Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică
LEGE nr. 244 din 29 aprilie 2002 viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole
- Act publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 333 din 20 mai 2002 -
Selectați versiunea
LEGE nr. 244 din 29 aprilie 2002viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 333 din 20 mai 2002

Parlamentul României adopta prezenta lege. Capitolul 1 Domeniul de aplicare Articolul 1 (1) Organizarea comuna a pieţei vitivinicole conţine reguli privind: a) potenţialul de producţie vitivinicolă; b) mecanismele de piaţa; c) organizaţiile de producători şi organismele de filiera; d) practicile şi tratamentele oenologice, desemnarea, denumirea, prezentarea şi protecţia produselor vitivinicole; e) vinurile şi alte produse vitivinicole de calitate obţinute în areale viticole delimitate; f) regimul schimburilor cu tari terţe. (2) Principiile de organizare comuna a pieţei vitivinicole se referă la: a) menţinerea pe piaţa comunitară a celui mai bun echilibru între cerere şi oferta; b) posibilitatea producătorilor de a exploata pieţele în expansiune; c) permisivitatea sistemului de a deveni, în mod durabil, mai competitiv; d) eliminarea utilizării intervenţiei statului în cazul producţiei de vin excedentare; e) susţinerea pieţei vitivinicole şi favorizarea continua a aprovizionării segmentelor din sectorul alcoolului alimentar cu produse de la distilarea vinului; f) recunoaşterea diversitatii regionale şi oficializarea rolului potenţial al grupurilor de producători şi organismelor de filiera. (3) Produsele care sunt obţinute prin valorificarea strugurilor, musturilor, vinurilor şi subproduselor vitivinicole sunt prevăzute în anexa nr. 1. (4) Definiţiile produselor menţionate în anexa nr. 1 şi termenii utilizaţi pentru desemnarea acestora sunt prevăzuţi în anexa nr. 2. (5) Campania de producţie vitivinicolă începe la data de 1 august a fiecărui an şi se încheie la data de 31 iulie a anului următor. Capitolul 2 Potenţialul de producţie vitivinicolăA. Producţia viticolă Secţiunea 1 Arealele de cultura Articolul 2În România viţă de vie se cultiva, cu precădere, în arealele consacrate tradiţional acestei activităţi, situate mai ales în zona colinară, pe nisipuri, precum şi pe alte terenuri cu condiţii favorabile, denumite areale viticole, care sunt supuse delimitării teritoriale. Articolul 3 (1) Plantaţiile de viţă de vie se grupează, teritorial, în zone viticole, regiuni viticole, podgorii, centre viticole şi plaiuri viticole. Definiţiile acestora sunt prevăzute în anexa nr. 3. (2) Plantaţiile de viţă de vie situate în afară perimetrului delimitat al podgoriilor şi centrelor viticole sunt considerate vii răzleţe. (3) Încadrarea zonelor viticole, a podgoriilor şi centrelor viticole româneşti în zonele viticole ale Uniunii Europene se realizează pe baza studiilor întreprinse de instituţiile autorizate ale statului român. Articolul 4 (1) Din patrimoniul viticol naţional fac parte următoarele categorii de plantaţii şi terenuri: a) plantaţiile de viţă de vie roditoare, plantaţiile de portaltoi, plantaţiile-mama furnizoare de coarde-altoi sau de butaşi pentru înrădăcinare şi şcolile de vite; b) terenurile din arealele viticole rezultate în urma defrişării viilor, aflate în perioada de pregătire pentru plantare; c) alte terenuri din interiorul arealelor viticole care, prin amplasarea lor, completează sau unesc masivele viticole existente şi care prezintă condiţii pentru a fi cultivate cu viţă de vie. (2) Terenurile prevăzute la alin. (1) lit. b) şi c) reprezintă rezerva pentru cultivare cu viţă de vie. Articolul 5 (1) Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor asigura efectuarea şi actualizarea lucrărilor de delimitare a arealelor viticole, inclusiv a celor destinate producerii vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine. (2) Arealele viticole delimitate pentru producerea vinurilor, a produselor pe bază de must şi vin şi a strugurilor de masa cu denumire de origine cuprind terenurile situate într-o podgorie sau într-un centru viticol care, datorită condiţiilor naturale, soiurilor de viţă de vie cultivate şi tehnologiilor de cultura aplicate, permit obţinerea unor produse de înalta calitate, caracterizate prin originalitatea însuşirilor de calitate care le recomanda sa poarte denumirea locului în care au fost produse. Articolul 6 (1) Lucrările de delimitare teritorială a arealelor viticole se evidenţiază distinct în Cadastrul agricol ca un subsistem de evidenta, denumit Cadastrul viticol, şi urmăresc: a) stabilirea perimetrelor arealelor viticole, în care se includ categoriile de plantaţii viticole şi de terenuri prevăzute la art. 4; b) identificarea şi delimitarea arealelor de producere a vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine; c) evidenta plantaţiilor viticole şi a terenurilor apte de a fi cultivate cu viţă de vie, pe deţinători şi parcele. (2) Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor împreună cu Ministerul Administraţiei Publice stabilesc normele metodologice de realizare şi de ţinere a Cadastrului viticol, ca o componenta a Cadastrului agricol, cu respectarea normelor metodologice de realizare a Cadastrului general, elaborate de Oficiul Naţional de Cadastru, Geodezie şi Cartografie. Secţiunea a 2-a Producerea materialului săditor viticol Articolul 7 (1) În viticultura se admite folosirea următoarelor categorii de material săditor: a) vite altoite; b) vite nealtoite din soiuri roditoare; c) vite portaltoi. (2) Vitele altoite pot fi plantate pe orice tip de sol, iar cele nealtoite, numai pe nisipuri. (3) Pentru producerea vitelor sunt admise următoarele categorii de material de înmulţire: a) coarde-altoi; b) butaşi din soiuri roditoare pentru înrădăcinare; c) butaşi portaltoi pentru altoire sau înrădăcinare. (4) Materialul de înmulţire prevăzut la alin. (3) trebuie să provină din plantaţii-mama specializate sau din plantaţii viticole recunoscute şi autorizate pentru înmulţire. Articolul 8 (1) Producerea, controlul calităţii şi comercializarea materialului săditor viticol şi de înmulţire se fac cu respectarea prevederilor Legii nr. 75/1995 privind producerea, controlul calităţii, comercializarea şi folosirea seminţelor şi materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante agricole, republicată. (2) Baza materială aferentă sectorului de producere a materialului săditor viticol, respectiv complexuri de altoire şi fortare, terenuri pentru asolamente, plantaţii-mama de portaltoi şi coarde-altoi, este protejata prin lege în sensul respectării destinaţiei iniţiale, indiferent de deţinătorii actuali sau viitori. Secţiunea a 3-a Înfiinţarea, întreţinerea şi defrişarea plantaţiilor viticole Articolul 9 (1) Soiurile de viţă de vie aflate în cultura se clasifica în următoarele grupe: a) recomandate; b) autorizate; c) autorizate temporar; d) interzise. (2) Definiţiile grupelor de soiuri sunt prevăzute în anexa nr. 3. (3) Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor organizează elaborarea lucrării de zonare a soiurilor de viţă de vie recomandate şi autorizate pentru cultura în cadrul fiecărui areal şi actualizarea periodică a acestei lucrări. (4) Suprafeţele plantate cu soiuri interzise, respectiv cele cu hibrizi direct producători, situate în arealele viticole şi în extravilanul localităţilor din afară arealelor viticole, se supun defrişării într-un interval de 15 ani de la data publicării prezentei legi, pe baza unor programe de sprijin de reinfiintare a plantaţiilor, aprobate de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor. (5) Pentru suprafeţele plantate cu hibrizi producători direcţi situate în arealele viticole delimitate, Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor va pune gratuit la dispoziţie producătorilor viticoli materialul săditor din soiuri recomandate şi autorizate pentru replantare. Articolul 10Înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie se face, cu precădere, în arealele viticole delimitate. Pe terenurile din afară arealelor viticole pot fi înfiinţate plantaţii destinate numai satisfacerii consumului local, pe suprafeţe de preferinţa comasate în apropierea localităţilor amplasate, în special, pe terenuri în panta, pe terasele râurilor sau pe alte terenuri mai puţin favorabile altor culturi agricole. Articolul 11 (1) În arealele viticole sau în extravilanul localităţilor din afară arealelor viticole înfiinţarea de plantaţii de viţă de vie pe o suprafaţa de peste 0,1 ha de agent economic sau de familie şi extinderea peste aceasta limita a celor existente se pot face numai în baza autorizaţiei de plantare, eliberata de direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti, potrivit normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. Pentru obţinerea autorizaţiei de plantare pe suprafeţe mai mari de 3 ha este necesară prezentarea de către solicitant a unui proiect de înfiinţare a plantaţiei viticole, avizat de unitatea de cercetări vitivinicole din zona. (2) Autorizaţia de plantare se eliberează, după caz, pe baza unui drept de plantaţie noua sau de replantare ori de plantare pe o rezervă de teren. Definiţiile termenilor utilizaţi în prezentul alineat sunt prevăzute în anexa nr. 4. (3) Prin familie, în sensul prezentei legi, se înţelege sotii şi copiii necăsătoriţi, dacă gospodăresc împreună cu părinţii lor. (4) Direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti vor înştiinţa autorităţile administraţiei publice locale în a căror rază teritorială este situat terenul pentru care s-a eliberat autorizaţia de plantare. Articolul 12 (1) Înfiinţarea plantaţiilor de viţă de vie în suprafaţa de peste 0,1 ha de agent economic sau de familie, precum şi extinderea celor existente peste aceasta suprafaţa se fac numai cu soiuri recomandate şi autorizate. Modificarea sortimentului unor plantaţii existente, prin supraaltoiri, se poate face numai prin folosirea soiurilor din aceste categorii. (2) Sunt interzise plantarea de hibrizi direct producători în arealele viticole şi în extravilanul localităţilor situate în afară arealelor viticole, precum şi folosirea materialului săditor provenit din vite de hibrizi direct producători, pentru plantare în golurile din viile cu soiuri nobile din amplasamentele menţionate. (3) Plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistenta relativă la boli, care sunt obţinuţi prin incrucisari complexe între soiuri de Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis, pe suprafaţa de cel mult 0,1 ha de familie, poate fi făcuta numai în intravilanul localităţilor situate în afară arealelor viticole, în scop ornamental şi pentru asigurarea consumului familial. Lista cuprinzând aceşti hibrizi interspecifici se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor. (4) Nerespectarea prevederilor alin. (2) şi (3) are drept consecinţa, pe lângă sancţionarea cu amendă contravenţională, potrivit prezentei legi, şi defrişarea plantaţiei. În cazul în