărginite la actele de administraţiune; ele nu pot vota bugete, nici angaja finanţele decât în limitele bugetelor în curs; nu pot aproba socoteli şi nici face numiri de personal.În cazul când bugetul nu este votat, comisiunile interimare aplică bugetul anului anterior. Articolul 358În caz de disolvare a unui consiliu, pentru motivul prevăzut în art. 351, litera c, Ministerul de Interne ca şi toate organele tutelare şi cele de control au dreptul să sesizeze parchetul pentru a deschide acţiune publică în contra consilierilor ce s`ar găsi vinovaţi. Capitolul IV Dreptul de supraveghere şi control. Procedura de revizuire şi de reformare a deliberaţiunilor consiliilor administraţiunilor de autonomie locale şi mijlocele de atac împotriva lor Articolul 359Organele arătate în art. 324 au dreptul de supraveghere şi control, în sfera competenţei lor, asupra administraţiunilor de autonomie locală. Aceste organe pot atrage oricând luarea aminte a consiliilor şi a delegaţiilor respective asupra neregulelor şi a neglijenţelor constatate, cerându-le îndreptarea, iar în caz de neurmare să sesizeze comitetul local sau comitetul central de revizuire, după competenţa lor.În deosebi, ministrul de interne, personal şi prin inspectorii generali administrativi, pentru administraţiunile autonome din întreaga ţară; directorul ministerial local, atât personal cât şi prim-pretorii respectivi pot inspecta şi cerceta gestiunile şi toate actele administrative ale autorităţilor autonome şi eventual să se adreseze comitetului local sau comitetului central de revizuire.Aceleaşi drepturi vor avea comitetele locale de revizuire, precum şi delegaţiunea consiliului judeţean şi preşedintele ei - direct sau prin organele lor de inspecţie sau prin primarii comunelor rurale şi prim-pretorii - asupra autorităţilor autonome din resortul lor tutelar.În cazul în care inspecţia sau cercetarea va constata abuzuri şi călcări de lege cari cad în prevederile codului penal, sesizarea comitetului local şi a comitetului central de revizuire nu va împiedeca şi deschiderea acţiunii publice împotriva celor vinovaţi. Articolul 360Comitetele locale şi comitetul central de revizuire se vor pronunţa în sfera lor de competinţă, ca instanţă de apel şi revizuire, conform cu dispoziţiunile legii de faţă, în toate cazurile când legea cere aprobarea autorităţilor superioare pentru actele şi deliberaţiunile consiliilor, ale delegaţiunilor sau ale preşedinţilor lor, cum sunt: bugetele, impozitele, împrumuturi, lucrări.Comitetele locale de revizuire şi comitetul central de revizuire sunt datoare să-şi dea avizul asupra tuturor chestiunilor de gospodărie şi autonomie locală, tuturor autorităţilor superioare cari le-ar cere. Articolul 361Persoanele lezate de actele sau de deliberaţiunile organelor de administraţie autonomă locală, sau de refuzul acestora de a execută un act, ori de a presta un serviciu datorit, pe lângă acţiunea înaintată instanţei judiciare de drept comun sau de contencios, pot recurge la următoarele căi de atac împotriva acestor acte şi deliberaţiuni:1. Să adreseze plângerea lor autorităţii tutelare superioare cu drept de apel la comitetul local sau la comitetul central de revizuire, după competenţa lor.2. Să sesizeze direct comitetul local sau comitetul central de revizuire pentru a ajunge la revizuirea sau reformarea actului ori deliberaţiunii atacate, precum şi la executarea actului sau la prestarea serviciului datorit. Articolul 362Plângerea adresată autorităţilor tutelare superioare, precum şi acţiunea înaintea comitetelor locale şi a comitetului central de revizuire pot fi motivate de:1. Ilegalitatea actelor sau deliberaţiunilor atacate.2. Abuzul de putere sau neglijenţa organelor de execuţiune.3. Refuzul din partea lor de a face un act sau de a presta un serviciu datorit. Articolul 363Comitetul local sau comitetul central de revizuite sesizate fie de cererea organelor de supraveghere şi control, fie de plângerile părţile lezate pot lua următoarele deciziuni:1. Respingerea cererii sau plângerii ca neîntemeiate.2. Abrogarea actelor, deliberaţiunilor sau a dispoziţiunii atacate, cu injoncţiunea eventuală pentru cei în drept, ca în locul celor abrogate să fie aduse la îndeplinire un alt act, altă deliberaţiune sau altă dispoziţiune, în conformitate cu indicaţiunile date.3. Injoncţiunea organelor respective de a săvârşi actul sau de a presta serviciul datorit.4. În cazurile de mai jos, Comitetul local şi comitetul central de revizuire se pot ele înşile substitui autorităţilor ale căror deliberaţiuni sau dispoziţiuni sunt atacate, introducând modificările pe cari le-ar crede necesare în aceste deliberaţiuni şi dispoziţiuni sau chiar înlocuindu-le prin altele pe cari le-ar socoti conforme prescripţiunilor legale.Asemenea hotărîri nu pot însă fi luate decât în cazul când deliberaţiunile sau dispoziţiunile în chestiune, ori modificările lor nu privesc decât persoanele în cauză şi când comitetul local sau comitetul central de revizuire găseşte că toate împrejurările sunt pe deplin lămurite şi că soluţia ce urmează să fie dată decurge din dispoziţiunile legale necontestabile. Articolul 364Împotriva tuturor hotărîrilor comitetelor directorate de revizuire şi ale comitetului central de revizuire, ca instanţă de revizuire şi reformare a actelor şi a deliberaţiunilor, a autorităţilor de autonomie locală atât organele de supraveghere şi control, cât şi părţile interesate au deschisă calea de recurs la contenciosul administrativ. Titlul VII Dispoziţiuni comune Capitolul I Alegeri administrativeSECŢIA IPrincipii generale Articolul 365Consiliile judeţene şi comunale, afară de comunele rurale formate din mai multe sate, se aleg prin vot universal, egal, direct, secret, obligator, cu scrutin de listă, pe baza reprezentării proporţionale.Consiliile comunelor rurale formate din mai multe sate, se aleg deasemeni prin votul universal, egal, direct, secret, obligator, cu reprezentarea minorităţii pe temeiul scrutinului limitativ, după cum se specifică mai jos. Articolul 366Consilierii de drept la comuna urbană sunt desemnaţi de membrii corpurilor din cari fac parte.Cu 10 zile înainte de alegerile pentru comună, prefectul va convoca corpurile cari vor alege pe membrii de drept.Alegerea are loc sub preşedinţia unui magistrat, conform dispoziţiunilor legii.Ales este declarat candidatul care a întrunit majoritatea de voturi. Articolul 367Pentru alegeri în sate şi în comune formate dintr`un singur sat fiecare sat sau comună constituie o circumscripţie electorală.Când numărul alegătorilor dintr`un sat sau dintr`o comună ar trece peste 2.000, circumscripţia va putea fi împărţită în mai multe secţiuni, astfel ca fiecare secţiune să nu cuprindă mai mult de 1.500 alegători.Una din secţiuni va forma biroul electoral central, însărcinat cu totalizarea voturilor şi proclamarea rezultatului. Articolul 368Pentru alegerile consiliilor judeţene, întreg judeţul constituie o singură circumscripţie electorală, dar primul preşedinte al tribunalului, ca preşedinte al biuroului electoral judeţean, va împărţi judeţul în secţiuni de vot cari nu vor cuprinde mai mult de 2.000 de alegători.Biuroul central va totaliza voturile şi va proclama rezultatul. Articolul 369Pentru alegerile consiliilor în comunele formate din mai multe sate, satele din cuprinsul comunei vor fi grupate, altfel ca să formeze circumscripţii electorale din cari fiecare ar urma să aleagă câte 3 consilieri. Articolul 370Biurourile secţiunii de votare vor fi prezidate în comunele urbane reşedinţe, în toate alegerile administrative, de către judecătorii tribunalului de judeţ, şi dacă numărul acestora ar fi insuficient, de judecătorii de ocoale sau de ajutori de judecători de ocol, traşi la sorţi de prezidentul biuroului electoral central, în şedinţă publică, anunţată prin afişare cu cel puţin două zile libere înainte.În celelalte comune biurourile electorale vor fi prezidate de judecătorii de ocoale respectivi sau de ajutorii lor, în cazuri de absenţă justificată a judecătorului.În cazul când numărul magistraţilor chemaţi a prezida alegerile în comunele rurale ar fi insuficient faţă de numărul comunelor în cari urmează să se facă alegerea, prezidarea biurourilor electorale va avea loc pe grupe de comune învecinate, hotărîte prin tragere la sorţi. Articolul 371În ziua alegerii prezidentul biuroului electoral va fi asistat de unul din grefieri sau ajutorii de grefieri dela instanţa respectivă sau în lipsă de unul din funcţionarii grefei, delegaţi în acest scop. Articolul 372Propunerea listelor de candidaţi, completarea biuroului cu delegaţi şi asistenţi, pregătirea operaţiunilor de votare, măsurile de poliţie, votul şi procedura votării, se fac după normele stabilite în legea electorală. Articolul 373Până în termen de 1 an dela punerea în aplicare a acestei legi, fiecare comună va trebui să întocmească, pentru toţi cetăţenii cari au calitatea de membru al acelei comune, cărţi de identitate, în conformitate cu art. 17.Până la confecţionarea carnetelor de identitate, dreptul de alegător se va exercita pe baza cărţilor de alegători ce vor fi liberate potrivit legii actuale. Articolul 374Dacă vacanţele dintr`un consiliu ajung la o treime din numărul consilierilor aleşi, au loc obligatoriu alegerile complimentare.Alegerile complimentare pot avea loc şi înainte ca vacanţele să ajungă la o treime, dacă consiliul respectiv găseşte că pentru, bunul mers, al administraţiunii completarea e necesară şi hotărîrea sa este aprobată de instanţa tutelară.SECŢIA IIAlegători, eligibili Articolul 375Sunt alegători în alegeri administrative toţi membrii comunelor din circumscripţia respectivă, cu distincţia pentru dreptul de vot al femeilor, conform aliniatului următor, dacă au vârsta de 21 ani şi nu se află în nici unul din cazurile de incompatibilitate, incapacitate sau nedemnitate prevăzute de legea electorală şi prezenta lege.În alegerile pentru judeţ, comună şi sat, vor avea dreptul obligator de vot şi femeile, cari pe lângă celelalte condiţiuni prevăzute în legea de faţă şi în legea electorală pentru Adunarea deputaţilor şi Senat, vor îndeplini şi una din următoarele condiţiuni:1. Să aibă cunoştinţele ciclului inferior secundar, normal sau profesional.2. Să fie funcţionare la Stat, judeţ sau comună.3. Să fie văduve de răsboi.4. Să fie decorată pentru activitate în timpul răsboiului.5. Să fi făcut parte la promulgarea legii din conducerea societăţilor - cu personalitate juridică - cu scop de revendicări sociale, propagandă culturală sau de asistenţă socială. Articolul 376Pentru a fi eligibili în consiliul sătesc, comunal şi judeţean, candidatul, fără deosebire de sex, va trebui să aibă, pe lângă condiţiunile din articolul precedent, vârsta de 25 ani. Articolul 377Nu pot fi aleşi: a) Monahii; b) Militarii în activitate; c) Persoanele cari au contractat orice fel de întreprindere cu administraţiunea respectivă, fie direct, fie prin persoane interpuse; d) Funcţionarii Statului, directoratului, judeţului, ai comunei şi ai satelor, cu excepţiunea preoţilor, membrilor corpului didactic şi medicilor de spitale; e) Debitanţii de băuturi spirtoase în comunele rurale. Articolul 378Nimeni nu poate fi în acelaş timp membru în două consilii comunale sau judeţene. Articolul 379Membrii consiliului sătesc şi celui comunal nu pot face parte şi din consiliul judeţean, în afară de cei din municipii. Articolul 380Ascendenţii şi descendenţii, fraţii, surorile şi aliaţii de acelaş grad nu pot fi în acelaş timp membri ai aceluiaş consiliu, cu rezerva dispoziţiunilor, pentru consiliile săteşti şi comunale rurale, din art. 28, aliniatul penultim. Articolul 381Listele electorale pentru sate, comune şi judeţe, se întocmesc în conformitate cu legea electorală. Articolul 382Cetăţenii români, majori, cu distincţiunea dispoziţiilor relative la dreptul de vot al femeilor, neaflaţi în nici unul din cazurile de incapacitate sau nedemnitate arătate în legea electorală şi netrecuţi în liste, au dreptul de a cere înscrierea lor în listele electorale la primăria comunei ai cărei membri sunt, în timp de o lună dela punerea în aplicare a legii. Articolul 383După expirarea acestui termen, autoritatea comunală va întocmi, în termen de 10 zile, listele electorale.În sat şi în comune rurale autorităţile respective sunt obligate a înscrie din oficiu în lista electorală pe toate persoanele cari au dreptul de alegător, chiar dacă aceştia n`au făcut cereri.Primarii, secretarii săteşti şi notarii comunali, cari cu rea credinţă ar nesocoti această îndatorire, vor fi pedepsiţi cu închisoare dela o lună până la şase luni. Articolul 384Aceste liste întocmite în mod provizoriu, se afişează pe timp de 20 zile.Afişarea se va constata printr`un proces-verbal semnat de primar sau de locţiitorul său şi de secretar, cu arătarea datei şi a locurilor unde au fost făcute. Articolul 385Contestaţiunile privitoare la omisiuni sau ştergeri din liste se fac în conformitate cu legea electorală. Articolul 386În fiecare an, potrivit legii electorale, se va face revizuirea şi rectificarea listelor electorale. Articolul 387Cheltuelile pentru alcătuirea listelor electorale şi a cărţilor de alegător cad în sarcina comunei. Articolul 388Convocarea corpului electoral se face cu cel puţin o lună înainte de ziua fixată pentru alegerea de către directorul ministerial local pentru judeţe şi municipii, de prefect pentru oraşe, comune rurale şi sate. Articolul 389Ordonanţa de convocare se comunică preşedintelui biroului electoral şi se publică în "Monitorul Comunal", sau în lipsă în "Monitorul Judeţean", cu cel puţin o lună înainte de ziua alegerii şi se afişează la uşa tuturor primăriilor din circumscripţia respectivă, pe străzi şi în pieţele publice.SECŢIA IIIPropunerea candidaţilor Articolul 390Propunerea candidaturilor se face cu cel puţin 8 zile libere înainte de ziua fixată pentru votare şi până la orele 18 ale ultimei zile.Pentru alegerile administrative propunerea candidaturilor în sate, precum şi în comunele rurale şi urbane nereşedinţe, se face la judecătorul de ocol, în circumscripţia căreia se găseşte sediul circumscripţiei electorale respective.Propunerea candidaturilor în sate, comune rurale, comune urbane, reşedinţe şi nereşedinţe de judeţ şi pentru Consiliul judeţean, se poate face şi la notarii publici cari au competinţa de a legaliza semnăturile şi lua consimţimintele, urmând a fi prezentată judecătoriei de ocol sau tribunalului respectiv de un împuternicit al propunătorilor sau al candidaţilor.În capitalele de judeţ, propunerea se face la prim-preşedintele tribunalului respectiv.Propunerea trebuie făcută în scris, în două exemplare, semnată de un număr de cel puţin 10 alegători pentru alegerile consiliilor săteşti, de 15 alegători pentru alegerea consiliilor comunale rurale, de 20 alegători pentru comunele urbane şi de 30 alegători pentru consiliile municipale şi judeţene.Alegătorii propunători se vor prezenta în persoană sau prin mandatari. Magistratul care primeşte propunerile, se va asigura de identitatea lor şi dacă atât ei cât şi candidaţii figurează în listele electorale. Identitatea propunătorilor poate fi atestată de către primarul şi secretarul comunei lor, de un advocat sau de doi martori cunoscuţi personal de magistrat.