Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică
LEGE nr. 2.719 din 4 octombrie 1918 pentru lichidarea rechizitiunilor şi despăgubirilor de răsboi
- Act publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 159 din 7 octombrie 1918 -
LEGE nr. 2.719 din 4 octombrie 1918pentru lichidarea rechizitiunilor şi despăgubirilor de rasboi Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 159 din 7 octombrie 1918

FERDINAND I,Prin gratia lui Dumnezeu şi voinţa naţionala Rege al României,La toţi de faţa şi viitori, sănătate:Corpurile legiuitoare au votat şi adoptat iar Noi sanctionam ce urmează: Capitolul 1 Comisiunile districtuale Articolul 1Pentru lichidarea rechizitiunilor făcute de autorităţile române şi a despăgubirilor de rasboi, se institue în capitalele de judeţe comisiuni judeţene, compuse fiecare din 7 membri şi anume: a) Un delegat al ministerului de interne, care poate fi şi prefectul judeţului, şi care va fi preşedinte; b) Un judecător-delegat al ministerului de justiţie, care va fi şi vice-preşedinte; e) Un ofiţer superior delegat de ministerul de rasboi dintre ofiţerii combatanti; d) Un funcţionar financiar delegat al ministerului de finanţe; e) Un mare industrias sau comerciant delegat al ministerului de industrie şi comerţ; f) Un delegat al agricultorilor desemnat de consiliul sindicatului agricol al judeţului sau, în lipsa sindicatului agricol, în delegat al sindicatului viticol, iar în judeţele unde nu este nici sindicat viticol ministerul de domenii va delega un mare proprietar din judeţ; g) Un taran desemnat de către Casa centrala a băncilor populare.Comisiunea va fi ajutata în lucrările sale de un secretar, care, împreună cu personalul secretariatului, va fi numit sau delegat prin deciziune de ministerul de interne. Unde trebuinta va cere, se va putea institui mai multe comisiuni districtuale, în urma unui jurnal al consiliului de miniştri. Preşedinţii acestor comisiuni vor fi desemnaţi de consiliul de miniştri după propunerea ministrului de interne. Pentru lucrările fiecărei comisiuni prezenta a 4 membri este suficienta, dar deciziunea, în acest caz, trebuie data în unanimitate, iar în caz de divergenta, comisiunea va judeca din nou în prezenta a cel puţin cinci membri, în care caz deciziunea se va da cu majoritate de patru. Articolul 2Rechizitiunile se vor lichidă astfel cum au fost constatate de autorităţile în drept, conform bonului de rechizitiune prezentat de cel interesat. Dacă bonul de rechiziţie a fost pierdut de către proprietar şi s`a publicat prin Monitorul Oficial anularea lui, proprietarul obiectelor rechiziţionate va cere, după fiecare 3 luni de la publicare, la autoritatea care ia făcut rechizitiunea, un duplicat al bonului, cu care se va prezenta la comisiune spre a fi lichidat, dovedind ca anularea originalului s`a notificat ministerului de rasboi, prin publicaţiunea facuta în Monitorul Oficial. Rechizitiunile pentru cari nu se vor fi liberat bonuri în regula, se vor constata conform art. 5 şi vor fi lichidate în principiu pe baza tarifelor militare existente la epoca cînd au fost făcute, iar dacă obiectul sau serviciul rechizitionat nu se găsesc trecute în acel tarif, preţuirea se va face de către însăşi comisiunea districtuala care va ţine seama de preţurile curente ce existau la epoca în care s`au făcut asemenea rechizitiuni. Articolul 3Despăgubirile de rasboi se datoresc numai acelor cari le vor cere, proband ca li s`au cauzat daune certe, materiale şi directe, prin fapte de rasboi săvîrşite fie de armatele române fie de armatele ruse, fie de armatele inamice, fie din orice alte cauze în legătură directa cu rasboiul. Aceste despăgubiri nu vor putea în principiu depăşi cota preţurilor prevăzute în tarifele militare de rechizitiuni atunci în fiinta pentru diferitele obiecte sau producte, iar pentru cele ce nu ar figura în acele tarife preţuirea se va face de comisiunea