care făptuitorul nu aduce la îndeplinire măsura de defrişare în termen de cel mult 6 luni de la constatarea faptei, direcţia generală pentru agricultura şi industrie alimentara judeţeana şi a municipiului Bucureşti procedează la defrişarea plantaţiei şi îl obliga pe cel în cauza la plata tuturor cheltuielilor aferente. (5) Prin plantare se înţelege fixarea la loc definitiv a vitelor altoite, inradacinate sau a porţiunilor de viţă de vie, în scopul producerii de struguri, de coarde-altoi şi coarde-portaltoi. Articolul 13În scopul adaptării producţiei vitivinicole la cerinţele pieţei şi în vederea asigurării calităţii produselor vitivinicole se instituie regimul de concentrare, specializare şi reconversiune al plantaţiilor viticole: a) în arealele viticole delimitate; b) în afară arealelor viticole, pentru înlocuirea viilor hibride din extravilanul localităţilor cu soiuri nobile recomandate şi autorizate şi limitarea acestora la cerinţele satisfacerii consumului local. Articolul 14 (1) Deţinătorii de plantaţii viticole au obligaţia să execute lucrările de întreţinere a viilor, în mod deosebit tratamentele de combatere a bolilor şi dăunătorilor, în condiţii tehnice corespunzătoare şi în perioade optime, conform prevederilor normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. (2) Viile destinate producerii de vinuri cu denumire de origine vor fi supuse unui regim special de control cu privire la respectarea condiţiilor de cultura, stabilite prin normele tehnice emise de Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi Alte Produse Vitivinicole (O.N.D.O.V.), în baza ordinului ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, prin care s-a acordat dreptul de producere a vinului cu denumire de origine. (3) Prin lucrările executate în plantaţii nu vor fi distruse sau deteriorate amenajările pedo- şi hidroameliorative. Articolul 15 (1) Defrişarea plantaţiilor de viţă de vie în suprafaţa mai mare de 0,1 ha de agent economic sau de familie se face numai pe baza autorizaţiei de defrişare a viilor, eliberata de direcţia generală pentru agricultura şi industrie alimentara judeţeana şi a municipiului Bucureşti, potrivit normelor metodologice stabilite de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor. (2) Prin defrişare se înţelege eliminarea completa a butucilor care se găsesc pe un teren cultivat cu viţă de vie. Articolul 16Pentru abandonul definitiv al suprafeţelor cu hibrizi direct producători interzişi la plantare, mai mari de 0,1 ha de agent economic sau de familie, se acordă prime de abandon în condiţiile prevăzute de normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Secţiunea a 4-a Producţia de struguri Articolul 17 (1) În funcţie de însuşirile lor tehnologice, strugurii pot avea următoarele destinaţii: a) consum în stare proaspăta; b) vinificaţie; c) industrializare: producere de sucuri, musturi concentrate, dulceţuri, compoturi şi stafide. (2) Strugurii de masa destinaţi comercializării în stare proaspăta trebuie să corespundă normelor de calitate stabilite prin standarde. Strugurii din soiurile de masa, improprii consumului în stare proaspăta, pot fi vinificaţi, cu condiţia ca vinurile să fie destinate numai consumului familial, distilării sau producerii oţetului. (3) Strugurii de masa obţinuţi din anumite soiuri cultivate în arealele cu condiţii favorabile, recunoscute pentru vocaţia lor, caracterizaţi prin însuşiri calitative deosebite, stabilite prin norme tehnice elaborate de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, pot fi valorificaţi cu denumire de origine. (4) Strugurii obţinuţi din soiurile de masa admise ca având funcţii mixte pot fi valorificaţi pentru consum în stare proaspăta, în condiţiile respectării normelor de calitate stabilite prin standarde, sau la vinificaţie, în vederea producerii vinului de masa sau a distilatului de vin. (5) Lista cuprinzând soiurile cu funcţii mixte este aprobată prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor.B. Producţia vinicolă Secţiunea 1 Vinurile şi produsele pe bază de must şi de vin Articolul 18În funcţie de caracteristicile lor calitative şi de compoziţie, precum şi de tehnologia de producere, vinurile sunt clasificate în: vinuri de masa, vinuri de calitate şi vinuri speciale, astfel: a) vinurile de masa se obţin din soiuri de mare producţie, cultivate în arealele viticole specializate în acest scop. De asemenea, ele pot fi obţinute şi din soiuri de masa cu funcţii mixte, precum şi din soiuri pentru vinuri de calitate, ai căror struguri nu îndeplinesc condiţiile prevăzute pentru această categorie. Din categoria vinurilor de masa fac parte şi cele din viile răzleţe. Vinurile de masa trebuie să aibă tăria alcoolică dobandita de minimum 8,5% în volume. Sub aceasta tărie alcoolică produsele nu pot fi puse în vânzare pentru consum sub denumirea de vin.Definirea noţiunilor de tărie alcoolică este prevăzută în anexa nr. 2; b) vinurile de calitate se obţin din soiurile cu însuşiri tehnologice superioare, cultivate în arealele viticole consacrate acestei destinaţii, după o tehnologie proprie. Tăria alcoolică dobandita, fără adaos, a vinurilor de calitate trebuie să fie de cel puţin 10,5% în volume.Vinurile de calitate sunt clasificate în:1. vinuri de calitate cu indicaţie geografică recunoscută;2. vinuri de calitate cu denumire de origine controlată.Vinurile de calitate, care se disting prin originalitatea însuşirilor lor imprimate de locul de producere, de soiul sau sortimentul de soiuri, de modul de cultura şi de tehnologia de vinificaţie folosită, pot fi încadrate în categoria vinurilor de calitate superioară cu denumire de origine controlată. Tăria alcoolică dobandita a acestora trebuie să fie de minimum 11% în volume.Punerea în consum a vinurilor de calitate superioară cu denumire de origine controlată se face sub numele arealului de producere delimitat, în mod obişnuit al centrului viticol, eventual al plaiului viticol, precum şi al soiului sau al sortimentului de soiuri.Vinurile de calitate fără denumire de origine controlată sunt comercializate prin indicarea provenientei lor geografice recunoscute, cu sau fără menţiunea soiului sau a sortimentului de soiuri; c) vinurile speciale sunt obţinute din musturi sau vinuri, prin aplicarea unor tratamente autorizate şi caracteristici determinate de însuşirile tehnologice ale materiei prime şi de tehnologia folosită pentru producerea lor.Din categoria vinurilor speciale fac parte: vinurile spumante, vinurile spumoase, vinurile aromatizate, vinurile licoroase şi alte asemenea vinuri autorizate în condiţiile legii.Pentru producerea unor vinuri speciale se admite folosirea de substanţe aromatizante naturale extrase din plante, autorizate în condiţiile legii. Articolul 19Folosirea de arome sau de extracte la producerea vinurilor este interzisă. Singura aromatizare acceptată este cea datorată contactului vinului cu lemnul de stejar. Articolul 20 (1) Din mustul de struguri se pot obţine, în afară de vin: suc de struguri, must tăiat, must de struguri concentrat, must de struguri concentrat rectificat, tulburel, mistel, precum şi alte produse autorizate. (2) Prin prelucrarea vinului pot fi obţinute următoarele produse: vin alcoolizat, distilat de vin, alcool de origine viticolă, oţet din vin, iar din distilatul de vin pot fi obţinute romaniacul şi rachiul de vin. (3) Principalele produse secundare obţinute din vinificaţie sunt tescovina de struguri şi drojdia de vin. Prin prelucrarea obligatorie a acestora în distilerii care deţin licenţe de fabricaţie se obţin rachiuri, alcool de origine viticolă, precum şi alte produse. (4) Se interzice folosirea oricărui produs secundar şi a sucului de struguri pentru obţinerea de vinuri, indiferent de tehnologiile folosite. (5) Condiţiile de obţinere a produselor derivate din must, vin şi subproduse vinicole se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Articolul 21 (1) Vinul de hibrizi direct producători sau de hibrizi interspecifici cu rezistenta relativă la boli, asa cum sunt definiţi la art. 12 alin. (3), este destinat numai consumului familial, obţinerii alcoolului de origine vinicolă, precum şi a oţetului. (2) Vinul rezultat în urma unui amestec între vin de hibrizi direct producători şi vin provenit din soiuri nobile este considerat vin de hibrizi direct producători şi va fi valorificat în condiţiile prevăzute la alin. (1). Secţiunea a 2-a Vinurile şi produsele pe bază de must şi de vin cu denumire de origine controlată şi cu indicaţie geografică recunoscută Articolul 22 (1) Un vin poate purta o denumire de origine controlată, cu condiţia ca aceasta să fie consacrată prin tradiţie şi printr-un renume rezultat din caracteristicile calitative ale produsului, determinate de factori naturali şi umani. (2) Vinurile cu denumire de origine controlată pot fi obţinute numai prin respectarea unor condiţii speciale, referitoare la: arealul de producere, soiurile sau sortimentul de soiuri, recomandate şi autorizate, conţinutul în zahăr al strugurilor la cules, tăria alcoolică naturala şi cea dobandita a vinului, producţia maxima la hectar, metodele de cultura, procedeele de vinificare, examenul analitic şi organoleptic, ambalarea, etichetarea şi efectuarea controlului. (3) Denumirile de origine pot fi acordate şi unor vinuri speciale, romaniacuri, în condiţiile prevăzute de lege. Articolul 23 (1) Vinurile cu denumire de origine controlată sunt cele obţinute din struguri produşi în cadrul podgoriei sau centrului viticol independent, delimitate pentru denumirea aprobată prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, cu condiţia ca vinificarea, depozitarea, condiţionarea, maturarea şi îmbutelierea lor să se facă în interiorul arealului respectiv. (2) În cazuri speciale şi sub control strict, condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor cu denumire de origine controlată pot fi făcute în unităţi specializate, în afară podgoriei sau centrului viticol independent în care au fost produşi strugurii. În aceste cazuri se vor menţiona în mod obligatoriu pe eticheta imbuteliatorul şi locul imbutelierii. (3) În condiţii de forta majoră se admite ca producerea vinurilor cu denumire de origine controlată să se facă în unităţi specializate, situate într-un areal alăturat celui în care au fost produşi strugurii. Articolul 24 (1) Protecţia indicatiei geografice recunoscute este realizată în cazul în care vinul este obţinut într-o regiune viticolă sau într-o zona de producţie recunoscută, iar calitatea, renumele sau alte caracteristici ale vinului sunt specifice locului de provenienţă. (2) Pentru vinurile cu indicaţie geografică recunoscută producerea strugurilor şi a vinului este legată de locul de provenienţă, iar celelalte activităţi privind depozitarea, condiţionarea şi pregătirea vinurilor pentru comercializare pot fi efectuate în afară acestuia. Secţiunea a 3-a Condiţiile de calitate şi de producere a vinurilor şi a produselor pe bază de must, vin şi subproduse