Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică
LEGE nr. 6 din 18 februarie 2004 pentru ratificarea amendamentelor aduse la Aranjamentul stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, convenit prin schimb de scrisori între Bucureşti şi Washington prin scrisoarea din 17 octombrie 2001 a Ministerului Finanţelor Publice şi a Băncii Naţionale a României şi răspunsul din 31 octombrie 2001 al Fondului Monetar Internaţional, cu modificările şi completările ulterioare, prin Memorandumul suplimentar de politici economice şi financiare şi prin Memorandumul tehnic de înţelegere suplimentar, convenite la Bucureşti şi la Washington, prin scrisoarea părţii române din 3 octombrie 2003 şi Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internaţional din 15 octombrie 2003
- Act publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 180 din 2 martie 2004 -
LEGE nr. 6 din 18 februarie 2004pentru ratificarea amendamentelor aduse la Aranjamentul stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, convenit prin schimb de scrisori între Bucureşti şi Washington prin scrisoarea din 17 octombrie 2001 a Ministerului Finanţelor Publice şi a Băncii Naţionale a României şi răspunsul din 31 octombrie 2001 al Fondului Monetar Internaţional, cu modificările şi completările ulterioare, prin Memorandumul suplimentar de politici economice şi financiare şi prin Memorandumul tehnic de înţelegere suplimentar, convenite la Bucureşti şi la Washington, prin scrisoarea părţii române din 3 octombrie 2003 şi Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internaţional din 15 octombrie 2003 Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 180 din 2 martie 2004