districtuala pe baza preţurilor curente la epoca cînd s`a petrecut faptul. Preţuirea vitelor de muncă a maşinilor agricole şi industriale a uneltelor, meseriasilor şi a materialelor de constructiune se vor argumenta cu 30 la suta peste preţul stabilit prin aliniatul precedent. Nu se vor acorda despăgubiri pentru obiectele de arta şi lux. Acestea se vor determina în regulamentul legei. Reclamatiunile despăgubirilor de rasboi trebuiesc făcute în termen de un an dela promulgarea legei, sub pedeapsa de a nu mai fi primite după acest termen. Pentru cei cari se găsesc astăzi peste hotarele tarei, acest termen curge după şase luni dela încheierea pacei generale. Articolul 4Comisiunile din judeţele: Covurlui, Brăila, Ialomita, vor examina şi lichidă daunele din Dobrogea şi Cadrilater şi anume: a) Cea din Covurlui daunele din judeţul Tulcea; b) Cea din judeţul Brăila daunele din judeţul Constanta; c) Cea din judeţul Ialomita daunele celor din judeţele Durostor şi Caliacra. Pentru Dobrogea şi Cadrilater se vor acorda despăgubiri numai acelor cari vor opta pentru naţionalitatea română. Daunele din teritoriile cari prin rectificările de granita au fost prin Tratatul de pace deslipite dela România se vor examina şi lichidă de comisiunile judeţelor cărora au aparţinut acele teritorii, acordându-se numai acelor cari vor opta pentru naţionalitatea română. Articolul 5Se vor cerceta de urgenta şi cu precădere: a) Cererile făcute de cei cari locuiesc în zonele de lupta şi în deosebi cele relative la locuinţe; b) Cererile din celelalte zone relativ la locuinta. Capitolul 2 Comisiunile de apel Articolul 6Deciziunile comisiunilor districtuale vor fi apelabile la comisiunea specială de apel, care se institue în fiecare oraş sediu al unei curţi de apel compusa din: a) Primul-preşedinte al Curtei de apel sau un consilier al Curtei de casaţie ca preşedinte şi 2 consilieri ai Curtei de apel desemnaţi de Ministrul de justiţie; b) Un înalt funcţionar administrativ şi un mare proprietar desemnaţi de ministrul de interne; c) Un consilier al Curtei de conturi sau un director al ministerului desemnat de ministrul de finanţe; d) Un ofiţer general combatant desemnat de ministrul de rasboi. Numirile se vor face de către consiliul de miniştri în urma propunerilor făcute de miniştrii respectivi. Comisiunile de apel din Bucureşti, Iaşi, Craiova, Galaţi şi Kisinau vor întinde competinţa lor asupra districtelor cari cad în rezortul Curtei de apel din aceste oraşe.Potrivit trebuintelor se vor putea institui asemenea comisiuni de apel după aceleaşi norme din alte centre importante, în urma hotărîrei consiliului de miniştri bazată pe propunerile ministrului de interne. Capitolul 3 Procedura Articolul 7Partea interesată, personal sau prin procurator, va prezenta comisiunei districtuale cererea de lichidare indicând şi toate dovezile de cari înţelege a se servi. Preşedintele va fixa termenul de judecată, numai dacă partea face dovada cu certificatul primăriei sau al grefei tribunalului de care depinde teritoriul unde s`a comis dăuna ca o copie după cererea sa a fost depusa şi afişată la primărie timp de 10 zile. Pentru locuitorii ţărani din aceeaşi comuna, cari nu cer o despăgubire mai mare de 2.000 lei fiecare, publicarea se va face colectiv. Locuitorii din Dobrogea vor îndeplini formalitatea depunerei şi afisarei cererilor cerute de art. 7 la reşedinţa tribunalului şi a primăriei locului unde funcţionează comisiunile speciale instituite pentru Dobrogea.