În sate şi în comunele rurale propunerea candidaţilor se poate face şi verbal, dar numai în faţa judecătorului.Magistratul care a primit propunerile de candidaturi va lua act de declaraţiile făcute, va înregistra numele candidaţilor în ordinea cerută de propunători, dresând un proces-verbal. Articolul 391Fiecare listă trebuie să cuprindă un număr de candidaţi egal cu numărul consilierilor ce sunt de ales.Nimeni nu poate candida decât pe o singură listă. Articolul 392Odată cu depunerea candidaturilor sau cel mult până în preziua, alegerii, propunătorii sau candidaţii vor putea desemna judecătorului respectiv pentru fiecare listă şi pentru fiecare secţiune de votare, câte 2 alegători asistenţi şi câte 2 delegaţi. Articolul 393Candidaţii trebuie să declare, în scris sau verbal, în faţa magistratului competente, acceptarea cu cel puţin 8 zile libere înainte de ziua fixată pentru votare.În acelaş termen propunătorii au facultatea de a declara un semn distinctiv, care poate fi o figură geometrică sau să reprezinte un obiect material, dar care nu poate acoperi un spaţiu mai mare de un centimetru pătrat.Pentru sate, acceptarea candidaturilor se va putea face şi înaintea primarului şi a notarului comunal, care, după ce le vor certifică, le vor înainta judecătorului respectiv. Articolul 394Se consideră nule şi neavenite listele cari conţin un număr mai mare sau mai mic de candidaţi decât cel cerut de lege.Pentru alegerile consiliilor în comunele rurale formate din mai multe sate, fiecare listă propusă pentru o circumscripţie, va cuprinde obligator 3 nume. Articolul 395În prima zi după expirarea termenului de primirea candidaturilor şi dacă sunt mai multe liste de candidaţi, va dispune imprimarea buletinelor de vot.Dacă nu se propune decât o singură listă de candidaţi, în termen legal, preşedintele tribunalului pentru judeţe, municipii şi oraşe reşedinţe de judeţ, şi judecătorul de ocol pentru celelalte comune urbane şi rurale şi pentru sate, proclamă aleasă unica listă depusă a doua zi după expirarea termenului de propunere şi aduce aceasta la cunoştinţa publicului.SECŢIA IVBuletinele de vot Articolul 396Buletinul de vot va avea forma unei coli de hârtie de scrisori în patru pagini, pe care sunt imprimate toate listele de candidaţi depuse.Dimensiunile se vor stabili de către magistratul care dispune imprimarea, ţinând seama de numărul, listelor depuse.Nici într`un caz buletinul nu va depăşi formatul unei coli obişnuite de hârtie de scris.Toate dispoziţiunile privitoare la buletinele de vot arătate în legea electorală se aplică şi în alegerile administrative. Articolul 397Cheltuelile pentru tipărirea buletinelor se suportă de către sat, comună sau judeţ. Candidaţii după listele cari n-au obţinut cel puţin 10 la sută din totalul voturilor, vor plăti cota parte din cheltuelile făcute. Cuantumul se stabileşte de preşedintele biuroului central electoral pentru judeţ şi pentru comunele unde sunt mai multe secţiuni, şi de judecătorul de ocol respectiv pentru sate şi celelalte comune.SECŢIA VOperaţiunile de votare Articolul 398Alegătorii se prezintă la vot şi primesc dela preşedintele biuroului buletinul conţinând toate listele cari s`au propus, precum şi o ştampilă care are imprimat cuvântul "votat". Preşedintele biroului se asigură de identitatea alegătorului şi explică modul de votare.Alegătorii intră în camera de vot, aplică ştampila "votat" pe lista pe care o aleg şi prezintă apoi preşedintelui îndoit în patru, purtând în afară partea pe care este aplicat sigiliul preşedintelui. Articolul 399Toate dispoziţiunile privitoare la operaţiunile votării, cuprinse în legea generală electorală, se aplică şi în materie de alegeri administrativeÎn tot timpul cât durează operaţiunea votării, dela început şi până la proclamarea rezultatului votării, preşedintele biuroului electoral n`are voie să părăsească localul (camera) în care se face votarea, nici în timpul suspendării operaţiunilor votării.SECŢIA VICentralizarea voturilor, repartiţia şi atribuţia mandatelor Articolul 400După închiderea scrutinului, dacă este o singură secţiune de votare, preşedintele biuroului respectiv face totalizarea rezultatului pentru fiecare listă în parte.Dacă au funcţionat mai multe biurouri de votare, rezultatele constatate la fiecare secţie se concentrează îndată după închiderea scrutinului şi dresarea proceselor-verbale, la biuroul electoral care a fost însărcinat cu totalizarea voturilor şi proclamarea rezultatului.Preşedintele acestui biurou, ajutat de grefierii biuroului şi la alegerile pentru judeţ şi pentru comune reşedinţe de judeţ de unul din judecătorii tribunalului ce se va delega de preşedintele biuroului central, procede la totalizarea rezultatului pentru fiecare listă în parte. Articolul 401În alegeri pentru consiliile comunelor formate din mai multe sate, în cazul când au fost mai multe liste de candidaţi, se proclamă aleşi primii 2 candidaţi ai listei care a întrunit majoritatea absolută şi unul depe lista minoritară care a întrunit cel puţin 20 la sută din voturi şi anume: primul candidat depe lista cu cele mai multe voturi.Dacă nici una din listele minoritare n`au întrunit 20 la sută din voturi, se proclamă ales al treilea canditat depe lista majoritară.În cazul când nici una din liste n`a întrunit majoritatea absolută de voturi şi numai două din ele au întrunit minimum de 20 la sută din voturi, se proclamă aleşi primii 2 candidaţi depe lista cu mai multe voturi şi primul candidat depe cealaltă listă.În cazul când 3 sau mai multe liste vor întruni minimum de 20 la sută din voturi, fără să aibe nici una majoritatea absolută, se proclamă aleşi primii candidaţi depe cele 3 liste cu mai multe voturi.În cazul când nici una din liste n`a întrunit procentul de 20 la sută din voturi, alegerea se repetă.Repartiţia mandatelor în alegeri săteşti şi alegeri pentru celelalte comune şi pentru judeţe se face proporţional cu massa electorală a fiecărei liste faţă de numărul total al voturilor exprimate.Lista minoritară, spre a putea participa la repartizarea mandatelor, trebuie să întrunească cota de 20 la sută din voturi.Se stabileşte proporţia între liste în procente.La stabilirea procentului fracţiunile de sub 0,5 la sută nu sunt luate în seamă, cele peste 0,5 la sută se consideră ca întregi.Fiecare listă va dobândi un număr de locuri corespunzător procentului electoral stabilit.Restul de locuri neatribuite se va repartiza listelor după importanţa massei electorale în ordinea numărului de voturi obţinute.Desemnarea candidaţilor aleşi se va face de preşedinte în ordinea depe fiecare listă.Preşedintele biuroului electoral este obligat a comunica prefectului de judeţ, în copie, procesul-verbal de proclamarea rezultatului. Articolul 402Candidaţii nealeşi se declară de supleanţi.La vacanţă, prin deces, demisiune sau orice alte împrejurări, supleantul va fi chemat, în ordinea clasificării, să înlocuiască pe titularul acelei liste dacă consiliul, în urma verificării ce va face, găseşte că întruneşte condiţiunile cerute de lege.În caz contrar drepturile lui trec asupra supleantului următor depe aceeaş listă.Dacă nu vor mai fi supleanţi pe aceeaş listă, locul rămâne vacant, neputându-se recurge la supleanţii înscrişi pe alte liste.În alegerile complimentare consilierii se aleg cu majoritate de voturi şi-şi pierd mandatul odată cu întreg consiliul. Articolul 403Dosarele alegerilor pentru sate, comunele rurale şi oraşe, se înaintează în termen de 24 ore preşedintelui delegaţiei judeţene ale judeţelor şi municipiilor, comitetului local de revizuire, iar ale alegerilor pentru asociaţiunea judeţeană directorului ministerial local.SECŢIA VIIContestaţiunile Articolul 404În tot timpul cât figurează operaţiunea electorală şi în 10 zile libere după proclamarea rezultatului, 10 alegători în alegerile pentru sate şi comune rurale şi 25 alegători în celelalte alegeri, precum şi candidaţii asistenţi şi delegaţii individuali pot face contestaţiuni scrise asupra oricărei operaţiuni electorale dela convocarea corpului electoral şi până la proclamarea rezultatului alegerii.Contestaţiunile se depun la preşedintele biuroului de votare până la proclamarea rezultatului. După proclamarea rezultatului ele se adresează, autorităţilor cărora au fost înaintate dosarele respective, conform cu dispoziţiile articolului precedent.Asupra contestaţiunilor judecă, ca primă instanţă, în cazul alegerii membrilor consiliului sătesc şi a consilierilor, pentru comune rurale şi oraşe, delegaţia consiliului judeţean; în cazul alegerii consilierilor municipali şi judeţeni, comitetul local de revizuire în termen de 10 zile după trecerea timpului de contestaţiuni.Contestatorii vor fi citaţi la ziua fixată pentru judecarea contestaţiei şi vor putea expune motivele contradictorii cu aleşii, fie oral, fie prin memorii scrise.Autorităţile sesizate de contestaţiuni pot ordona orice anchete şi cercetări.Deciziunile delegaţiei consiliului judeţean se pot apela la comitetul local de revizuire în termen de 10 zile dela pronunţare.Deciziunile comitetului local de revizuire, date în primă instanţă, se pot apela în acelaş termen la comitetul central de revizuire. În ambele cazuri rămâne deschid recursul la înalta Curte de casaţie în termen de 15 zile dela comunicare.Contestaţiunile în ce priveşte alegerile pentru consiliul asociaţiunii judeţene, se judecă în primă şi ultimă instanţă de comitetul central de revizuire, cu drept de recurs la Curtea de casaţie în termen de 15 zile dela comunicare.Deciziunile definitive se comunică contestatorilor şi se publică în "Monitorul Oficial" al directoratului, în "Monitorul Oficial" al judeţelor şi al comunelor respective. Articolul 405Chiar fără să existe contestaţiune, instanţa însărcinată de lege cu controlul legalităţii alegerilor, va putea invalida din oficiu alegerile efectuate. În contra acestei hotărâri se poate face apel şi recurs conform articolului precedent.SECŢIA VIIIGratuitatea procedurii şi penalităţii Articolul 406Toate actele de orice natură privitoare la înscrieri în listele electorale, alegeri ca contestaţiuni sunt scutite de timbre. Articolul 407Penalităţile din legea electorală pentru Corpurile legiuitoare şi dispoziţiunile luate prin acea lege pentru a asigura obligativitatea votului, secretul votului, a preveni şi pedepsi fraudele electorale, sunt aplicabile şi în alegerile administrative. Capitolul II Despre bunuri şi lucrăriSECŢIA IAdministrarea bunurilor Articolul 408Toată averea mişcătoare şi nemişcătoare a satelor, comunelor, municipiilor, judeţelor şi a asociaţiunilor judeţene generale, precum şi a stabilimentelor şi instituţiunilor de utilitate publică şi de binefacere, ce depind de ele, va fi trecută în câte un inventar general.Aceste inventării vor fi întocmite în trei exemplare, dintre cari unul pentru autoritatea respectivă, altul pentru autoritatea tutelară şi cel de al treilea pentru Casa de asigurare a Ministerului de Interne. Articolul 409Inventarul general e ţinut la curent cu toate modificările aduse averii în cursul anului, cu îndatorirea pentru primari, preşedinţii delegaţiei judeţene şi ai delegaţiilor consiliilor judeţelor asociate, ca la finele fiecărui an să înainteze autorităţilor ce sunt în posesiunea inventarului general, un extras fidel, verificat şi semnat de ei şi de secretari, de toate modificările operate în cursul acelui an.Serviciile autorităţilor tutelare vor fi datoare să opereze în registrele generale toate modificările transmise şi să ţină în evidenţă situaţiunea averii fiecărei administraţiuni. Articolul 410Actele de disposiţiune privitoare la imobilele şi drepturile imobiliare, precum: vânzările, cumpărările, schimburile, ipotecile, tranzacţiunile şi compromisiunile, renunţările şi recunoaşterile de drepturi, delimitarea şi împărţirea imobilelor în devălmăşie fără intervenţia justiţiei, schimbarea destinaţiunii bunurilor menite uzului public, nu pot fi hotărâte de adunările şi consiliile săteşti, de consiliile comunale, municipale, judeţene şi ale asociaţiilor judeţene, dacă valoarea lor trece de a 20-a parte din venitul ordinar, decât cu aprobarea autorităţii în drept a i-o da, potrivit art. 323.Se exceptează cedările de mici porţiuni de terenuri făcute de comune proprietarilor învecinaţi pentru alinierea stradelor. Aceste terenuri pot fi vândute, oricare ar fi valoarea lor, în virtutea numai a planului de aliniere aprobat, cu preţurile şi în condiţiunile hotărîte de consiliul comunal, fără altă aprobare.Dacă proprietarul învecinat nu convine asupra preţului şi condiţiunilor, el este în drept a cere fixarea lor prin justiţie, iar dacă refuză a cumpără terenul, comuna poate cere exproprierea întregii proprietăţi. Articolul 411Darurile şi legatele de averi mişcătoare şi nemişcătoare făcute satelor, comunelor, municipiilor, precum şi judeţelor sau asociaţiunilor judeţene, se vor primi de consiliul respectiv numai cu aprobare, potrivit art. 345, când primirea se face fără beneficiu de inventar, când darurile şi legatele cuprind condiţiuni sau sarcini, ori când intervin reclamaţiuni privitoare la succesiune.Dacă consiliul, putând primi un dar sau legat fără aprobare, îl refuză, hotărârea sa poate fi atacată cu apel de orice alegător la delegaţia judeţeană pentru sate şi toate comunele, afară de municipii; pentru municipii şi judeţe la comitetul local de revizuire, iar pentru asociaţiuni judeţene la Ministerul de Interne care va hotărî după avizul comitetului central de revizuire.Donaţiunile şi legatele consistând din averi mobiliare şi imobiliare făcute unui stabiliment public, departament de Stat, comună, municipiu, judeţ sau asociaţiune judeţeană, sau în scop de a se fonda asemenea stabilimente, se consideră ca făcute satului, comunei, municipiului, judeţului sau asociaţiunii judeţene, păstrându-şi destinaţiunea. Articolul 412Satele, comunele, municipiile, judeţele şi asociaţiunile judeţene pot ceda gratuit imobilele din domeniul lor privat, a căror valoare nu ar trece de a 20-a parte din veniturile ordinare, anuale, societăţilor de binefacere sau de utilitate publică, recunoscute ca persoane juridice şi cari contribuesc prin opera lor la îndeplinirea sau uşurarea sarcinilor publice.În cazul când valoarea lor întrece a 20-a parte din veniturile lor, le pot ceda cu aprobarea directoratului ministerial. Articolul 413Arendările, închirierile şi în genere exploatările de bunuri hotărîte de adunările şi sfaturile săteşti, de consiliile comunale, municipale, judeţene sau ale asociaţiunilor judeţene, sunt supuse aprobării, conform art. 345, dacă se fac pe un termen mai mare de 3 ani. Articolul 414Când supunerea la aprobare a hotărîrii consiliilor atârnă de valoarea unui imobil, această valoare, în caz de vânzări, arendări şi închirieri, se socoteşte a fi cea rezultată la licitaţiune, fară care contractul nu poate fi încheiat.Înainte de licitaţie serviciul tehnic al autorităţii respective, sau în lipsa acestuia, serviciul autorităţii tutelare va face o evaluare care va servi de bază licitaţiei.