Parlamentul României adoptă prezenta lege. Articolul 1Se ratifică amendamentele aduse la Aranjamentul stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, convenit prin schimb de scrisori între Bucureşti şi Washington prin scrisoarea din 17 octombrie 2001 a Ministerului Finanţelor Publice şi a Băncii Naţionale a României şi răspunsul din 31 octombrie 2001 al Fondului Monetar Internaţional, cu modificările şi completările ulterioare, prin Memorandumul suplimentar de politici economice şi financiare şi prin Memorandumul tehnic de înţelegere suplimentar, convenite la Bucureşti şi la Washington, prin scrisoarea părţii române din 3 octombrie 2003 şi Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internaţional din 15 octombrie 2003. Articolul 2Echivalentul în lei al sumei rămase de 110,2 milioane DST se asigură de Banca Naţională a României şi se virează, după primirea tranşei de credit, în contul Fondului Monetar Internaţional deschis la Banca Naţională a României. Articolul 3Rambursarea creditului prevăzut la art. 2, plata dobânzilor şi a comisioanelor aferente, precum şi diferenţele în lei rezultate din regularizări se suportă de către Banca Naţională a României.Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 16 decembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORVALER DORNEANUAceastă lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 5 februarie 2004, cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.p. PREŞEDINTELE SENATULUI,DORU IOAN TĂRĂCILĂBucureşti, 18 februarie 2004.Nr. 6. Anexa 1 3 octombrie 2003Domnului Horst K`f6hlerDirector generalFondul Monetar InternaţionalWashington, D.C. 20431Stimate domnule K`f6hler,Memorandumul suplimentar de politici economice şi financiare (MSPEF-3) anexat prezintă înţelegerile la care s-a ajuns cu reprezentanţii Fondului în contextul discuţiilor legate de finalizarea celei de-a patra şi ultima analiză a programului nostru, sprijinit printr-un aranjament stand-by. De la începutul programului, în octombrie 2001, dezechilibrele macroeconomice s-au redus semnificativ, iar reformele structurale au progresat. Toate acestea au fost obţinute pe fondul unei creşteri economice ridicate şi a unei creşteri a veniturilor reale.Evoluţiile macroeconomice din prima jumătate a anului 2003 au fost în general favorabile. Am redus inflaţia până la 14,2 procente în august 2003, o performanţă mai bună faţă de proiecţiile iniţiale. După o drastică reducere în anul 2002, deficitul contului curent a depăşit oarecum ţinta programată pentru perioada ianuarie-iunie 2003, dar credem că ajustările de politică pe care suntem pe cale să le implementăm îl vor menţine în limite prudente. În timp ce majorarea rezervelor valutare a rămas în urma ţintei programului, îmbunătăţirea recentă a condiţiilor pieţei ne face încrezători în privinţa atingerii ţintei anuale de acumulare a rezervelor.MSPEF-3 aduce măsuri corective, dintre care majoritatea sunt deja implementate, pentru a aborda neîndeplinirea a trei criterii cantitative şi a unui criteriu de performanţă structurală, pentru care solicităm derogări. Pe această bază şi ca urmare a îndeplinirii altor criterii de performanţă din cadrul programului, solicităm finalizarea celei de-a patra analize în cadrul Aranjamentului stand-by.Credem că politicile şi măsurile descrise în memorandumul anexat sunt suficiente pentru atingerea obiectivelor acestui program, dar vom iniţia orice alte măsuri în acest scop. Vom avea consultări cu experţii Fondului privind adoptarea acestor măsuri, precum şi consultări în avans privind revizuirea politicilor conţinute în MPEF iniţial, MSPEF-1, MSPEF-2 şi MSPEF-3, în conformitate cu politicile FMI pentru asemenea consultări. Mai mult, vom continua discuţiile privind un aranjament succesor, pentru asigurarea unei evoluţii macroeconomice sustenabile în anul 2004.Cu stimă,Mihai Nicolae Tănăsescu, Mugur Isărescu,Ministrul finanţelor publice GuvernatorMinisterul Finanţelor Publice Banca Naţională a României Anexa 1.1 MEMORANDUM SUPLIMENTARde politici economice şi financiare*)---------- Notă *) Traducere.I. INTRODUCERE1. De la finalizarea celei de-a treia analize din 25 aprilie 2003, am înregistrat progrese în realizarea principalelor obiective macroeconomice ale programului nostru. Totuşi, preţurile mai mari la importul de energie au condus la creşterea pierderilor din sectorul energetic, iar declinul mediului extern şi aprecierea cererii interne au determinat presiuni suplimentare asupra contului curent şi ţintelor de rezerve valutare internaţionale. Aceste evoluţii ne-au determinat să implementăm măsurile corective menţionate în prezentul memorandum, care completează memorandumul iniţial, precum şi cele două memorandumuri suplimentare anterioare.II. CADRUL GENERAL ŞI SOLICITARE DE DEROGĂRI DE LA NEÎNDEPLINIREA CRITERIILOR DE PERFORMANŢĂ2. În timp ce performanţa evoluţiilor macroeconomice a continuat în anul 2003, au apărut recent presiuni asupra cererii interne. Creşterea PIB a scăzut la 4,3 procente în prima jumătate a anului 2003, reflectând tendinţa de scădere uşoară a ratei de creştere a exporturilor, ulterioară unei perioade cu rezultate excepţionale în acest sens. Atingând un nivel de 14,2 procente în luna august, inflaţia IPC a scăzut mai rapid decât s-a estimat iniţial, în timp ce aprecierea accelerată a salariului mediu pe economie şi variaţia volumului creditelor către sectorul privat au condus la o creştere rapidă a importurilor atât pentru bunuri de capital, cât şi pentru bunuri de consum. Ca rezultat, deficitul contului curent a atins nivelul de 2,5 procente din PIB anual în primul semestru, depăşind proiecţiile cu aproape 0,25 procente din PIB. Întârzierea activităţii de creditare a sectorului public şi privat a încetinit acumularea rezervelor în primul semestru, dar am reînceput cumpărările de valută de pe piaţă şi am menţinut un nivel confortabil de acoperire a importurilor, echivalent cu 3,7 luni de importuri prognozate la sfârşitul lunii august.3. Politica bugetară s-a încadrat în program. Ţinta de deficit a bugetului general consolidat în prima jumătate a anului a fost atinsă cu o marjă considerabilă. Restrângerea cheltuielilor şi economiile din dobânzi au compensat pe deplin colectările mai reduse ale contribuţiilor la asigurările sociale.4. O inversare temporară a fluxurilor de capital a creat dificultăţi politicii monetare. Confruntată cu diminuarea mai puternică decât s-a estimat a volumului creditelor către sectorul public şi privat în perioada ianuarie-iunie Banca Naţională a României (B.N.R.) a acceptat o scădere a rezervelor de aproximativ 250 milioane dolari S.U.A., în condiţiile menţinerii ratei dobânzii şi a cursului de schimb în conformitate cu programul asumat. În opinia noastră ieşirile nete de fluxuri corelate cu excesul de cerere de pe piaţa valutară au reprezentat fenomene temporare şi în acel moment nu păreau să susţină o întărire a politicii monetare. Totuşi, cumulat cu o lărgire a deficitului comercial, nivelul activelor externe nete ale B.N.R. la sfârşitul lunii iunie 2003 a înregistrat o diminuare faţă de program cu 625 milioane dolari S.U.A., iar ţinta privind activele interne nete a fost depăşită cu peste 20 procente. Rezervele brute au fost recent reîntregite prin plasarea cu succes pe piaţă a unui pachet de obligaţiuni suverane în valoare de 700 milioane EUR şi prin reluarea în lunile iulie şi august 2003 a cumpărărilor de valută de către B.N.R. Pe baza ajustărilor politicii monetare prezentate în paragraful 23, solicităm derogări pentru neîndeplinirea acestor criterii de performanţă.5. Creditarea sectorului neguvernamental s-a accelerat în continuare. În timp ce reglementările introduse în luna ianuarie 2003 privind clasificarea şi provizionarea creditelor au armonizat standardele bancare româneşti cu practica internaţională în domeniu, acestea nu au reuşit să tempereze apetitul băncilor pentru o expunere ridicată a activităţii de creditare, după cum s-a anticipat iniţial. Măsura diferenţierii rezervelor obligatorii, intrată în vigoare începând cu data de 24 noiembrie 2003 în favoarea activelor în lei a condus la creşterea volumului creditelor în lei, iar creditele în valută s-au diminuat nesemnificativ din luna februarie 2003, rezultând pe ansamblu o expansiune reală a creditului de 40 procente la nivelul lunii iunie 2003. Cu toate acestea, principalele bănci rămân lichide şi capitalizate, iar asigurarea împotriva riscului de credit este acum adecvată.6. Progresul în reducerea pierderilor sectorului energetic a încetinit în anul 2003. Conform programului, am menţinut tarifele la energia electrică şi termică constante în dolari S.U.A., dar datorită majorării preţurilor la combustibili şi deprecierii dolarului S.U.A. aceste tarife s-au situat sub nivelul de recuperare a costurilor. Similar, în timp ce am majorat la 1 iulie 2003 preţul pentru gaze naturale la consumatorul final, mai mult decât s-a programat iniţial, preţul de import pentru gaze naturale a crescut în continuare, diminuând puternic preţurile la gura sondei încasate de producătorii interni. Ratele de colectare la distribuitorii de gaze naturale şi energie electrică s-au încadrat în program şi acum au depăşit nivelul de 95 procente. Colectările în sectorul energiei termice au rămas modeste totuşi, reflectând neplata subvenţiilor de către autorităţile locale şi discontinuitatea politicii în acest sector. Ca rezultat, criteriul de performanţă privind rata de colectare la Termoelectrica nu a fost realizat cu 2,5 puncte procentuale. Având în vedere măsurile corective pentru reducerea pierderilor în sectorul energetic, prezentate în paragrafele 16-17, solicităm acordarea unei derogări pentru neîndeplinirea acestui criteriu de performanţă.7. Creşterea salariului minim din luna ianuarie 2003 şi reducerea cotelor la contribuţiile de asigurări sociale au determinat creşterea reală accelarată a salariilor nete în economie. Salariile nete medii, atât în economie, cât şi în întreprinderile de stat monitorizate, au crescut în termeni reali cu aproape 9 procente în prima jumătate a anului 2003. În timp ce reducerile importante de personal din întreprinderile de stat anunţate pentru privatizare ne-au permis să îndeplinim ţinta aferentă lunii iunie 2003 privind fondul de salarii în întreprinderile de stat, recenta escaladare a salariilor şi încercările unor întreprinderi de a utiliza economiile provenite din externalizarea unui număr important de salariaţi pentru finanţarea creşterii salariilor pun sub semnul întrebării realizarea ţintelor pentru lunile septembrie şi decembrie 2003. Măsurile pentru atenuarea creşterii salariilor în întreprinderile de stat, fenomen care ar putea periclita obiectivele noastre macroeconomice în anul 2003, sunt prezentate în paragrafele 14-15.8. Am realizat progrese semnificative privind privatizarea companiilor din cadrul Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (APAPS). Am implementat peste 22.000 de disponibilizări în aceste companii, îndeplinind astfel criteriul de performanţă structural pentru sfârşitul lunii iunie 2003. Mai mult decât atât, am semnat contracte pentru vânzarea a 7 mari companii în trimestrul II, comparativ cu criteriul structural de 6 companii. Totuşi, unele contracte de privatizare rămân a fi derulate numai după ce se va ajunge la un acord cu privire la reeşalonarea arieratelor acestor companii către furnizorii de energie. În prezent, 3 mari companii se află în stadiul de negocieri finale şi estimăm vânzarea acestora până la sfârşitul lunii septembrie 2003.9. Privatizarea în sectorul energetic necesită mai mult timp decât s-a anticipat.Am primit numai o singură ofertă neangajantă pentru privatizarea a două companii de distribuţie a energiei electrice, iar acum ne aflăm în negocieri cu ofertantul. Întârzieri în aprobarea strategiei de privatizare a Petrom, cea mai mare companie din ţară, au determinat depăşirea termenului limită de emitere a ofertei, stabilit pentru 30 iunie 2003. Graficul de privatizare a celor două companii de distribuţie a gazelor naturale a fost prelungit cu 6 luni, în condiţiile în care contractul consultantului în privatizare a fost finalizat cu o lungă întârziere.10. Negocierile privind participarea BERD şi CFI la capitalul Băncii Comerciale Române - S.A. (B.C.R.) au început spre sfârşitul lunii iulie 2003. Deşi documentaţia tehnică a avut un ritm bun de finalizare, este nevoie de mai mult timp decât s-a estimat pentru finalizarea due-diligence şi pentru purtarea de discuţii suplimentare pe marginea dezvoltării instituţionale a băncii, determinând neîndeplinirea criteriului de performanţă structural de la sfârşitul lunii iulie.III. MĂSURI DE POLITICI CONVENITE ÎN CONTEXTUL CELEI DE-A 4-A ANALIZE11. Obiectivul nostru macroeconomic principal pentru anul 2003 constă în consolidarea stabilizării macroeconomice, care necesită o creştere moderată a cererii şi progrese decisive în reducerea pierderilor în sectorul energetic. În pofida performanţei recente privind reducerea inflaţiei, menţinem ţinta iniţială de inflaţie la nivelul de 14 procente pentru sfârşitul anului 2003, atât timp cât propunerile recente de creştere a preţurilor din sectorul energetic pot constitui presiuni temporare pentru majorarea inflaţiei. Deficitul contului curent în anul 2003 este estimat acum la 4,75 procente din PIB, reflectând creşterea salarială mai rapidă decât s-a estimat şi expansiunea accelerată a creditului, precum şi reducerea exporturilor. Atingerea acestei ţinte necesită o restrângere mai mare a deficitului sectorului public de aproape 0,25 procente din PIB în a doua jumătate a acestui an, în principal ca urmare a reducerii pierderilor din întreprinderile de stat. Rezerva mai redusă pentru importuri, care acoperă 3,7 luni, reflectă proiecţiile privind trendul importurilor, ca rezultat al expansiunii acestora în anul 2003. Estimăm creşterea PIB la aproape 4,75 procente în anul 2003. Performanţa îndeplinirii criteriilor de performanţă cantitative şi a ţintelor indicative din program este prezentată în tabelul 1. Tabelul 2 conţine lista precondiţiilor pentru finalizarea analizei, iar tabelul 3 cuprinde intenţiile noastre de ajustare a preţurilor la energie.A. Politica fiscală12. În pofida veniturilor mai mici decât s-a estimat şi a cheltuielilor suplimentare substanţiale, bugetul rectificat pe anul 2003, aprobat la sfârşitul lunii august, a redus ţinta de deficit la 48.920 miliarde lei, echivalentul a 2,7 procente din PIB. a) Datorită unei reduceri de venituri de 7.733 miliarde lei comparativ cu bugetul aprobat iniţial, reflectând în principal colectările mai slabe decât s-au estimat la fondul de pensii, şi a reducerii ţintei de deficit am redus cheltuielile bugetului general consolidat cu 8.333 miliarde lei. Separat vom anula arieratele din sectorul de transport şi al mineritului către bugetul general consolidat, în sumă de circa 1.700 miliarde lei şi, respectiv, 2.500 miliarde lei, respectând procedurile Uniunii Europene (UE) privind ajutorul de stat. b) Mai mult, bugetul rectificat include cheltuielile suplimentare echivalente cu aproximativ 1 procent din PIB, dintre acestea cele mai importante fiind plăţile compensatorii potrivit noului program de reconversie, dublarea transferurilor pentru căldură către familiile cu venituri modeste, plăţile facturilor restante la utilităţi pentru întreprinderile de stat care altfel ar trebui deconectate şi subvenţii suplimentare pentru agricultură, în vederea diminuării impactului secetei. De asemenea, am asigurat resurse în valoare de 4.000 miliarde lei pentru plata arieratelor acumulate în sectorul de sănătate în anul 2002. Dacă se dovedeşte că arieratele din sistemul de sănătate depăşesc această sumă, vom aproba până la 10 octombrie 2003 o a doua rectificare bugetară, asigurând resursele necesare. Pentru asigurarea transparenţei depline privind datoriile restante şi cele care au fost deja stinse am publicat la sfârşitul lunii august 2003 raportul Autorităţii Naţionale de Control (precondiţie). c) Nerealizarea veniturilor şi cheltuielilor suplimentare vor fi finanţate din economii, reprezentând 1,5 procente