În oraşele resedinte aceasta afişare se va face prin grefa tribunalului pe tabelele de afişe ale tribunalului şi pe tabelele publicatiunilor, dela primărie. Notarul în comunele rurale şi secretarul primăriei şi grefierul tribunalului în comunele urbane, este obligat, sub pedeapsa de a fi amendat pînă la 500 lei, sa afiseze copia cererii de despăgubire depusa de cel daunat, în termen de cinci zile dela înregistrarea ei. Partea va lua termenul în cunoştinţa, iar statul se va cita din oficiu prin ministerul de interne. Termenul de judecată nu va fi mai lung de 30 zile dela afişarea cererii. Termenul de amânare nu va fi mai lung de, 10 zile, Statul va lua cunoştinţa de termen sau dacă a fost lipsa se va cita tot din oficiu, chiar telegrafic cu telegrama cu retour recipisa. Recipisa de primirea telegramei este dovada inmanarei citatiunei. Martori, informatori şi experţi pot fi adusi fără citatiuni, identitatea lor se va stabili prin bilete de identitate. Articolul 8Comisiunea va putea respinge pe de-a-întregul reclamatiunile, chiar dacă ele ar fi întemeiate în parte, atunci cînd se va constata o vădită rea credinţa a reclamantului şi intenţiunea lui de a frusta, - prin mijloace frauduloase. Articolul 9La ziua de înfăţişare, partea reclamanta precum şi Statul se va prezenta în persoana sau prin procurator. Articolul 10Proba faptelor cari dau drept la despăgubiri şi cuantumul pagubei se vor stabili direct înaintea comisiunei districtuale prin orice fel de mijloace. Este admisă de plin drept proba cu martori şi prezumptiunile. Se vor primi probele administrate prin anchete în futurum şi chiar prin anchete administrative, dacă se vor găsi suficiente. Comisiunea va avea toate drepturile şi puterea unei instanţe judiciare pentru a administra proba şi a aprecia fără nici o limita valoarea ei definitivă. Va putea provoca din oficiu proba testimoniala, expertize, cercetări locale şi orice alte mijloace de proba. Va cita fie pentru a expertiza, fie pentru a da ştiinţele necesare ca informator sau martor pe oricine pînă în termen de 10 zile, trimiţând citatiunile prin administraţiune sau prin scrisoare recomandată. Persoanele vizate prin aliniatul de mai sus se vor condamna la amenda dela 100-500 lei fără a se putea scuti, decât dacă se vor prezenta după a doua chemare sau dacă vor Justifica lipsa. Comisiunea va, putea da şi mandate de aducere. Comisiunea va determina la înfăţişare cheltuelile de deplasare cuvenite martorilor, informatorului sau expertului. Suma respectiva se va achită fără întîrziere de administraţia financiară, în urma adresei preşedintelui comisiunei. Articolul 11Deciziunile comisiunilor districtuale se vor pronunţa fără drept de opoziţie, în cel mult şapte zile dela judecare, fără ca pronunţarea să se mai poată amana a doua oara. Deciziunile pentru sume mai mici de 3.000 lei se dau cu drept de opoziţie în termen de opt zile libere dela pronunţare. Articolul 12Deciziunile se dau cu drept de apel. Apelul se va face sub pedeapsa de nulitate în termen de 30 zile dela pronunţare. Deciziunile comisiunilor de apel sînt definitiv fără drept de opoziţie şi recurs. Articolul 13Vor avea drept de apel: 1. Partea care se pretinde daramata; 2. Statul prin administraţia financiară sau prin reprezentantul sau dela comisiune;3. Procurorul general sau procurorul tribunalului respectiv în interesul Statului. Dreptul şi datoria acestor reprezentanţi ai ministerului public se vor exercita numai în cazul cînd va fi la cunoştinţa lor şi vor aprecia ca s`a dat o despăgubire excesiva sau ca s`au întrebuinţat mijloace cari au indus în eroare comisiunea districtuala. În caz de fraude se va urma conform codului penal şi codului de procedura penală. Dreptul de apel va fi de 30 zile dela data pronunţării deciziunei. În caz cînd apelul daunatului se va respinge ca nefondat, comisiunea de apel va obliga pe daunat prin deciziunea de respingere a apelului sa plătească Statului o teza de 1 la suta din suma acordată ca despăgubiri de comisiunea districtuala. Aceasta taxa se va retine de administraţia financiară la achitarea despăgubirei. Articolul 14Termenele de amânare şi pronunţare prevăzute la comisiunile districtuale se vor respecta şi în apel. Capitolul 4 Modul de lichidare şi plata despăgubirilor Articolul 15Îndată ce deciziunile comisiunei districtuale sau ale