În caz de schimburi, cedări gratuite de terenuri, cumpărări, tranzacţiuni şi compromisuri, renunţări şi recunoaşteri de drepturi, delimitări şi împărţiri de imobile în devălmăşie, fără intervenţia justiţie valoarea imobilelor şi a drepturilor imobiliare se va stabili prin expertiza făcută pentru sate, comune rurale şi oraşe, prin serviciul tehnic al judeţului, iar pentru municipii, judeţe şi asociaţiuni judeţene prin serviciul tehnic al directoratului. Articolul 415Tranzacţiunile şi compromisele relative la averi mobiliare, precum şi renunţările şi recunoaşterile de asemenea drepturi, sunt supuse aprobării delegaţiei judeţene dacă valoarea lor trece de 10.000 lei la sate şi de 25.000 lei la comunele rurale şi la comunele urbane nereşedinţe şi de 50.000 lei la comunele urbane reşedinţe.Dacă valoarea trece de 25.000 lei la sate, de 50.000 lei la comunele rurale şi la comunele urbane nereşedinţe, de 100.000 lei la comunele urbane reşedinţe de judeţ şi de 200.000 lei la judeţe şi municipii, aprobarea se va da de comitetul local de revizuire, iar dacă valoarea trece de 50.000 lei pentru sate, de 75.000 lei pentru comunele rurale şi pentru comunele urbane nereşedinţe, de 150.000 lei pentru comunele urbane reşedinţe, precum şi atunci când valoarea trece de 300.000 lei pentru municipii, judeţe şi asociaţiunile judeţene, aprobarea se va da de Ministerul de Interne cu avizul comitetului central de revizuire. Articolul 416Satele, comunele, municipiile, judeţele şi asociaţiile judeţene pot contracta fără aprobare şi prin bună învoială lucrări urgente şi furnituri până la concurenţa sumelor de mai jos:Până la 1.000 lei când venitul ordinar nu este mai mare de 10.000 lei anual; până la 5.000 lei când venitul este mai mare de lei 10.000 dar nu trece de 50.000 lei; până la lei 10.000 când venitul este mai mare de 50.000 lei dar nu trece de lei 100.000; până la 25.000 lei când venitul este mai mare de lei 100.000 dar nu trece de 500.000 lei; până la 50.000 lei când venitul este mai mare de 500.000 lei dar nu trece, de 1.000.000 lei; până la 100.000 lei, când venitul este mai mare de 1.000.000 lei dar nu trece de 2.000.000 lei; până la 200.000 lei când venitul nu trece de 4.000.000 lei şi până la 400.000 lei când venitul este mai mare.Adunările şi consiliile săteşti, comunale, municipale, judeţene şi ale asociaţiunilor judeţene, în asemenea cazuri, vor delega pe doi din membrii lor spre a face recepţia lucrărilor şi furniturilor contractate; copie depe această delegaţiune va fi alăturată la procesul-verbal de recepţiune.Când valoarea lucrărilor este de mică importanţă, cu recepţia se va delega un funcţionar din localitatea unde s`a făcut lucrarea.Caracterul de urgenţă a lucrărilor va fi învederat printr`un referat al şefului serviciului respectiv; în cazul când urgenţa este datorită neglijenţei de serviciu, funcţionarul va fi pedepsit pentru rea administraţie. Articolul 417Toate contractările satelor, comunelor, municipiilor, judeţelor şi ale asociaţiunilor judeţene, afară de excepţiunile prevăzute în articolul precedent şi în art. 70 al legii asupra contabilităţii publice, nu se pot face decât pe baza unei licitaţiuni ţintă în condiţiunile stabilite de acea lege.SECŢIA IILucrările şi programul lor Articolul 418Orice construcţiuni şi reconstrucţiuni şi în genere orice lucrări pe seama satului, comunei, municipiului, judeţului şi asociaţiunii judeţene nu se pot executa decât în virtutea unor planuri şi devize prealabil întocmite şi aprobate de consiliul respectiv. Articolul 419Serviciile tehnice ale satelor, ale comunelor sau ale judeţelor vor face studiile şi vor întocmi planurile, devizele şi caietele de sarcini necesare pentru sate şi comunele rurale.Pentru staţiunile balneare şi climaterice, pentru comunele urbane, municipii, judeţe şi asociaţiuni judeţene, aceste studii, planuri, devize şi caiete de sarcini se vor face de serviciile tehnice respective, putându-se încredinţa şi specialiştilor particulari în cazuri în cari serviciile tehnice n`ar fi în măsură să le execute.Dacă valoarea lucrărilor trece de 50.000 lei pentru sate, comune rurale, comune urbane nereşedinţe şi staţiuni balneare sau climaterice; de 100.000 lei până la 300.000 lei pentru comunele urbane reşedinţe, aprobarea planurilor, devizelor şi caietelor de sarcini, din punct de vedere tehnic, se dă de şeful serviciului ministerial local al Ministerului de Lucrări Publice.La lucrări peste această valoare, precum şi la lucrări peste 500.000 lei pentru municipii, judeţe şi asociaţii judeţene, aprobarea din punct de vedere tehnic, a planurilor, devizelor şi caietelor de sarcini, se dă de consiliul tehnic superior din Ministerul de Lucrări Publice. Nu vor fi trimise spre examinarea consiliului tehnic superior, oricare ar fi valoarea lor, proiectele pentru aprovizionări de materiale de întreţinere a drumurilor. Articolul 420Executarea lucrărilor aprobate se va da în întreprindere prin licitaţiune, după formele şi în condiţiunile prevăzute de legea asupra contabilităţii publice, pe baza planurilor, caietelor de sarcini şi celorlalte acte accesorii. Articolul 421Când lucrările sunt a se execută fie prin concesiuni în schimbul unei anuităţi sau cu drepturi pentru concesionari de a face exploatarea în folosul lor pe un timp oarecare, adunările şi consiliile săteşti comunale, municipale, judeţene şi ale asociaţiunilor judeţene vor trebui să ia avizul consiliului tehnic superior din Ministerul Lucrărilor Publice, iar aprobarea se va da în condiţiunile prevăzute pentru împrumuturi prin art. 442. Articolul 422Fiecare sat, comună, municipiu, judeţ şi asociaţie judeţeană va întocmi un plan general de lucrări ce-şi propune să execute în curs de cinci ani şi va arăta în acelaş timp mijloacele pentru realizarea acestor lucrări.Programul nu va putea fi pus în lucrare decât după aprobarea delegaţiunii judeţene pentru sate şi comune rurale, şi comitetului local de revizuire pentru comunele urbane, municipale şi judeţe.Pentru asociaţiile judeţene generale aprobarea se va da de Ministerul de Interne cu avizul Consiliului tehnic superior.Primul, program va fi întocmit în cursul unui an după punerea în aplicare a legii. Articolul 423În cursul periodului de executare a unui program, nu se pot executa lucrări neprevăzute într`însul decât în cazuri de forţă majoră şi numai cu învoirea autorităţii care a aprobat programul. Capitolul III Administrarea finanţelorSECŢIA IDispoziţiuni generale Articolul 424Finanţele satelor, comunelor, judeţelor şi ale asociaţiunilor judeţene se administrează după dispoziţiunile legii asupra contabilităţii publice, întrucât legea de faţă nu derogă expres dela dânsele. Articolul 425Veniturile şi cheltuelile satelor, comunelor, judeţelor şi ale asociaţiunilor judeţene, precum şi ale aşezămintelor şi instituţiunilor dependinţe de dânsele, sunt stabilite pentru fiecare an financiar, prin bugetele respective votate şi aprobate în formele prevăzute de prezenta lege.Anul financiar începe dela 1 Ianuarie şi se termină la 31 Decemvrie următorExerciţiul de executare al bugetului expiră odată cu anul financiar pentru sate, comune rurale şi comune urbane şi se prelungeşte cu şase luni pentru municipii şi judeţe. Articolul 426Încasările ce se fac de autorităţile locale pentru Stat sau alte autorităţi locale, precum şi acelea făcute de organele Statului pentru autorităţile locale, nu dau drept la remiză sau la participarea cheltuelii, la personal şi material a serviciilor respective de impunere şi percepere.SECŢIA IIImpozite şi taxe Articolul 427Satele, comunele şi judeţele sunt autorizate ca pentru acoperirea cheltuielilor să perceapă impozite directe şi impozite indirecte prevăzute în legile în vigoare, precum şi taxele pentru serviciile înfiinţate pentru interesul particular al locuitorilor. Articolul 428Veniturile asociaţiunilor judeţelor provin din:1. Subvenţiile Statului.2. Contribuţiunile judeţelor şi municipiilor.3. Din produsul impozitelor judeţene, anume destinate de administraţiunile respective pentru a acoperi cheltuelile necesare în interesul comun al judeţelor asociate.4. Din cotizaţiile încassate pentru serviciile speciale. Articolul 429Cotele adiţionale asupra veniturilor înfiinţate prin art. 72 din legea asupra unificării contribuţiunilor directe cuvenite comunelor, formate din mai multe sate, rămân acelor comune în proporţia de 75 la sută; restul de 25 la sută din aceste cote trece ca venituri ale satelor.Deasemenea 50 la sută din cotele adiţionale cuvenite judeţelor vor trece ca venituri ale asociaţiunilor judeţene. Articolul 430Dacă cheltuelile normale şi periodice nu pot fi acoperite din veniturile generale ale acestor autorităţi completate cu acelea obţinute pe baza articolului precedent, se vor putea înfiinţa temporar cote adiţionale suplimentare, asupra veniturilor prevăzute în art. 72 din legea asupra contribuţiunilor directe, cari nu vor putea depăşi 50 la sută din cotele cele sunt afectate prin acel articol. Articolul 431În cazul când se ivesc cheltueli ocazionale urgente, cari nu pot fi acoperite, din veniturile obişnuite, se vor putea înfiinţa cote adiţionale extraordinare limitate la 50 la sută din cotele adiţionale. Articolul 432Comunele rurale, comunele urbane şi judeţele mai pot percepe: a) Cotizaţiuni pentru crearea sau întreţinerea de îmbunătăţiri excepţionale cari nu pot fi suportate din veniturile generale şi cari folosesc în deosebi unei categorii de locuitori sau unei părţi din teritoriul lor; b) Prestaţiuni în natură pentru îndeplinirea unor servicii excepţionale şi urgente, provocate de inundaţii, incendii, înzăpeziri, etc. Articolul 433Impozitele directe şi indirecte se pot înfiinţa numai în cadrul legilor generale de impunere în vigoare.Cotele prevăzute prin acele legi sunt socotite ca maximale, aşa că se pot fixa şi cote inferioare. Articolul 434Taxele pentru serviciile înfiinţate în interesul particular al locuitorilor, vor fi fixate chiar prin regulamentele de înfiinţare a acelor servicii.Cuantumul lor se va socoti astfel ca să acopere cel puţin amortizarea capitalului învestit şi cheltuelile periodice de întreţinerea serviciilor.Ele se pot arenda prin licitaţie publică, cu aprobarea organelor tutelare respective. Articolul 435Cotizaţiunile se încasează numai dela locuitorii cari se folosesc de îmbunătăţirile sau serviciile excepţional, create.Un regulament de administraţie publică va determina condiţiunile în cari se pot înfiinţa cotizaţiuni, modul cum se vor consulta în prealabil locuitorii interesaţi, precum şi cum vor fi repartizate asupra acestor locuitori. Articolul 436Se pot cere prestaţiuni de serviciu în natură, numai în cazuri de calamităţi, cum sunt inundaţii, incendii, înzepeziri, etc.Încheierea pentru înfiinţarea lor va prevede sumele ce trebuiesc plătite de către locuitorii cari din cauze bine constatate nu pot presta serviciul în natură. Articolul 437Înfiinţarea de impozite directe şi indirecte, precum şi modificarea lor, se face numai prin încheieri ale adunărilor şi ale consiliilor respective, adoptate cu o majoritate de două treimi din numărul membrilor ce le compun.Hotărîrile consiliilor cari înfiinţează impozite sau taxe noui, înainte de a fi înaintate spre aprobare autorităţilor tutelare, vor fi supuse votului obştesc al locuitorilor satului, în conformitate cu dispoziţiunile art. 62, aliniatul ultim.Încheierea adunărilor sau a consiliilor respective în această privinţă trebuie afişată în curs de 15 zile la cassa sătească, comunală, municipală sau judeţeană şi publicată în foaia oficială locală şi în alte jurnale de vor fi.Împotriva acestor încheieri, oricine poate adresa, reclamaţiuni înlăuntrul acestui termen, la autoritatea respectivă. După, expirarea termenului de 15 zile dela afişarea hotărîrii constatată prin procesul-verbal, consiliul respectiv se întruneşte şi deliberează asupra reclamaţiunilor primite.Încheierile consiliului, dimpreună cu toate reclamaţiunile şi actele relative, se înaintează spre aprobare la autoritatea tutelară, după normele şi cu procedura stabilită de legea de faţă. Articolul 438Încheierile pentru cotele adiţionale suplimentare şi extraordinare trebuesc aprobate de comitetul local de revizuire pentru sate şi comune rurale şi urbane şi de Ministerul de Interne de acord cu Ministerul de Finanţe, în urma avizului comitetului central de revizuire, pentru municipii şi judeţe. Încheierele vor fi însoţite de expuneri complete asupra situaţiunii financiare. Articolul 439Comunele, în afară de impozitele prevăzute prin legea drumurilor, mai pot înfiinţa prin regulamente, taxe pentru uzul excepţional al drumurilor.Aceste taxe se plătesc numai pentru vehicule întrebuinţate în mod continuu pentru transportul de persoane şi materiale de către cei cari fac această meserie sau de comercianţi şi industriaşi.Ele se socotesc pentru fiecare vehicul pe zi, pe lună sau pe an. Articolul 440În cazurile când consiliile comunale sau judeţene hotărăsc înfiinţarea unor impozite neprevăzute în lege, sau un cuantum mai mare decât cel legal, încheierile lor aprobate de autoritatea tutelară, se înaintează pe cale ierarhică Ministerului de Interne, care cu încuviinţarea Consiliului de Miniştri, formează proiectele de legi necesare. Articolul 441Repartiţia sumelor încasate de Ministerul de Finanţe din veniturile comune ale Statului, asociaţiilor judeţelor comunelor şi satelor, se va face cu participarea primarului municipiului Bucureşti, ca reprezentant al comunelor, a preşedintelui delegaţiunii consiliului judeţului Ilfov, ca reprezentant al judeţelor şi a preşedintelui delegaţiunii asociaţiunii judeţene din resortul directoratului ministerial Bucureşti, ca reprezentant al asociaţiilor judeţene.SECŢIA IIIÎmprumuturi Articolul 442Împrumuturile se hotărăsc de adunările şi de consiliile săteşti/comunale, municipale, judeţene sau ale asociaţiilor judeţene, prin încheieri adoptate cu majoritatea de două treimi a membrilor ce le compun, cu rezerva dispoziţiunilor legilor de faţă, relative la administraţiunile săteşti şi numai dacă vor fi prevăzute în bugete, odată cu votarea lor, mijloacele pentru acoperirea intereselor şi a amortizării.Încheierile se afişează şi se publică în condiţiunile prevăzute pentru impuneri, cu aceleaşi drepturi de reclamaţiune.Încheierile consiliilor săteşti prin cari se hotărăsc împrumuturile, înainte de a fi înaintate spre aprobarea autorităţii tutelare, vor fi supuse, în conformitate cu dispoziţiunile art. 62 aliniatul ultim, votului obştesc al locuitorilor satului.Aprobarea, dacă anuitatea împrumutului unită cu celelalte sume datorite pentru împrumuturi şi contracte pe baza de anuităţi, nu trece peste a 20-a parte din veniturile periodice ale bugetului, sau dacă durata împrumutului sau contractului nu este mai mare de zece ani, se dă pentru sate, comune rurale şi urbane de delegaţia judeţeană, pentru municipii şi judeţe de comitetul local de revizuire, iar pentru asociaţiunea judeţeană de Ministerul de Interne, cu avizul comitetului central de revizuire.