din PIB, cu cheltuielile la dobânzi, cheltuielile fondului de pensii, cheltuielile fondului de şomaj, reducerea cheltuielilor de capital şi cheltuieli materiale, plăţile compensatorii mai mici decât s-a estimat pentru nerestituirea terenurilor şi clădirilor potrivit Legii nr. 10/2001 şi tragerea unor sume mai mici decât s-a prognozat din granturile UE.13. Implementarea unei reforme comprehensive a administraţiei fiscale va continua. Am înfiinţat un departament de administrare fiscală în cadrul Ministerului Finanţelor Publice la începutul anului 2003, urmând ca de la 1 ianuarie 2004 să fie transformat într-o agenţie naţională pentru administrare fiscală, care va subordona direct toate direcţiile locale de administraţie fiscală. În plus, am hotărât să realizăm unificarea colectării, auditului şi executării contribuţiilor la asigurările sociale în cadrul Ministerului Finanţelor Publice în 4 etape: a) auditul şi executarea vor fi preluate la Ministerul Finanţelor Publice până la 1 ianuarie 2004; b) vom înfiinţa o administraţie comună pentru marii contribuabili până la 1 aprilie 2004; c) vom înfiinţa o administraţie comună pentru întreprinderile mici şi mijlocii până la 1 august 2004; d) vom înfiinţa o administraţie comună pentru liber-profesionişti până la 1 ianuarie 2005. Transferul funcţiei de colectare se va desfăşura gradual pe parcursul anului 2004.B. Politica salarială14. Am decis să implementăm unele ajustări necesare pentru realizarea ţintelor privind fondul de salarii pentru perioada rămasă până la sfârşitul anului. În primul rând, pentru a preveni ca un număr de companii din subordinea Ministerului Transporturilor, Construcţiilor şi Turismului şi al Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor să depăşească fondul de salarii iniţial cuprins în buget, vom elimina primele de Crăciun şi vom reduce sporurile pentru orele suplimentare şi orele prestate pe timp de noapte. Mai mult decât atât, am decis să disponibilizăm 19.300 de angajaţi din 5 companii de căi ferate şi filiale ale acestora (precondiţie), deşi am redus mai târziu acest număr la 16.500 de salariaţi, cu implementarea în acelaşi timp a unor măsuri compensatorii de reducere a salariilor în alte companii. De asemenea, am disponibilizat 4.000 de salariaţi în două companii din agricultură între 1 august şi 15 septembrie 2003 (precondiţie). În al doilea rând, deoarece din disponibilizări la scară largă într-un număr de companii nelichide de sub autoritatea APAPS au rezultat economii substanţiale la fondul de salarii, am redus deja fondurile de salarii ale acestor companii cu 175 miliarde lei şi vom utiliza această sumă pentru plata facturilor la utilităţi. În final, pentru a preveni utilizarea economiilor la fondul de salarii, rezultate din externalizarea unui număr mare de salariaţi, şi pentru creşterea substanţială a salariilor angajaţilor rămaşi vom reduce fondul de salarii la un număr de companii industriale cu 375 miliarde lei, cu ajustarea corespunzătoare a personalului prevăzut în buget. Toate aceste măsuri vor conduce la economii la fondul de salarii agregat de circa 900 miliarde lei, o sumă suficientă ca să asigure atingerea ţintei anuale a fondului de salarii. Detalii asupra executării acestor operaţiuni sunt specificate în Memorandumul tehnic de înţelegere (MTI).15. Pentru întărirea ex-ante a credibilităţii ţintei legate de fondul de salarii vom implementa imediat câteva măsuri. Am blocat 4 procente din fondul de salarii corespunzător trimestrelor III şi IV la întreprinderile de stat monitorizate, care vor putea fi deblocate numai pe baza aprobării ministrului de resort, după ce devine clar faptul că ţinta trimestrială va fi atinsă (precondiţie). Am impus, de asemenea, o îngheţare completă a angajărilor în toate întreprinderile monitorizate, cu excepţia unor poziţii care nu pot depăşi 200 de angajări, în total, de la 1 august până la 31 decembrie 2003 (precondiţie).C. Reformele din cadrul sectorului energetic16. Pentru îmbunătăţirea performanţelor financiare ale sectorului energetic am ajustat preţurile administrate începând cu 1 septembrie 2003 (precondiţii) şi vom implementa în continuare măsuri pentru reformarea sistemului de preţuri în sectorul energetic (tabelele 2 şi 3). Pentru a compensa pierderile rezultate din preţurile de import mai mari decât cele proiectate şi ca o măsură pentru atingerea parităţii de import, am aprobat prin hotărâre, la data de 18 august, creşterea preţului la consumatorul final la gaze naturale cu 22,5 procente pentru consumatorii rezidenţi şi cu 12,3 procente pentru consumatorii nerezidenţi, la momentul luării deciziei intenţionându-se atingerea echivalentului în dolari a 120 dolari S.U.A./1.000 mc la consumatorii rezidenţi şi a 110 dolari S.U.A./1.000 mc la consumatorii nerezidenţi, în scopul asigurării unui preţ de producţie la gura sondei de peste 50 dolari S.U.A./1.000 mc. Potrivit angajamentului nostru de ajustare graduală trimestrială a preţului la gaze naturale, pentru ca acesta să atingă paritatea preţului de import până în anul 2007, vom implementa o altă majorare de 4 procente a preţului în lei la 1 noiembrie 2003, pentru consumatorii rezidenţi şi nerezidenţi. Vom anunţa până la sfârşitul anului 2003 graficul pentru ajustările viitoare la preţul gazelor naturale, conform angajamentului nostru de atingere a parităţii preţului de import până în anul 2007, măsură pe care o considerăm crucială pentru stimularea prospecţiunilor, aşa cum a fost recomandată într-un recent studiu al Băncii Mondiale, şi pentru înlesnirea privatizării Petrom. De asemenea, intenţionăm să reformăm schema de preţ în sectorul gazelor naturale pentru a evita ca preţurile de producător să fie stabilite după perceperea costurilor de import, distribuţie şi depozitare. Pentru a atenua impactul social al ajustării preţurilor, vom aloca resurse bugetare suficiente pentru transferuri bine orientate către familiile cu veniturile mici. Pentru a restabili preţurile la nivelul de acoperire al costurilor, am majorat tariful Termoelectrica la electricitate cu 15 procente şi la energie termică cu 14 procente la 1 septembrie 2003 (precondiţie). De asemenea, am majorat toate tarifele de distribuţie pentru energie electrică cu 16 procente şi toate tarifele la electricitate la consumatorul final cu 17,5 procente (precondiţie). Pentru atenuarea efectelor facturilor majorate la energie pentru familiile cele mai vulnerabile, am prevăzut pentru anul 2003 o creştere în bugetul rectificat de 1.300 miliarde lei a alocaţiilor de sprijin corespunzătoare.17. Vom întări lupta împotriva neplăţii facturilor la utilităţi. Vom pune în aplicare în mod strict termenele de deconectare atât pentru plata energiei electrice, cât şi a gazelor naturale, după cum s-a specificat în MTI. Oricum, pe parcursul anului 2003 bugetul va continua să îşi asume plata facturilor la energie pentru câţiva agenţi economici cu pierderi mai (Siderurgica, Tractorul, Roman, ARO, CN Petroşani, Minvest şi Remin), a căror deconectare ar fi destabilizatoare din punct de vedere social. De asemenea, vom intensifica eforturile de îmbunătăţire a colectării de la populaţie, în special pentru energie termică. În acest scop vom pune în aplicare confiscarea bunurilor celor care nu plătesc prin sistem judiciar, după cum se prevede în Hotărârea Guvernului nr. 400/2003. Mai mult, pentru a asigura plata integrală a subvenţiilor autorităţilor locale către distribuitorii locali de energie termică vom implementa următoarele măsuri: a) pentru un număr mic şi predeterminat de autorităţi locale din zone defavorizate vom creşte cota bugetului de stat în totalul subvenţiilor pentru energie termică până la 100 procente; şi b) transferul cotelor defalcate din impozitul pe venit de la bugetul de stat la autorităţile locale va depinde de plată integrală de către autorităţile locale a subvenţiilor la producătorii de energie termică.18. Vom accelera restructurarea sectorului minier. În prima jumătate a anului 2003 am redus numărul angajaţilor din sectorul minier cu 4.744 de posturi. Am hotărât, de asemenea, să implementăm 1.500 de disponibilizări suplimentare în acest sector înainte de 15 septembrie 2003. În plus, am crescut preţul la huilă la echivalentul a 11 dolari S.U.A./Gcal de la 1 septembrie 2003, un nivel apropiat de paritatea de import (precondiţie).19. Vom realiza progrese semnificative în privatizarea sectorului energetic, bazate pe recomandările Băncii Mondiale. Vom solicita oferte angajante pentru privatizarea în curs a celor două companii distribuitoare de energie electrică până la sfârşitul lunii noiembrie 2003. Pe baza unor strânse consultări cu Banca Mondială vom accelera elaborarea strategiei de privatizare a celor doi distribuitori de gaze naturale şi o vom aproba până la 1 noiembrie 2003. După finalizarea discuţiilor cu Banca Mondială privind strategia de privatizare a Petrom, am emis oferta pentru expresiile de interes pe 26 august 2003 (precondiţie), în scopul semnării contractelor de vânzare până la sfârşitul lunii martie 2004.D. Privatizare şi lichidare20. Vom persevera în eforturile noastre de privatizare. Până la 30 septembrie 2003 vom finaliza cele 12 tranzacţii de privatizare încheiate în prima parte a anului 2003, prin înlesnirea obţinerii acordurilor de reeşalonare a datoriilor între aceste companii şi furnizorii de utilităţi. Vom vinde 3 companii cu peste 1.000 de angajaţi până la sfârşitul lunii septembrie.21. Vom iniţia procedurile de lichidare împotriva companiilor cu rezultate financiare slabe. Până la 15 septembrie 2003 APAPS va înainta instanţei competente dosarele de lichidare pentru Rulmenţi Slatina şi Verachim. În ceea ce priveşte marii producători de pierderi, ARO şi Roman, în situaţia în care contractele de vânzare nu vor fi iniţializate, Consiliul de conducere al APAPS va lua o decizie formală de începere a lichidării acestor două companii până la 25 septembrie 2003 (precondiţie).22. Rămânem ferm angajaţi să finalizăm vânzarea pachetului minoritar de acţiuni al BCR către BERD şi CFI. Am convenit cu BERD şi CFI pe 19 septembrie 2003 asupra contractului (precondiţie) care a fost aprobat în şedinţa Guvernului din data de 25 septembrie 2003. Acum ne aşteptăm ca managementul celor două instituţii să aprobe această operaţiune la sfârşitul lunii octombrie sau la începutul lunii noiembrie 2003.E. Politica monetară şi aspecte bancare23. Politica monetară va continua să urmărească dezinflaţia graduală, strategie care a dat rezultate pozitive. B.N.R. va ghida cursul de schimb pe o traiectorie compatibilă cu ţinta de inflaţie şi cu o apreciere reală, sustenabilă, a monedei naţionale, avându-se în vedere modificările leului faţă de coşul euro/dolar S.U.A. Ca urmare a acestei politici, în contextul excesului de ofertă reapărut pe piaţa valutară, precum şi pentru atingerea ţintelor privind acumulările de rezerve internaţionale, conform paragrafului 11, necesită efectuarea de cumpărări substanţiale (sterilizate) în perioada rămasă până la sfârşitul anului 2003. Pentru a combate efectele celei de-a doua runde de creştere viitoare a preţurilor la energie, precum şi pentru a modera creşterea creditelor B.N.R. a majorat rata dobânzii cu un punct procentual pe 6 august 2003 şi, dacă această măsură nu se dovedeşte suficientă, Banca va creşte în continuare dobânda sau va lua alte măsuri corespunzătoare.24. Suntem conştienţi de faptul că accelerarea creditelor către sectorul neguvernamental determină creşterea riscurilor financiare şi macroeconomice. În plus faţă de politica de creştere a ratei dobânzii, B.N.R. va continua să exercite o supraveghere atentă a celor mai activi creditori, inclusiv prin intensificarea inspecţiilor la faţa locului, în vederea asigurării unei evaluări adecvate a riscului creditării. Dacă este necesar, se vor impune restricţii de creditare asupra celor care îşi asumă riscuri în mod imprudent. B.N.R. va realiza cu o frecvenţă crescută teste de reacţie la situaţii limită (stress tests) privind portofoliul băncilor, folosind metodologia dezvoltată în cadrul Programului de evaluare a sectorului financiar (FSAP).F. Climatul mediului de afaceri şi aspecte de guvernanţă25. Eforturile noastre de a îmbunătăţi climatul mediului de afaceri şi eliminarea corupţiei continuă. În cooperare cu Banca Mondială vom evalua impactul noului Cod al Muncii asupra pieţei muncii şi a ocupării forţei de muncă şi îl vom amenda în mod corespunzător. Vom realiza toate privatizările într-o manieră deschisă şi transparentă şi ne vom abţine de la introducerea unor măsuri care să impună bariere investitorilor privaţi. Pe 12 septembrie 2003 am publicat un raport privind eforturile noastre de urmărire în justiţie a persoanelor implicate în afaceri financiare ilicite, inclusiv cele legate de FNI, Banca Română de Scont şi alte cazuri recente (precondiţie).Tabelul 1ROMÂNIA: CRITERIILE DE PERFORMANTA CANTITATIVA SI TINTEINDICATIVE PENTRU ANII 2001-2003 1/
    Sf. - Dec. 2001Sf. - Martie 2002Sf. - Iunie 2002   Sf. - Sept. 2002
  ProgramAjustatRealizatProgramAjustatRealizatProgramProgram revizuitAjustatRealizatProgramProgram revizuitAjustatRealizat
  (în mii miliarde lei)
  1. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Băncii Naţionale a României-48,1-44,0-49,7-66,2-51,0-61,3-61,4-85,6-84,8-89,7-67,0-79,8-77,0-94,2
  (în milioane dolari SUA)
  2. Limite minime pentru activele externe nete ale Băncii Naţionale a României3.5273.3963.7253.6013.4443.9233.8164.5344.3914.5883.9244.7024.4974.965
  (în mii miliarde lei)
  3. Plafoane pentru deficitul bugetului general consolidat38,75438,75438,6159,9409,7976,80319,87220,77220,67317,86231,10432,70432,70424,109
  4. Plafoane pentru fondurile de salarii agregate ale întreprinderilor de stat monitorizate 2/ 6/40,740,741,69,49,411,121,2823,6022,6823,1334,8836,0433,9935,16
  5. Ţinte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate către bugetul general consolidat52,540,249,251,739,452,8..................    
  (în procente)
  6. Limite minime pentru ratele de încasare agregate cumulate pentru: 3/                            
  a. Distrigaz Nord şi Distrigaz Sud (agregat)95,095,080,997,597,593,397,583,0...95,497,587,087,097,1
  - Distrigaz Nord (ţintă indicativă)           ...   85,0...95,6   87,087,096,7
  - Distrigaz Sud (ţintă indicativă)           ...   83,0...95,2   87,087,097,4
  b. Termoelectrica, inclusiv unităţile transferate (agregat energie electrică şi energie termică)95,095,083,497,597,584,697,585,0...85,297,587,587,589,8
  - rata agregată pentru energia electrică a Termoelectrica şi a unităţilor transferate (ţintă indicativă)           ...   87,5...87,6   90,090,094,3
  - energie termică - Termoelectrica (ţintă indicativă)           ...   82,0...76,2   84,084,076,1
  - energie termică - unităţile termice transferate (ţintă indicativă)............   ......82,0...80,0...84,084,080,8
  c. Electrica (ţintă indicativă)     92,9     92,2   92,5...90,5   92,592,593,2
  (în miliarde lei)
  7. Plafoane privind preluarea datoriei întreprinderilor către bănci şi emiterea de garanţii interne de către Guvern4694694691.1101.1104691.1101.1101.1104691.1101.1101.1101.106
  (în milioane dolari SUA)
  8. Plafoanele privind contractarea sau garantarea datoriei externe 4/                            
  a. scadentă mai mică sau egală cu un an00000000000000
  a. scadenţă între 1 şi 3 ani3003002403003007400400400119450450450144
  din care: nebugetare165165111010015151502020204
  b. scadentă mai mare de 1 an2.8002.6002.3561.0001.0002061.20012001.2001.2941.8002.00020001.452
  din care: nebugetare1651651565050177575751710030030041
  (în mii miliarde lei)
  9. Ţinte indicative pentru plafoanele privind baza monetară medie63,163,066,062,262,167,469,475,071,070,973,380,476,177,2
  10. Ţinte indicative pentru plafoanele privind masa monetară252,2252,2271,9258,9258,9277,0280,0294,0294,0303,9293,5311,1311,1322,7
  11. Ţinte indicative privind expunerea întreprinderilor de stat de către sectorul bancar 5/29,129,133,430,730,738,632,536,236,237,234,638,138,138,3
  din care: expunerea BCR14,514,516,915,315,318,816,217,217,217,717,218,218,217,3
                               