comisiunei de apel vor rămîne definitive, ministerul de finanţe va plati despăgubirea acordată în modul prevăzut de articolele următoare. Articolul 16Se vor plati în numerar de către administraţiunile financiare de judeţ, depunându-se deciziunea, despăgubirile pînă la 10.000 lei inclusiv, iar pentru clădiri, pînă la 20.000 lei inclusiv. Daunatul va putea renunţa la aceasta plata în numerar, primind în loc bonuri de tezaur. Articolul 17Orice despăgubiri pînă la 10.000 lei, iar pentru clădiri pînă la 20.000 lei se vor achită pînă la aceste sume în numerar. Peste aceste sume comisiunea va hotărî o cota care se va achită în bonuri de tezaur şi care cota cuprinzînd şi suma ce urmează să fie plătită numerar nu va fi niciodată mai mare de 80 la suta nici mai mica de 50 la suta, mergand în descrestere dela despăgubirile mici la cele mai mari, fără ca să se poată da mai mult de 50 la suta despăgubirilor cari trec de 500.000 lei. Pentru rest Statul recunoaşte daunatului lichidat cu cotele de mai sus un drept de creanta, care se va plati de Stat în termen de 20 ani dela data de 1 Ianuarie 1920, Statul fiind obligat a da daunatilor un titlu constatator al acestei creanţe. În nici un caz acest titlu nu poate depăşi suma de un milion pentru un singur daunat. Titlurile se vor amortiza prin tragere la sorţi cu începere dela 1 Ianuarie 1925, într-o proporţie crescanda, conform tabelelor de amortizare. Articolul 18Cota care se plăteşte în numerar nu se poate urmări nici în total nici în parte. Articolul 19La fixarea cotelor în bonuri de tezaur se va ţine seama de proporţiunea pagubei suferită în raport cu întreaga avere. Aceasta cota se va mari la 80 la suta, cînd toată averea a fost distrusa. Dacă cel daunat va fi suferit daune în doua sau mai multe districte, el va fi dator să facă declaraţiuni înaintea fiecărei comisiuni districtuale şi sa arate care este proporţia întregii pagube faţă de averea sa. Nefacerea declaratiunei sau declaraţiunea falsa va atrage pierderea beneficiului acestui articol. Aplicarea acestui articol se face asupra totalitatei pagubei faţă de avere, după cererea celui interesat. Cel daunat se va adresa comisiunei de apel care avînd în vedere lichidarile făcute de diferite comisiuni, va decide dacă e loc sau nu, se aplică dispoziţiunile acestui articol. Articolul 20Bonurile pentru achitarea rechizitiilor şi daunelor de rasboi vor fi de diferite valori şi se vor achită prin administraţiunea financiară în limitele creditelor deschise în acest scop. După trecerea de o luna dela data sa, bonul de tezaur produce o dobînda de 3 la suta. Bonul de tezaur este negociabil, el se va considera ca un efect la ordin şi va fi transmisibil prin gir. El va fi primit pentru plata impozitelor la casele Statului şi drept garanţie laolalta cu celelalte efecte de Stat. Titlurile prevăzute la art. 17 vor fi asemeni de diferite valori şi se vor primi drept garanţie pentru jumătate din valoarea lor. Articolul 21Nu au dreptul la despăgubiri cei condamnaţi pentru dezertare, spionaj şi trădare. Dovada acestor fapte incumba Statului. Articolul 22Nu se admit cheltuieli de judecată şi nici procente la sumele reclamate. Articolul 23Sînt scutite de taxa de timbru şi înregistrare toate cererile şi actele ce se vor face în aceasta materie, proceduri cum şi orice alte formalităţi pe lîngă orice autorităţi pînă la completa achitare a pagubei. Cererea însă de despăgubire va fi lipsită urmatorului timbru: a) Dela 2.000-10.000 la 10 lei; b) Dela 10.000-50.000 la 20 lei; c) Dela 50.000-100.000 la 50 lei; d) Dela 100.000 în sus la 100 lei. Capitolul 5 Fondurile din cari se vor achită despăgubirile şi rechizitiunile de rasboi Articolul 24Pentru plata rechizitiunilor şi despăgubirilor se va prevede un fond special de ministerul de finanţe. Se va afecta acestui fond produsul impozitului cîştigurilor de rasboi. Se deschide ministerului de finanţe deocamdată