Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică
LEGE nr. 141 din 24 iulie 1997 privind Codul vamal al României
- Act publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 180 din 1 august 1997 -
Selectați versiunea
CODUL VAMAL din 24 iulie 1997 - (*actualizat*)(LEGEA nr. 141/1997)(actualizata până la data de 13 octombrie 2003)

----------------*) Textul initial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 180 din 1 august 1997. Aceasta este forma actualizata de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra Neamt până la data de 13 octombrie 2003 cu modificările şi completările aduse de: ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 80 din 4 iunie 1999; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 13 din 26 ianuarie 2001; ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 90 din 2 octombrie 2003.Parlamentul României adopta prezenta lege. Capitolul 1 Dispozitii generale Secţiunea I Domeniul de aplicare Articolul 1 (1) Codul vamal se aplică în mod uniform şi nediscriminatoriu pe intreg teritoriul României. (2) Prevederile cuprinse în prezentul cod se aplică tuturor bunurilor introduse sau scoase din tara de către persoane fizice sau persoane juridice. Articolul 2 (1) Introducerea sau scoaterea din tara a marfurilor, a mijloacelor de transport şi a oricăror alte bunuri este permisa numai prin punctele de control pentru trecerea frontierei de stat. (2) La trecerea frontierei de stat, marfurile, mijloacele de transport şi orice alte bunuri sunt supuse vamuirii de către autorităţile vamale. (3) În punctele de control pentru trecerea frontierei de stat şi pe teritoriul tarii sunt organizate birouri vamale care funcţionează potrivit legii. Secţiunea a II-a Definitii de baza Articolul 3În aplicarea prevederilor prezentului cod, prin termenii de mai jos se înţelege: a) reglementari vamale - dispozitiile cuprinse în prezentul cod, în regulamentul vamal de aplicare a acestuia, precum şi în alte acte normative care cuprind prevederi referitoare la domeniul vamal; b) persoana - persoana fizica sau juridica; c) persoana stabilita în România - o persoană fizica cu domiciliul în România sau o persoană juridica română; d) autoritate vamala - autoritate investita pentru aplicarea reglementarilor vamale; e) birou vamal şi punct vamal - unităţi ale autorităţii vamale în care pot fi indeplinite, în totalitate sau în parte, formalitatile prevăzute de reglementarile vamale; f) statut vamal - incadrarea unei marfi ca marfa românească sau străină; g) marfuri româneşti - marfuri obtinute cu respectarea condiţiilor de origine prevăzute în prezentul cod; h) marfuri straine - altele decat cele definite la lit. g); i) drepturi de import - taxele vamale, taxa pe valoarea adăugată, accizele şi orice alte sume care se cuvin statului la importul de marfuri; j) drepturi de export - taxele vamale şi orice alte sume care se cuvin statului la exportul de marfuri; k) tarif vamal - tabel care cuprinde nomenclatura combinata a marfurilor, taxele vamale exprimate în procente, precum şi cele rezultate din aplicarea masurilor tarifare preferenţiale prevăzute în reglementarile legale; l) datorie vamala - obligaţia unei persoane de a plati drepturile de import sau de export; m) debitor vamal - titularul unei datorii vamale; n) supraveghere vamala - orice actiune a autorităţii vamale pentru asigurarea respectarii reglementarilor vamale în acest domeniu; o) control vamal - indeplinirea de către autoritatea vamala a operaţiunilor de verificare a marfurilor, a existentei şi autenticităţii documentelor; examinarea evidentelor financiar-contabile şi a altor inscrisuri ale titularilor de operaţiuni; controlul mijloacelor de transport; controlul bagajelor şi al altor marfuri transportate sau aflate asupra persoanelor; efectuarea de anchete administrative şi alte acţiuni similare, cu scopul de a asigura respectarea reglementarilor vamale şi a altor norme aplicabile marfurilor aflate sub supraveghere vamala; p) elemente de taxare - nivelul cotei procentuale prevăzute în tariful vamal, metodele de determinare a valorii în vama şi regulile de origine aplicabile; r) destinaţia vamala a marfurilor - plasarea marfurilor sub un regim vamal, introducerea lor intr-o zona libera sau antrepozit liber, reexportul acestora în afara teritoriului României, distrugerea sau abandonul în favoarea statului; s) declaratie vamala - actul unilateral cu caracter public, prin care o persoană manifesta, în formele şi în modalitatile prevăzute în reglementarile vamale, voinţa de a plasa marfurile sub un regim vamal