    Sf. - Dec. 2002Sf. - Martie 2003Sf. - Iunie 2003Sf. - Sept. 2003Sf. - Dec. 2003
  ProgramProgram revizuitAjustatRealizatProgramAjustatRealizatProgramAjustatRealizatProgramProgram revizuitProgramProgram revizuit
  (în mii miliarde lei)
  1. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Băncii Naţionale a României-73,3-80,6-91,2-104,1-85,7-97,0-89,2-106,8-102,6-79,4-114,0-78,2-106,7-74,0
  (în milioane dolari SUA)
  2. Limite minime pentru activele externe nete ale Băncii Naţionale a României4.0944.8384.8005.2575.5225.4605.2706.0755.5444.9196.4105.7096.3105.797
  (în mii miliarde lei)
  3. Plafoane pentru deficitul bugetului general consolidat43,20043,20043,20039,82710,80010,6006,50822,35222,35216,62331,30931,30949,52048,920
  4. Plafoane pentru fondurile de salarii agregate ale întreprinderilor de stat monitorizate 2/ 6/49,4849,2045,2546,4312,8412,7212,3826,5025,7525,2239,8239,8253,1553,15
  5. Ţinte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate către bugetul general consolidat............   ...     ...   ...   ......
  (în procente)
  6. Limite minime pentru ratele de încasare agregate cumulate pentru: 3/                            
  a. Distrigaz Nord şi Distrigaz Sud (agregat)97,590,090,098,894,094,0101,095,095,097,595,095,096,096,0
  - Distrigaz Nord (ţintă indicativă)   90,090,098,294,094,0101,295,095,096,695,095,096,096,0
  - Distrigaz Sud (ţintă indicativă)   90,090,099,294,094,0101,095,095,098,295,095,096,096,0
  b. Termoelectrica, inclusiv unităţile transferate (agregat energie electrică şi energie termică)97,590,090,090,791,091,088,291,091,088,593,590,095,091,0
  - rata agregată pentru energia electrică a Termoelectrica şi a unităţilor transferate (ţintă indicativă)   92,592,594,494,094,092,594,094,092,996,094,097,095,0
  - energie termică - Termoelectrica (ţintă indicativă)   86,086,074,284,084,073,284,084,076,089,078,092,080,0
  - energie termică - unităţile termice transferate (ţintă indicativă)...86,086,087,584,084,082,384,084,081,489,083,092,085,0
  c. Electrica (ţintă indicativă)   92,592,593,794,094,094,195,095,095,796,096,097,096,0
  (în miliarde lei)
  7. Plafoane privind preluarea datoriei întreprinderilor către bănci şi emiterea de garanţii interne de către Guvern1.1101.1101.1101.1011.4101.4101.0331.5101.5101.0281.6101.6101.7101.710
  (în milioane dolari SUA)
  8. Plafoanele privind contractarea sau garantarea datoriei externe 4/                            
  a. scadentă mai mică sau egală cu un an00000000000000
  a. scadenţă între 1 şi 3 ani60060060017130030024004007450450600600
  din care: nebugetare20202011101001515020202020
  b. scadentă mai mare de 1 an3.4003.6003.6002.9158058055492.09420941.0182.6452.6453.4003.400
  din care: nebugetare100300300299360360334500500340600600650650
  (în mii miliarde lei)
  9. Ţinte indicative pentru plafoanele privind baza monetară medie79,489,277,279,796,282,985,4103,489,190,1115,0110,6124,9123,6
  10. Ţinte indicative pentru plafoanele privind masa monetară323,7350,3350,3378,7385,7385,7370,4415,5415,5397,9448,0413,0506,2471,6
  11. Ţinte indicative privind expunerea întreprinderilor de stat de către sectorul bancar 5/36,343,443,449,449,749,749,051,551,552,653,253,359,860,1
  din care: expunerea BCR18,020,420,419,822,422,421,023,323,323,223,924,127,327,4
------------1/ Criteriile de performanţă şi ţintele indicative avute în vedere în program sunt definite în Memorandumul Tehnic de Înţelegere (MTI).Cifrele îngroşate pentru sf.-Dec. 2001, sf.-Mar. 2002, sf.-Sept. 2002 (program revizuit), sf.-Dec. 2002 (program revizuit) şi sf.-Iunie 2003 reprezintă criterii de performantă, dacă nu se indica altfel, în timp ce cifrele pentru sf.-Iun. 2002 şi sf.-Mar. 2003 reprezintă ţinte indicative.2/ Ajustat pentru a reflecta scăderea numărului companiilor monitorizate, ca urmare a privatizării şi a fuziunilor, de la 86 la 82 în 2002 şi la 76 în 2003.3/ Definirea ratelor de încasare a fost modificată pentru iunie 2002 şi perioada următoare, după cum s-a arătat În MTI. Ţinta pentru Iunie 2003 pentru Electrica devine criteriu de performanţă.4/ Neacumularea de arierate la plăţi externe de către Guvern va fi un criteriu de performanţă monitorizat în mod permanent.5/ Rezultatul de la sfârşitul lunii decembrie 2002, mai mare decât ţinta, reflecta garanţiile bancare pentru investiţii intr-un spital din Bucureşti şi în sectorul comunicaţiilor, precum şi o pondere mai mare a împrumuturilor interne fata de cele externe pentru sectorul energetic.6/ După ce a devenit clar faptul ca ţinta pentru decembrie 2002 ar fi ratata, personalul Fondului şi autorităţile au convenit asupra unei noi ţinte de 50,3 mii miliarde lei (ţinta ajustata de 46,35 mii miliarde lei), care urma să fie îndeplinita ca preconditie.Tabelul 2Precondiţii, criterii de performanţă structurală şi obiective structurale
  MăsuriStadiu
  Precondiţii:  
  ▪ Implementarea a 19.300 de concedieri în cele 5 companii feroviare şi filialele acestora în perioada 1 august - 15 septembrie 2003, după cum se menţionează în paragraful 14.Guvernul a realizat 16.520 de concedieri
  ▪ Emiterea până la 15 septembrie 2003 a unei Hotărâri a Guvernului de rectificare a bugetelor pentru 5 companii feroviare şi filialele acestora, precum şi pentru două companii din agricultură, privind anularea primelor de Crăciun, după cum se menţionează în paragraful 14.Realizat
  ▪ Concedierea a 4.000 de salariaţi din două companii din agricultură, în perioada 1 august 15 - septembrie 2003, după cum se menţionează în paragraful 14.Realizat
  ▪ Reducerea fondului de salarii cu 375 miliarde lei la un număr de companii industriale, după cum se menţionează în MTI, până la 15 septembrie 2003, conform paragrafului 14.Realizat
  ▪ Decizii până la 15 septembrie 2003 ale tuturor ministerelor sub autoritatea cărora se regăsesc companiile de stat monitorizate (după cum este menţionat în MTI) privind blocarea a 4 procente din fondul de salarii al acestor companii, aferent trimestrelor III şi IV, precum şi îngheţarea completă a noilor angajări, după cum se menţionează în paragraful 15.Realizat cu întârziere
  ▪ Creşterea preţului la energie de la 1 septembrie 2003, după cum se menţionează în paragraful 16:  
  - creşterea preţului pentru gaze naturale la 110 dolari S.U.A./1.000 m3pentru consumatorii nerezidenţi şi la 120 dolari S.U.A./1.000 m3 pentru consumatorii rezidenţi;Realizat1)
  - creşterea tarifului pentru energie electrică la Termoelectrica cu 15 procente;Realizat
  - creşterea tarifului de distribuţie a energiei electrice cu 16 procente;Realizat
  - creşterea tuturor tarifelor de energie electrică la consumatorul final cu 17,5 procente;Realizat
  - creşterea tarifului pentru energie termică la Termoelectrica cu 14 procente.Realizat
  ▪ Creşterea preţului huilei la echivalentul a 11 dolari S.U.A./Gcal de la 1 septembrie 2003.Realizat cu întârziere
  ▪ Emiterea ofertei de privatizare a companiei Petrom până la 1 septembrie 2003, conform paragrafului 19.Realizat
  ▪ Luarea deciziei formale de către Consiliul de conducere al APAPS pentru iniţierea procedurilor de lichidare a companiilor ARO şi Roman până la 25 septembrie 2003, dacă contractele de privatizare nu se semnează, după cum se menţionează în paragraful 21.Realizat pe baza informaţiilor preliminare; urmează a se verifica.
  ▪ Iniţializarea până la 15 septembrie 2003 a contractului pentru vânzarea a 25 procente plus două acţiuni din capitalul B.C.R. către BERD şi CFI, conform paragrafului 22.Realizat
  ▪ Publicarea până la sfârşitul lunii august 2003 a raportului Autorităţii Naţionale de Control privind arieratele sistemului de sănătate, după cum se menţionează în paragraful 12.Realizat
  ▪ Publicarea unui raport, până la 15 septembrie 2003, privind măsurile guvernamentale pentru urmărirea în justiţie a persoanelor implicate în afaceri financiare ilicite, inclusiv cele legate de FNI şi Banca Română de Scont, după cum se menţionează în paragraful 25.Realizat
  Criterii de performanţă structurală:  
  ▪ Ajustarea preţurilor pentru energie electrică la consumatorul final la 1 iulie 2003, pentru a le menţine constante în dolari S.U.A. la nivelul de la 1 iulie 2002.Îndeplinit
  ▪ Aprobarea de către Parlament, până la sfârşitul lunii mai 2003, a legislaţiei de amendare a legilor privind fondurile de asigurări sociale de stat, şomaj şi asigurări de sănătate (în particular, Legea nr. 19/2000, Legea nr. 76/2002 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002), în vederea armonizării procedurilor de colectare, executare şi audit.Îndeplinit
  ▪ Implementarea a 18.000 de concedieri într-un grup de 22 de companii până la 30 iunie 2003.Îndeplinit
  ▪ Ajustarea preţului de producător la energie electrică al Termoelectrica la echivalentul a minimum 39 dolari S.U.A./MWh de la 1 iulie 2003.Îndeplinit
  ▪ Creşterea preţului unificat pentru gaze naturale la consumatorul final la echivalentul a 93 dolari S.U.A./1.000 m3 de la 1 iulie 2003.Îndeplinit
  ▪ Ajustarea preţului naţional de referinţă pentru energia termică la echivalentul a 20 dolari S.U.A./Gcal de la 1 iulie 2003.Îndeplinit
  ▪ Semnarea contractului pentru vânzarea a 25 procente plus două acţiuni din capitalul B.C.R. către BERD şi CFI până la 31 iulie 2003.Solicitare de derogare. Convertită în precondiţie şi îndeplinită.
  Obiective structurale:  
  ▪ Guvernul se va abţine de la acordarea de scutiri fiscale sau alte noi facilităţi fiscale distorsionante ori de la amânarea întreruperii celor care expiră.Continuu. Îndeplinit, cu excepţia anulării arieratelor firmelor selectate şi a scutirilor de impozite legate de privatizare.
  ▪ Nici o unitate de energie termică transferată nu ar trebui să mai primească combustibili pe cheltuiala Termoelectrica.Continuu. Îndeplinit
  ▪ Cei mai mari rău-platnici industriali către cele 3 utilităţi vor rămâne deconectaţi până când vor fi fost achitate integral toate sumele facturate începând cu luna decembrie 2002.Continuu. În cea mai mare parte îndeplinite.
  ▪ APAPS va privatiza 6 companii până la 30 iunie 2003.Pentru 3 din cele 7 mari companii privatizate de APAPS transferul acţiunilor s-a realizat după anularea arieratelor, aprobată de Guvern pe 25 septembrie 2003.
  ▪ Iniţierea imediată a procedurilor de lichidare a 3 companii (Polirom, Siderca, Sidermet)Îndeplinit, cu excepţia Polirom care a fost privatizată pe 26 septembrie 2003.
  ▪ Iniţierea procedurilor de lichidare a 7 producători de pierderi permanenţi (Verachim, Oltplast, Corapet, Rulmentul Slatina, Chimcomplex, Tepro şi Carom) la 1 iulie 2003, în cazul în care nu vor fi privatizaţi până la 30 iunie 2003.Majoritatea îndeplinite, exceptând Verachim, pentru care acţionarii au aprobat lichidarea pe 26 septembrie 2003.
  ▪ Lansarea ofertelor pentru expresiile de interes în privatizarea Petrom, în consultare cu Banca Mondială, până la 30 iunie 2003Îndeplinit cu întârziere, respectiv pe 26 august 2003.
-----------*1) La cursul de schimb din 6 august 2003.Tabelul 3 PLANULautorităţilor de ajustare a preturilor laenergie electrica, energie termica şi gaze naturale
  Preţul la energieAjustare    
  Preţul energiei electrice la utilizatorul finalCreştere:    
  (în procente)
  1 octombrie 20013,61/3/
  1 noiembrie 20013,62/3/
  1 decembrie 20013,62/3/
  1 ianuarie 20023,62/3/
  1 februarie 20023,62/3/
  1 martie 20023,62/4/
  1 aprilie 200214,01/3/
  1 iulie 20021,51/3/
         