un credit în suma de 300.000.000 lei pentru achitarea despăgubirilor. Capitolul 6 Dispoziţii tranzitorii Articolul 25Dispoziţiunile art. 2 şi 3 din decretul-lege No. 1.191 din 11 Mai 1918, prin care s`a hotărît ca, cu începere dela 1 Iunie 1918, să se plătească chirie pentru localurile rechiziţionate pentru cartiruirea la locuitori a oamenilor, căilor şi celelalte locale disponibile, precum şi pentru clădirile necesare personalului sau materialului de serviciu, de orice natura aparţinînd armatei, oricare ar fi durata rechizitionarei, se modifica în modul următor. Cuantumul chiriei şi al despăgubirei lor pentru stricăciuni se va stabili prin buna învoiala între rechizitionat şi autoritatea militară care a executat rechizitiunea în termen de doua luni dela cerere, iar în caz de neînţelegere, acest cuantum se va stabili de către o comisiune mixtă, compusa din: un delegat al ministerului de rasboi, un delegat al ministerului de finanţe şi un delegat al autorităţii comunale respective. Hotărîrile acestei comisiuni luate cu majoritate de voturi, sînt în mod provizoriu executabile, cel nemulţumit avînd dreptul ca în termen de 3 zile dela data hotaratei comisiunei mixte să facă apel la comisiunea districtuala respectiva. Hotărîrile acestor comisiuni districtuale, în privinta cuantumului chiriilor, sînt definitive, fără drept de apel şi fără drept de recurs. Drepturile câştigate pentru stabilirea cuantumului chiriilor, potrivit deciziunei ministerului de rasboi No. 88/918, publicată în Monitorul Oficial No. 95 din 20 Iulie 1915, pînă la data publicarei în Monitorul Oficial a prezentei legi vor fi respectate. Dispoziţiunile de sub art. 1 din mentionatul Decret-lege 1.191/918, ratificat prin legea din 19 august 1918, prin care s`a hotărît continuarea pînă la încheierea pacei generale a aplicarei legei de rechiziţie şi regulamentului ei, rămîn în vigoare. Toate celelalte dispoziţiuni din mentionatul decret-lege No. 1.191/918 sînt şi rămîn desfiinţate. Regulamentul legei de faţa va determina amănuntele aplicarei celor cuprinse în acest articol. Articolul 26Proprietarii vor putea sa ceara restituirea în natura a oricărui obiect rechizitionat care exista în natura şi a cărui identitate se poate restabili renunţând la orice despăgubiri pentru aceste obiecte.Regulamentul va determina cazurile în cari Statul va refuza cererea.Se vor restitui de preferinta vitele, uneltele şi instrumentele de muncă, masinele industriale, vehiculele pentru transporturi, precum: carele, carutele, camioanele. Comisiunea specială prevăzută la art. 40, lit. b din legea de rechiziţii instituită de ministerul de rasboi va continua sa funcţioneze, observându-se însă regulele de procedura statornicite prin legea de faţa. Articolul 27Pentru rechizitiunile din Basarabia, comisiunile se vor conformă legilor şi regulamentelor locale, atît pentru rechizitiunile de rasboi făcute de autorităţile în drept cat şi pentru despăgubiri. Articolul 28Autorii principali şi complicii cari cu buna ştiinţa vor fi alcătuit ori prezentat acte frauduloase, ori vor fi tăinuit parte din averea pentru care s`a obţinut o deciziune definitivă de lichidare şi despăgubire de rasboi, se vor pedepsi cu închisoare dela 3 luni la 3 ani şi cu restituirea indoita a sumei ce va fi încasat în acest mod. Acţiunea publică pentru acest delict se prescrie după 5 ani dela data obtinerei deciziunei definitive de despăgubire şi lichidare. Articolul 29Un regulament cu pUtere de lege va determina aplicarea legei şi, pe lîngă punctele anume prevăzute în lege, va fixa în special. a) Determinarea enumerativa a obiectelor de arta şi lux; b) Tariful regional de preţuri la a cărui întocmire se va tine seama şi de preţurile maximale fixate de ministerul industriei şi comerţului prin deciziune ministerială data în baza art. 27 din legea specială autorizând luarea de măsuri excepţionale; e) Indemnizarile membrilor