determinat; t) declarant - persoana care întocmeşte şi depune declaratia vamala în nume propriu sau persoana în numele careia este întocmită declaratia vamala de către mandatar sau comisionar; u) liber de vama - actul prin care autoritatea vamala lasă la dispoziţia titularului declaraţiei vamale marfurile vamuite, în scopul prevăzut de regimul vamal sub care acestea au fost plasate; v) vamuire - ansamblul de operaţiuni efectuate de autoritatea vamala de la prezentarea marfurilor, a mijloacelor de transport şi a oricăror alte bunuri până la acordarea liberului de vama; x) decizie vamala - orice act al autorităţilor vamale, privind reglementarile vamale, adoptat de acestea, care produce efecte juridice asupra uneia sau mai multor persoane; y) bunuri - marfuri, vietati, orice alte produse, precum şi mijloace de transport. Capitolul 2 Sistemul instituţional al autorităţii vamale Secţiunea I Structura organizatorica a autorităţii vamale Articolul 4 (1) Activitatea vamala se exercită prin Autoritatea Naţionala a Vamilor, care se organizeaza şi funcţionează în subordinea Autorităţii Naţionale de Control. (2) Autoritatea Naţionala a Vamilor are o sigla ale carei caracteristici se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, potrivit art. 5 alin. (1).-----------Art. 4 a fost modificat prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 90 din 2 octombrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 712 din 13 octombrie 2003. Articolul 5 (1) Autoritatea Naţionala a Vamilor este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, cu personalitate juridica, finanţată de la bugetul de stat. Organizarea şi functionarea acesteia se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. (2) Salarizarea, precum şi drepturile şi indatoririle personalului vamal sunt cele stabilite de lege pentru funcţionarii publici şi de Statutul personalului vamal. (3) Raspunderea personalului Autorităţii Naţionale a Vamilor este cea prevăzută de Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici, cu modificările şi completările ulterioare, şi de Ordonanţa Guvernului nr. 16/1998 privind Statutul personalului vamal, aprobata cu modificari prin Legea nr. 74/2002, cu modificările şi completările ulterioare. (4) Pentru pagubele cauzate în activitatea de control ca urmare a neindeplinirii sau indeplinirii necorespunzatoare a atribuţiilor de control, în măsura în care nu sunt indeplinite condiţiile atragerii raspunderii penale, funcţionarii vamali raspund potrivit art. 998 din Codul civil. Raspunderea delictuala poate fi antrenata numai pe baza hotărârii instanţelor de judecată sesizate şi de Autoritatea Naţionala de Control. (5) Cererile formulate de Autoritatea Naţionala de Control pentru atragerea raspunderii civile delictuale prevăzute la alin. (4) sunt scutite de taxe de timbru, timbru judiciar, cautiuni şi alte taxe.-----------Art. 5 a fost modificat prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 90 din 2 octombrie 2003 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 712 din 13 octombrie 2003. Articolul 6 (1) Directiile regionale, birourile şi punctele vamale sunt subordonate Directiei Generale a Vamilor. (2) Birourile vamale de frontieră se infiinteaza prin hotărâre a Guvernului. (3) Directiile regionale şi birourile vamale de interior se infiinteaza prin decizia Directiei Generale a Vamilor. Articolul 7Autorităţile vamale îşi desfăşoară activitatea în sedii proprii sau, atunci când acest lucru nu este posibil, în spatii puse la dispoziţie fără plata de către detinatorii legali, care, potrivit legii, sunt autorizati sa functioneze în punctele de control pentru trecerea frontierei de stat. Secţiunea a II-a Atribuţiile autorităţii vamale Articolul 8 (1) Autoritatea vamala exercita, în cadrul politicii vamale a statului, atribuţiile conferite prin reglementari vamale, pentru realizarea vamuirii bunurilor introduse sau scoase din tara. (2) Operaţiunea de vamuire se efectueaza la birourile şi punctele vamale de către personalul operativ al autorităţii vamale, sub indrumarea şi controlul direcţiilor regionale vamale şi al Directiei Generale a Vamilor. (3) În cazurile şi în condiţiile prevăzute de regulamentul vamal, operaţiunea de vamuire se poate efectua şi în alte locuri decat în cele prevăzute la alin. (2). Articolul 9 (1) Autoritatea vamala are dreptul să efectueze controlul vamal al mijloacelor de transport şi al marfurilor, precum şi al bunurilor şi valorilor aparţinând persoanelor fizice, prezentate la introducerea sau la scoaterea lor din tara. (2) În cazul în care se refuza prezentarea, autoritatea