  Preţurile la energie electrică la consumatorul final vor fi ajustate la 1 octombrie 2002, la 1 ianuarie 2003, la 1 aprilie 2003 şi 1 iulie 2003, pentru a le menţine constante în termeni de dolari SUA la nivelul de la 1 iulie 2002.
         
  1 octombrie 2002   2/3/
  1 ianuarie 2003   2/3/
  1 aprilie 2003   2/3/
  1 iulie 2003   2/3/
         
    Creşterea procentuală a tarifului în lei    
  1 septembrie 200317,55/3/
         
  Preţul de producător pentru energie electrică la TermoelectricaPreţ ajustat la echivalent dolari SUA    
         
  1 aprilie 200239,001/3/
  1 iulie 200239,001/3/
  1 octombrie 200239,002/3/
  1 ianuarie 200339,001/3/
  1 aprilie 200339,001/3/
  1 iulie 200339,002/3/
         
    Creşterea procentuală a tarifului în lei    
  1 septembrie 200315,05/3/
         
  Tariful de distribuţie a energiei electriceCreşterea procentuală a tarifului în lei    
  1 septembrie 200316,05/3/
         
  Preţul de producător pentru energie termică la TermoelectricaPreţ ajustat la echivalent dolari SUA    
         
  1 octombrie 200115,001/3/
  1 ianuarie 200215,002/3/
  1 aprilie 200215,001/3/
  1 iulie 200220,001/3/
  1 iulie 200320,001/3/
         
    Creşterea procentuală a tarifului în lei    
  1 septembrie 200314,05/3/
         
  Preţul naţional de referinţă pentru energie termicăPreţ ajustat la echivalent dolari SUA    
         
  1 ianuarie 200215,402/3/
  1 aprilie 200215,401/3/
  1 iulie 200220,001/3/
  1 iulie 200320,002/3/
         
  Preţul unificat pentru gaze naturale la consumatorul finalPreţ ajustat la echivalent dolari SUA    
         
  1 octombrie 200182,501/3/
  1 ianuarie 200282,501/3/
  1 aprilie 200282,501/3/
  1 iulie 200282,501/3/
  1 octombrie 200282,502/3/
  1 martie 200390,005/3/
  1 iulie 200393,002/3/
         
  Preţul final la gaze naturale la consumatorii nerezidenţi      
  1 septembrie 2003110,05/3/
         