comisiunei; d) Procedeurile de detalii; e) Numirea şi onorariile funcţionarilor săi; f) Comisiunile rogatorii şi diferite delegatiuni speciale pe cari comisiunile districtuale le vor putea da. Articolul 30Toate dispoziţiunile contrarii legei de faţa sînt şi rămîn desfiinţate. Această lege s`a votat de Adunarea deputaţilor în şedinţa dela 1 Septemvrie anul 1918 şi s`a adoptat cu unanimitate de nouăzeci voturi. Preşedinte,C. Meissner. (L.S.A.D.)Secretar,AtanasiuAceastă lege s`a adoptat de Senat în şedinţa dela 21 Septemvrie anul 1918 şi s`a adoptat cu unanimitate de sasezeci şi unu voturi.Preşedinte,D. Dobrescu(L.S.S.)Secretar,Colonel A. Magheru Promulgăm această lege şi ordonăm ca ea să fie investită cu sigiliul Senatului şi publicată prin Monitorul Oficial. Dat în Iaşi, la 4 Octombrie 1918. FERDINAND (L.S.St.)Preşedintele consiliuluide miniştri, A. MarghilomanMinistru de finanţe ad-interim, C.C. ArionMinistru de justiţie,Ion M. Mitilineu--------------

Noutăți

  • LEGE nr. 75 din 6 iulie 1995 privind producerea, controlul calităţii, comercializarea şi folosirea seminţelor şi materialului săditor, precum şi înregistrarea soiurilor de plante agricole
  • LEGE nr. 142 din 9 iulie 1998 privind acordarea tichetelor de masa
  • LEGE nr. 123 din 18 martie 2002 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Statului Israel privind cooperarea în combaterea traficului ilicit şi a abuzului de droguri şi substanţe psihotrope şi a altor infracţiuni grave, semnat la Ierusalim la 17 iulie 2001
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 189 din 9 noiembrie 2000 privind stingerea unor obligaţii bugetare
  • LEGE nr. 231 din 13 iulie 2005 privind stimularea investiţiilor în agricultură
  • LEGE nr. 21 din 21 martie 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 289/2002 privind perdelele forestiere de protecţie
  • LEGE nr. 683 din 28 noiembrie 2001 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Croaţia privind readmisia cetăţenilor proprii şi a străinilor, semnat la Zagreb la 30 septembrie 2000
  • LEGE nr. 186 din 16 mai 2006 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 171/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2002 privind asigurarea pentru accidente de muncă şi boli profesionale
  • LEGE nr. 82 din 17 decembrie 1971 pentru aprobarea Decretului nr. 372/1971 privind completarea articolului 35 din Legea nr. 1/1971 cu privire la activitatea de comerţ exterior, de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică a Republicii Socialiste România
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 31 din 14 mai 2004 pentru aprobarea suplimentarii cu suma de 1.215 miliarde lei a programului "Dezvoltarea durabila a zootehniei şi a eficientei sectorului de producţie animaliera, precum şi reabilitarea sectorului piscicol din România"
  • LEGE nr. 173 din 14 octombrie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2010 privind unele măsuri de reorganizare a Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi a activităţii instituţiilor aflate în subordinea, în coordonarea sau sub autoritatea sa
  • LEGE nr. 215 din 23 aprilie 2001 (*republicată*) administraţiei publice locale
  • LEGE nr. 141 din 24 iulie 1997 privind Codul vamal al României
  • LEGE nr. 188 din 21 octombrie 2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2008 pentru completarea art. 5 alin. (1^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 63/1999 cu privire la gestionarea fondurilor nerambursabile alocate României de către Comunitatea Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare aferente acestora
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 11 din 23 martie 2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale
  • LEGE nr. 215 din 17 noiembrie 1998 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 106/1998 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/1998 privind instituirea sistemului de cupoane pentru agricultori în anul 1998