vinicole Articolul 25Vinurile şi celelalte produse obţinute din must, vin şi subproduse vinicole trebuie să corespundă, în momentul punerii lor în consum, caracteristicilor calitative şi de compoziţie stabilite prin normele metodologie de aplicare a prezentei legi şi prin standardele în vigoare. Articolul 26 (1) Practicile şi tratamentele utilizate în obţinerea vinurilor şi a băuturilor pe bază de must, vin şi subproduse vinicole trebuie să asigure o buna elaborare, conservare şi evoluţie a produselor respective. Aplicarea lor nu trebuie să conducă la modificări ale compoziţiei acestor băuturi în afară unor limite normale, asigurându-se păstrarea însuşirilor lor de naturaleţe şi autenticitate. (2) Practicile şi tratamentele autorizate pentru a fi aplicate în producerea musturilor, a vinurilor şi a celorlalte produse derivate din must, vin şi subproduse vinicole se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi, ele urmând să fie permanent puse de acord cu progresele realizate în acest domeniu. (3) În anii cu condiţii nefavorabile pentru acumularea zaharurilor în mustul de struguri, se poate autoriza în mod excepţional de către Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, prin Oficiul Naţional al Viei şi Vinului (O.N.V.V.), ridicarea potenţialului alcoolic al vinurilor, în echivalenta a cel mult 2% alcool în volume, cu condiţia ca tăria alcoolică totală a vinurilor sa nu o depăşească pe cea obţinută în anii normali, ea neputând fi mai mare de 12,5% în volume. (4) Este interzisă şi se pedepseşte, potrivit legii, falsificarea sau substituirea vinurilor ori a băuturilor pe bază de must, vin şi subproduse vinicole. Se considera ca fiind falsificări: diluarea vinului cu apa; mascarea unor defecte sau alterări ale vinurilor prin adaosuri care determina modificări ale gustului, aromei şi compoziţiei naturale ale acestora; prepararea de băuturi din drojdie şi tescovina cu adaos de zahăr, precum şi folosirea oricăror practici nepermise prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Prin substituire se înţelege producerea şi comercializarea vinurilor, a băuturilor pe bază de must şi vin şi a subproduselor vitivinicole, precum şi prezentarea acestora sub o identitate falsa. Articolul 27 (1) Comercializarea sub denumirea de vin a produselor realizate din alte materii prime decât struguri este interzisă. (2) Băuturile obţinute pe bază de must şi vin, care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute în prezenta lege, precum şi în normele metodologice de aplicare a acestei legi, vor purta denumiri în care nu va fi utilizat termenul vin, singur sau prin asociere cu alţi termeni. Articolul 28Vinurile şi produsele pe bază de must, vin şi subproduse vinicole, importate sau destinate exportului, trebuie să corespundă criteriilor calitative şi de compoziţie stabilite prin normele interne de producţie şi de consum, precum şi prin normele internaţionale. Pentru produsele destinate exclusiv exportului, la solicitarea sau cu acceptarea clientului extern se pot folosi şi alte practici şi tratamente oenologice, precum şi alte limite de compoziţie, autorizate în ţara importatoare. Articolul 29 (1) Producătorii, depozitarii şi comercianţii de vinuri cu ridicată trebuie să facă o declaraţie de stocuri, care se depune şi se înregistrează în 3 exemplare la autorităţile administraţiei publice locale în a căror rază teritorială sunt depozitate produsele, înainte de data de 15 august a fiecărui an. Un exemplar se păstrează de către deponent, un exemplar se depune la primărie şi un alt exemplar se transmite la direcţia generală pentru agricultura şi industrie alimentara judeţeana sau a municipiului Bucureşti. (2) În termen de 15 zile de la terminarea fermentării mustului, dar nu mai târziu de data de 15 decembrie a anului de recolta, producătorii de vin au obligaţia de a întocmi o declaraţie de recolta, care se înregistrează şi se depune în 3 exemplare la autorităţile administraţiei publice locale în a căror rază teritorială este depozitat vinul. Producătorii de vin sunt obligaţi sa păstreze un exemplar şi sa transmită câte un exemplar la primărie şi la direcţia generală pentru agricultura şi industrie alimentara judeţeana sau a municipiului Bucureşti. (3) În cazul solicitării dreptului de folosire a unei denumiri de origine, un exemplar al declaraţiei de recolta va fi depus şi la oficiul teritorial al Oficiului Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi Alte Produse Vitivinicole. (4) Producătorii care deţin o suprafaţa totală de vie de până la 0,5 ha de familie sunt scutiţi de a face declaraţii de stocuri şi de recolta. Articolul 30 (1) Dreptul de producere a vinului şi a altor produse pe bază de must şi de vin cu denumire de origine, în cadrul unui anumit areal, se acordă prin autorizaţii eliberate de organele împuternicite în acest scop. (2) Dreptul folosirii de către producători a unor denumiri de origine, pentru anumite loturi de vin şi distilate din vin produse, se acordă anual, prin eliberarea unor certificate de atestare a denumirilor de origine, de către organele autorizate în acest scop, în baza verificărilor efectuate de specialişti împuterniciţi de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, în legătură cu respectarea condiţiilor impuse pentru cultura viţei de vie şi producerea vinurilor şi în baza controlului efectuat de laboratoare autorizate asupra caracteristicilor chimice şi organoleptice ale vinurilor. (3) Certificatul de atestare a denumirii de origine se retrage în mod obligatoriu de organele de control abilitate în acest scop ori de câte ori se constata, la producător sau la comerciant, ca vinul în cauza, indiferent de faza sa de evoluţie, nu mai corespunde condiţiilor de calitate prevăzute pentru denumirea respectiva. (4) Evidenta stocurilor de vin cu denumire de origine este ţinuta de producător, care este obligat sa înscrie într-un registru special toate livrările de vin, până la limita cantităţii certificate. Articolul 31Producerea în vederea comercializării a vinurilor, a vinurilor speciale, a romaniacurilor, a altor băuturi pe bază de must şi vin, precum şi a oţetului din vin poate fi făcuta numai de agenţi economici şi de producători particulari, pe baza licenţei de fabricaţie eliberate de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, cu avizul Ministerului Sănătăţii şi Familiei. Secţiunea a 4-a Valorificarea vinurilor şi a celorlalte produse vinicole Articolul 32Comercializarea vinurilor şi a produselor pe bază de must şi vin se face de către agenţii economici şi producătorii particulari, prin comerţul cu ridicată şi comerţul cu amănuntul, în condiţiile legii. Articolul 33Producătorii şi comercianţii de produse în vrac sunt obligaţi sa ţină evidenta acestora, conform normelor metodologice de aplicare a prezentei legi. Sunt scutiţi de a tine aceste evidente producătorii care deţin o suprafaţa de vie de până la 0,5 ha. Articolul 34 (1) Importul şi exportul de vinuri şi de alte produse pe bază de must şi vin se fac în conformitate cu acordurile comerciale bazate pe contingente, taxe vamale şi certificate de origine. (2) Calitatea vinurilor şi a celorlalte băuturi provenite din must, vin şi distilate importate trebuie dovedită prin declaraţii de conformitate, certificate de calitate şi buletine de analiza, eliberate de laboratoarele recunoscute în ţara de origine, prin care producătorul confirma ca produsul îndeplineşte nivelul calitativ garantat. Confirmarea certificării din ţările de origine a produselor şi a conţinutului etichetelor se face prin grija importatorilor. Certificatele vor conţine, în măsura în care convenţia dintre state nu prevede altfel, informaţii de recunoaştere-identificare, cum ar fi: marca producătorului, denumirea produsului, principalele caracteristici calitative de referinţa, data fabricaţiei, termenul de valabilitate. Verificarea respectării condiţiilor calitative se va face prin testarea acestor produse în laboratoare autorizate sau în baza recunoaşterii reciproce cu organismele similare din alte tari, în condiţiile prevăzute de normele internaţionale recunoscute şi aplicate în România. (3) Vinurile şi celelalte băuturi provenite din must şi vin, importate în vrac, vor fi comercializate sub denumirea cu care au fost importate. (4) Produsele vinicole livrate la export vor fi însoţite de documentele prevăzute în reglementările în vigoare şi în contractul părţilor. (5) Statul asigură protejarea producţiei interne vitivinicole, prin stabilirea de taxe vamale la produsele similare din import, inclusiv la spirt, băuturi spirtoase şi melasa, până la nivelul maxim permis de acordurile şi convenţiile internaţionale la care România este parte. Articolul 35Vinurile şi celelalte băuturi pe bază de must şi vin pot fi puse în consum sub forma îmbuteliată sau neîmbuteliată. Îmbutelierea este obligatorie în cazul sucurilor de struguri, vinurilor cu denumire de origine controlată, vinurilor cu indicaţie geografică, romaniacurilor, vinurilor speciale, cu excepţia pelinului. Articolul 36 (1) Etichetarea este obligatorie pentru toate vinurile şi băuturile pe bază de must şi vin, puse în consumaţie sub forma îmbuteliată. (2) În sistemul de etichetare se folosesc indicaţiile obligatorii sau, după caz, cele facultative, potrivit precizărilor stabilite prin reglementările în vigoare. (3) Înscrierea pe etichete a indicaţiilor, însemnelor sau ilustraţiei, susceptibile de a crea confuzii cu privire la originea, natura ori categoria produsului, este interzisă, potrivit reglementărilor în vigoare. Capitolul 3 Mecanismele de piaţa Articolul 37 (1) Se instituie un regim de ajutoare la stocajul privat pentru vin de masa, mustul de struguri, mustul de struguri concentrat şi mustul de struguri concentrat rectificat şi la utilizarea de către producători a mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrat rectificat. (2) Statul sprijină producătorii pentru stocajul privat al produselor menţionate anterior şi pentru utilizarea mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrat rectificat, prin subvenţii acordate din bugetul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, prin organele sale teritoriale, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice. (3) Sursele de finanţare pentru aceste ajutoare sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului. (4) Se acorda ajutoare pentru utilizarea mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrat rectificat pentru: a) obţinerea sucului de struguri şi a sucului concentrat de struguri; b) efectuarea unor practici oenologice. Articolul 38 (1) Statul poate interveni prin adoptarea de măsuri privind distilarea vinului, în cazul unor situaţii de criza susceptibile de a provoca perturbari ale pieţei datorită unor importante excedente şi/sau unor probleme de calitate. (2) Măsurile au drept scop: a) absorbtia cantităţilor excedentare de vin; b) asigurarea continuităţii aprovizionării pieţei de la o recolta la alta. (3) Măsurile