  Preţul final la gaze naturale la consumatorii rezidenţi      
  1 septembrie 2003120,05/3
    2/ Criterii de performanţă structurala.    3/ Implementat.    4/ Neindeplinit.    5/ Preconditie.
Anexa 1.2 MEMORANDUM TEHNIC DE ÎNŢELEGEREsuplimentar pentru Aranjamentul stand-by*)---------- Notă *) Traducere.I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Băncii Naţionale a RomânieiII. Ţinte pentru nivelul minim al activelor externe nete ale Băncii Naţionale a RomânieiIII. Plafoane pentru deficitul cumulat al bugetului general consolidatIV. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al întreprinderilor de stat monitorizate şi modificările fondului de salarii şi ale numărului de angajaţi în cadrul companiilor selectateV. Ţinte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate către bugetul general consolidatVI. Limite minime privind ratele de încasări agregate, cumulate pentru Distrigaz Sud, Distrigaz Nord şi Termoelectrica şi ElectricaVII. Plafoane pentru preluarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci la bugetul general consolidat şi emiterea de garanţii guvernamentale interne pentru creditele bancare acordate întreprinderilorVIII. Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externeIX. Ţinte indicative pentru plafoanele privind baza monetară medieX. Ţinte indicative pentru plafoanele privind masa monetarăXI. Ţinte indicative pentru plafoanele privind expunerea totală a sectorului bancar către întreprinderile de statI. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Băncii Naţionale a RomânieiActivele interne nete medii ale Băncii Naţionale a României (B.N.R.) sunt definite ca diferenţă între baza monetară medie (aşa cum este definită în secţiunea a IX-a a acestei anexe) şi media activelor externe nete (aşa cum sunt definite în secţiunea a II-a a acestei anexe pentru luna indicată, excluzând ajustarea pentru certificatele de trezorerie denominate în valută), ambele exprimate în moneda naţională. Stocurile activelor externe nete medii vor fi convertite în lei, în scopul calculării activelor interne nete medii, la cursurile de schimb medii lunare leu/dolar S.U.A., stabilite prin consultări cu personalul Fondului. Stocul mediu al activelor externe nete este definit ca media activelor externe nete zilnice, aşa cum sunt definite în secţiunea a II-a. Limitele vor fi monitorizate pe baza datelor zilnice din conturile B.N.R., furnizate săptămânal Fondului Monetar Internaţional de către B.N.R. Nivelul activelor interne nete medii în luna septembrie 2001 a fost de 39.559 miliarde lei.Plafonul pentru activele interne nete medii ale B.N.R. va fi ajustat în următoarele condiţii:1. În sensul reducerii (creşterii) în mod proporţional, pentru fracţiunea din luna în care finanţarea externă brută depăşeşte (se reduce faţă de) nivelurile programate, specificate în secţiunea a II-a.2. Pentru orice modificare în rezervele minime obligatorii, aşa cum se prezintă în secţiunea a IX-a. Înainte de a efectua orice astfel de modificare, B.N.R. se va consulta cu personalul FMI.3. În sensul creşterii (reducerii), în mod proporţional, cu echivalentul în lei al scăderii (creşterii) stocului de certificate de trezorerie denominate în valută (cumulat de la sfârşitul lunii decembrie 2002).4. În sensul reducerii, în mod proporţional, cu echivalentul în lei al creşterii veniturilor în valută obţinute din privatizări mari (preţ de vânzare de peste 10 milioane USD) (cumulat de la sfârşitul lunii decembrie 2002).5. În sensul reducerii, cu scăderea rezervelor efective faţă de rezervele obligatorii ale fiecărei bănci.II. Ţinte pentru nivelul minim al activelor externe nete ale Băncii Naţionale a RomânieiActivele externe nete ale B.N.R. reprezintă diferenţa dintre activele de rezervă şi pasivele externe. Pentru scopurile programului, activele de rezervă sunt definite ca aurul monetar, disponibilităţile DST, orice poziţie de rezervă la FMI şi disponibilităţile de valută ale B.N.R. în monede convertibile. Din rezervele brute se exclud activele pe termen lung, redepozitele B.N.R. la băncile comerciale, orice active în monede neconvertibile, activele de rezervă grevate, activele de rezervă depuse drept colateral pentru creditele externe, activele de rezervă angajate prin contracte forward şi metalele preţioase, altele decât aurul. Aurul monetar va fi evaluat la preţul contabil de 280,4 dolari S.U.A. pe uncie, iar disponibilităţile DST la 1,355109 dolari S.U.A. pe DST. Stocurile de active externe nete sunt măsurate în ultima zi lucrătoare a lunii respective.Pentru scopurile programului, pasivele externe sunt definite ca împrumut, depozit, operaţiuni de swap (inclusiv orice cantitate din aurul B.N.R. folosit drept garanţie) şi pasive forward ale B.N.R. în monede convertibile, inclusiv depozitele în valută la B.N.R. ale băncilor comerciale rezidente; cumpărări de la FMI; împrumuturi de pe pieţele internaţionale de capital; creditele "punte" de la BRI, bănci străine, guverne străine sau alte instituţii financiare, indiferent de scadenţa lor.Toate activele şi pasivele denominate în valute convertibile, altele decât dolarul S.U.A., vor fi convertite la cursurile de schimb corespunzătoare faţă de dolarul S.U.A. din 31 decembrie 1999. Toate modificările cu privire la definirea sau evaluarea activelor ori pasivelor, precum şi detaliile despre operaţiunile privind vânzări, cumpărări sau operaţiuni swap cu aur vor fi, de asemenea, comunicate experţilor FMI.Activele externe nete ale B.N.R. vor fi ajustate:(i) în sensul creşterii/scăderii cu 100 procente din depăşirea/reducerea finanţării externe brute*1) faţă de nivelurile programate:- pe baza cumulată începând cu sfârşitul lunii septembrie 2001:
  decembrie 2001:248 milioane dolari S.U.A.
  martie 2002:248 milioane dolari S.U.A.
  iunie 2002:953 milioane dolari S.U.A.
  septembrie 2002:953 milioane dolari S.U.A.
  decembrie 2002:953 milioane dolari S.U.A.
- pe baza cumulată începând cu sfârşitul lunii decembrie 2002:
  martie 2003:50 milioane dolari S.U.A.
  iunie 2003:450 milioane dolari S.U.A.
  septembrie 2003:450 milioane dolari S.U.A.
  decembrie 2003:620 milioane dolari S.U.A.
(ii) prin modificarea în stocul certificatelor de trezorerie ale Ministerului Finanţelor Publice denominate în valută, inclusiv cele emise pentru restructurare bancară (pe baza cumulată de la sfârşitul lunii decembrie 2002). Stocul rămas la 31 decembrie 2002 a fost de 478,9 milioane USD, evaluat la cursurile de schimb ale programului;(iii) în sensul creşterii, cu suma veniturilor în valută obţinute din privatizări mari (preţ de vânzare peste 10 milioane USD) (cumulat de la sfârşitul lunii decembrie 2002).Activele externe nete vor fi monitorizate pe bază de date operaţionale zilnice până la sfârşitul lunii martie 2002, după care se vor utiliza date din situaţia monetară. Datele zilnice vor fi utilizate în continuare pentru a calcula media activelor externe nete.Toate datele sunt furnizate de către B.N.R. Activele externe nete au fost 3.311 milioane USD la 30 septembrie 2001 şi de 5.257 milioane USD la 31 decembrie 2002.-----------*1) Finanţarea externă este definită ca intrări de credite acordate Guvernului pentru susţinerea balanţei de plăţi, cu o scadenţă mai mare de un an, de la creditorii multilaterali şi bilaterali, precum şi resurse cu o scadenţă mai mare de un an, obţinute de Guvern de pe pieţele internaţionale de capital. Acestea exclud utilizarea resurselor FMI.III. Plafoane pentru deficitul cumulat al bugetului general consolidatBugetul general consolidat include bugetul de stat, bugetele autorităţilor locale, fondurile de asigurări sociale*2); Fondul special pentru modernizarea drumurilor, Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, Fondul special de reasigurare, Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului (APAPS), Fondul pentru dezvoltarea agriculturii româneşti, Regia Autonomă "Administraţia Naţională a Drumurilor" (AND), alte fonduri extrabugetare administrate de către Ministerul Finanţelor Publice sau de alte ministere şi agenţii din afara cadrului bugetar; alte operaţiuni extrabugetare ale ministerelor, finanţate prin împrumuturi externe, şi fondurile de contrapartidă create din încasările din împrumuturi externe. Orice alte fonduri noi, create pe perioada derulării programului, în scopul realizării de operaţiuni de natură fiscală, aşa cum se defineşte în Manualul pentru Statistica Finanţelor Publice al FMI, vor fi încorporate în definiţia bugetului general consolidat.În cadrul programului, deficitul bugetului general consolidat va fi calculat pe baza datelor privind veniturile şi cheltuielile furnizate de Ministerul Finanţelor Publice şi, de asemenea, pe baza datelor "înregistrate sub linie", ceea ce reprezintă suma finanţării externe şi interne a bugetului, precum şi veniturile din privatizare obţinute de toate entităţile bugetului general consolidat şi veniturile din recuperarea activelor bancare de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare (AVAB). Vor fi întreprinse toate eforturile pentru armonizarea calculului deficitului bugetar de "sub" şi de "deasupra liniei". Totuşi, dacă aceste eforturi nu se vor concretiza în eliminarea discrepanţelor, pentru scopurile programului, se va utiliza valoarea mai mare a deficitului bugetar.Pentru scopurile programului, valoarea creditului net al sistemului bancar către bugetul general consolidat este definită ca totalitatea creanţelor sistemului bancar asupra bugetului general consolidat minus valoarea totală a depozitelor bugetului general consolidat deţinute în sistemul bancar. Soldul creditului în valută către buget la 31 decembrie 2001 va fi convertit în dolari S.U.A., la cursul de schimb valabil la sfârşitul lunii decembrie 1999, şi din dolari S.U.A. în lei, la cursurile de schimb determinate prin consultări cu personalul Fondului. Valoarea creditului în valută nou-acordat în anii 2001 şi 2002 va fi evaluată la cursurile valutare specificate prin consultări cu personalul Fondului. Împrumuturile guvernamentale către bănci la o rată de dobândă mai mică decât rata de referinţă a BNR, pentru a finanţa subîmprumuturile agenţilor economici, sunt excluse din depozitele guvernamentale; o listă convenită a conturilor care urmează să fie tratate ca depozite guvernamentale, în scopurile programului, este prezentată în Aide memoire-ul FAD (Departamentul de Afaceri Fiscale) "România: măsurarea deficitului fiscal", partea a II-a, anexa nr. 11, din februarie 1994.În scopurile programului, plafoanele pentru deficitul cumulat trimestrial al bugetului general consolidat în anul 2003 vor fi ajustate, în sensul reducerii, cu diferenţa faţă de ţintă a sumelor trimestriale cumulate obţinute din privatizare la bugetul general consolidat. Încasările din privatizare, exprimate în valută, vor fi convertite în dolari S.U.A., la cursul valutar din 31 decembrie 1999, iar din dolari S.U.A. în lei, la cursurile valutare specificate prin consultări cu personalul Fondului. Limita minimă prevăzută pentru aceste sume se prezintă astfel:
    Limita minimăRealizat
  Sume trimestriale cumulate, obţinute din privatizare, aferente bugetului general consolidat în anul 2003:(miliarde lei)
  31 martie 2003 (ţinta minimă)1.000,01.589,0
  30 iunie 2003 (ţinta minimă)2.000,02.611,0
  30 septembrie 2003 (ţinta minimă)3.000,0  
  31 decembrie 2003 (ţinta minimă)4.000,0
Pentru a atinge ţinta de deficit în anul 2003, categoriile de cheltuieli lunare cumulate ale bugetului de stat vor fi limitate la plafoane convenite cu personalul Fondului, pentru perioada ianuarie-iunie 2003. În plus, dacă veniturile lunare cumulate ale bugetului general consolidat se vor situa sub ţintele agreate cu Fondul, plafoanele lunare de cheltuieli pentru bugetul de stat vor fi ajustate în sensul diminuării pentru a compensa scăderea veniturilor.
    Venituri (ţinte convenite)Realizat
  Bugetul general consolidat (exclusiv "Administraţia Naţională a Drumurilor", venituri totale cumulate, inclusiv granturi)(miliarde lei)
  31 ianuarie 2003 (realizat)   44.246
  28 februarie 2003 (ţinta indicativă de venituri)85.73282.348
  31 martie 2003 (ţinta indicativă de venituri)128.797121.965
  30 aprilie 2003 (ţinta indicativă de venituri)177.248171.187
  31 mai 2003 (ţinta indicativă de venituri)221.602216.694
  30 iunie 2003 (ţinta indicativă de venituri)267.507260.162
    Cheltuieli (plafoane convenite)Realizat
  Bugetul de stat (cheltuieli totale cumulate)(miliarde lei)
  31 ianuarie 2003 (realizat)   19.616
  28 februarie 2003 (plafon indicativ)39.90138.042
  31 martie 2003 (plafon indicativ)65.21558.701
  30 aprilie 2003 (plafon indicativ)88.98781.400
  31 mai 2003 (plafon indicativ)113.120105.103
  30 iunie (plafon indicativ)137.764125.802
-----------*2) Acestea includ Fondul asigurărilor sociale de stat, Fondul pentru accidente de muncă, Fondul de şomaj şi Fondul asigurărilor sociale de sănătate.IV. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al întreprinderilor de stat monitorizate şi modificările fondului de salarii şi ale numărului de angajaţi în cadrul companiilor selectateA. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al întreprinderilor de stat monitorizateLista celor 76 de întreprinderi de stat, ale căror salarii urmează să fie monitorizate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2001, este menţionată în Hotărârea Guvernului nr. 866/2001. Fondul de salarii pentru acest grup de întreprinderi de stat a fost ajustat corespunzător reducerii numărului de întreprinderi de la 82 în anul 2002 şi 86 în anul 2001.Fondul de salarii va fi ajustat după cum urmează:(i) în sensul scăderii, cu suma economiilor datorate "externalizării" (definită ca desprindere a unei unităţi sau transferul acesteia la o altă entitate ori transferurile temporare/permanente ale angajaţilor, atunci când dimensiunea acestor transferuri depăşeşte 100 de angajaţi lunar). În fiecare lună economiile din externalizare vor fi calculate, pentru fiecare companie, ca produs între numărul de salariaţi, externalizaţi până la momentul respectiv, şi salariul mediu la nivelul companiei;(îi) în sensul scăderii, dacă o societate se privatizează, cu fondul de salarii prevăzut în buget al respectivei companii, începând cu luna următoare celei în care a fost semnat contractul de privatizare.Fondurile de salarii vor fi măsurate lunar, pe baza cumulată, la nivelul diferitelor sectoare. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale îşi va asuma responsabilitatea colectării datelor de la diferite ministere (regii autonome şi companii naţionale) şi APAPS (societăţi comerciale) şi va raporta lunar la FMI nivelul fondurilor de salarii şi numărul de salariaţi pentru fiecare dintre întreprinderile monitorizate (inclusiv cifrele agregate pentru fiecare minister şi pentru totalul general). Reducerea de personal rezultată din toate formele de externalizare va fi raportată în coloana de "externalizări" a respectivelor tabele, cu o notă de subsol, dacă este necesar.B. Modificări ale fondului de salarii şi ale numărului de angajaţi în întreprinderile de stat monitorizateÎn conformitate cu paragraful 14 din MSEFP-3, Guvernul va elimina primele de Crăciun şi va reduce personalul din 5 companii feroviare (CFR, CFR Marfă, CFR Călători, SAAF, Metrorex) şi filialele acestora, şi în două companii agricole (Regia Naţională a Pădurilor - "Romsilva" şi Societatea Naţională de Îmbunătăţiri Funciare). În plus, sporurile pentru orele suplimentare şi munca de noapte vor fi reduse în cele două companii agricole în vederea încadrării în fondul de salarii. Disponibilizările sunt considerate efectuate când notificările personale şi irevocabile (după luarea în considerare a posibilelor contestaţii) au fost transmise angajaţilor care urmează să fie disponibilizaţi.Autorităţile vor ajusta fondul de salarii şi bugetele generale ale următoarelor companii:1. Companii industriale:
  S.N. Petrom-250 miliarde lei;
  S.N. Cărbune Ploieşti-30 miliarde lei;
  C.N. Minvest-30 miliarde lei;
  S.C. Termoelectrica-30 miliarde lei;
2. Alte companii:
  R.A. Rami Dacia-19 miliarde lei;
  C.N. Remin-8 miliarde lei;
  S.C. Romaero-7 miliarde lei;
  S.C. CUG-50 miliarde lei;
  S.C. Faur-66 miliarde lei;
  S.C. Rocar-45 miliarde lei;
  S.C. Tractorul-16 miliarde lei;
  Administraţia Port Constanţa-27 miliarde lei;
  AND-26 miliarde lei;
  SAAF-11 miliarde lei;
  Metrorex-8 miliarde lei.