  • LEGE nr. 51 din 13 martie 2007 pentru modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordonanţa Guvernului nr. 51/1994 privind drepturile de echipament şi materiale de resortul echipamentului, în timp de pace, ale personalului din sectorul de apărare naţională, ordine publică şi siguranţă naţională
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 203 din 18 decembrie 2002 privind acoperirea unor sume neîncasate din valorificarea unor acţiuni deţinute de Societatea Comercială "Electrica" - S.A.
  • LEGE nr. 218 din 5 iulie 2005*) (*republicată*) privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garantare
  • LEGE nr. 94 din 23 septembrie 1996 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Confederaţiei Elveţiene privind cooperarea tehnică gratuita, semnat la Bucureşti la 8 noiembrie 1995
  • LEGE nr. 123 din 22 decembrie 1992 privind aderarea României la Convenţia pentru reprimarea actelor ilicite împotriva siguranţei navigaţiei maritime, precum şi la Protocolul pentru reprimarea actelor ilicite împotriva siguranţei platformelor fixe situate pe platoul continental, adoptate la Roma la 10 martie 1988
  • LEGE nr. 128 din 24 iunie 2008 pentru ratificarea Protocolului adiţional dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Armenia, semnat la Erevan la 4 octombrie 2006, la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Armenia privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 20 septembrie 1994
  • LEGE nr. 121 din 18 iulie 2014 privind eficienţa energetică
  • LEGE nr. 318 din 8 iulie 2003 energiei electrice
  • LEGE nr. 21 din 3 martie 2005 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2005 privind prorogarea termenului prevăzut la alin. (1) al art. II din Ordonanţa Guvernului nr. 46/2004 pentru modificarea art. 37 din Ordonanţa Guvernului nr. 44/1997 privind transporturile rutiere
  • LEGE nr. 326 din 28 iunie 2001 a serviciilor publice de gospodărie comunală
  • LEGE nr. 55 din 13 martie 2007 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 47/2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor
  • LEGE nr. 307 din 11 decembrie 2018 pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind îmbunătăţirea managementului riscurilor de dezastre) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 1 august 2018
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 262 din 7 decembrie 2000 privind procedurile de stabilire a nivelurilor maxime de reziduuri de pesticide în plante şi produse vegetale
  • LEGE nr. 179 din 13 octombrie 2008 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2008 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului
  • LEGE nr. 171 din 14 mai 2004 pentru completarea articolului 94 din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparentei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei
  • LEGE nr. 282 din 18 noiembrie 2015 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/1994 privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente
  • LEGE nr. 175 din 17 mai 2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 15/2003 privind sprijinul acordat tinerilor pentru construirea unei locuinţe proprietate personală
  • LEGE nr. 551 din 30 noiembrie 2004 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Disciplină Sportivă
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 24 din 30 martie 2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar
  • LEGE nr. 141 din 24 iulie 1997 privind Codul vamal al României
  • LEGE nr. 199 din 1 noiembrie 2012 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare
  • LEGE nr. 144 din 27 iulie 1999 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 88/1993 privind acreditarea instituţiilor de învăţământ superior şi recunoaşterea diplomelor