pot fi limitate la anumite categorii de vin sau la anumite zone de producere. Ele nu pot fi aplicate vinurilor de calitate produse în arealele viticole delimitate decât la cererea producătorilor. Articolul 39Modalităţile de acordare a ajutoarelor către producători pentru stocajul privat al produselor menţionate şi pentru utilizarea mustului de struguri concentrat şi a mustului de struguri concentrat rectificat, precum şi sistemul de plati pentru distilare sunt prevăzute în normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Capitolul 4 Organizaţiile de producători şi organismele de filiera Articolul 40 (1) Statul sprijină înfiinţarea organizaţiilor de producători şi a filierelor pe produs prin legi speciale. (2) Prin constituirea organizaţiilor de producători, realizată pe baza iniţiativei libere a acestora, se urmăresc: a) orientarea producţiei şi adaptarea acesteia la cerinţele pieţei, sub aspectul calităţii şi cantităţii; b) promovarea concentrării ofertei şi valorificarea producţiei pe piaţa; c) promovarea practicilor culturale, tehnicilor de producţie şi de gestiune a reziduurilor, cu respectarea protecţiei mediului ambiant, protecţia calităţii apei, a solului şi a peisajului, asigurându-se totodată conservarea şi/sau favorizarea biodiversitatii; d) reducerea costurilor de producţie şi regularizarea preţurilor de producţie. (3) Noţiunea filiera se referă la un produs sau la o grupa de produse şi comporta doua aspecte principale: a) identificarea produselor, a itinerarelor urmate de acestea şi a organismelor de filiera, reprezentate prin agenţi economici şi operatori existenţi de-a lungul filierei; b) analiza mecanismelor şi a politicilor de reglare a filierei produselor, structuri şi funcţionarea pieţei, intervenţiile statului prin subvenţii, credite, fiscalitate, politici comerciale şi altele asemenea. Articolul 41 (1) În vederea ameliorării funcţionarii pieţei vinurilor de calitate cu denumire de origine controlată şi a celor de calitate cu indicaţie geografică recunoscută, Guvernul analizează propunerile organismelor de filiera, astfel cum sunt definite la art. 40 alin. (3) lit. a), în acest domeniu şi stabileşte regulile de comercializare şi de reglare a ofertei în raport cu cererea pe piaţa. (2) Acţiunile întreprinse de organismele de filiera vizează: a) intensificarea punerii în valoare a potenţialului de producţie; b) orientarea producţiei spre produse mai adaptate la cerinţele pieţei şi la gusturile şi aspiraţiile consumatorilor, îndeosebi pentru calitatea produselor şi protecţia mediului; c) ameliorarea calităţii produselor în toate stadiile de producţie, vinificare şi comercializare; d) limitarea folosirii substanţelor fitosanitare şi a altor substanţe care afectează calitatea produselor, protecţia solului şi a apei; e) valorificarea vinurilor şi a altor băuturi pe bază de must şi vin de calitate cu denumire de origine controlată, a vinurilor de calitate cu indicaţie geografică recunoscută, a etichetării corespunzătoare produselor de calitate; f) promovarea viticulturii ecologice, a combaterii integrate sau a altor măsuri alternative de producţie, cu asigurarea protecţiei mediului ambiant; g) ameliorarea cunoaşterii şi transparenţei producţiei şi pieţei; h) coordonarea valorificării pe piaţa a produselor, prin studii de piaţa; i) elaborarea contractelor-tip compatibile cu reglementările comunitare. Capitolul 5 Îndrumarea şi coordonarea realizării producţiei vitivinicole Articolul 42În vederea îndeplinirii atribuţiilor legate de orientarea activităţilor din domeniul viticulturii şi vinificaţiei, precum şi pentru îndrumarea şi controlul tehnic de specialitate în realizarea producţiei vitivinicole se înfiinţează şi funcţionează: a) Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol; b) Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi Alte Produse Vitivinicole; c) Oficiul Naţional al Viei şi Vinului. Articolul 43 (1) Inspecţia de Stat pentru Controlul Tehnic Vitivinicol, denumita în continuare I.S.C.T.V., funcţionează ca direcţie în cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor. (2) I.S.C.T.V. are structuri organizatorice în cadrul direcţiilor generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti, care se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor. Articolul 44Personalul încadrat la I.S.C.T.V. este salarizat conform aceloraşi norme şi criterii ca şi restul personalului încadrat în minister sau la direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti. Articolul 45Cheltuielile curente şi de capital ale I.S.C.T.V. se finanţează din bugetul de stat stabilit pentru Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor. Articolul 46I.S.C.T.V. asigura supravegherea aplicării legii în realizarea producţiei de struguri, de vinuri şi a altor produse vitivinicole, inclusiv a celor cu denumire de origine controlată, având următoarele atribuţii: a) respectarea legislaţiei privind înfiinţarea şi defrişarea plantaţiilor viticole, modul de întreţinere a acestora şi de conservare a amenajărilor de combatere a eroziunii solului la producătorii de orice fel, indiferent de forma de proprietate sau de exploatare; b) avizarea cererilor întocmite pentru înfiinţarea şi defrişarea plantaţiilor viticole pe suprafeţe mai mari de 0,1 ha de familie sau agent economic, în vederea acordării autorizaţiilor de plantare, respectiv de defrişare, de către direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti; c) colaborarea cu specialiştii Inspecţiei de Stat pentru Calitatea Seminţelor şi a Materialului Săditor din cadrul Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, în scopul aplicării normelor de producere şi comercializare a materialului săditor viticol; d) verificarea şi controlul modului de aplicare a prevederilor legale privind producerea, în vederea comercializării, a strugurilor, vinurilor şi a celorlalte produse vitivinicole, indiferent de producător; e) respectarea practicilor şi a tratamentelor admise în producerea vinurilor şi a altor produse vitivinicole, efectuarea controlului analitic al vinurilor şi băuturilor alcoolice distilate cu indicaţie geografică recunoscută, în vederea comercializării lor, prin intermediul laboratoarelor autorizate; f) exercitarea controlului tehnic în toate fazele producerii vinurilor şi a celorlalte produse cu denumire de origine, precum şi asupra eliberării documentelor necesare pentru atestarea calităţii produselor respective, inclusiv la comercializare; g) executarea de expertize tehnice şi analize în domeniul realizării producţiei de struguri, vinuri şi alte produse vitivinicole; h) exercitarea controlului tehnic în toate fazele producerii băuturilor alcoolice distilate cu indicaţie geografică recunoscută şi asupra eliberării documentelor necesare pentru atestarea calităţii produselor respective, inclusiv la comercializare; i) verificarea activităţii laboratoarelor autorizate de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, în vederea efectuării de analize şi expertize la vinuri şi alte băuturi obţinute din must şi subproduse vitivinicole pentru consumul intern şi pentru export; j) executarea în colaborare cu Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi Alte Produse Vitivinicole a unor acţiuni de control tehnic în legătură cu producerea vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată, pentru piaţa interna şi pentru export; k) verificarea respectării prevederilor prezentei legi, precum şi ale Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 97/2001 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor sau ale altor acte normative în vigoare; l) interzicerea, până la remedierea abaterilor constatate, a funcţionarii unităţilor care produc, prelucreaza, depozitează, transporta sau comercializează vinuri, alte produse vitivinicole şi băuturi alcoolice distilate cu indicaţie geografică recunoscută şi care nu corespund cerinţelor de calitate prevăzute de reglementările în vigoare, precum şi folosirea unor materii prime, aditivi, adjuvanti, materiale de ambalare, echipamente, ustensile, utilaje şi substanţe de decontaminare necorespunzătoare calitativ; m) constatarea vinurilor, a altor produse vitivinicole şi băuturilor alcoolice distilate cu indicaţie geografică recunoscută ca fiind improprii consumului ori necorespunzătoare calitativ; limitarea sau interzicerea utilizării şi comercializării în alte scopuri ori dispunerea distrugerii lor, în conformitate cu reglementările în vigoare; n) aplicarea sechestrului pe loturile de vinuri, de alte produse vitivinicole şi de băuturi alcoolice distilate cu indicaţie geografică recunoscută, ca fiind necorespunzătoare sub aspect calitativ, până la clarificarea situaţiei lor. Deţinătorii produselor sechestrate trebuie să asigure condiţii de păstrare şi conservare adecvate, până la finalizarea situaţiei create; o) prelevarea probelor din produsele controlate şi din alte materiale auxiliare necesare procesului de producţie, pentru analizele efectuate în laboratoarele autorizate. Contravaloarea acestor analize se stabileşte conform tarifelor de plată folosite de acestea şi care se suporta de agentul economic controlat; p) păstrarea secretului profesional, pentru a nu divulga unei terţe părţi datele confidenţiale de care a luat cunoştinţa în timpul controlului; r) verificarea, prin sondaj, a corectitudinii întocmirii declaraţiilor de stocuri şi de recolta, scriptic şi faptic, indiferent de declarant, persoana fizica sau juridică; s) verificarea licenţelor de fabricaţie solicitate de persoane fizice sau juridice care produc vin, produse pe bază de must, vin şi băuturi alcoolice distilate cu indicaţie geografică recunoscută, destinate comercializării; s) propunerea retragerii licenţei de fabricaţie a unităţilor producătoare şi de comercializare a produselor menţionate, necorespunzătoare calitativ şi contrare legii; t) îndeplinirea altor atribuţii stabilite de actele normative în vigoare. Articolul 47Sumele încasate de I.S.C.T.V. din amenzi şi din prestări de servicii se vărsa în fondul special "Dezvoltarea agriculturii româneşti", constituit potrivit prevederilor Legii nr. 268/2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului, la dispoziţia Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, urmând să fie utilizate pentru acţiuni de sprijinire a dezvoltării şi modernizării producţiei vitivinicole, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor. Articolul 48 (1) Oficiul Naţional al Denumirilor de Origine pentru Vinuri şi Alte Produse Vitivinicole, denumit în continuare O.N.D.O.V., se organizează şi funcţionează ca instituţie publică, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, cu finanţare din bugetul de stat aprobat pentru minister şi din venituri extrabugetare. (2) Modul de organizare şi funcţionare a O.N.D.O.V., precum şi structurile sale organizatorice, centrale şi teritoriale, se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor. Articolul 49O.N.D.O.V. îndeplineşte