V. Ţinte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate către bugetul general consolidatPlafonul se aplică stocului rămas de arierate, aferente grupului celor 76 de întreprinderi de stat care urmează să fie monitorizate conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2001 şi Hotărârii Guvernului nr. 866/2001. În sensul ordonanţei de urgenţă, arieratele sunt definite ca sume datorate care au depăşit data scadenţei, menţionată explicit în contracte, sau dacă asemenea dată explicită nu există, 30 de zile după furnizarea serviciilor/produselor. Raportarea arieratelor totale va avea următoarele subcategorii: către bugetul de stat, către bugetul asigurărilor sociale, către bugetele locale, către fondurile speciale şi către alţi creditori. Arieratele către bugetul general consolidat sunt definite ca sumă a primelor 4 categorii. Sumele reflectând arieratele, exclusiv penalităţile, vor fi raportate separat. Pentru arieratele care au fost reeşalonate/anulate, suma reeşalonată/anulată (inclusiv penalităţile) nu va fi considerată drept reducere de arierate şi trebuie să fie raportată. Raportul va include o defalcare a arieratelor pe primii 10 creditori pentru fiecare societate. Raportul va include, de asemenea, date despre creanţele fiecăreia dintre companiile monitorizate, aşa cum se raportează în conformitate cu Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 79/2001. Pentru modificările intervenite în lista societăţilor monitorizate, ţintele vor fi ajustate, în sensul scăderii/creşterii, cu suma arieratelor societăţilor eliminate/adăugate din/în listă. Informaţiile necesare monitorizării vor fi furnizate lunar Fondului Monetar Internaţional, de către Ministerul Finanţelor Publice. Stocul arieratelor la sfârşitul lunii decembrie 2000 a fost de 47,2 mii miliarde lei.VI. Limite minime privind ratele de încasări agregate, cumulate pentru Distrigaz Sud, Distrigaz Nord, Termoelectrica şi ElectricaSe vor stabili limite minime pentru ratele de încasări cumulate ale următoarelor companii:- rata combinată (criteriu de performanţă) pentru Distrigaz Nord şi Distrigaz Sud (ţinte indicative pentru ratele de încasare ale fiecărei companii);- rata combinată pentru încasările Termoelectrica, inclusiv pentru unităţile de producţie transferate la autorităţile locale (criteriu de performanţă) atât pentru energie termică, cât şi pentru energie electrică. Vor fi stabilite ţinte indicative pentru ratele de încasare la: (i) electricitate, atât pentru Termoelectrica, cât şi pentru unităţile de producţie transferate la autorităţile locale; (îi) energia termică furnizată de Termoelectrica; (iii) energia termică a unităţilor transferate;- rata de încasare pentru Electrica (ţinta indicativă până în luna martie 2003, criteriu de performanţă începând din luna iunie 2003).Limitele şi rezultatele efective de la sfârşitul lunilor septembrie, decembrie 2001 şi martie 2002 sunt măsurate utilizându-se ratele de încasări cumulate, definite ca raport între încasări şi valorile facturate, măsurate de la începutul anului până la data specificată. Pentru datele test rămase, limitele pentru ratele de încasări sunt definite după cum urmează:(i) Termoelectrica şi unităţile de la autorităţile locale (sector termic), Distrigaz Nord şi Distrigaz Sud: facturile pentru energia termică şi gaze naturale sunt luate în calcul devansat cu o lună. Definiţia ratei de încasare mobile pe 12 luni c(m) pentru luna m=1,2...12:c(m) = suma [încasări pentru energia termică (m): încasări pentru energia termică (m-12)] împărţit la suma [valori facturate pentru energia termică (m-1): valori facturate pentru energia termică (m-13)].(ii) Termoelectrica şi unităţile din subordinea autorităţilor locale (sectorul de energie electrică); Electrica: definiţia ratei de încasare mobile pe 12 luni c(m) pentru luna m = 1,2...12:c(m) = suma [încasări pentru energia electrică (m): încasări pentru energia electrică (m-12)] împărţit la suma [valori facturate pentru energia electrică (m): valori facturate pentru energia electrică (m-12)].Utilizându-se aceste definiţii, ratele de încasare, la sfârşitul lunii decembrie 2001, au fost de 85,5% pentru Termoelectrica, 92,9% pentru Electrica şi 85,5% pentru cele două companii de distribuţie a gazelor naturale.Datele pentru aceste companii vor fi colectate de Ministerul Economiei şi Comerţului şi raportate lunar la FMI. Veniturile rezultate din acţiunile obţinute în urma conversiei datoriilor nu vor fi incluse în încasări, cu excepţia cazului în care aceste acţiuni sunt vândute pentru numerar. Ministerul Economiei şi Comerţului va include în acest raport şi datele cu privire la valorile facturate şi încasate, înregistrate de Distrigaz Nord, Distrigaz Sud, Electrica şi Termoelectrica, precum şi informaţii cu privire la posibilele deconectări şi reconectări pentru următoarele companii: a) industriale; b) termice. a) S.C. Siderurgica, C.O.S. Târgovişte, Minvest SM - Roşia Poieni, Moldomin, Minvest-SM Bălan, Snif, S.C. Industria Sârmei, Gavazzi Steel, Minvest-SM Baia de Arieş, S.C. Turnu, C.U.G. Cluj, S.C. Apaterm Galaţi, S.C. Tractorul U.T.B., S.C. Chimcomplex, Minvest-SM Brad, Apa Nova (R.G.A.B.), Minvest-SM Coranda Certej, Minvest-SM Poiana Ruscă Teliuc, Siderca, S.C. Electrocarbon, Tepro, Nitramonia, Viromet, Amonil, Oltchim, Sere Codlea, U.S. Govora, Republica, Zahăr Bod, Stirom Bucureşti, Danubiana, Gerom Buzău, Colorom Coldea, Roman Braşov, Metrom Braşov, Carfil Braşov, Stiaz Azuga, Faur Bucureşti, UPSOM S.A. Ocna Mureş, Bicapa S.A. Târnăveni, S.C. Ind. Sârmei C. Turzii, S.C. Stipo S.A. Dorohoi, Ampellum S.A. Zlatna, S.C. Cugir S.A., S.C. Melana Săvineşti, Letea Bacău, Rafo S.A. Oneşti, S.C. Fortus S.A. Iaşi, Ambro S.A. Suceava, Stratusmob S.A. Blaj, S.C. Sticlă Turda, Iris S.A. Cluj, Metalurgica Aiud. b) Radet Bucureşti, Radet Constanţa, Apaterm Galaţi, R.A. Termoficare Craiova, S.C. Apaterm S.A. Deva, Termica S.A. Târgovişte, Termoficare Petroşani, Dalkia Ploieşti, S.C. Termoficare Petroşani, S.C. Universal Lupeni, Aptercol Brăila, S.C. Citadin Aninoasa, R.A. Termoficare Cluj, S.C. Aqua Calor Piatra-Neamţ, R.A. Energomur Târgu Mureş, S.C. Energ. Termica Sibiu, Termoloc Populaţie Bacău, R.A. Goscom Roman, Proditerm Bistriţa, Rail Hunedoara, Comunala R.A. Satu Mare, Termica S.A. Botoşani, Enet Focşani, Cet Brăila, Cet Govora, R.A. Termo Craiova, Ram Buzău, R.A. Termo Braşov, Aquaterm Târgu Jiu, Aquaterm 98 Piteşti.VII. Plafoane pentru prelucrarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci la bugetul general consolidat şi emiterea de garanţii guvernamentale interne pentru creditele bancare acordate întreprinderilorPlafoanele se aplică stocului cumulat de la sfârşitul lunii septembrie 2001 al datoriei interne nou-garantate sau preluate la bugetul general consolidat. Pentru scopurile programului, preluarea datoriilor întreprinderilor către bănci la bugetul general consolidat este considerată echivalentă cu emiterea de garanţii pentru preluarea datoriei întreprinderilor faţă de bănci. Această limită include orice împrumut a cărui dobândă este plătită sau garantată de Guvern, chiar dacă rambursarea împrumutului nu este garantată. Bugetul general consolidat este definit în secţiunea a III-a. Criteriul se aplică şi la folosirea resurselor APAPS pentru recapitalizarea întreprinderilor sau ca şi colateral pentru împrumuturi bancare. Împrumuturile în valută vor fi convertite la cursuri de schimb contabile convenite prin consultări cu personalul Fondului.Aceste limite exclud:● contractarea sau garantarea datoriei externe, pentru care au fost stabilite limite separate în secţiunea a VIII-a;● datoria transferată în procesul de restructurare bancară, privatizare sau lichidare a întreprinderilor de stat;● preluarea unei datorii ca rezultat al activării unei garanţii sau depozit colateral;● garanţiile interne pentru creditele destinate achiziţionării de combustibil din import pentru cele 22 de unităţi producătoare de energie termică ce au fost transferate de la Termoelectrica la autorităţile locale, în măsura în care valoarea aferentă garanţiilor externe nebugetare, emise în acest scop (a se vedea secţiunea a VIII-a), se situează sub 120 milioane dolari S.U.A. (suma garanţiilor externe şi interne emise în acest scop nu trebuie să depăşească 120 milioane dolari S.U.A.).Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar Fondului, de către Ministerul Finanţelor Publice. Stocul garanţiilor şi datoriei preluate, după cum a fost prezentat în această secţiune, a fost de 469 miliarde lei la sfârşitul lunii septembrie 2001.VIII. Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externePlafoanele se aplică stocului cumulat pentru fiecare an al datoriei externe nou-contractate sau garantate de bugetul general consolidat. Bugetul general consolidat este definit în secţiunea a III-a. Acest criteriu de performanţă se aplică nu numai datoriei, aşa cum este definită la pct. 9 din Liniile directoare ale FMI, privind Criteriile de performanţă referitoare la datoria externă, adoptate la 24 august 2000 [Decizia Consiliului Directorilor Executivi nr. 12.274-(00/85)], ci şi angajamentelor contractate sau garantate, pentru care nu a fost primită valoarea. Plafoanele se aplică, de asemenea, oricărei preluări de împrumuturi la stocul datoriei, care nu au fost contractate sau garantate anterior de bugetul general consolidat. Sunt excluse din plafoane datoriile către FMI şi împrumuturile "punte" de la BRI, bănci străine, guverne străine sau orice alte instituţii financiare. Datoria, în limitele plafoanelor, va fi denominată în dolari S.U.A., la cursul de schimb valabil la data la care contractul de împrumut sau de garanţie devine efectiv. Împrumuturile considerate concesionale sunt, de asemenea, excluse din plafoane. Datoria nebugetară include toate datoriile entităţilor nebugetare de la creditorii din sectorul privat, garantate de Ministerul Finanţelor Publice. Împrumuturile pentru importurile de combustibili pentru Distrigaz, Termoelectrica şi pentru cele 22 de unităţi producătoare de energie termică, ce au fost transferate de la Termoelectrica la autorităţile locale, sunt incluse în plafoanele generale, dar sunt excluse din plafoanele pentru datoria garantată nebugetară. În ceea ce priveşte noile împrumuturi contractate pentru a asigura importurile de combustibili în sezonul rece 2002/2003, acestea sunt excluse din plafoanele datoriei garantate nebugetare, până la concurenţa sumei de 200 milioane USD pentru Termoelectrica şi Electrocentrale şi 120 milioane USD pentru unităţile termice transferate. Creditele destinate importului de combustibil, contractate de Termoelectrica şi de unităţile termice transferate, sunt excluse din plafoanele de datorie cu scadenţe între 1 an şi 3 ani.Împrumuturile concesionale sunt definite ca acele împrumuturi cu element nerambursabil de cel puţin 35 procente din valoarea împrumutului, utilizându-se rate de discount pentru valute specifice, pe baza ratelor de referinţă ale dobânzii comerciale (CIRRS) ale OCDE, în vigoare la momentul contractării sau garantării împrumutului.Plafoanele vor fi monitorizate pe baza datelor furnizate lunar FMI de către Ministerul Finanţelor Publice. Stocul datoriei la sfârşitul lunii iunie 2001 a fost de 1.194 milioane USD pentru datoria cu scadenţă mai mare de un an (din care 83 milioane USD a fost nebugetară), 196 milioane USD pentru subplafonul datoriei cu scadenţă între 1 an şi 3 ani (fără datoria nebugetară), zero pentru datoria cu scadenţă mai mică de un an.Neacumularea de către Guvern a arieratelor la plăţi externe va fi un criteriu de performanţă monitorizat pe o bază continuă. Pentru scopurile programului, arieratele aferente garanţiilor de state executate sunt definite ca plăţi externe datorate pe o perioadă mai mare de 30 de zile.IX. Ţinte indicative pentru plafoanele privind baza monetară medieBaza monetară medie este definită ca suma dintre cantitatea medie de monedă aflată în circulaţie, în afara B.N.R., şi media depozitelor (obligatorii plus rezervele suplimentare) băncilor comerciale la B.N.R., pentru luna indicată. Depozitele băncilor comerciale exclud rezervele obligatorii şi rezervele suplimentare în valută pentru depozitele în valută. Datele privind baza monetară vor fi monitorizate pe baza indicatorilor zilnici ai B.N.R. care vor fi transmişi săptămânal la FMI de către B.N.R. Stocul bazei monetare medii la sfârşitul lunii septembrie 2001 a fost de 60.442 miliarde lei.Plafoanele pentru baza monetară medie vor fi ajustate în următoarele condiţii:1. Dacă rezervele obligatorii vor creşte/descreşte de la 25 procente pentru toate rezervele obligatorii păstrate în lei, ţintele privind baza monetară vor creşte/descreşte cu produsul dintre modificarea rezervelor minime obligatorii şi a depozitelor programate pentru care rezervele obligatorii sunt constituite în lei. Nivelul depozitelor programate este de 189.866 miliarde lei pentru martie 2003, 204.549 miliarde lei pentru iunie 2003, 194.983 miliarde lei pentru septembrie 2003 şi de 238.815 miliarde lei pentru decembrie 2003.2. Ţintele pentru baza monetară vor fi diminuate cu scăderea rezervelor efective faţă de rezervele obligatorii ale fiecărei bănci, măsurată începând cu data de 24 a lunii precedente până la data de 23 a lunii test, după cum este specificat în legislaţia B.N.R. relevantă.X. Ţinte indicative pentru plafoanele privind masa monetarăMasa monetară este definită ca fiind pasivele sistemului bancar faţă de sectorul nebancar. Masa monetară include depozitele în valută ale rezidenţilor, dar exclude depozitele statului şi ale instituţiilor monetare internaţionale şi ale altor nerezidenţi. Pentru scopurile programului, depozitele care sunt exprimate în valută vor fi convertite în lei la cursurile de schimb contabile convenite prin consultări cu personalul Fondului.Datele referitoare la masa monetară vor fi monitorizate, utilizându-se datele lunare privind conturile băncilor şi ale sistemului bancar, care vor fi furnizate lunar FMI de către B.N.R. Stocul masei monetare la 30 septembrie 2001, la cursurile de schimb ale programului, a fost de 235.363 miliarde lei.XI. Ţinte indicative pentru plafoanele privind expunerea totală a sectorului bancar către întreprinderile de statExpunerea totală acoperă toate creditele, avansurile, deţinerea de datorie şi expunerea extrabilanţieră ale băncilor rezidente către întreprinderile de stat. De asemenea, datele privind împrumuturile vor fi raportate separat de expunerea totală. Întreprinderile de stat sunt toate regiile autonome şi societăţile comerciale al căror acţionar majoritar este statul sau APAPS. În scopul monitorizării, datoria în valută va fi convertită în lei la cursurile valutare leu/dolar S.U.A. de la sfârşitul lunii, stabilite prin consultări cu personalul FMI. Creditul în monede convertibile, altele decât dolarul S.U.A., va fi convertit la cursurile valutare respective faţă de dolarul S.U.A., după cum se specifică în secţiunea a II-a. Datele referitoare la împrumuturile acordate de către sectorul bancar întreprinderilor de stat vor fi monitorizate pe baza datelor lunare furnizate de către B.N.R.Valoarea expunerii totale, raportată de B.N.R., va include (pe baza cumulată de la sfârşitul lunii martie 2002):(i) expunerea către societăţile în care capitalul majoritar a fost transferat sectorului privat. În acest scop, APAPS şi ministerele implicate vor furniza lunar la B.N.R. actualizări ale portofoliului lor;(îi) orice anulare de datorie sau sume extrabilanţiere;(iii) orice preluare de datorie sau elemente extrabilanţiere, de către Guvern sau alte instituţii publice.În plus, B.N.R. va raporta lunar date cu privire la expunerea totală a sistemului bancar către întreprinderile de stat cu un stoc mai mare de 100 miliarde lei, pentru fiecare întreprindere. Stocul de expunere a sectorului bancar către întreprinderile de stat, la cursurile de schimb ale programului, a fost de 27.052 miliarde lei la 30 septembrie 2001, din care B.C.R. 13.541 miliarde lei.
Anexa 2*) ----------Traducere.FONDUL MONETAR INTERNAŢIONALWashington, D.C. 20431Departament SecretarDe la: Yih Peng Chia: KJ 03/93-2 (15.10.2003)SEC/OPCătre: Banca Naţională a RomânieiStrada Lipscani 25, 70421 Bucureşti, RomâniaConsiliul Directorilor Executivi a luat următoarea decizie la data de 15 octombrie 2003:1. România a avut consultări cu Fondul, în conformitate cu paragraful 3(d) al Aranjamentului stand-by pentru România (EBS/01/175, Sup. 3, 11/2/01), în vederea analizei implementării programului.2. Scrisoarea ministrului finanţelor publice şi a guvernatorului Băncii Naţionale a României, datată 3 octombrie 2003 (Scrisoarea), împreună cu Memorandumul suplimentar de politici economice şi financiare din 2003 ataşat (MSPEF-3) şi cu Memorandumul tehnic de înţelegere suplimentar (MTI suplimentar) vor fi anexate la Aranjamentul stand-by pentru România, iar scrisorile ministrului finanţelor publice şi ale guvernatorului Băncii Naţionale a României, datate 17 octombrie 2001, 12 august 2002 şi 9 aprilie 2003, împreună cu documentele ataşate vor fi considerate ca modificate şi completate prin Scrisoare, împreună cu documentele sale anexate.3. Fondul decide că cea de-a patra analiză, la care se face referire în paragraful 3(d) al Aranjamentului stand-by cu România, este finalizată şi că România poate face cumpărări în baza Aranjamentului stand-by, cu toate că nu au fost respectate criteriile de performanţă cantitative la data de 30 iunie 2003, cu privire la activele interne nete ale Băncii Naţionale a României, activele externe nete ale Băncii Naţionale a României şi rata de colectare cumulată la Termoelectrica, şi criteriul de performanţă structurală la data de 31 iulie 2003, referitor la semnarea contractului de vânzare a 25 procente plus două acţiuni din capitalul B.C.R. către BERD şi CFI, specificate în paragrafele 3(a)(i), 3(a)(îi), 3(a)(vi) şi, respectiv, 3(b)(x) ale Aranjamentului stand-by, cu condiţia ca informaţiile oferite de România referitoare la performanţă în cadrul acestor criterii şi la implementarea măsurilor specificate ca precondiţii în tabelul 2 al MSPEF-3 să fie exacte. (EBS/03/137, 10/3/03)Shailendra J. Anjaria,secretarFondul Monetar Internaţional-------