vamala are dreptul să efectueze controlul vamal, din proprie iniţiativă, fără acordul titularului. (3) Controlul vamal corporal al persoanelor se poate efectua, în cazuri excepţionale, atunci când exista informaţii sau prezumtii ca se incearca incalcarea reglementarilor vamale. Cazurile, condiţiile şi procedurile se stabilesc prin regulamentul vamal. Articolul 10 (1) Autoritatea vamala, atunci când are informaţii cu privire la persoanele care, la trecerea frontierei de stat, ar transporta substante stupefiante ascunse în corpul lor, poate, pe baza consimtamantului acestora, să le supuna unui examen de investigare medicală. (2) În caz de refuz, agentul vamal va solicita parchetului în a carei raza de competenţa se afla biroul vamal autorizarea pentru examinarea medicală şi retinerea persoanei. Rezultatele examinarii medicale se prezinta parchetului, în scopul aplicarii procedurilor penale. Articolul 11Autoritatea vamala are dreptul de a opri mijloacele de transport, folosind semnale formale specifice. Când conducătorii mijloacelor de transport refuza sa opreasca, pot fi utilizate, pentru imobilizare, şi alte modalităţi prevăzute de lege. Articolul 12 (1) Agentul vamal are dreptul ca, în vederea efectuării controlului vamal în condiţiile legii, sa urce la bordul oricăror nave, inclusiv al celor militare, aflate în porturile maritime sau fluviale, precum şi în rada acestora. (2) Comandantul sau, în absenta sa, secundul navei comerciale sau militare, este obligat sa primeasca autorităţile vamale, să le insoteasca în timpul controlului şi să le creeze posibilitatea de a verifica orice loc de pe nava susceptibil de a ascunde bunuri sau valori supuse vamuirii. (3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplică şi aeronavelor comerciale sau militare aflate în aeroporturi, la sosirea sau la plecarea din tara. Articolul 13 (1) Autoritatea vamala poate controla bunurile supuse vamuirii, în orice loc s-ar afla pe teritoriul tarii. (2) În acest scop, autoritatea vamala poate: a) verifica, în condiţiile legii, cladiri, depozite, terenuri şi orice alte obiective; b) preleva, în condiţiile legii, probe pe care le analizeaza în laboratoarele proprii sau agreate, în vederea identificarii şi expertizarii marfurilor; c) efectua investigatii, supravegheri şi verificări în cazurile în care sunt semnalate situaţii de încălcare a reglementarilor vamale; d) exercita controlul ulterior la sediul agentilor economici asupra operaţiunilor de comert exterior, în scopul verificării respectarii reglementarilor vamale; e) identifica, pe bază de documente, persoanele care se afla în raza de activitate a biroului vamal. Articolul 14Pentru efectuarea controlului vamal, atunci când este cazul, instituţiile şi agentii economici au obligaţia sa puna la dispoziţia autorităţii vamale, fără plata, datele şi informaţiile pe care le deţin, referitoare la bunurile supuse vamuirii. Aceste date şi informaţii vor fi transmise, în scris sau înregistrate pe alt suport material compatibil, în termenul solicitat. Articolul 15 (1) Organele postale sunt obligate să prezinte, pentru vamuire, autorităţii vamale aflate în incinta oficiului postal, coletele şi trimiterile postale internationale, cu respectarea normelor postale. (2) În exercitarea atribuţiilor de control, autoritatea vamala nu poate să aduca atingere secretului corespondentei şi al trimiterilor postale. Articolul 16 (1) Autoritatea vamala îşi exercită atribuţiile pe intreg teritoriul României, în condiţiile stabilite prin prezentul cod. (2) Organele de politie, de graniceri şi de control ale Ministerului Finanţelor, atunci când constata încălcări ale reglementarilor vamale, sunt obligate sa anunte de îndată autoritatea vamala cea mai apropiata şi să depună, la cererea acesteia, bunurile care au facut obiectul acelei încălcări. Articolul 17 (1) În scopul prevenirii încălcării reglementarilor vamale, se instituie o zona speciala de supraveghere vamala, cuprinsa între limita exterioara a marii teritoriale şi frontiera de stat, precum şi o fasie de 20 km în interiorul frontierei de stat. (2) În zona speciala de supraveghere vamala, autoritatea vamala, pe lângă controlul vamal obisnuit, efectueaza şi alte acţiuni specifice, prin înfiinţarea de posturi de supraveghere vamala, permanente sau temporare, fixe ori mobile. Totodata, realizează controale inopinate, urmareste şi identifica persoanele suspectate de incalcarea reglementarilor vamale. (3) Abrogat.