următoarele atribuţii: a) elaborarea normelor tehnice pentru producerea vinurilor, a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată, care se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, cu consultarea I.S.C.T.V. şi a Oficiului Naţional al Viei şi Vinului; b) întocmirea, împreună cu Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, a unor proiecte de ordine ale ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor pentru aprobarea denumirilor de origine controlată la vinuri şi alte produse vitivinicole; c) eliberarea deciziilor privind acordarea dreptului de producere a vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată; d) eliberarea autorizaţiilor de producător de vinuri şi de alte produse vitivinicole cu denumire de origine controlată, în baza cererilor întocmite de deţinătorii plantaţiilor viticole îndreptăţiţi sa producă astfel de băuturi sau de producătorii de vinuri care realizează vinificarea strugurilor preluati de la cultivatorii de viţă de vie care deţin astfel de plantaţii; e) eliberarea certificatelor de atestare a dreptului de comercializare a vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată, în baza verificărilor efectuate în legătură cu respectarea normelor tehnice de realizare a acestor produse, precum şi a controlului analitic şi organoleptic executat asupra celor pregătite în vederea comercializării; f) analizarea contestaţiilor depuse în legătură cu deciziile de retragere a certificatelor menţionate la lit. e); g) controlul, împreună cu I.S.C.T.V., privind modul de respectare şi aplicare a prevederilor legale în legătură cu regimul denumirilor de origine controlată pentru produsele menţionate; h) retragerea temporară sau definitivă a documentelor de atestare, în cazul în care se constata nerespectarea de către producători a prevederilor deciziilor de producere a vinurilor şi a altor băuturi cu denumire de origine controlată, sesizand totodată I.S.C.T.V. în vederea constatării infracţiunilor sau a contravenţiilor prevăzute de lege; i) asigurarea, prin intermediul specialiştilor împuterniciţi, numiţi prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor, a semnării documentelor de atestare a calităţii vinurilor şi a celorlalte produse vitivinicole cu denumire de origine controlată şi a băuturilor alcoolice distilate cu indicaţie geografică recunoscută; j) îndeplinirea altor atribuţii stabilite de actele normative în vigoare. Articolul 50Taxele pentru eliberarea autorizaţiei de producător de struguri, vinuri şi alte produse vitivinicole cu denumire de origine controlată şi a certificatului de atestare a dreptului de comercializare a acestora, solicitate de către deţinătorii de plantaţii viticole, precum şi de producătorii de vinuri din această categorie, se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor. Articolul 51Sumele încasate de O.N.D.O.V. din amenzi şi din prestări de servicii se vărsa în fondul special "Dezvoltarea agriculturii româneşti", constituit potrivit prevederilor Legii nr. 268/2001, la dispoziţia Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, urmând să fie utilizate pentru acţiuni de sprijinire a dezvoltării şi modernizării producţiei vitivinicole, aprobate prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor. Articolul 52 (1) Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, denumit în continuare O.N.V.V., funcţionează în subordinea Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor ca organism specializat cu caracter tehnico-ştiinţific, cu personalitate juridică. (2) Modul de organizare şi funcţionare a O.N.V.V. se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor. Articolul 53 (1) O.N.V.V. este finanţat din venituri extrabugetare şi din alocaţii bugetare, prin bugetul stabilit pentru Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor. (2) Veniturile extrabugetare ale O.N.V.V. se realizează prin: a) cotizaţii ale membrilor săi; b) sponsorizări; c) donaţii; d) prestări de servicii. (3) Veniturile extrabugetare, completate cu alocaţiile bugetare repartizate de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor pentru O.N.V.V., se utilizează pentru susţinerea activităţii secretariatului permanent, achitarea cotizatiei României de membru al Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinului, denumita în continuare O.I.V., pentru abonamente la publicaţiile străine de specialitate, participarea specialiştilor români la manifestările organizate de O.I.V., organizarea de acţiuni cu caracter tehnico-ştiinţific şi alte acţiuni de interes naţional în domeniu, aprobate de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor. Articolul 54 (1) O.N.V.V. este constituit din cei mai reputati specialişti din domeniul vitivinicol, din cercetare, învăţământ şi producţie, aleşi în adunarea generală. (2) Adunarea generală alege comitetul executiv, secretariatul permanent şi adopta statutul acestui organism. Prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor se aproba statutul şi componenta O.N.V.V., ale comitetului executiv şi ale secretariatului permanent. Articolul 55O.N.V.V. îndeplineşte următoarele atribuţii: a) fundamentarea, pe bază de studii şi analize, a strategiei pe care România o dezvolta în domeniul viticulturii şi vinificaţiei şi participarea la stabilirea cadrului metodologic de desfăşurare a activităţii din acest sector, în concordanta cu interesele economiei şi ale producătorilor, precum şi cu reglementările internaţionale; b) avizarea lucrărilor de delimitare a arealelor viticole, zonarea soiurilor de viţă de vie, stabilirea tipurilor de vin şi a altor produse pe bază de must şi vin, autorizate pentru producere, inclusiv a celor cu denumire de origine controlată, precum şi a altor lucrări privind dezvoltarea sectorului vitivinicol; c) avizarea normelor tehnice privind stabilirea condiţiilor de cultura a viţei de vie şi de producere a vinurilor şi a altor produse vitivinicole cu denumire de origine controlată; d) iniţierea şi sprijinirea unor acţiuni de propaganda vitivinicolă, a unor manifestări naţionale şi internaţionale de profil, precum şi asigurarea legăturii României cu organismele internaţionale de specialitate. Capitolul 6 Sancţiuni Articolul 56Încălcarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea civilă, contravenţională sau penală, după caz. Articolul 57Constituie infracţiuni următoarele fapte: a) defrişarea viilor nobile în suprafaţa mai mare de 0,1 ha de agent economic sau de familie, fără autorizaţie, se pedepseşte potrivit art. 217 din Codul penal; b) falsificarea sau substituirea vinurilor ori a băuturilor pe bază de must, vin, distilat şi subproduse vinicole, conform art. 19 şi art. 26 alin. (4), precum şi vânzarea acestora, cunoscând ca sunt falsificate sau substituite, se pedepsesc potrivit art. 297 şi 313 din Codul penal. Articolul 58 (1) Pentru prejudicii cauzate prin săvârşirea faptelor prevăzute la art. 57 persoanele vinovate pot fi obligate la despăgubiri, potrivit dreptului comun. (2) În cazul săvârşirii faptelor prevăzute la art. 57 lit. b) se aplică şi măsura confiscării întregii cantităţi fraudate. Articolul 59Constituie contravenţii următoarele fapte, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sa constituie infracţiuni: a) înfiinţarea de plantaţii de vii în suprafaţa de peste 0,1 ha de agent economic sau de familie ori extinderea peste aceasta limita a celor existente, fără autorizaţie de plantare eliberata de direcţiile generale pentru agricultura şi industrie alimentara judeţene şi a municipiului Bucureşti, potrivit prevederilor art. 11 alin. (1) şi (2); b) înfiinţarea de plantaţii mai mari de 0,1 ha sau extinderea peste aceasta limita a celor existente cu alte soiuri decât cele recomandate şi autorizate, potrivit prevederilor art. 12 alin. (1); c) încălcarea art. 12 alin. (2) prin plantarea de hibrizi direct producători în arealele viticole sau în extravilanul localităţilor situate în afară arealelor viticole; d) producerea vinurilor cu denumire de origine în afară arealului delimitat, cu excepţia cazurilor prevăzute la art. 23 alin. (2) şi (3); e) punerea în consum şi comercializarea unor vinuri şi a altor produse obţinute din must, vin şi distilat de vin, care nu corespund caracteristicilor calitative şi de compoziţie, stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi şi prin standardele în vigoare, potrivit art. 25 şi art. 26 alin. (1) şi (2); f) folosirea unor denumiri de origine în comercializarea vinurilor şi a altor produse vinicole, fără îndeplinirea condiţiilor stabilite de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor pentru acordarea acestora, potrivit prevederilor art. 30 alin. (1)-(3); g) producerea, în vederea comercializării, a vinurilor, a vinurilor speciale, a romaniacurilor, a altor băuturi pe bază de must şi vin, precum şi a oţetului din vin, fără licenţa de fabricaţie, eliberata potrivit prevederilor art. 31; h) nerespectarea de către producătorii şi comercianţii de produse în vrac a normelor de evidenta a acestora, potrivit art. 33; i) importul şi exportul de vinuri şi de alte produse vinicole în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 34 alin. (1)-(4); j) punerea în consum a vinurilor şi băuturilor pe bază de must, vin şi distilat de vin sub forma îmbuteliată, fără respectarea prevederilor art. 36; k) producerea, în vederea comercializării, a băuturilor alcoolice distilate cu indicaţie geografică recunoscută, care nu corespund normelor tehnice în vigoare; l) folosirea de substanţe aromatizante naturale pentru producerea vinurilor speciale, altele decât cele enunţate la art. 18 lit. c). În caz de recidiva se retrage licenţa de fabricaţie; m) plantarea hibrizilor interspecifici cu rezistenta relativă la boli, obţinuţi prin incrucisari complexe între soiuri Vitis vinifera şi soiuri aparţinând altor specii ale genului Vitis, în alte condiţii decât cele prevăzute la art. 12 alin. (3). Articolul 60 (1) Contravenţiile prevăzute la art. 59 se sancţionează după cum urmează: a) cu amendă de la 8.000.000 lei la 16.000.000 lei, cele prevăzute la lit. b) şi h); b) cu amendă de la 20.000.000 lei la 25.000.000 lei, cele prevăzute la lit. a), f), g), i), j) şi m); c) cu amendă de la 30.000.000 lei la 50.000.000 lei, cele prevăzute la lit. c); d) cu amendă de la 200.000.000 lei la 250.000.000 lei, cele prevăzute la lit. d), e), k) şi l), precum şi confiscarea cantităţii fraudate. (2) Amenzile pot fi aplicate şi persoanelor juridice. Articolul 61Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute în prezenta lege se fac prin proces-verbal încheiat de persoane special împuternicite de către Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Sănătăţii şi Familiei şi Autoritatea Naţionala pentru Protecţia Consumatorilor, fiecare în raport cu atribuţiile ce le revin prin actul propriu de organizare şi funcţionare. Articolul 62Contravenţiilor prevăzute la art. 59 le sunt aplicabile şi dispoziţiile legii privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor. Capitolul 7 Dispoziţii finale Articolul 63 (1) Condiţiile de delimitare teritorială a arealelor viticole, cele privind normele de înfiinţare, întreţinere şi defrişare a plantaţiilor viticole, condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească vinurile şi produsele pe bază de must, vin şi distilat de vin şi subproduse vinicole proprii consumului uman direct, condiţiile de atribuire a denumirii de origine controlată şi cele privind obţinerea vinurilor din această categorie, practicile şi tratamentele oenologice autorizate, normele de realizare, evidenta şi atestare a produselor vitivinicole, cele privind comercializarea lor, precum şi alte măsuri se stabilesc prin norme metodologice de aplicare a prezentei legi, elaborate de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, cu avizul Ministerului Finanţelor Publice, Ministerului Sănătăţii şi Familiei şi al Ministerului Integrării Europene. (2) Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor va emite în termen de 60 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, normele metodologice de aplicare a legii, care vor fi supuse spre aprobare Guvernului. Articolul 64Efectuarea recensamantului patrimoniului viticol se aproba prin hotărâre a Guvernului. Articolul 65Se exceptează de la prevederile art. 11, 12, 17, 25 şi 26 suprafeţele de vii şi loturile de struguri, precum şi băuturile folosite în interes experimental sau didactic de către unităţile de cercetare, învăţământ, de încercare a soiurilor sau de testare a produselor. Limitele de derogare se stabilesc prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi. Articolul 66Obiectiunile, contestaţiile şi plângerile formulate la actele de control se soluţionează conform dispoziţiilor legale privind soluţionarea obiectiunilor, contestaţiilor şi plangerilor asupra sumelor constatate şi aplicate prin actele de control ale organelor Ministerului Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor. Articolul 67 (1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Legea viei şi vinului nr. 67/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 5 mai 1997, modificată şi completată prin Ordonanţa Guvernului nr. 34/2000, precum şi orice alte dispoziţii contrare. Articolul 68Anexele nr. 1-4 fac parte integrantă din prezenta lege.Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 25 martie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.p. PREŞEDINTELE SENATULUI,PAUL PACURARUAceastă lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 9 aprilie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORVALER DORNEANU Anexa 1PRODUSELEobţinute prin valorificarea strugurilor, musturilor, vinurilor şi subproduselor vitivinicole    1. Strugurii proaspeţi   2. Mustul de struguri   3. Mustul tăiat   4. Mustul de struguri concentrat   5. Mustul de struguri concentrat rectificat   6. Sucul de struguri   7. Sucul de struguri concentrat   8. Mistelul   9. Mustul de struguri parţial fermentat  10. Tulburelul  11. Vinul  12. Vinul brut  13. Vinul spumant  14. Vinul spumos  15. Vinul Muscat spumant  16. Vinul petiant  17. Vinul perlant  18. Băutura spumanta slab alcoolică din struguri  19. Vinul special aromatizat  20. Vinul pelin  21. Vinul licoros  22. Vinul alcoolizat  23. Alcoolul etilic de origine viticolă  24. Distilatul de vin  25. Romaniacul  26. Rachiul de vin  27. Tescovina de struguri  28. Distilatul de tescovina  29. Rachiul de tescovina  30. Drojdia de vin  31. Distilatul de drojdie  32. Rachiul de drojdie  33. Spuma de drojdie  34. Oţetul din vin  35. Pichetul. Anexa 2DEFINIŢIILEproduselor obţinute din struguri, musturi, vinuri şi subproduse vitivinicole şi termenii utilizaţi pentru desemnarea lor1. Strugurii proaspeţi sunt fructele viţei de vie, folosite ca atare ori ca materie prima în vinificaţie, recoltate la maturitatea tehnologică, sau de consum ori într-un anumit stadiu de supramaturare, care după zdrobire sau presare cu mijloace obişnuite pot intra spontan în fermentaţie alcoolică.2. Mustul de struguri este produsul lichid obţinut, prin scurgere libera sau prin procedee fizice, din struguri proaspeţi. Se admite ca mustul să aibă un conţinut în alcool dobândit de cel mult 1% în volume.3. Mustul tăiat este mustul oprit să între în fermentaţie alcoolică, prin aplicarea unui procedeu autorizat; conţinutul sau în alcool nu depăşeşte 1% în volume.4. Mustul de struguri concentrat este produsul necaramelizat, obţinut prin deshidratarea parţială a mustului proaspăt sau tăiat, efectuată printr-o metoda autorizata, alta decât cea de încălzire pe foc direct. El se obţine din struguri de vin cu o concentraţie în zahăr de cel puţin 145 g/l, are un conţinut în zaharuri indicat printr-un indice refractometric determinat la 20°C de minimum 50,9% şi poate avea un conţinut în alcool dobândit de maximum 1% în volume.5. Mustul de struguri concentrat rectificat este produsul obţinut prin deshidratarea parţială a mustului proaspăt sau a mustului tăiat, efectuată printr-o metoda autorizata, alta decât cea de încălzire pe foc direct, care a fost supus unor tratamente autorizate de dezacidificare şi de eliminare a altor compuşi decât zahărul. El se obţine din struguri de vin cu o concentraţie în zahăr de cel puţin 145 g/l, are un conţinut în zaharuri indicat printr-un indice refractometric determinat la 20°C de minimum 61,7% şi poate avea un conţinut în alcool dobândit de maximum 1% în volume.6. Sucul de struguri este produsul lichid nefermentat, dar fermentabil, obţinut prin aplicarea de tratamente autorizate, din must de struguri sau prin reconstituire, din must de struguri concentrat ori din suc de struguri concentrat. Se admite ca sucul de struguri să aibă un conţinut în alcool dobândit de cel mult 1% în volume.7. Sucul de struguri concentrat este produsul necaramelizat, obţinut prin deshidratarea parţială a sucului de struguri prin folosirea unei metode autorizate, alta decât cea de încălzire pe foc direct, astfel ca indicele refractometric determinat la temperatura de 20°C sa nu fie mai mic de 50,9%. Se admite ca sucul de struguri concentrat să aibă un conţinut în alcool dobândit de cel mult 1% în volume.8. Mistelul este produsul obţinut prin alcoolizarea mustului de struguri neintrat în fermentaţie. El poate avea o tărie alcoolică dobandita cuprinsă între 12% şi 15% în volume, iar mustul folosit pentru obţinerea sa trebuie să aibă un conţinut în zahăr de cel puţin 145 g/l. Alcoolizarea se face cu alcool etilic alimentar sau cu alcool de origine viticolă, cu tăria alcoolică de cel puţin 95% în volume, sau cu distilat de vin cu tărie alcoolică cuprinsă între 52% şi 86% în volume. Mistelul este utilizat, în principal, ca materie prima pentru prepararea de vinuri speciale.9. Mustul de struguri parţial fermentat este produsul provenit prin fermentarea mustului de struguri, având o tărie alcoolică dobandita mai mare de 1% în volume, dar mai mica de trei cincimi din tăria sa alcoolică totală. Totodată, în cazul producerii unor vinuri de calitate cu denumire de origine, musturile a căror tărie alcoolică dobandita este mai mica de trei cincimi din tăria lor alcoolică totală, dar nu mai puţin de 5,5% în volume, nu sunt considerate musturi parţial fermentate.10. Tulburelul este vinul în curs de desăvârşire a fermentaţiei alcoolice, neseparat de drojdie, cu o tărie alcoolică totală de minimum 8,5% în volume. El poate fi pus în consum până la sfârşitul anului de recolta.11. Vinul este băutura obţinută exclusiv prin fermentarea alcoolică, completa sau parţială, a strugurilor proaspeţi, zdrobiţi sau nezdrobiţi, ori a mustului de struguri. Tăria alcoolică dobandita a vinului nu poate fi mai mica de 8,5% în volume.12. Vinul brut este vinul cu fermentatia alcoolică încheiată înaintea separarii sale de drojdie.13. Vinul spumant este produsul cu conţinut în dioxid de carbon de origine exclusiv endogenă, obţinut prin fermentarea secundară a vinului apt pentru consum sau prin fermentarea naturala a mustului de struguri proaspeţi care dezvolta în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune de minimum 3 bari la temperatura de 20°C.14. Vinul spumos este produsul cu conţinut în dioxid de carbon de origine total sau parţial exogena, obţinut din vinuri apte pentru consum, care dezvolta în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune de minimum 3 bari la temperatura de 20°C.15. Vinul Muscat spumant este băutura efervescenta provenită din must de struguri cu aroma de tip Muscat, al cărui conţinut în zahăr este de minimum 180 g/l. El are un conţinut în dioxid de carbon de origine endogenă, rezultat în urma fermentării mustului în rezervoare, dezvoltand în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune de minimum 3 bari la temperatura de 20°C. Vinul Muscat spumant are o tărie alcoolică dobandita de minimum 6% în volume.16. Vinul petiant este produsul cu conţinut în dioxid de carbon de origine endogenă, care dezvolta în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune cuprinsă între 1 şi 2,5 bari la temperatura de 20°C, cu tărie alcoolică dobandita de minimum 7% în volume şi tărie alcoolică totală de minimum 9% în volume.17. Vinul perlant este produsul cu un conţinut în dioxid de carbon de origine total sau parţial exogena, care dezvolta în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune cuprinsă între 1 şi 2,5 bari la temperatura de 20°C, cu tărie alcoolică dobandita de minimum 7% în volume şi tărie alcoolică totală de minimum 9% în volume.18. Băutura spumanta slab alcoolică din struguri este produsul cu tărie alcoolică dobandita de maximum 3% în volume şi conţinut în zahăr de peste 80 g/l, cu dioxid de carbon de origine endogenă, rezultat în urma fermentării mustului în rezervoare, care dezvolta în sticlele în care este îmbuteliat ca produs finit o presiune de minimum 2,5 bari la temperatura de 20°C.19. Vinul aromatizat este produsul obţinut din vin cu adaos de must de struguri, must de struguri parţial fermentat şi/sau mistel, must concentrat, zaharoza, substanţe aromatizante extrase din plante admise de legislaţia în vigoare, distilat de vin, alcool alimentar, alte vinuri speciale. Proporţia vinului utilizat trebuie să fie de cel puţin 75% din produsul finit. Tăria alcoolică dobandita este de 14,5%-22% în volume, iar tăria alcoolică totală este de cel puţin 17,5% în volume.20. Vinul pelin este produsul obţinut din mustul fermentat în prezenta pelinului sau a unor plante în rândul cărora predomina pelinul, eventual şi a unor fructe, precum şi din vin în care s-a adăugat extract alcoolic din aceleaşi plante şi fructe, cu sau fără folosirea indulcitorilor autorizaţi: must tăiat, must concentrat sau zaharoza.21. Vinul licoros este produsul ce poate fi obţinut din must sau vin, precum şi din amestecul acestora, cu adaos de must concentrat, must concentrat rectificat, distilat de vin cu tăria alcoolică cuprinsă între 52% şi 86% în volume, alcool de origine viticolă sau alcool