  • LEGE nr. 416 din 18 octombrie 2004 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 50/2004 pentru reglementarea unor măsuri cu privire la finalizarea privatizării unor societăţi comerciale aflate în dificultate
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 148 din 3 noiembrie 2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 55 din 15 iunie 2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2004 privind unele măsuri în domeniul învăţământului
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 34 din 19 martie 2008 privind organizarea şi funcţionarea Sistemului naţional unic pentru apeluri de urgenţă
  • LEGE nr. 291 din 28 decembrie 2010 pentru ratificarea Protocolului, semnat la Chişinău la 26 august 2010, de amendare a Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind recunoaşterea reciprocă a diplomelor, certificatelor şi titlurilor ştiinţifice, acordate de instituţii de învăţământ acreditate în România şi în Republica Moldova, semnat la Chişinău la 20 iunie 1998
  • LEGE nr. 221 din 29 noiembrie 2011 pentru modificarea alin. (2) al art. 29 din Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul
  • LEGE nr. 245 din 9 iunie 2004 (*republicată*) privind securitatea generală a produselor*)
  • LEGE nr. 52 din 15 aprilie 2011 (*republicată*) privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri
  • LEGE nr. 353 din 6 iunie 2002 privind declararea ca oraş a comunei Bălceşti, judeţul Valcea
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 77 din 26 octombrie 2017 privind înfiinţarea Centrului Naţional pentru Informaţii Financiare
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 92 din 15 octombrie 2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei
  • LEGE nr. 201 din 4 noiembrie 1998 pentru ratificarea Acordului de cooperare economică, ştiinţifică şi tehnică dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Arabe Siriene, semnat la Bucureşti la 20 ianuarie 1998
  • LEGE nr. 27 din 28 decembrie 1967 privind organizarea şi funcţionarea Comitetului de Stat pentru Cultură şi Artă şi a comitetelor locale de cultură şi artă
  • LEGE nr. 554 din 2 decembrie 2004 contenciosului administrativ
  • LEGE nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 144 din 25 octombrie 2001 privind îndeplinirea de către cetăţenii români, la ieşirea din ţara, a condiţiilor de intrare în statele membre ale Uniunii Europene şi în alte state
  • LEGE nr. 74 din 26 aprilie 2010 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 14/2010 privind măsuri financiare pentru reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli, începând cu anul 2010
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 43 din 15 mai 2013 privind unele măsuri pentru dezvoltarea şi susţinerea fermelor de familie şi facilitarea accesului la finanţare al fermierilor
  • LEGE nr. 283 din 10 iulie 2009 privind ratificarea Acordului dintre România şi Organizaţia Europeană pentru Exploatarea Sateliţilor Meteorologici (EUMETSAT), semnat la Bucureşti la 29 decembrie 2008 şi la Darmstadt la 9 ianuarie 2009, pentru prelungirea perioadei de aplicare a Acordului dintre România şi Organizaţia Europeană pentru Exploatarea Sateliţilor Meteorologici (EUMETSAT) privind statutul de stat cooperant, semnat la Cheia, România, la 17 iulie 2003
  • LEGE nr. 104 din 15 iunie 2011 privind calitatea aerului înconjurător
  • LEGE nr. 128 din 12 iulie 1997 privind Statutul personalului didactic
  • LEGE nr. 129 din 25 iunie 1998 (*republicată*) privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Fondului Român de Dezvoltare Socială*)
  • Contacte

    Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

    0743.087.930

    office@avocatura.com

    Urmărește-ne în social media

    Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC ADVO VALUE SRL.
    Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

    Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2020