Împrumuturile pe termen de 10-25 ani, precum şi acelea ale căror anuităţi sau plăţi anuale, unite cu celelalte sume datorate pentru împrumuturile sau contractele anterioare, nu trec de a 10-a parte din veniturile ordinare ale bugetului, se aprobă pentru sate, comunele rurale şi urbane, de comitetul local de revizuire, iar pentru municipii, judeţe şi asociaţiuni judeţene de Ministerul de Interne, cu avizul comitetului central de revizuire şi cu aprobarea Consiliului de Miniştri.Pentru împrumuturile cari întrec prevederile din aliniatul precedent se cere o lege.Nu se poate contracta sau începe o lucrare până nu se va realiza împrumutul destinat pentru acea lucrare.Sunt supuse dispoziţiunilor din acest articol angajările de lucrări sau concesiuni a căror plată se stipulează în anuităţi, cu sau fără dobândă, sau cu dreptul pentru concesionari de a face exploatarea în folosul lor, pe un timp oarecare, precum şi cumpărările de imobile cari se plătesc în mai multe rate anuale.Nu se vor aproba încheierile relative la împrumuturi, dacă nu se constată că bugetul are disponibilităţi pentru acoperirea dobânzilor şi amortizărilor, fără a se atinge suma necesară pentru cheltuieli periodice. Articolul 443Împrumuturile se pot contracta la autorităţile publice şi la casele lor de credit, precum şi la orice instituţiune sau persoană particulară.Împrumuturile cu obligaţiuni trebuesc aprobate prin lege. Articolul 444Încheierile pentru aprobarea împrumuturilor vor conţine toate amănuntele convenţiei de împrumut şi vor indica pe împrumutători.SECŢIA IVVenituri Articolul 445Veniturile satelor, comunelor, judeţelor şi asociaţiunilor judeţene, se împart în venituri periodice şi venituri accidentale sau extraordinare. Articolul 446Veniturile periodice sunt toate acele venituri cari, în mod normal, alimentează bugetele, precum:Impozitele directe şi indirecte;Taxele serviciilor înfiinţate în folosul particular al locuitorilor, precum şi din uzul excepţional al drumurilor, din închirierea, arendarea sau exploatarea proprietăţilor;Subvenţiuni;Amenzi;Orice alte venituri normale şi periodice. Articolul 447Veniturile accidentale sau extraordinare sunt:Cotele adiţionale suplimentare;Cotele adiţionale extraordinare;Cotizaţiile şi prestaţiile;Excedentele anuale;Împrumuturile, darurile şi legatele în bani, sumele rezultate din vânzarea imobilelor. Articolul 448Cotele adiţionale suplimentare vor servi numai pentru acoperirea cheltuielilor normale şi periodice, cari nu se pot acoperi din veniturile anuale, iar cotele adiţionale extraordinare, numai pentru cheltuelile în vederea cărora, au fost înfiinţate. Articolul 449Cotizaţiile şi sumele rezultate din rescumpărarea prestaţiunilor în natură se vor întrebuinţa numai în scopul pentru care a fost create. Articolul 450Excedentele anuale se vor întrebuinţa numai pentru lucrări de înzestrare. Articolul 451Împrumuturile vor servi numai pentru scopurile în vederea cărora au fost contractate. Articolul 452Darurile şi legatele în bani se vor Întrebuinţa numai conform dorinţei donatorului sau legatarului.SECŢIA VCheltuieli Articolul 453Cheltuielile satelor, comunelor, judeţelor şi ale asociaţiunilor judeţene se împart în cheltueli normale şi periodice, şi în cheltuieli ocazionale sau extraordinare. Articolul 454Se consideră cheltuieli normale şi periodice toate cheltuelile de personal şi material necesar pentru asigurarea bunului mers al autorităţii şi al serviciilor şi întreprinderilor sale.Toate celelalte cheltuieli sunt ocazionale sau extraordinare. Articolul 455Se consideră ca cheltuieli obligatorii pentru sate:1. Salariile şi indemnizaţiile consiliului şi funcţionarilor săteşti.2. Cheltuelile localurilor necesare administraţiei şi serviciilor săteşti.3. Spesele de cancelarie, registre, imprimate şi publicaţiuni.4. Abonamente la gazetele oficiale şi la buletinul legilor, precum şi costul registrelor de stare civilă.5. În condiţiunile prevăzute în legile în vigoare.Personalul şi materialul sanitar şi de spitale, al drumurilor, al instrucţiunii publice şi al cultelor,6. Contribuţiunile către asociaţiunile şi societăţile formate pe baza legii de faţă.7. Asigurarea edificiilor contra incendiului, la casa Ministerului de Interne.8. Procentele şi anuităţile împrumuturilor, precum şi datoriile rămase neachitate.9. Orice cheltuieli prevăzute prin legi, ca cheltueli obligatorii. Articolul 456Satele cari fac parte dintr`o comună rurală vor suporta din bugetele lor cheltuielile dela punctele: 1, 2, 3, 6, 7, 8 şi 9 ale articolului precedent, celelalte cheltuieli în măsura în care întrec mijloacele satelor vor fi trecute în bugetul comunei respective.În bugetele comunelor rurale se vor mai înscrie ca cheltueli obligatorii alocaţiunile pentru:1. Salariile şi indemnizaţiile, consiliului şi funcţionarilor comunali.2. Cheltuelile localurilor necesare administraţiei comunale şi asigurarea lor la casa ministerului3. Cheltuelile dela punctul 8 şi 9 ale articolului precedent privitoare la comunele rurale.4. Recensământul populaţiei şi contribuţiunilor. Articolul 457Comunele urbane şi municipiile mai au ca cheltuieli obligatorii alocaţiunile pentru:1. Întocmirea planului de sistematizare.2. Personalul şi materialul serviciului de incendiu.3. Recensământul populaţiei şi contribuţiunilor.4. Poliţia comunală, precum şi partea din cheltuielile de personal şi material la care sunt obligate prin legile în vigoare.5. Grădinile de copii. Articolul 458Se consideră ca cheltueli obligatorii pentru judeţe:1. Salariile şi indemnizaţiile consiliului şi funcţionarilor judeţeni.2. Cheltuelile localurilor necesare administraţiei şi serviciilor judeţene şi asigurarea lor la casa ministerului.3. Spesele de cancelarie, registre, imprimate şi publicaţiuni.4. Abonamente la gazete oficiale şi la buletinul legilor.5. În condiţiunile legilor în vigoare, personalul şi materialul sanitar şi de spitale, al drumurilor, ale instrucţiunii publice.6. Subvenţiunile acordate asociaţiunii judeţene.7. Contribuţiunile către asociaţiile particulare şi societăţile înfiinţate pe baza legii de faţă şi a legii comercializării;8. Procentele şi anuităţile împrumuturilor şi datoriile rămase neachitate.9. Orice alte cheltueli prevăzute prin legi ca cheltueli obligatorii ale judeţelor. Articolul 459Cheltuelile obligatorii ale asociaţiunilor judeţene sunt acelea prevăzute la articolul precedent, întrucât privesc toate sau mai multe dintre judeţele asociate.Până la data când prin modificarea legilor generale de finanţe se vor crea venituri speciale pentru asociaţiuni judeţene generale, cheltuelile acestora se vor acoperi din veniturile prevăzute în prezenta lege. Articolul 460Cheltuelile facultative nu pot fi autorizate şi prevăzute în buget decât în marginea mijloacelor ce ar rămâne disponibile după acoperirea tuturor cheltuelilor obligatorii. Articolul 461Sumele provenind din plata primelor pentru asigurarea obligatorie a imobilelor proprietatea satelor, comunelor, municipiilor, judeţelor şi asociaţiunilor judeţene, vor constitui un fond special pus sub administraţia Ministerului de Interne şi vor servi pentru plata despăgubirilor cuvenite în caz de incendiu, precum şi pentru, împrumuturile făcute de preferinţă comunelor rurale în scop de a clădi localuri de şcoală, grădini de copii şi de primării şi pentru a-şi organiza serviciul de incendiu.Casa de asigurare contra incendiului pentru imobilele satelor, comunelor, municipiilor, judeţelor şi asociaţiunilor judeţene, va funcţiona potrivit unui regulament de administraţie publică. Articolul 462Satele, comunele, municipiile şi judeţele rămân descărcate de orice cheltueli sau subvenţiuni puse până acum obligatoriu în sarcina lor, dar cari prin însăş natura lor, priveau servicii cari intrau în atribuţiunile Statului, precum: cheltueli de personal sau material privitoare la instanţele judecătoreşti, Curţi cu juraţi, tribunale şi judecătorii de ocoale, la jandarmerie şi la funcţionarii din administraţia generală a Statului, la închisorile civile şi la întreţinerea arestaţilor, cu rezerva dispoziţiunilor prevăzute în această lege.SECŢIA VIF. Bugete Articolul 463Până la 15 Octomvrie cel mai târziu, preşedintele delegaţiunii consiliului asociaţiunii judeţene şi până la 1 Octomvrie, primarii satelor şi comunelor şi preşedinţii delegaţiunilor judeţene, în colaborare cu delegaţiunile respective, vor întocmi proiectele bugetare de venituri, la cancelaria administraţiunii respective.Depunerea proiectului de buget va fi adusă la cunoştinţa generală prin publicaţiuni, pentru ca cetăţenii să poată lua cunoştinţă de el şi să facă reclamaţiunile ce le-ar crede trebuincioase. Articolul 464Bugetul are trei părţi: a) Partea veniturilor şi cheltuelilor normale şi periodice; b) Partea veniturilor şi cheltuelilor accidentale şi extraordinare; c) Partea veniturilor şi cheltuelilor cu destinaţiunea specială. Articolul 465Partea veniturilor şi cheltuelilor normale şi periodice şi partea veniturilor şi cheltuelilor accidentale şi extraordinare conţin veniturile şi cheltuelile ce le privesc, după distincţiunile făcute în paragrafele "venituri şi cheltueli". Articolul 466Echilibrarea bugetului se face astfel ca cheltuelile normale şi periodice să fie acoperite din veniturile normale şi periodice, plus cotele adiţionale suplimentare ce ar mai fi necesare. Articolul 467Cheltuelile accidentale şi extraordinare urgente se acoper din veniturile normale şi periodice ce prisosesc, sau din cotele adiţionale extraordinare înfiinţate în vederea acelor cheltueli. Articolul 468Cheltuelile dela articolul precedent cari servesc pentru achiziţionarea de bunuri şi măresc patrimoniul, se pot acoperi şi din excedente. Articolul 469Veniturile cu destinaţie specială vor forma capitole separate în buget.Soldurile lor disponibile vor fi întrebuinţate în acelaş scop prin bugetele anilor următori. Articolul 470Toate veniturile şi cheltuelile satelor, comunelor, municipiilor, judeţelor şi ale asociaţiunilor judeţene se înscriu în buget. Nu se admite întrebuinţarea, vreunui venit de orice natură ar fi, pe altă cale.Evaluarea veniturilor se va face prin socotirea fiecărui venit în parte, după încasările ultimilor trei ani financiari, luându-se cifra de mijloc cu excepţiunea acelora pentru cari a intervenit o importantă modificare legală de fapt. Articolul 471În fiecare buget se va prevede într`un articol o sumă destinată pentru deschiderea de credite suplimentare, în cazul când creditele deschise prin buget pentru necesităţile cerute nu ajung a acoperi cheltuelile la cari au fost afectate şi alta pentru deschiderea de credite extraordinare când se ivesc cheltueli neprevăzute ce nu pot suferi amânare. Articolul 472Prin încheierea de aprobare a bugetului se vor indica articolele cari pot fi alimentate prin deschidere de credite. Se vor prevede deasemenea în bugete alte două articole speciale, unul la venituri pentru înscrierea rămăşiţelor din exerciţiul închis, iar altul la cheltueli pentru reordonanţarea sumelor din ordonanţele de plăţi rămase neachitate din acel exerciţiu, conform tabelului anexat la buget. Articolul 473Proiectul de buget întocmit conform prevederilor de mai sus, va fi însoţit de raportul comisiunii de verificare şi de o expunere motivată a primarului, a preşedintelui delegaţiunii judeţene sau a preşedintelui delegaţiunii asociaţiunii judeţene şi va fi supus deliberării consiliului respectiv în cea dintâi întrunire după expirarea termenului de zece zile dela afişarea publicaţiunii de depunere, dimpreună cu reclamaţiunile ce s`ar fi ivit.Consiliul respectiv va fi întrunit pentru a delibera asupra bugetului, cel mai târziu până la 15 Octomvrie, iar bugetul votat va fi înaintat autorităţii tutelare până cel mai târziu 1 Noemvrie. Articolul 474Orice întârziere în întocmirea sau depunerea spre aprobare a proiectului de buget la datele fixate se socoteşte ca o abatere gravă dela datorie. Articolul 475Consiliul va examina bugetul printr`o comisiune aleasă din sânul său care, de va găsi necesar, poate lua şi avizul unor specialişti ce nu fac parte din consiliu; iar în urmă pe baza referatului acestei comisiuni, având în vedere actele ce însoţesc proiectul de buget şi reclamaţiunile ce eventual s`ar fi făcut, va proceda la deliberare şi hotărîre, în şedinţă publică.Bugetul se votează pe articole.Îndată după votare, bugetul asociaţiunii judeţene este supus spre verificare Ministerului de Interne; acelea ale judeţelor şi municipiilor comitetului local de revizuire, iar acelea ale comunelor urbane şi rurale delegaţiunii judeţene. Bugetele săteşti se înaintează delegaţiunii comunale rurale respective care, dacă nu le aprobă după verificare, le transmite însoţite cu un raport, delegaţiunii judeţene. Articolul 476Autoritatea însărcinată cu aprobarea bugetului dacă constată că alocaţiunile pentru cheltuelile obligatorii nu sunt înscrise în buget sau nu sunt îndestulătoare, ori că sunt omise, în caz de asociaţiuni particulare sau societăţi constituite potrivit legii de faţă, partea contributivă a satului, comunei, municipiului, judeţului sau asociaţiunii judeţene generale respective, ori că unele alocaţiuni în deosebi cele facultative sunt exagerate, poate refuza aprobarea şi restitui bugetul administraţiunii respective, cu recomandările cuvenite;Dacă revenind, bugetul n`a fost amendat în această privinţă, autoritatea tutelară îl corijează din oficiu. Articolul 477Plângerile împotriva încheierilor prin care se refuză înscrierea unei datorii certe, lichide şi exigibile, recunoscute în mod legal sau constatate prin titlu executor vor putea fi admise de către autoritatea tutelară care va dispune înscrierea lor în buget. Articolul 478În cazul când bugetul unui sat, unei comune, unui municipiu, judeţ sau al asociaţiunii judeţene nu a fost aprobat înaintea începerii exerciţiului, cu toate că a fost înaintat autorităţii tutelare în termenul prescris de această lege, el este considerat ca aprobat. Iar dacă întârzierea provine din pricina administraţiunii respective, fiindcă n`ar fi fost votat şi înaintat la termenul prescris, bugetul exerciţiului expirat va continua să fie aplicat până la aprobarea noului buget, fără însă a se putea trece peste un an.SECŢIA VIIG. Execuţiunea bugetelor Articolul 479Nici un venit nu se poate percepe decât potrivit legilor şi regulamentelor în vigoare şi nici o cheltuială nu se poate face decât prin buget sau prin credite regulat deschise.Orice cheltuială autorizată peste alocaţia bugetară, este ilegală şi va rămâne în sarcina funcţionarilor cari au aprobat-o. Cei cari vor contraveni acestor dispoziţiuni vor fi pedepsiţi cu închisoare dela trei luni până la un an, fără prejudiciul acţiunii disciplinare. Articolul 480Veniturile şi cheltuelile satelor, comunelor, municipiilor, judeţelor, şi ale asociaţiunilor judeţene sunt stabilite prin bugetul fiecărui an.Fondurile alocate prin bugetul unui an nu vor fi întrebuinţate la cheltuelile altui an, deasemenea şi cele privitoare la un capitol sau articol nu pot fi întrebuinţate la cheltuelile altui capitol sau articol. Articolul 481Consiliile şi funcţionarii în drept a angaja cheltueli vor lua în prealabil avizul înscris al şefilor de contabilitate cari vor atesta dacă există sau nu fonduri disponibile. Aceştia sunt obligaţi a ţine registre în regulă de conturile angajate şi de lichidarea cheltuelilor. Articolul 482Serviciile vor fi organizate în aşa fel ca angajarea, lichidarea, ordonanţarea şi achitarea cheltuelilor să se facă de funcţionari diferiţi. Articolul 483Când creditele alocate prin buget nu ajung pentru a acoperi cheltuelile la cari au fost afectate sau când se ivesc cheltuelile prevăzute ce nu pot suferi amânare, se vor putea deschide credite suplimentare sau extraordinare în marginile articolului special prevăzut în acest scop prin buget. În nici un caz alocaţiunile pentru personal nu pot fi sporite prin deschideri de asemenea credite, nici direct, nici indirect. Articolul 484Deschiderea creditelor suplimentare sau extraordinare se face printr`un vot al consiliului respectiv, ca şi pentru aprobarea bugetului. Articolul 485Dacă fondul special pentru deschiderea de credite suplimentare sau extraordinare a fost complet întrebuinţat, el va putea fi sporit cu economiile cerute ce ar rezulta din alte credite bugetare şi numai cu aceeaş aprobare ca şi pentru buget. Articolul 486Toate sumele datorite satelor, comunelor, municipiilor, judeţelor şi asociaţiunilor judeţene, trebuiesc plătite la epocile prevăzute prin legi şi regulamente, ori prin contracte încheiate, fără să fie nevoie de vreo punere în întârziere.Debitorii lor, sub orice titlu, contribuabili, arendaşi, concesionari şi alţii, dacă nu vor plăti la timp sumele ce datoresc, vor plăti drept o dobândă de 10 la sută pentru timpul întârziat. Această dispoziţiune se aplică şi acelora cari somaţi a plăti datoriile anterioare promulgării acestei legi, vor târzia plata.