alimentar rectificat, cu tăria alcoolică de minimum 96% în volume, mistel, folosite separat sau în amestec. Strugurii folosiţi ca materie prima pentru producerea vinurilor licoroase trebuie să aibă, la cules, un conţinut în zahăr de minimum 204 g/l. Tăria alcoolică dobandita a vinurilor licoroase este cuprinsă între 15% şi 22% în volume, iar conţinutul lor în zaharuri este de minimum 80 g/l. O parte a tăriei alcoolice dobândite a produsului finit, care nu poate fi mai mica de 4% în volume, trebuie să provină din fermentarea parţială sau totală a zahărului iniţial al strugurilor, musturilor sau vinurilor utilizate.22. Vinul alcoolizat este produsul obţinut din vin sec cu adaos de distilat de vin cu o tărie alcoolică dobandita de maximum 86% în volume. El prezintă o tărie alcoolică dobandita cuprinsă între 18% şi 24% în volume şi o aciditate volatila de maximum 1,5 g/l exprimată în acid acetic.23. Alcoolul etilic de origine viticolă este produsul obţinut exclusiv prin distilare şi rectificare, pornind de la vin, pichet, distilat de vin, tescovina de struguri, distilat de tescovina şi drojdie de vin. Concentraţia alcoolică minima este de 95,5% în volume.24. Distilatul de vin este produsul obţinut exclusiv prin distilare la maximum 86% în volume a vinului sau a vinului alcoolizat ori prin redistilare la maximum 86% în volume a distilatului de vin.25. Romaniacul este băutura alcoolică distilata obţinută exclusiv din distilatul de vin, invechit minimum 12 luni în contact cu lemnul de stejar, în producerea căruia s-au folosit tratamente şi practici autorizate şi la care tăria alcoolică minima de comercializare este de 36% în volume. Categoriile de calitate sunt stabilite prin normele metodologice de aplicare a prezentei legi.26. Rachiul de vin este băutura alcoolică obţinută din distilat de vin, invechit prin punerea în contact cu lemnul de stejar minimum 6 luni şi cu adaos de bonificatori autorizaţi sau neinvechit, cu sau fără adaos de bonificatori. Diluarea distilatului de vin se face cu apa dedurizata cu duritate de maximum 3 grade germane, iar concentraţia alcoolică minima este de 37,5% în volume.27. Tescovina de struguri reprezintă totalitatea părţilor vegetale componente ale strugurilor folosiţi la obţinerea mustului sau a vinului prin procesul de presare. Aceasta poate fi nefermentată sau în diferite stadii de fermentaţie alcoolică.28. Distilatul de tescovina este produsul obţinut prin distilarea tescovinei fermentate, utilizându-se antrenarea directa cu vapori, sau prin adaosul de apa peste tescovina, precum şi prin redistilarea unui distilat de tescovina cu concentraţia alcoolică mai scăzută, care în urma redistilarii trebuie să aibă concentraţia alcoolică de maximum 86% în volume.29. Rachiul de tescovina este băutura alcoolică obţinută din distilat de tescovina neinvechit sau invechit în vase de lemn de stejar minimum 6 luni. La punerea în consum diluarea se face cu apa dedurizata cu duritate de maximum 3 grade germane, iar concentraţia alcoolică minima a produsului este de 37,5% în volume.30. Drojdia de vin este depozitul format în recipiente în urma fermentării mustului, stocării vinului sau a mustului şi a aplicării de tratamente autorizate asupra musturilor şi vinurilor, precum şi cel separat prin filtrarea sau centrifugarea acestor produse.31. Distilatul de drojdie este produsul obţinut prin distilarea drojdiei de vin sau redistilarea unui distilat de drojdie la maximum 86% în volume.32. Rachiul de drojdie este băutura alcoolică obţinută din distilatul de drojdie, neinvechit sau invechit în contact cu lemnul de stejar minimum 6 luni, la care se permite utilizarea de bonificatori autorizaţi, iar tăria alcoolică minima este de 37,5% în volume.33. Spuma de drojdie este băutura alcoolică distilata obţinută din drojdia de vin care a fost supusă unui proces de distilare şi redistilare la maximum 86% în volume cu ajutorul unor instalaţii speciale care permit separarea fractiilor "frunte" şi "coada", iar concentraţia alcoolică minima a produsului finit rezultat în urma diluarii cu apa dedurizata, cu duritatea totală de maximum 3 grade germane, este de 37,5% în volume. Maturarea distilatului pentru obţinerea spumei de drojdie se face în vase de lemn de stejar pe durata a minimum 3 luni.34. Oţetul de vin este produsul obţinut prin fermentarea acetică a vinului sau a amestecului fermentabil, în care vinul intervine în proporţie de minimum 70% în volume. Aciditatea totală a oţetului din vin este de minimum 60 g/l, exprimată în acid acetic.35. Pichetul este produsul obţinut prin epuizarea cu apa a tescovinei proaspete sau fermentate, fără adaos de zahăr. El poate fi folosit numai pentru industrializare, la producerea alcoolului de origine viticolă sau poate intră în amestecul fermentabil folosit la prepararea oţetului, fiind interzisă comercializarea sa pentru consumul uman.36. Tăria alcoolică dobandita, în volume, reprezintă numărul de volume în alcool pur conţinut în 100 de volume din produsul considerat, la temperatura de 20°C.37. Tăria alcoolică potenţiala, în volume, reprezintă numărul de volume de alcool pur ce poate fi realizat prin fermentarea totală a zaharurilor prezente în produs, conţinut în 100 de volume din produsul considerat, determinat la temperatura de 20°C.38. Tăria alcoolică totală este suma tăriei alcoolice dobândite şi potenţiale.39. Tăria alcoolică naturala este tăria alcoolică totală a produsului considerat înaintea oricărei îmbogăţiri.40. Gradul de duritate german (°dH) este egal cu 10 miligrame oxid de calciu la un litru de apa. Anexa 3DEFINIŢIIale arealului viticol şi ale grupelor de soluri1. Arealul viticol reprezintă aria geografică a culturii viţei de vie, în care se includ zonele viticole, regiunile viticole, podgoriile, centrele viticole şi plaiurile viticole.2. Zona viticolă este arealul de mare întindere care grupează mai multe podgorii făcând parte din regiuni viticole diferite, caracterizat mai ales prin condiţiile sale climatice determinate pentru potenţialul calitativ al strugurilor şi vinurilor.3. Regiunea viticolă cuprinde un larg teritoriu cultivat cu viţă de vie, caracterizat prin condiţii naturale de clima şi de relief relativ asemănătoare, precum şi prin direcţii de producţie şi sortimente apropiate.4. Podgoria este o unitate teritorială naturala şi tradiţionala, caracterizată prin condiţii specifice de clima, sol şi relief, prin solurile cultivate, prin metodele de cultura şi procedeele de vinificare folosite, care, în ansamblu, conduc la obţinerea unor producţii de struguri şi vinuri cu însuşiri specifice.5. Centrul viticol este teritoriul care cuprinde plantaţiile viticole din una sau mai multe localităţi, care face sau nu face parte integrantă dintr-o podgorie şi care constituie o unitate teritorială caracterizată prin factori specifici de clima, sol şi sortiment, precum şi prin condiţii agrotehnice şi tehnologice asemănătoare. Centrul viticol cuprinde o suprafaţa mai mica decât podgoria.6. Plaiul viticol este teritoriul restrâns din cadrul unui centru viticol, ce cuprinde plantaţiile de viţă de vie situate pe aceeaşi forma de relief. Factorii naturali, precum şi condiţiile de cultura şi de tehnologie ce privesc plaiul viticol sunt asemănătoare pe întreaga suprafaţa cultivată cu viţă de vie, determinând obţinerea unor produse cu însuşiri de calitate specifice.7. Soiurile recomandate sunt cele care valorifica cel mai bine condiţiile de mediu şi îşi pun în valoare, în cel mai înalt grad, potenţialul calitativ şi productiv în arealele în care sunt cultivate. Soiurile recomandate sunt avizate cu precădere la extinderea în plantaţii.8. Soiurile autorizate sunt cele care, prin însuşirile lor biologice şi tehnologice, îşi pun în valoare potenţialul calitativ şi cantitativ, sub potenţialul soiurilor recomandate, în condiţiile arealului lor de cultura. Soiurile autorizate pot fi extinse în mod complementar, alături de cele recomandate.9. Soiurile autorizate temporar sunt cele aflate în cultura, dar care se comporta mai puţin satisfăcător sau nesatisfăcător în condiţiile arealelor respective. Soiurile autorizate temporar nu pot fi promovate în noile plantaţii din podgoria sau centrul viticol în care au o comportare mediocră sau slaba. Din această categorie fac parte atât soiurile care aparţin speciei Vitis vinifera din sortimentul vechi local, cat şi hibrizii interspecifici.10. Soiurile interzise sunt cele care, prin însuşirile lor biologice sau tehnologice, influenţează în mod negativ calitatea produselor vitivinicole. Din această categorie fac parte hibrizii direct producători, denumiţi HDP. Lista cuprinzând soiurile interzise se aproba prin ordin al ministrului agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor. Anexa 4DEFINIŢIILEdreptului de plantare, dreptului de plantaţie noua, dreptului de replantare şi dreptului de plantare pe o rezervă de teren1. Prin drept de plantare se înţelege dreptul de înfiinţare a unei plantaţii viticole în cadrul următoarelor 3 situaţii: a) dreptul de plantaţie noua; b) dreptul de replantare; c) dreptul de plantare pe o rezervă de teren.2. Dreptul de plantaţie noua este dreptul de a înfiinţa o plantaţie viticolă, care se acordă în cadrul măsurilor de comasare sau de expropriere pentru utilităţi publice, pentru experimentări viticole, pentru plantaţii-mama furnizoare de coarde-altoi sau portaltoi ori pentru suprafeţele destinate exclusiv consumului familial.3. Dreptul de replantare reprezintă dreptul de reinfiintare a unei plantaţii viticole pe o suprafaţa echivalenta în cultura pura cu cea a vitelor care au fost sau trebuie să fie defrisate.4. Dreptul de plantare pe o rezervă de teren este dreptul de înfiinţare a unei plantaţii viticole care se obţine în cazul neutilizarii în perioada admisă a drepturilor de plantaţie noua sau de replantare.5. Supraaltoirea reprezintă altoirea unei vite de vie care a făcut deja obiectul unei altoiri, în scopul reconversiunii sau reintregirii plantaţiei viticole. Soiul altoi folosit trebuie să fie din aceeaşi direcţie de producţie cu cel pe care se face supraaltoirea.────────────────

Noutăți

  • LEGE nr. 202 din 23 iunie 2005 pentru modificarea art. 21 alin. (2) din Legea nr. 290/2004 privind cazierul judiciar
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 102 din 29 august 2002 privind unele măsuri pentru stimularea cererii de atribuire a folosinţei gratuite şi a investiţiilor în imobilele ce fac obiectul Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 168/2001 privind punerea în valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate, destinate creşterii, îngrăşării şi exploatării animalelor, precum şi a fabricilor de nutreţuri combinate dezafectate
  • LEGE nr. 28 din 19 decembrie 1969 privind organizarea activităţii de cercetare ştiinţifică în Republica Socialistă România