Noutăți

  • LEGE nr. 426 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 19 din 17 martie 2000 pentru reluarea activităţii României, în calitate de membru, la Institutul Internaţional al Frigului, cu sediul la Paris, Franţa, şi pentru autorizarea plăţii cotizaţiei anuale
  • LEGE nr. 348 din 14 iulie 2004 privind denominarea monedei naţionale
  • LEGE nr. 254 din 13 decembrie 2017 privind externarea persoanelor decedate de religie mozaică din unităţile sanitare
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 238 din 24 noiembrie 2000 privind rambursarea ratelor de capital pentru o cotă-parte din creditul acordat de Guvernul S.U.A. în baza programului CCC - Legea publică nr. 480 din 1992, precum şi achitarea dobânzii şi a altor costuri externe aferente acestei cote-părţi
  • LEGE nr. 103 din 23 septembrie 1996 (*republicată*) fondului cinegetic şi a protecţiei vânatului*)
  • LEGE nr. 291 din 2 noiembrie 2007 (*republicată*) privind intrarea, staţionarea, desfăşurarea de operaţiuni sau tranzitul forţelor armate străine pe teritoriul României*)
  • LEGE nr. 47 din 18 mai 1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 91 din 23 decembrie 2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale
  • LEGE nr. 99 din 25 aprilie 2006 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind navigaţia pe căile navigabile interioare, semnat la Bucureşti la 1 noiembrie 2005
  • LEGE nr. 319 din 27 mai 2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice, aprobată prin Legea nr. 189/2000
  • LEGE nr. 247 din 19 iulie 2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 214 din 29 decembrie 1999 privind acordarea calităţii de luptător în rezistenta anticomunista persoanelor condamnate pentru infracţiuni săvârşite din motive politice, precum şi persoanelor împotriva cărora au fost dispuse, din motive politice, măsuri administrative abuzive
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 34 din 8 iulie 1997 privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli pentru diminuarea pagubelor produse la culturile agricole calamitate ca urmare a condiţiilor meteorologice nefavorabile din luna iunie 1997
  • LEGE nr. 143 din 20 iunie 2018 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 48/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu
  • LEGE nr. 60 din 24 martie 2004 privind ratificarea Convenţiei europene pentru protecţia animalelor de companie, semnată la Strasbourg la 23 iunie 2003
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 207 din 18 decembrie 2002 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 personalului diplomatic salarizat potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 65/1998 privind salarizarea unor categorii de diplomaţi
  • LEGE nr. 1 din 21 februarie 2005 (*republicată*) privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei*)
  • LEGE nr. 315 din 28 iunie 2004 privind dezvoltarea regională în România
  • LEGE nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul
  • LEGE nr. 78 din 8 mai 2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie
  • LEGE nr. 135 din 1 iulie 2010 privind Codul de procedură penală
  • LEGE nr. 290 din 15 mai 2002 privind organizarea şi funcţionarea unităţilor de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare şi a Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Siseşti"
  • CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (Legea nr. 134)
  • LEGE nr. 264 din 6 noiembrie 2015 pentru ratificarea Acordului dintre Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Islanda, pe de la altă parte, cu privire la participarea Islandei la îndeplinirea în comun a angajamentelor Uniunii Europene, ale statelor membre ale acesteia şi ale Islandei pentru cea de-a doua perioadă de angajament din cadrul Protocolului de la Kyoto la Convenţia-cadru a Organizaţiei Naţiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, semnat la Bruxelles la 1 aprilie 2015
  • LEGE nr. 109 din 3 mai 2005 (*republicată*) privind instituirea indemnizaţiei pentru activitatea de liber-profesionist a artiştilor interpreţi sau executanţi din România*)
  • LEGE nr. 50 din 29 iulie 1991 (*republicată*) privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 146 din 31 octombrie 2002 (*republicată*) privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului*)
  • LEGE nr. 188 din 8 decembrie 1999 (*republicată*) privind Statutul funcţionarilor publici*)
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 25 din 18 aprilie 2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 31 din 20 martie 2011 privind interzicerea achiziţionării de la persoane fizice a metalelor feroase şi neferoase şi a aliajelor acestora utilizate în activitatea feroviară
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 11 din 1 martie 2018 pentru adoptarea unor măsuri bugetare şi pentru completarea art. 63 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 7 din 2 februarie 2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 91 din 21 iunie 2001 pentru stabilirea coeficienţilor de ierarhizare ai soldelor unor funcţii din structurile Ministerului Apărării Naţionale, ale căror state de organizare intră în vigoare în perioada 1 iunie 2001-31 decembrie 2003 ca urmare a procesului de reorganizare a Armatei României
  • LEGE nr. 129 din 25 iunie 1998 (*republicată*) privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Român de Dezvoltare Socială
  • LEGE nr. 47 din 18 mai 1992 (*republicată*) privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale
  • LEGE nr. 188 din 8 decembrie 1999 (*republicată*) privind Statutul funcţionarilor publici*)
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 21 din 11 martie 2009 privind acordarea unui împrumut Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A. în scopul refinanţării împrumutului acordat de Trezoreria Statului în anul 2004
  • LEGE nr. 107 din 10 iulie 2014 pentru ratificarea Acordului de asociere dintre Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora, pe de o parte, şi Georgia, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 27 iunie 2014
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 180 din 14 decembrie 2005 pentru ratificarea Acordului de împrumut, în valoare de 60,0 milioane dolari SUA, dintre România, reprezentată de Ministerul Finanţelor Publice, şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea proiectului "Economia bazată pe cunoaştere", semnat la Bucureşti la 8 decembrie 2005
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 83 din 4 decembrie 2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de şanse şi de tratament între femei şi bărbaţi
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 96 din 16 august 2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I-IV din învăţământul de stat
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 118 din 25 septembrie 2002 privind punerea în valoare a plantaţiilor vitipomicole abandonate
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 61 din 3 iunie 2009 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 86 din 17 decembrie 2014 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
  • LEGE nr. 80 din 11 iulie 1995 privind statutul cadrelor militare
  • ORDONANŢA URGENTA nr. 7 din 23 septembrie 1996 privind asigurarea surselor de finanţare pentru constituirea stocurilor de produse agroalimentare şi de seminţe din recolta anului 1996
  • LEGE nr. 107 din 9 mai 2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 128/2007 pentru modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995
  • LEGE nr. 357 din 6 iunie 2002 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 137/2001 pentru modificarea şi completarea Legii bancare nr. 58/1998
  • LEGE nr. 111 din 23 iunie 1999 pentru ratificarea Acordului de cooperare dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind aplicaţiile paşnice ale energiei nucleare, semnat la Washington la 15 iulie 1998
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 111 din 8 decembrie 2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor
  • LEGE nr. 381 din 16 decembrie 2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1998 privind taxele în domeniul protecţiei proprietăţii industriale şi regimul de utilizare a acestora
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 63 din 30 decembrie 2015 pentru prelungirea valabilităţii licenţelor de traseu şi a programului de transport în baza cărora se efectuează serviciile regulate de transport de persoane între municipiul Bucureşti şi localităţile judeţului Ilfov
  • LEGE nr. 212 din 13 noiembrie 1998 pentru completarea anexei nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie
  • LEGE nr. 283 din 26 noiembrie 2018 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 40/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 232/2016 privind industria naţională de apărare, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi pentru completarea art. 2 alin. (2) din Legea nr. 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase
  • LEGE nr. 136 din 12 mai 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2006 privind unele măsuri derogatorii de la Legea datoriei publice nr. 313/2004
  • LEGE nr. 141 din 24 iulie 1997 privind Codul vamal al României
  • LEGE nr. 435 din 27 iunie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 39/2002 privind modificarea şi completarea art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/2000 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind finanţarea Proiectului de închidere a minelor şi de atenuare a impactului social, în valoare de 44,5 milioane dolari S.U.A., semnat la Bucureşti la 13 octombrie 1999
  • LEGE nr. 142 din 27 iulie 1999 (*republicată*) privind sprijinul statului pentru salarizarea clerului*)
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 37 din 26 martie 2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar
  • Contacte

    Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

    0743.087.930

    office@avocatura.com

    Urmărește-ne în social media

    Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC ADVO VALUE SRL.
    Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

    Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2021