În acest din urmă caz dobânda va curge, dela expirarea termenului prevăzut în somaţiune. Articolul 487Nici o plată în contul satului, comunei, municipiului, judeţului sau asociaţiunii judeţene nu se va putea face decât în baza unei ordonanţe emise asupra unui credit regulat deschis; aceste ordonanţe vor fi semnate de primar, de preşedintele delegaţiunii judeţene sau de preşedintele delegaţiunii asociaţiunii judeţene şi contrasemnate de şefii serviciilor de contabilitate; ele vor fi întocmite şi înregistrate potrivit regulelor de contabilitate publică, agentul însărcinat cu plata nu va achita ordonanţele sub a sa proprie răspundere, decât după ce se va încredinţa că ele au fost emise în marginea articolului respectiv din buget sau în marginea creditelor acordate potrivit legii. Articolul 488În sate, comune rurale şi în comune urbane nu se va putea ordonanţa decât până la 15 Decemvrie, iar achitarea ordonanţelor de plată nu se va face decât până la 31 Decemvrie.În municipii, în judeţe şi asociaţii judeţene, ordonanţarea de plată asupra creditelor bugetare se prelungeşte peste împlinirea, anului financiar după cum urmează: a) Până la 1 Martie, după finele anului financiar, pentru a se îndeplini în limitele creditelor deschise plăţile de material a căror executare începută în cursul anului financiar, nu s`a putut îndeplini până la 31 Decemvrie din cauză de forţă majoră; b) Până la 1 Mai pentru regularea şi deschiderea creditelor suplimentare şi extraordinare, precum şi pentru lichidarea şi ordonanţarea sumelor datorite; c) Până la 1 Iulie pentru a completa toate operaţiunile relative la strângerea veniturilor şi achitarea ordonanţelor de plată emise. Articolul 489Sumele rămase de încasat vor fi trecute în bugetul anului viitor ca rămăşiţe din exerciţii închise.Ordonanţele de plată rămase neachitate, precum şi creditele rămase neîntrebuinţate, se vor anula şi plata se va reordonanţa pe baza vechilor ordonanţe anulate asupra noului buget, în care scop fiecare buget va cuprinde o alocaţie pentru plata de cheltueli din exerciţii închise.Orice ordonanţă de plată, emisă dela acest articol, fără asemenea justificare, va atrage pedepse până la doi ani închisoare atât pentru ordonator cât şi pentru contabil şi imputabilitatea sumei respective. Articolul 490Fondurile satelor, comunelor, judeţelor şi ale asociaţiunilor judeţene nu pot fi urmărite nici sechestrate decât în limitele sumelor prevăzute în bugetul anual şi pe cari ele ar refuza pe nedrept să le ordonanţeze.Se pot aplica urmăriri şi sechestre asupra sumelor consemnate din exerciţii închise, exceptându-se capitalurile cu destinaţiune specială*).Creanţele lichide şi exigibile rămase în suferinţă se vor înscri obligator în bugetul următor. Notă

──────────

*) Rectificat conform eratei, Monitorul Oficial Nr. 219 din 2 Octomvrie 1929.

──────────
Articolul 491Nimeni în afară de încasatorul sătesc şi comunal, de cassier, contabil şi agenţii împlinitori în regulă numiţi, instalaţi în funcţiune şi autorizaţi, nu se poate amesteca în mânuirea fondurilor satelor, comunelor, municipiilor, judeţelor şi ale sociaţiunilor judeţene, sub pedeapsa de a fi constituit, prin acest singur fapt, contabil responsabil, şi urmărit penalmente pentru faptul că fără autorizaţiune s`a amestecat în funcţiuni publice.Gestiunile, de fapt sunt supuse aceloraşi jurisdicţiuni şi trag după ele aceleaşi răspunderi ca şi gestiunile legale.SECŢIA VIIIÎncheierea, cercetarea şi aprobarea conturilor Articolul 492Până la trei luni dela închiderea anului sau al exerciţiului financiar, primarul sătesc şi cel comunal, preşedintele delegaţiunii judeţene şi preşedintele delegaţiunii, asociaţiunii judeţene sunt datori a încheia şi depune conturile de venituri şi cheltueli.Depunerea va fi adusă la cunoştinţa generală prin publicaţiuni, ca şi a bugetului, în aceleaşi condiţiuni şi cu acelaş drept de reclamaţiune. Articolul 493Consiliile săteşti, consiliile comunale rurale şi urbane, consiliile judeţene şi cele ale asociaţiunilor judeţene vor alege în fiecare an şi pe timp de un an o comisiune de verificare compusă la satele în cari funcţionează consiliile săteşti şi la comune rurale, din trei membri, iar la comunele urbane, judeţe şi asociaţiuni judeţene, din cinci membri cari sunt datori să verifice gestiunea şi să încheie raport de constatările făcute.Pentru satele mici cari nu aleg un consiliu, sarcina comisiunii de verificare va fi îndeplinită de cei doi delegaţi ai satului. Articolul 494Pentru veniturile şi cheltuelile fiecărui buget, şefii autorităţilor, vor încheia un fond definitiv care va cuprinde rubricile de mai jos.Pentru venituri:1. Numerele articolelor bugetare.2. Natura veniturilor.3. Evaluaţiunile bugetare.4. Drepturile constatate în favoarea autorităţilor.5. Sumele încasate (conturile, municipiilor, judeţelor şi ale asociaţiunilor judeţene, se vor înfiinţa trei rubrici, din care una "sumele încasate în primele 12 luni", a doua pentru "sumele, încasate în cele şase luni din perioada complimentară" şi a treia pentru "totalul sumelor încasate").6. Sumele rămase de încasat la închiderea exerciţiului.Pentru cheltueli:1. Numerele articolelor bugetare.2. Natura cheltuelilor.3. Alocaţiile prevăzute în buget.4. Creditele deschise.5. Creditele anulate.6. Alocaţia bugetară definitivă.7. Drepturile constatate în sarcina comunei.8. Sumele plătite, (pentru municipii, judeţe şi asociaţiuni judeţene, se vor înfiinţa trei rubrici din care prima pentru "sumele plătite în primele 12 luni ale exerciţiului", iar a doua pentru "sumele plătite în cele 6 luni din perioada complimentară" şi a treia pentru "totalul sumelor plătite"9. Alocaţiile rămase neîntrebuinţate.10. Sumele rămase de plată.11. Sumele din coloana: "alocaţiile rămase neîntrebuinţate" se anulează prin conturi. Articolul 495Pentru cheltuelile neachitate trecute în coloana "sumele rămase de plată", se va ataşa la conturi un tablou alcătuit pe articole, în care se va arăta numele furnizorului, actul prin care s`a prestat cheltuiala, data când s`a executat lucrarea, când s`a prestat serviciul sau când s`a predat furnitura şi numărul ordonanţei de plată emisă pentru achitare. Reordonanţarea sumelor din ordonanţele de plată rămase neachitate, se va face conform prevederilor speciale.Cheltuelile rămase neachitate pentru cari nu se emisese ordonanţa de plată, nu se vor considera ca obligatorii pentru comună, decât dacă au fost angajate în limita fondului anulat prin conturi dela articolul respectiv, conform dispoziţiunilor articolului precedent.Pentru achitarea acestor cheltueli, după încheierea contului, se va deschide credit extraordinar asupra bugetului în curs, sau se vor prevede sume în bugetul anului următor, cu preferinţa asupra oricăror cheltueli.Funcţionarii cari au prevăzut în tablou cheltueli angajate peste alocaţiile bugetare, precum şi aceia cari au luat măsuri pentru achitarea unor asemenea, cheltueli, se vor pedepsi cu destituirea, în afară de pedeapsa penală prevăzută la art. 479.Pentru achitarea acestor cheltueli, rămân direct răspunzători personal, administratorii şi funcţionarii cari le-au angajat fără alocaţie bugetară. Articolul 496Pentru împrumuturi nu se vor încheia conturi separate ele fiind cuprinse în conturile generale la articolul unde au fost încasate. Articolul 497Cassierii vor forma conturi personale de gestiuni încheiate pe anii financiari, afară de cazul în care un cassier nu a funcţionat întreg anul financiar, când contul se încheie numai pe perioada efectiv servită. Articolul 498Contul de gestiune are următoarele rubrici:1. Situaţiunea dela începutul gestiunii.2. Încasări.3. Plăţi.4. Situaţiunea la finele gestiunii cu indicarea amănunţită a felului numerariului şi actelor de portofoliu.Conturile cari privesc două exerciţii, vor indica date pe exerciţii.Pentru serviciile şi întreprinderile cari au bugete separate, se vor face conturi speciale după aceleaşi norme. Articolul 499Pentru bugetele şi contabilitatea satelor mici, directorii ministeriali locali vor elabora, pe temeiul legii de faţă, un regulament de aplicare simplificat, potrivit resurselor acestor administraţiuni, cu avizul comitetului local de revizuire. Articolul 500Conturile însoţite de rapoartele comisiunii de verificare, de toate actele justificative şi de reclamaţiunile ce eventual s`ar face, vor fi supuse încuviinţării consiliilor respective cari vor proceda în acest caz ca şi pentru votarea bugetelor.După a lor votare şi încuviinţare de consilii, conturile satelor, comunelor rurale şi urbane, precum şi cele ale municipiilor, judeţelor şi ale asociaţiunilor judeţene, vor fi înaintate Comitetului local de revizuire, pentru a fi cercetate şi aprobate.Comitetul local de revizuire judecă conturile tuturor mânuitorilor de bani şi materiale publice ai satelor, comunelor, municipiilor, judeţelor şi ai asociaţiunii or judeţene şi ai oricăror alte stabilimente de utilitate publică din resortul Directoratului.Deasemenea, judecă gestiunile tuturor acelora cari, cu sau fără autorizare legală, se vor fi amestecat în mânuirea banilor publici, valori sau materiale, autorităţilor sau instituţiunilor din aliniatul precedent, şi cari s`au constituit astfel contabili. Articolul 501Ca organ de control, comitetul local de revizuire constată şi certifică, după deciziunile date asupra conturilor individuale, judecate conform articolului precedent, exactitatea conturilor de administraţiune ale comunelor, plăşilor, municipiilor, judeţelor sau ale asociaţiunilor judeţene şi ale stabilimentelor de utilitate publică din resortul Directoratului.El se mai pronunţă:Asupra degajărilor totale sau parţiale ale garanţiilor depuse de diferiţii contabili ai satelor, comunelor, municipiilor, judeţelor sau ai asociaţiunilor judeţene şi ai stabilimentelor de utilitate publică din resortul Directoratului; asupra cererilor de scăderi de debite făcute de către aceste administraţiuni pentru cazul de insolvabilitate a debitorilor; asupra cererilor de prescripţii făcute de contribuabilii din resortul Directoratului, prin neurmărire la timp a contribuţiunilor; precum şi asupra contestaţiunilor la urmăriri, făcute de contabilii acestor administraţiuni, conform art. 5 din legea de urmărire.Pentru judecarea acestor contestaţiuni, nu este necesară consemnarea sumei cerute pentru suspendarea urmăririi. Articolul 502Comitetul local de revizuire în resortul său, are în atribuţiunile sale constatarea anilor de serviciu ai funcţionarilor satelor, comunelor, municipiilor şi judeţelor, sau ai asociaţiunilor judeţene şi ai stabilimentelor de utilitate publică din cuprinsul lor, în conformitate cu legea de pensiuni. Articolul 503Sunt justiţiabili direct de comitetul de revizuire, toţi mânuitorii de bani şi materiale, ale căror conturi sunt supuse jurisdicţiunii sale, precum şi orice funcţionar sătesc, comunal, municipal, judeţean sau directoral, cari nu va fi justificat sumele de bani ce i se vor fi încredinţat pentru îndeplinirea de servicii sau efectuarea de lucrări.Mai sunt justiţiabili de comitetul local de revizuire, administratorii şi contabilii satelor, comunelor, municipiilor, judeţelor sau ai asociaţiunilor judeţene şi ai stabilimentelor de utilitate publică, pentru întârzieri în depunerea conturilor, în prezentarea scriptelor şi actelor justificative, pentru necomunicarea în termenul fixat, al documentelor şi lămuririlor cerute de consiliu, precum şi pentru orice alte neregularităţi constatate în gestiunile lor. Articolul 504Deciziunile comitetului local de revizuire sunt supuse apelului la înalta Curte de conturi, în termen de o lună dela comunicarea deciziunii, afară de cele referitoare la sate, comune rurale şi urbane nereşedinţe, cari sunt definitive.Aceste deciziuni definitive sunt supuse revizuirii, în termen de şase luni dela data când au fost comunicate celor interesaţi, dacă cererea de revizuire se întemeiază pe acte justificative, pe cari comitetul local de revizuire nu le-a avut în vedere la pronunţare, sau pentru erori, omisiuni, sunt false înscrieri recunoscute în urmă sau cu ocazia verificării altor conturi;În aceste din urmă cazuri, comitetul local poate proceda, la revizuire chiar din oficiu.SECŢIA IXBugetele şi conturile aşezămintelor de binefacere Articolul 505Bugetele aşezămintelor şi instituţiunilor de utilitate publică din comune municipii, sunt supuse aprobării consiliului comunal sau municipal, afară numai dacă actele de fundaţiune şi legile lor organice nu dispun altfel.Contabilitatea lor se ţine după regulele stabilite pentru contabilitatea comunelor rurale.Se exceptează bugetul Eforiei Spitalelor Civile din Bucureşti, al Eforiei Sf. Spiridon din Iaşi, precum şi al aşezământului Madona Dudu din Craiova, cari vor fi supuse aprobării Adunării deputaţilor. Articolul 506Examinând bugetele supuse aprobării lor, consiliile comunale şi municipale le pot aduce modificările trebuincioase, potrivit statutelor acelor aşezăminte şi le pot acorda subvenţiuni în limitele mijloacelor.În contra hotărîrii lor, administraţiunile respective pot face apel, cele din comunele rurale şi urbane la delegaţiunea judeţeană, iar cele din municipiu la delegaţiunea asociaţiunii judeţene.Deciziunile acestora sunt definitive. Articolul 507Conturile aşezămintelor şi instituţiunilor, ale căror bugete sunt supuse aprobării consiliilor comunale sau municipale, vor fi supuse cercetării şi aprobării comitetului local de revizuire.