  • LEGE nr. 52 din 24 martie 2004 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 19/2004 pentru ratificarea Addendumului dintre Guvernul României şi Comisia Europeană, semnat la Bucureşti la 18 noiembrie 2003, la Memorandumul de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul naţional PHARE 2001 RO 0104-RO 0109, semnat la Bucureşti la 4 decembrie 2001
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 18 din 16 aprilie 2014 pentru reglementarea unor măsuri privind activitatea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", pentru schimbarea regimului juridic al unor imobile şi pentru modificarea unor acte normative
  • LEGE nr. 218 din 23 aprilie 2002 (*republicată*) privind organizarea şi funcţionarea Poliţiei Române*)
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 59 din 3 iulie 2019 pentru modificarea art. 35 din Legea nr. 269/2003 privind Statutul Corpului diplomatic şi consular al României
  • LEGEA nr. 56 din 19 martie 2010 (*republicată*) privind accesibilizarea fondului forestier naţional*)
  • LEGE nr. 300 din 18 noiembrie 2008 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind regimul juridic al mormintelor ungare de război din România şi al mormintelor române de război din Republica Ungară, semnat la Bucureşti la 6 martie 2008
  • LEGE nr. 61 din 22 septembrie 1993 (*republicată*) privind alocaţia de stat pentru copii*)
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 34 din 19 martie 2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 70 din 6 noiembrie 1997 pentru ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre România şi Fondul de Dezvoltare Socială al Consiliului Europei, semnat la Paris la 1 octombrie 1997
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 196 din 22 decembrie 2005 privind Fondul pentru mediu
  • LEGE nr. 77 din 26 martie 2018 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 74/2017 privind desemnarea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă ca unitate de achiziţii centralizată pentru achiziţia centralizată de autospeciale/ambulanţe pentru Serviciul Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare din cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, pentru serviciile de ambulanţă judeţene şi pentru Serviciul de Ambulanţă Bucureşti-Ilfov
  • LEGE nr. 3 din 12 ianuarie 2016 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 43/2015 privind unele măsuri pentru asigurarea mijloacelor de transport destinate activităţii de curierat a materialelor clasificate şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
  • LEGE nr. 138 din 29 iunie 1998 privind contul general anual de execuţie a bugetului de stat pe anul 1994
  • LEGE nr. 17 din 2 aprilie 1996 privind regimul armelor de foc şi al muniţiilor
  • LEGE nr. 19 din 19 decembrie 1980 pentru aprobarea Decretului Consiliului de Stat nr. 46/1980 privind extragerea şi valorificarea aurului din nisipurile aluvionare
  • LEGE nr. 322 din 8 iulie 2003 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 17/2003 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 162/2002 privind acordarea de către Ministerul de Interne a unui avans în valoare de 72,6 miliarde lei pentru finalizarea obiectului contractului comercial nr. 110/2002, încheiat cu Societatea Comercială "ARO" - S.A. Câmpulung
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 116 din 15 decembrie 2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, precum şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale în vederea participării Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale ca observator permanent în cadrul Comitetului pentru Agricultură al OCDE - CoAg, pentru perioada 2010-2011, precum şi a cotizaţiei anuale pentru anii următori în care România va mai primi statutul de observator în cadrul Comitetului de Statistică al OCDE - CSTAT
  • LEGE nr. 177 din 12 iunie 2007 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente acestora
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 207 din 4 decembrie 2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 102 din 29 iunie 1999 privind protecţia specială şi încadrarea în munca a persoanelor cu handicap
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 77 din 21 septembrie 2011 privind stabilirea unei contribuţii pentru finanţarea unor cheltuieli în domeniul sănătăţii
  • LEGE nr. 2 din 15 aprilie 1976 privind adoptarea "Programului naţional pentru conservarea şi dezvoltarea fondului forestier în perioada 1976-2010"
  • LEGE nr. 146 din 24 iulie 1997 privind taxele judiciare de timbru
  • LEGE nr. 111 din 24 mai 2019 pentru modificarea alin. (1) al art. 35 din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 32 din 28 aprilie 2005 pentru ratificarea Acordului de compensare dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind Proiectul de privatizare a societăţilor comerciale filiale de distribuţie şi furnizare a energiei electrice "Electrica Banat" - S.A. şi "Electrica Dobrogea" - S.A., semnat la Bucureşti la 20 aprilie 2005, în legătură cu garanţia parţială de risc acordată de Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi aprobarea acordurilor care compun garanţia parţială de risc
  • LEGE nr. 98 din 19 mai 2016 privind achiziţiile publice
  • LEGE nr. 348 din 14 iulie 2004 privind denominarea monedei naţionale
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 122 din 1 septembrie 2005 pentru ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucureşti la 28 iulie 2005 şi la Paris la 1 august 2005
  • LEGE nr. 245 din 26 octombrie 2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 20/2015 privind stabilirea nivelului maxim al produsului apă grea destinat unităţilor 1-4 de la Centrala Nuclearo-Electrică Cernavodă pentru întreaga perioadă de exploatare a acestora, precum şi pentru gestionarea apei grele
  • LEGE nr. 207 din 20 iulie 2015 privind Codul de procedură fiscală
  • COD BCH (CONST. NAVE SPECIALE) din 30 octombrie 1992 Codulul pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al produselor chimice periculoase (Codul BCH) adoptat de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MEPC.20(22) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 5 decembrie 1985, astfel cum a fost modificat de amendamentele adoptate prin Rezoluţia MEPC.33(27) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 17 martie 1989 şi prin Rezoluţia MEPC.56(33) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 30 octombrie 1992
  • LEGE nr. 26 din 13 ianuarie 2003 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Letone privind readmisia persoanelor, semnat la Riga la 5 iulie 2002
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 74 din 28 iunie 2007 privind asigurarea fondului de locuinţe sociale destinate chiriaşilor evacuaţi sau care urmează a fi evacuaţi din locuinţele retrocedate foştilor proprietari
  • LEGE nr. 447 din 12 noiembrie 2003 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2003 privind suspendarea plăţii taxei pe valoarea adăugată la organele vamale pentru echipamente de import destinate înzestrării Ministerului Afacerilor Externe
  • LEGE nr. 68 din 22 martie 2007 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Indonezia privind cooperarea în domeniul prevenirii şi combaterii criminalităţii organizate transnaţionale, a terorismului şi a altor tipuri de infracţiuni, semnat la Bucureşti la 10 iulie 2006
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 132 din 18 octombrie 2001 privind înfiinţarea Universităţii "Titu Maiorescu" din Bucureşti
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 115 din 24 octombrie 2003 privind privatizarea Societăţii Comerciale "Roman" - S.A. Braşov şi constituirea parcului industrial pe platforma Societăţii Comerciale "Roman" - S.A.
  • LEGE nr. 254 din 29 aprilie 2002 privind unele măsuri pentru creşterea atractivităţii la privatizare a societăţilor comerciale cu capital integral sau parţial de stat, ce deţin în administrare terenuri agricole proprietate publică sau privată a statului
  • LEGE nr. 201 din 20 iulie 2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul educaţiei
  • LEGE nr. 186 din 25 iunie 2013 privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 11 din 1 martie 2018 pentru adoptarea unor măsuri bugetare şi pentru completarea art. 63 din Legea nr. 273/2006 privind finanţele publice locale
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 103 din 14 noiembrie 2013 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2014, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 190 din 20 decembrie 2001 pentru modificarea art. 13 din Ordonanţa Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea şi funcţionarea cazierului fiscal
  • LEGE nr. 589 din 29 octombrie 2002 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2002 pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 66/1996 privind reorganizarea Casei de Economii şi Consemnaţiuni din România în societate bancară pe acţiuni
  • LEGE nr. 68 din 15 iulie 1994 privind înfiinţarea medaliei "Crucea comemorativa a celui de-al doilea război mondial, 1941-1945"
  • CODUL FISCAL din 22 decembrie 2003 (Legea nr. 571/2003)
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 135 din 22 decembrie 2006 privind majorarea capitalului social al Casei de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A.
  • LEGE nr. 387 din 19 octombrie 2006 privind modificarea art. 1 din Legea nr. 476/2002 pentru aprobarea plăţii contribuţiei României la Fondul de Cooperare al Iniţiativei Central Europene
  • LEGE nr. 313 din 28 iunie 2004 datoriei publice
  • LEGE nr. 63 din 10 mai 2011 privind încadrarea şi salarizarea în anul 2011 a personalului didactic şi didactic auxiliar din învăţământ
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 79 din 1 septembrie 2010 pentru modificarea unor acte normative din domeniul cercetării
  • LEGE nr. 5 din 9 ianuarie 2007 pentru modificarea alin. (2) al art. 8 din Legea nr. 30/2006 privind regulile de sănătate publică la folosirea ciupercilor din flora spontana
  • LEGE nr. 74 din 6 iunie 1995 (*republicată*) privind exercitarea profesiunii de medic, înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor din România
  • CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (Legea nr. 135)
  • LEGE nr. 463 din 18 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 60/2000 privind reglementarea activităţilor din sectorul gazelor naturale
  • LEGE nr. 149 din 24 iulie 1997 pentru ratificarea Convenţiei UNIDROIT privind bunurile culturale furate sau exportate ilegal, adoptată la Roma la 24 iunie 1995
  • LEGE nr. 180 din 17 iulie 2018 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2017 pentru modificarea şi completarea unor acte normative
  • Contacte

    Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

    0743.087.930

    office@avocatura.com

    Urmărește-ne în social media

    Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC ADVO VALUE SRL.
    Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

    Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2021