Capitolul IV Răspunderea membrilor consiliilor săteşti comunale şi ai asociaţiunilor judeţene precum şi a funcţionarilor respectivi Articolul 508Primarul sătesc şi cel comunal, preşedintele delegaţiei judeţene, membrii consiliilor săteşti, comunale, municipale, judeţene, ai asociaţiunilor judeţene şi ai delegaţiunilor săteşti, comunale, judeţene sau ai asociaţiilor judeţene, precum şi funcţionarii lor, sunt obligaţi să despăgubească satul, comuna, municipiul, judeţul, asociaţia judeţeană sau pe particularii vătămaţi de orice pagubă le-ar fi cauzat pe nedrept şi fără competenţă, dacă dauna nu a putut fi reparată pe căile de reformare prevăzute de lege. Aceasta fără prejudiciul acţiunii generale, sau a unei acţiuni disciplinare, dacă va fi locul. Articolul 509Acţiunile de despăgubire trebuiesc intentate înaintea tribunalului, potrivit regulelor de procedură civilă.Reclamaţiunile şi toate actele de procedură se fac fără timbru şi fără plată de taxe.Prezidentul instanţei la care s`a introdus acţiunea, este dator să încunoştiinţeze de îndată autoritatea locală respectivă. Articolul 510Dacă funcţionarul ar dovedi că a lucrat în virtutea unul ordin dat în scris, instanţa va putea introduce în cauză şi pe cel care a dat ordinul, şi va stabili răspunderile fără ca ordinul superiorului, dacă a fost vădit ilegal, să apere de răspundere pe cel care l-a executat, afară numai de cazul când funcţionarul va fi referit în scris despre ilegalitatea lui.În caz când instanţa, respingând acţiunea, constată că ea a fost intentată cu rea credinţă, va condamna pe reclamant pe lângă plata cheltuelilor procesului, la o amendă până la 1.000 lei, în folosul Asistenţii Sociale. Articolul 511Membrii consiliilor săteşti comunale municipale, judeţene şi consilierii asociaţiunilor judeţene, precum şi membrii delegaţiunii săteşti comunale, judeţene şi ai asociaţiei judeţene pot fi supuşi judecăţii pentru faptul de a se întruni şi a delibera în mod ilegal.În acest caz, primarul sătesc şi comunal, preşedintele delegaţiei judeţene, prefectul judeţului, ori prezidentul delegaţiunii asociaţiunii judeţene, va constata faptul prin proces-verbal, pe care îl va înainta Parchetului.Prezidentul delegaţiunii asociaţiunii judeţene, directorul ministerial local şi Ministerul de Interne, vor fi totdeauna încunoştiinţaţi.Pe lângă pedeapsa unei amende de 200 până la 1.000 lei, şi închisoare dela 15 zile până la 6 luni, membrii culpabili pierd de drept, mandatul şi pot fi declaraţi incapabili de a mai fi aleşi consilieri săteşti comunali, municipali şi judeţeni, pe termen de trei ani dela pronunţarea deciziunii. Capitolul V Despre asociaţiuni speciale Articolul 512Când consiliile a două sau mai multe sate, comune, municipii sau judeţe, cad de acord şi hotărăsc a se uni între ele, în afară de asociaţiunile judeţene generale, diferitele administraţiuni locale, se pot asocia în vederea unui scop determinat, sau chiar cu persoane şi instituţiuni particulare în vederea unor lucrări, servicii sau întreprinderi de interes local, reciproc, pentru a căror realizare prevăd mijloacele necesare, Ministerul de Interne, luând avizul comitetului central de revizuire, poate autoriza înfiinţarea unor asemenea asociaţiuni.Asociaţiunile vor avea de scop, mai ales realizarea de lucrări, servicii şi întreprinderi de ordin economic, cultural sau sanitar, şi se vor constitui pe bază de statute. Articolul 513Statutele asociaţiunilor speciale, vor arăta neapărat scopul lor şi sediul, modul de administrare, de control şi de exploatare, ţinerea adunărilor ordinare şi extraordinare, poliţia şedinţelor şi modul votării, veniturile asociaţiunii, condiţiunile în cari se întocmeşte bugetul şi se încheie conturile, darea de seamă asupra veniturilor şi cheltuelilor, numirea şi revocarea personalului, cazurile şi modalităţile lichidării.Sediul asociaţiunii se va determina definitiv prin autorizarea dată de Ministerul de Interne. Articolul 514Asociaţiunile speciale, sunt instituţiuni publice, învestite cu personalitate juridică. Articolul 515În asociaţiuni constituite, pot intra şi alte sate, comune, municipii, judeţe, persoane sau instituţiuni particulare decât cele deja asociate, însă numai cu consimţământul acestora şi cu autorizarea cerută pentru constituire.Cu acelaş consimţământ, cu aceeaş autorizare, se poate modifica şi scopul pentru care asociaţiunea a fost constituită. Articolul 516Administraţiunea fiecărei asociaţiuni este încredinţată unui consiliu, în condiţiunile stabilite de legea de faţă şi de statut.Consiliul asociaţiunii speciale se va compune din câte doi reprezentanţi pentru fiecare sat, comună, municipiu sau judeţ, desemnaţi de consiliile respective, afară de cazurile când statutele vor dispune altfel.Persoanele şi instituţiunile particulare asociate, vor fi reprezentate în Consiliu, conform prevederilor din statute.Îndată după constituire el îşi alege din sânul său un preşedinte, doi vice-preşedinţi şi un secretar.În caz când un consiliu sătesc, comunal, judeţean sau al asociaţiunii judeţene şi după punerea în întârziere ce i se va face nu-şi va desemna delegaţii, comuna rurală sau urbană respectivă va fi reprezentată de primar şi de primul ajutor sau de ajutorul cel mai în etate, judeţul de doi membri din delegaţiunea respectivă, desemnaţi de preşedintele delegaţiunii judeţene. Articolul 517Mandatul delegaţilor săteşti, comunali şi judeţeni durează cât mandatul lor de consilieri; consiliile respective le pot însă retrage ori când delegaţiunea cu majoritatea absolută a membrilor.În caz de disolvare a consiliului comunal sau judeţean mandatul delegaţilor va continuă până când noul consiliu va desemna pe alţii.Delegaţii ale căror mandate au expirat pot fi realeşi.În caz de vacanţă, prin deces, demisiune sau din orice alte împrejurări, consiliul respectiv procedează la înlocuire printr`o nouă alegere. Articolul 518Consiliile asociaţiunilor speciale ţin adunări generale ordinare de două ori pe an la epocile fixate prin statute. Ele se pot întruni şi extraordinar ori de câte ori va fi nevoie, după convocarea prezidentului, cu îndatorire pentru acesta de a încunoştiinţa în prealabil pe prefectul judeţului în care se află sediul asociaţiunii.Prezidentul consiliului asociaţiunii este dator să convoace consiliul şi atunci când i se cere de prezidentul delegaţiunii judeţene sau de o treime a membrilor săi.Directorul ministerial local sau prefectul, la asociaţiunile ce îşi au sediul în municipii şi în comunele urbane reşedinţe, în comunele rurale şi urbane nereşedinţe, un prim-pretor delegat, sunt în drept a asista la adunările consiliilor, acestea fiind datoare a-i asculta când ar lua cuvântul şi a se pronunţa asupra propunerilor ce vor face. Articolul 519Regulele privitoare la deliberările consiliilor săteşti, comunale sau judeţene, sunt aplicabile şi la deliberările consiliilor asociaţiunilor, după cum ele sunt constituite.Hotărîrile consiliilor asociaţiunilor sunt supuse aceloraşi aprobări, cu o desluşire că dacă din asociaţiune face parte o comună urbană reşedinţă de judeţ, un municipiu sau judeţ, se vor aplica normele de aprobare prescrise pentru aceasta, iar dacă nu, se vor aplica normele prescrise pentru sate, comune rurale şi comune urbane nereşedinţe.Aprobarea se va da de autorităţile tutelare competente din judeţul sau din resortul directoratului în care se află sediul, asociaţiunii.Funcţionarii consiliilor asociaţiunilor sunt asimilaţi cu ai comunelor. Articolul 520Prezidentul consiliului asociaţiunii execută hotărîrile consiliului şi reprezintă asociaţia în justiţie, dacă statutul nu prevede sau consiliul nu ia pe baza lui alte dispoziţiuni.Pentru executarea hotărîrilor sale şi pentru administraţiunea proprie a asociaţiunii, consiliul poate delega la trebuinţă, fie din sânul său, fie din afară, un comitet de supraveghere cu puterile ce i se vor conferi în marginele legii de faţă şi ale statutului.În aceleaşi condiţiuni el poate numi unul sau mai mulţi delegaţi.Durata mandatului acestui comitet şi a delegaţiilor, nu poate întrece durata consiliului. Articolul 521Bugetul asociaţiunii cuprinde toate veniturile de cari dispune după statut şi cheltuelile necesare în marginile acestor venituri.Regulele de contabilitate comunală sunt aplicabile şi contabilităţii asociaţiunilor dacă statutele nu dispun altfel. Articolul 522Veniturile asociaţiunilor speciale cuprind:1. Contribuţiunile satelor, comunelor, municipiilor sau judeţelor asociate obligatorii, pe tot timpul asociaţiunii în limitele prescrise de statute sau convenite ulterior prin îndeplinirea formelor legale.Pentru a face faţă acestor contribuţiuni, satele, comunele, municipiile sau judeţele, pot afecta din veniturile lor ordinare, sau extraordinare, iar la trebuinţă pot vota zecimi adiţionale speciale.2. Partea contributivă a persoanelor sau instituţiunilor particulare în limitele obligaţiunilor luate şi prevederilor statutelor.3. Veniturile averei mobile sau imobile a asociaţiunii;4. Sumele ce se vor încasa din veniturile serviciilor înfiinţate.5. Subvenţiuni.6. Daruri şi legate.7. Orice alte venituri. Articolul 523Copii după bugete şi extrase depe conturi se vor înainta în fiecare an satelor, comunelor, municipiilor şi judeţelor, precum şi persoanelor şi instituţiunilor cari fac parte din asociaţiune. Articolul 524Membrii consiliilor comunale, municipale sau judeţene, precum şi persoanele sau instituţiunile particulare asociate pot cere oricând să ia cunoştinţă de procesele-verbale relative la deliberaţiunile consiliului sau de orice alte acte ale asociaţiunii. Articolul 525Asociaţiunea încetează de drept prin expirarea termenului sau prin îndeplinirea scopului pentru care a fost autorizată să se constituie.Ea se disolvă prin consimţământul mutual al părţilor asociate cu aprobarea Ministerului de Interne, dată în urma avizului comitetului central de revizuire.Asociaţiunea însă poate fi disolvată şi prin deciziunea Ministerului de Interne, luată cu avizul comitetului central de revizuire, după cererea motivată a majorităţii consiliilor săteşti, comunale, municipale sau judeţene, asociate sau din oficiu, cu avizul comitetului central de revizuire şi cu încuviinţarea Consiliului de Miniştri.Deciziunea de disolvare va determina condiţiunile în cari se va urma lichidarea, cu rezerva drepturilor celor de al treilea.
Titlul VIII Dispoziţiuni generale şi transitorii Articolul 526Organizaţiunea administraţiunii Capitalei, va forma obiectul unei legi speciale. Articolul 527Consiliul superior administrativ se desfiinţează pe data constituirii comitetului central de revizuire. Articolul 528Un regulament de serviciul interior va fi elaborat de comitetul central de revizuire, care după ce va fi aprobat de Consiliul de Miniştri pe temeiul avizului miniştrilor de interne şi justiţie publicat prin decret regal, va reglementa funcţionarea comitetului central de revizuire şi a comitetelor locale de revizuire. Articolul 529O lege specială va preciza normele de funcţionare a comitetului central şi a comitetelor locale de revizuire.Până la promulgarea acelei legi, aceste instanţe se vor conforma principiilor şi normelor stabilite de legea de faţă şi de regulament, prevăzute la articolul precedent, ca şi la regulamentele de administraţie, prevăzute la art. 571. Articolul 530O lege pentru organizarea contenciosului administrativ, în conformitate cu dispoziţiunile Constituţiei, va reglementa procedura şi normele recursului, în ce priveşte administraţiunile autonome locale. Articolul 531Personalul şi instituţiunile sanitare şi de ocrotire sunt subordonate din punct de vedere tehnic - atât în ce priveşte conducerea, cât şi controlul - autorităţilor superioare de specialitate, rămânând autorităţilor locale administrative toate obligaţiunile de conducere şi control, din punct de vedere administrativ. Articolul 532Pentru pregătirea aplicării legii de faţă, se va institui printr`un jurnal al Consiliului de Miniştri, o comisiune centrală, care va funcţiona până la intrarea efectivă în funcţiune a organelor de autonomie locală, prevăzută în această lege.Lucrările acestei comisiuni pot fi făcute cu aprobarea Ministerului de Interne.Scopul comisiunii centrale va fi:1. Să studieze şi să se propună Ministerului de Interne măsurile ce trebuiesc luate imediat după promulgarea legii, indicând în vederea aceasta şi autorităţilor locale existente sau anume create, conform articolelor 533 şi 571, pentru aplicarea legii administrative, cum sunt formarea listelor electorale, organizarea satelor şi a comunelor rurale, repartizarea comunelor între plăşi, etc.Ea stabileşte limitele judeţelor şi comunelor cari fac parte din ele.2. Orice alte măsuri ce s`ar găsi necesare pentru pregătirea aplicării legii administrative.Comisiunea centrală prezidată de un subsecretar de Stat la Interne, va fi formată de secretarul general, un membru al comitetului central de revizuire, directori generali din Ministerul de Interne, reprezentanţi ai Ministerului de Finanţe (directorul general al contabilităţii generale a Statului), Ministerului de Lucrări Publice (directorul general de poduri şi şosele), Ministerului Sănătăţii (directorul general al serviciului sanitar), Ministerului de Domenii (directorul general al serviciului zootehnic), Ministerului de Instrucţiune Publică (directorul general al învăţământului primar) şi alţi specialişti numiţi de Ministerul de Interne.Miniştrii respectivi pot delega, în locul directorilor generali pe secretarii generali respectivi, atunci când ei vor găsi aceasta necesar.Directorii generali vor îndeplini şi lucrările de secretariat, pentru direcţiunile respective, iar directorul general al personalului, lucrările de secretariat general.Comisiunea va lucra printr`un comitet de direcţie compus din subsecretarul de Stat, secretarul general şi 3 membri desemnaţi de Ministerul de Interne. Articolul 533În vederea scopului arătat comisiunii centrale prevăzute de art. precedent îi va fi subordonată o organizaţie provizorie, pentru aplicarea legii, alcătuită din:1. Comisiuni directoriale prezidate de directorul ministerial local respectiv, iar până la numirea acestuia, de un inspector general administrativ, sau de un funcţionar superior din Ministerul de Interne şi formate din prefecţii de judeţe. Ca secretar general va funcţiona secretarul consiliului judeţean, din localitate.2. Comisiunile judeţene prezidate de prefecţi şi formate din patru membri numiţi de Ministerul de Interne.3. Comisiuni de plasă, prezidate de pretori, formate din doi membri numiţi de Ministerul de Interne.Comisiunea centrală şi comisiunile directoriale, vor lucra prin Ministerul de Interne.Comisiunile judeţene prin prefecturi.Comisiunile de pretorat prin pretori.Toate actele se vor păstra în dosare separate, astfel ca oricând să poată fi strânse la un loc lucrările întocmite pentru aplicarea legii. Articolul 534Consiliile judeţene comunale urbane (oraşe şi municipii), actualmente în funcţiune, vor putea fi disolvate, până la aplicarea legii de faţă, prin decret regal, iar în cele rurale prin deciziunea Ministerului de Interne, fără a se cere pentru aceasta vreun aviz sau altă formalitate. Articolul 535În cazul prevăzut de articolul precedent, până la instalarea consiliilor judeţene, comunale şi săteşti, rezultate din nouile alegeri, ce se vor efectua în conformitate cu legea de faţă, vor fi instituite comisiuni interimare.Comisiunile interimare judeţene şi cele din comunele urbane vor fi numite în acest scop de Ministerul de Interne, cu un număr de 5 până la 9 membri dintre cetăţenii alegători fruntaşi, iar pentru comunele rurale şi sate, comisiile interimare compuse din 3-5 membri voi fi numite de prefect. Articolul 536Comisiunile interimare numite astfel vor avea drepturile stabilite de legea de faţă pentru consiliile judeţene şi comunale, afară de contractarea de împrumuturi şi acte de dispoziţie privitoare la averea judeţelor şi comunelor. Vor putea însă exercita drepturile de repartizare a loturilor, conform legii de parcelare din 1921. Articolul 537Noile alegeri, pentru consiliile judeţene/comunale şi săteşti, vor avea loc după ce Consiliul de Miniştri va stabili printr`un jurnal că lucrările pregătitoare pentru aplicarea legii administrative sunt încheiate, fără însă ca termenul să poată trece peste 6 luni dela promulgarea legii.Alegerile se vor efectua în zilele ce se vor fixa prin ordonanţa Ministerului de Interne pentru convocarea alegătorilor, judeţeni şi ai municipiilor, şi prin ordonanţa prefectului de judeţ pentru convocarea alegătorilor celorlalte comune urbane şi rurale şi alegătorilor săteşti. Articolul 538Îndată după numirea comisiunilor prevăzute de art. 533, acestea vor stabili în conformitate cu dispoziţiunile legii de faţă, relativ la organizarea satelor şi comunelor rurale, numărul comunelor şi al satelor cari fac parte din acestea, precum ele vor hotărî şi în privinţa satelor, cari după prescripţiile legii, vor constitui singure câte o comună.Lucrările acestor comisiuni, împreună cu raportul comisiunii centrale, vor fi supuse aprobării Ministerului de Interne. Articolul 539Cel mult până în 10 zile dela fixarea limitelor comunelor rurale şi a satelor respective, comisiunile prevăzute în art. 533, vor face înscrierile alegătorilor şi vor forma listele electorale, ţinând seama de calitatea de membru al comunei, în conformitate cu dispoziţiunile legii de faţă.De asemenea pentru satele în cari nu se alege un consiliu sătesc, în afară de lista electorală, se vor forma listele capilor de familie, cari au dreptul să facă parte din adunarea sătească. Articolul 540Pe temeiul acestor lucrări ale comisiunilor numite mai sus, prefecţii şi pretorii vor compune lista locuitorilor cari au calitatea de membru, fiecare din comunele ce vor urma să fie formate, conform dispoziţiunilor de mai sus.Aceste liste vor fi afişate în fiecare sat şi comună, iar locuitorii vor fi înştiinţaţi despre afişare, în chipul obişnuit în localitate.Locuitorii omişi din listă vor putea face contestaţie în timp de 10 zile, la comisiunea respectivă. Aceasta este obligată a se pronunţa asupra contestaţiilor a doua zi după împlinirea termenului de mai sus.Părţile interesate vor fi înştiinţate personal, în timp de 3 zile dela pronunţare.În 7 zile dela înfiinţare, cei interesaţi vor putea face apel la judecătoria de ocol.Judecătorul se pronunţă, (îndată, la prezentarea cererii, dispunând în cazul când o găseşte întemeiată înscrierea în listă şi a aduce această hotărîre la cunoştinţa consiliului respectiv printr`o adresă.Îndată după terminarea procedurii care nu poate trece peste 45 de zile dela numirea comisiunilor judeţene, se vor urma dispoziţiunile legii electorale, cu privire la listele electorale. Articolul 541Cel care a fost omis din listă, neavând calitatea de membru al comunei şi n`a făcut contestaţie, va putea înainta contestaţie cu procedura şi termenele hotărîte de legea electorală pentru listele electorale, urmând ca instanţele în drept să se pronunţe şi asupra calităţii de membru al comunei, în legătură cu celelalte condiţiuni stabilite pentru înscrierea în liste. Articolul 542Comisiunea de plăşi va forma, în conformitate cu dispoziţiunile de mai sus, pe baza listelor săteşti de membri ai comunei, listele electorale pentru comunele rurale, consiliile comunale urbane, listele electorale pentru comuna urbană respectivă; iar comisiunile judeţene, pe temeiul lucrărilor precedente, vor întocmi lista electorală pentru judeţ, procedura şi în termenele stabilite în articolele de mai sus, cu distincţiunea că pentru judecata contestaţiunilor vor fi competente tribunalele de judeţ. Articolul 543Toate lucrările pentru desăvârşirea punerii în aplicare a prezentei legi, se vor termină cel mult în 7 luni dela promulgarea legii.Comisiunea centrală pe temeiul lucrărilor pregătitoare va supune Ministerului de Interne, un proiect, cu toate diviziunile sau subdiviziunile teritoriale.Ministerul de Interne va înainta proiectul, spre hotărîre Consiliului de Miniştri.Pe baza jurnalului Consiliului de Miniştri, se vor determina după propunerea Ministerului de Interne, judeţele aparţinătoare fiecărui directorat; limitele teritoriale, numărul şi numele plăşilor, comunelor suburbane şi rurale şi numărul consilierilor ce urmează să se aleagă.Tot astfel se vor determina numărul sectoarelor în municipii şi comune urbane şi satelor în comune rurale. Articolul 544Cel mult în zece zile după constituirea consiliilor judeţene, ele vor fi datoare să hotărască dacă convin să formeze asociaţiunea judeţeană generală, prescrisă de lege şi în alte zece zile următoare, să comunice hotărârea lor Ministerului de Interne.Ministerul de Interne, în cazul când nu a primit hotărîrile consiliilor judeţene, în această privinţă, în termen de 20 zile dela constituirea lor, va atrage atenţiunea preşedinţilor consiliilor judeţene care nu şi-au adus la îndeplinire îndatoririle; şi în cazul când după trecerea unui nou termen de zece zile, ministerul va fi în posesiunea adeziunii majorităţii judeţelor din resortul directoratelor, va supune chestiunea Consiliului de Miniştri, care va hotărî, atât în privinţa judeţelor cari nu şi-au dat adeziunea, cât şi în privinţa nepotrivirilor şi contrazicerilor ce nu ar atinge chestiuni de fond, ce s`ar constata între judeţele cari şi-au dat adeziunea pentru asociere. Articolul 545În termen de 15 zile dela primirea adeziunii pentru asociere a tuturor judeţelor din resortul unui directorat, sau dela darea hotărîrii Consiliului de Miniştri, cum se arată în articolul precedent, consiliile judeţene vor fi convocate pentru ca să-şi desemneze reprezentanţii pentru consiliile asociaţiunilor judeţene generale.Directorul ministerial va fixa ziua şedinţei de constituire a consiliului asociaţiei judeţene generale pentru alcătuirea actului constitutiv. Articolul 546Nouile împărţiri administrative arătate mai sus vor intra în vigoare la datele fixate în decretele respective.Toate diviziunile teritoriale şi reşedinţele, astfel stabilite, nu se vor mai putea schimba în viitor, decât cu observarea formelor din legea de faţă. Articolul 547La aplicarea legii, desemnarea anticipată a membrilor de drept, care urmează să facă parte din diferitele consilii, se va face de către Ministerul de Interne pentru asociaţiunile judeţene, municipii şi judeţ, de către directorul ministerial pentru oraşe şi de către prefect, pentru comunele rurale şi sate. Articolul 548Se vor înfiinţa şcoli de pregătire profesională administrativă, pentru funcţionarii administrativi de orice ramură a administraţiunilor locale, de acord cu Ministerul Instrucţiunii Publice.Prin decret regal, pe baza Jurnalului Consiliului de Miniştri, se vor stabili normele pentru organizarea acestor şcoli şi data când vor începe să funcţioneze.Actualele şcoli de notari vor funcţiona până la înfiinţarea şi deschiderea şcolilor de mai sus. Articolul 549O lege generală, asupra finanţelor publice, va stabili cari sunt impozitele şi taxele cari pot fi percepute prin administraţiunile de autonomie, locale, în folosul comunei şi judeţului.Până atunci, rămânând în vigoare dispoziţiunile legii de faţă, nici o subvenţie nu se va mai da de comună şi de judeţ Statului, care însă va îngriji să pună la dispoziţia acestora sumele pentru serviciile şi salariul funcţionarilor, cari din centrali devin funcţionari ai asociaţiunilor judeţene, ai judeţelor, comunelor sau ai satelor, până ce prin legi speciale se vor atribui asociaţiunilor, judeţelor, comunelor şi satelor, de legea fiscală generală, menţionată mai sus, veniturilor impozitelor cu caracter local. Articolul 550Salariile directorilor ministeriali, prefecţilor, pretorilor şi ale oricăror altor funcţionari, numiţi de către puterea centrală în comune, plăşi, judeţe şi directorate, se vor plăti de Stat, ca şi indemnizaţiile lor de transport şi locuinţe.Salariile, atât ale funcţionarilor numiţi de puterea centrală, pomeniţi mai sus, cât şi ale celorlalţi funcţionari ai asociaţiunilor judeţene generale, judeţelor, comunelor şi satelor, se vor fixa prin legea generală de organizare a salariilor. Până atunci vor rămâne cele actuale sau cele fixate prin legi speciale. Articolul 551Ministerul de Finanţe, în înţelegere cu cel de Interne, va stabili datele şi modul în care se vor face diferitele modificări, privitoare la stabilirea mijloacelor financiare ale satelor, comunelor, judeţelor, asociaţiunilor judeţene, necesitate de aplicarea legii de faţă. Articolul 552Fiecare sat, comună, judeţ şi asociaţiune judeţeană generală, vor întocmi un tablou de serviciile şi funcţionarii necesari, în limitele mijloacelor şi a trebuinţelor locale, şi având în vedere legea de faţă. Articolul 553Din ziua publicării legii de faţă, personalul necesar diferitelor servicii săteşti, comunale, judeţene şi ale asociaţiunilor judeţene, nu va putea fi numit decât în condiţiunile prevăzute de lege. Articolul 554Funcţionarii cari la publicarea legii se vor găsi în serviciu fără a îndeplini condiţiunile de admisibilitate, cerute de lege, vor putea fi menţinuţi cu titlul provizoriu. Articolul 555Prin derogare dela dispoziţiile art. 1 din legea generală de pensiuni, notarii şi ajutorii de notari, (foştii secretari de notari în sensul articolului 366, alin. 10 din legea de unificare administrativă din 1925), devenind din funcţionari de Stat, funcţionari comunali rurali, vor beneficia şi mai departe de dispoziţiunile legii generale de pensiuni.Reţinerile cuvenite Casei generale de pensiuni, se vor face de cassierii comunali şi se vor vărsa acelei casse, cu state în regulă. Articolul 556Prefecţii în funcţiune la promulgarea legii, sunt dispensaţi de condiţiile cerute pentru numirea prefectului. Articolul 557Funcţionarii stabili din administraţiunile actuale judeţene sau comunale, cari prin reorganizarea sau contopirea serviciilor locale ar rămânea neîntrebuinţaţi, vor fi numiţi în funcţiuni similare, în orice serviciu, ţinându-se seamă de studiile ce vor fi având. Articolul 558Întreaga avere a fostei "ţări Bucovina", provenind din orice surse, este şi rămâne de drept proprietatea indiviză a judeţelor: Câmpulung, Cernăuţi, Rădăuţi, Storojineţ şi Suceava, cari îi succed în drepturi şi obligaţiuni. Această avere poate trece cu consimţământul judeţelor amintite, în administrarea asociaţiunii judeţene din resortul directoratului Cernăuţi, în cazul înfiinţării acesteia.Întreaga avere a fostelor zemstve judeţene şi voloste din Basarabia, provenind din orice surse, trece de drept asupra judeţelor, respectiveAverea fostei zemstve guberniale din Basarabia, provenind din orice surse, trece de drept asupra judeţelor din resortul directoratului Chişinău, iar îndată după constituirea asociaţiunii judeţene din cuprinsul acestui directorat, această avere va trece de drept asupra acestei asociaţiuni. Articolul 559Consiliile judeţene sunt autorizate să ia măsurile ce vor socoti necesare pentru lichidarea rămăşiţelor din prestaţiile calculate în bani, până la 31 Decemvrie 1924.Aceste măsuri se vor putea lua în cursul anilor 1929 şi 1930, prin încheieri supuse aprobării. Articolul 560După promulgarea prezentei legi, Ministerul de Interne, pe baza propunerilor directorilor ministeriali locali, va stabili numărul pretorilor din întreaga ţară. Articolul 561Comisiunile de examene, prevăzute în legea de faţă, pentru numirile în diferitele funcţiuni ale administraţiei locale, vor funcţiona pe lângă directorate locale şi vor fi formate din membri numiţi de Ministerul de Interne, după o listă de prezentare, întocmită de directorul local.Un regulament va arăta în detalii, condiţiunile de înscriere la examen, modul cum va fi formată comisiunea examinatorie, precum şi materiile şi procedura examenelor. Articolul 562Pentru funcţionarii aflaţi în funcţiune la data promulgării legii, Ministerul de Interne va putea acorda dispensă de condiţiunile cerute de legea de faţă. Articolul 563Toate hotărîrile, afară de cele ale Ministerului de Interne, ce urmează a se lua cu avizul delegaţiunilor diferitelor consilii ale comitetelor locale de revizuire, sau cu acelea ale comitetului central de revizuire, vor fi întotdeauna conforme cu acest aviz, afară de cazul numai când legea a dispus în mod expres, în alt mod, sau când aceste delegaţiuni, comitete locale ori comitetul central de revizuire, vor fi ascultate numai cu titlu consultativ. Articolul 564Până la organizarea comitetului central de revizuire şi până la crearea comitetelor locale de revizuire, toate atribuţiunile ce le sunt conferite prin prezenta lege, vor fi îndeplinite de Consiliul superior administrativ, în actuala formaţiune. Articolul 565În toate cazurile în cari autoritatea superioară este îndatorată prin lege a exercita un drept de control asupra deliberărilor diferitelor consilii de autonomie locală, şi a delegaţiunilor lor, precum şi asupra actelor primarului sătesc sau comunal, pretorului, prefectului şi directorului ministerial local, ea trebuie să se pronunţe înlăuntrul termenului de o lună de zile, de când i s`a adus la cunoştinţă actul sau încheierea, sau de când a fost sesizată cu cererea de apel, afară numai dacă legea prevede formal un termen mai scurt sau mai lung decât acesta. Articolul 566Dacă autoritatea în drept, nu se pronunţă în termenul fixat de lege, deliberaţiunile sau actele supuse aprobării sale, sunt considerate ca aprobate, iar apelul este socotit ca respins, afară de cazul când legea prevede expres altfel. Articolul 567Ori de câte ori legea de faţă acordă dreptul de apel sau recurs, în lipsa unor dispoziţiuni speciale, apelul se va face în termen de 10 zile, iar recursul în termen de 15 zile dela afişarea deliberărilor sau deciziunilor ce se atacă. Articolul 568Toate termenele din prezenta lege, se socotesc pe zile libere. Articolul 569Litigiile dintre sate, comune rurale şi urbane, sau dintre acestea, înainte ca părţile să se adreseze justiţiei, sunt obligator supuse conciliaţiunii comitetului local de revizuire; deasemenea litigiile dintre celelalte administraţii locale, precum şi litigiile dintre toate administraţiile locale şi Stat, sunt supuse conciliaţiunii comitetului central de revizuire.Când administraţiile locale în conflict se află în directorate diferite, conciliaţiunea este făcută de comitetul central de revizuire. Articolul 570Cu executarea legii de faţă este însărcinat Consiliul de Miniştri, care este în drept a lua toate dispoziţiunile ce s`ar dovedi necesare, pentru punerea în aplicare a legii de faţă. Articolul 571Ministerul de Interne va face regulamente de administraţie, ce vor desvolta dispoziţiile acestei legi. Articolul 572Legea pentru unificarea administrativă din 14 Iunie 1925, cu toate modificările ulterioare, precum şi dispoziţiunile din legi, decrete-legi, regulamente sau oricari altele contrare legii de faţă, sunt şi rămân abrogate.-----

Noutăți

  • LEGE nr. 11 din 7 martie 1994 privind unele ordonanţe ale Guvernului emise în baza Legii nr. 81/1992 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi autorizarea contractării şi garantării unor credite externe
  • LEGE nr. 168 din 12 noiembrie 1999 privind soluţionarea conflictelor de muncă
  • LEGE nr. 143 din 10 iulie 2008 pentru completarea art. 174 din Legea învăţământului nr. 84/1995
  • LEGE nr. 121 din 17 mai 1930 pentru reorganizarea Casei Rurale
  • LEGE nr. 156 din 6 aprilie 2001 privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2000 pentru modificarea art. 12 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 32/1998 privind privatizarea societăţilor comerciale din turism
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 40 din 23 septembrie 2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 19 din 22 februarie 2006 privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plajă
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 16 din 20 februarie 2002 pentru reglementarea unor măsuri fiscale
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 64 din 29 iunie 2005 pentru accelerarea procedurilor de recuperare a sumelor de bani datorate Agenţiei Domeniilor Statului de către partenerii contractuali
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 85 din 12 decembrie 2014 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale
  • LEGE nr. 198 din 2 iulie 2007 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2007 privind reglementarea situaţiei juridice a unui teren aflat în domeniul public al statului
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 184 din 25 noiembrie 2008 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 69/2002 privind regimul juridic al cărţii electronice de identitate
  • LEGE nr. 252 din 29 aprilie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 112/2001 privind sancţionarea unor fapte săvârşite în afară teritoriului tarii de cetăţeni români sau de persoane fără cetăţenie domiciliate în România
  • LEGE nr. 271 din 22 decembrie 2017 pentru modificarea anexei nr. 2 la Ordonanţa Guvernului nr. 20/2012 privind instalaţiile portuare de preluare a deşeurilor generate de nave şi a reziduurilor mărfii
  • LEGE nr. 70 din 25 aprilie 2016 pentru ratificarea Acordului multilateral al autorităţilor competente pentru schimb automat de informaţii privind conturi financiare, semnat la Berlin la 29 octombrie 2014
  • LEGE nr. 187 din 14 octombrie 1998 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 63/1997 privind stabilirea unor facilităţi pentru dezvoltarea turismului rural
  • LEGE nr. 186 din 27 octombrie 2000 privind aderarea României la Convenţia internaţionala pentru protecţia noilor soiuri de plante din 2 decembrie 1961, revizuită la Geneva la 10 noiembrie 1972, la 23 octombrie 1978 şi la 19 martie 1991
  • LEGE nr. 26 din 7 martie 2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 116/2004 pentru modificarea art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 142/2000 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei SAPARD pentru implementarea tehnică şi financiară a Instrumentului special de preaderare pentru agricultură şi dezvoltare rurală
  • LEGE nr. 43 din 17 decembrie 1971 pentru aprobarea Decretului nr. 92/1971 pentru modificarea Decretului nr. 673/1969 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Industriei Metalurgice, aprobat prin Legea nr. 53/1969, cu modificările ulterioare
  • CODUL MUNCII din 2003 (LEGE nr. 53 din 24 ianuarie 2003)
  • LEGE nr. 29 din 16 ianuarie 2002 privind ratificarea Convenţiei dintre România şi Republica Federala Germania pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Berlin la 4 iulie 2001
  • CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (Legea nr. 135)
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 9 din 24 februarie 2005 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 45/2003 privind finanţele publice locale
  • LEGE nr. 131 din 7 iulie 2016 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2014 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2014 şi unele măsuri bugetare
  • LEGE nr. 178 din 1 octombrie 2010 parteneriatului public-privat
  • LEGE nr. 612 din 31 octombrie 2001 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2000 pentru modificarea Legii nr. 29/2000 privind sistemul naţional de decoraţii al României
  • LEGE nr. 223 din 29 noiembrie 2011 pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 225/2008 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sistemul justiţiei
  • LEGEA nr. 114 din 11 octombrie 1996 *** Republicată privind locuintele
  • LEGE nr. 191 din 25 octombrie 2019 pentru completarea art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 179/2002 privind demilitarizarea unităţilor aparatului central al Ministerului Afacerilor Interne şi a structurilor subordonate acestuia
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 64 din 28 iunie 2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiinţarea, organizarea, reorganizarea sau funcţionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi a unor instituţii publice
  • LEGE nr. 300 din 18 noiembrie 2008 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind regimul juridic al mormintelor ungare de război din România şi al mormintelor române de război din Republica Ungară, semnat la Bucureşti la 6 martie 2008
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 93 din 16 octombrie 2013 pentru modificarea art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2010 privind reglementarea unor măsuri în sistemul de asigurări sociale de sănătate
  • LEGE nr. 122 din 4 mai 2006 privind azilul în România
  • LEGE nr. 665 din 20 noiembrie 2001 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Asistenţa tehnică pentru pregătirea proiectului «Finalizarea lucrărilor şi modernizarea Staţiei de epurare a apelor uzate Bucureşti, România»", semnat la Bruxelles la 22 februarie 2001 şi la Bucureşti la 1 iunie 2001
  • LEGE nr. 330 din 21 decembrie 2018 privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea centrelor de colectare, spălare şi prelucrare primară de lână şi piei în zona montană
  • LEGE Nr. 52 din 21 iunie 1996 pentru ratificarea Convenţiei dintre România şi Republica Italiana referitoare la adopţia minorilor, semnată la Roma la 29 martie 1995
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 13 din 26 martie 2014 pentru modificarea anexei la Ordonanţa Guvernului nr. 7/2013 privind instituirea impozitului asupra veniturilor suplimentare obţinute ca urmare a dereglementării preţurilor din sectorul gazelor naturale
  • LEGE nr. 308 din 28 iunie 2004 privind exercitarea profesiei de medic dentist, precum şi înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor Dentişti din România
  • LEGE nr. 140 din 5 mai 2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 190/2008 privind efectuarea plăţii contribuţiei României la Fondul de Cercetare pentru Cărbune şi Oţel
  • LEGE nr. 463 din 4 noiembrie 2004 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2001 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, stagiaturii şi activităţii de cercetare medicală în sectorul sanitar
  • LEGE nr. 266 din 7 noiembrie 2008 (*republicată*)  farmaciei
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 296 din 30 decembrie 2000 privind înfiinţarea Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului
  • LEGE nr. 175 din 6 iunie 2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 38 din 30 aprilie 2013 privind finanţarea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 45 din 30 iunie 2017 pentru suspendarea Legii nr. 217/2016 privind diminuarea risipei alimentare
  • LEGE nr. 35 din 11 martie 2004 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 106/2003 pentru completarea art. 41 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 60/2001 privind achiziţiile publice
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 8 din 16 februarie 2006 privind aprobarea unor măsuri financiare pentru operatorii economici de sub autoritatea Ministerului Economiei şi Comerţului pe anul 2005
  • LEGE nr. 224 din 11 iulie 2005 pentru modificarea art. 5 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 133/2000 privind învăţământul universitar şi postuniversitar de stat cu taxă, peste locurile finanţate de la bugetul de stat
  • LEGE nr. 241 din 16 mai 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/1999 privind protecţia chiriaşilor şi stabilirea chiriei pentru spaţiile cu destinaţia de locuinţe
  • LEGE nr. 504 din 11 iulie 2002 Legea audiovizualului
  • LEGE nr. 103 din 23 septembrie 1996 a fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului
  • LEGE nr. 144 din 21 mai 2007 (*republicată*) privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate*)
  • LEGE nr. 137 din 26 aprilie 2004 pentru completarea art. 6 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 108/2001 privind exploataţiile agricole
  • LEGEA educaţiei naţionale nr. 1 din 5 ianuarie 2011
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 74 din 28 iunie 2007 privind asigurarea fondului de locuinţe sociale destinate chiriaşilor evacuaţi sau care urmează a fi evacuaţi din locuinţele retrocedate foştilor proprietari
  • LEGE nr. 149 din 23 iulie 2012 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2011 privind controlul calităţii în securitatea aviaţiei civile
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 6 din 18 februarie 2009 privind instituirea pensiei sociale minime garantate
  • LEGE nr. 543 din 11 octombrie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 105/2000 privind reinstituirea Ordinului, Crucii şi Medaliei Naţionale Serviciul Credincios
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 37 din 26 martie 2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 114 din 21 decembrie 2011 privind atribuirea anumitor contracte de achiziţii publice în domeniile apărării şi securităţii
  • Contacte

    Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

    0743.087.930

    office@avocatura.com

    Urmărește-ne în social media

    Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC ADVO VALUE SRL.
    Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

    Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2021