-----------Alin. (3) al art. 17 a fost abrogat prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 80 din 4 iunie 1999 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 275 din 16 iunie 1999. Secţiunea a III-a Drepturile şi oblibaţiile autorităţii vamale Articolul 18Directia Generală a Vamilor şi directiile regionale vamale exercita coordonarea, indrumarea şi controlul efectuării operaţiunilor de vamuire, realizate de către birourile şi punctele vamale, asigurand aplicarea uniforma a reglementarilor vamale. Articolul 19Birourile şi punctele vamale sunt unităţi operative care efectueaza operaţiunile de vamuire a bunurilor şi supravegherea vamala în cazurile şi în condiţiile prevăzute de reglementarile vamale. Articolul 20Autoritatea vamala comunică, la cererea ministerelor şi a altor institutii centrale, precum şi a Băncii Naţionale a României, date privind operaţiunile vamale necesare activităţii acestora. Secţiunea a IV-a Personalul vamal Articolul 21 (1) Personalul vamal cuprinde salariati incadrati în sistemul instituţional al autorităţii vamale. (2) Functiile specifice ale personalului vamal sunt stabilite prin hotărâre a Guvernului. Articolul 22Condiţiile de încadrare, de promovare, de desfacere a contractului individual de muncă, precum şi alte norme specifice în executarea contractului individual de muncă se stabilesc în statutul personalului vamal. Articolul 23Personalul vamal poarta, în timpul serviciului, uniforma, insemne, ecusoane distincte şi, după caz, echipament de protecţie, care se atribuie gratuit. Modelul şi durata de intrebuintare a acestora se vor stabili prin statutul personalului vamal. Articolul 24 (1) Agentii vamali îşi exercită atribuţiile în cadrul operaţiunilor de vamuire şi supraveghere vamala numai pe baza legitimatiilor de serviciu, în care sunt inscrise competentele conferite prin normele legale. (2) Organele de politie sunt obligate sa acorde, la cerere, sprijin autorităţilor vamale în exercitarea atribuţiilor care le revin. Articolul 25Agentii vamali, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, beneficiaza de ocrotirea speciala prevăzută de lege pentru ofiterii de politie. Articolul 26Personalul vamal care are dreptul de a purta şi de a face uz de arma va fi stabilit de directorul general al Directiei Generale a Vamilor, cu aprobarea ministrului finanţelor. Articolul 27Personalul vamal, indiferent de functia deţinută, este obligat sa pastreze confidentialitatea datelor şi a operaţiunilor efectuate. Articolul 28Personalul vamal este obligat să fie loial institutiei, să aibă o atitudine corecta şi integra, actionand cu competenţa şi fermitate pentru prevenirea, combaterea şi sanctionarea incalcarilor aduse reglementarilor vamale. Articolul 29La angajarea în serviciu, personalul vamal depune urmatorul juramant:"Jur sa respect Constitutia şi legile tarii, sa indeplinesc cu devotament atribuţiile de serviciu şi sa aplic ferm şi impartial reglementarile vamale." Articolul 30Directia Generală a Vamilor va organiza cursuri de iniţiere în vederea angajarii personalului vamal, precum şi cursuri de specializare şi perfectionare pentru personalul vamal incadrat. Capitolul 3 Relatii şi informaţii privind reglementarile vamale Articolul 31 (1) Persoanele interesate au dreptul să solicite, în scris, autorităţii vamale, relatii şi informaţii privind aplicarea reglementarilor vamale, justificand interesul obtinerii acestora prin precizarea operaţiunii de comert exterior ce urmeaza a fi realizata. (2) La cerere se anexeaza, dacă este cazul, documentaţia cuprinzand principalele caracteristici tehnice şi comerciale ale bunurilor care fac obiectul tranzactiei, precum şi analizele de laborator. (3) Autoritatea vamala va da relatiile şi informaţiile cerute, în cel mai scurt termen, dar nu mai mult de 10 zile. Articolul 32 (1) Informatia scrisa privind aplicarea tarifului vamal obliga autoritatea vamala numai în privinta clasificarii tarifare, dacă formalitatile vamale sunt indeplinite ulterior datei la care s-a comunicat informatia, iar marfurile sunt identice cu cele menţionate în informatie. Autoritatea vamala elibereaza răspunsul scris, fără plata.Informatia data va cuprinde temeiul legal şi este valabila atât timp cat reglementarea vamala invocata este în vigoare. (2) În cazurile când informatia furnizata este eronata, autoritatea vamala este obligata ca, de îndată, sa o revoce sau sa o modifice, comunicand aceasta solicitantului. Capitolul 4 Principii de bază pentru aplicarea reglementarilor vamale Articolul 33Bunurile se introduc sau se scot din tara numai prin birourile vamale. Aceste bunuri sunt supuse operaţiunii de vamuire şi rămân sub supraveghere vamala până la acordarea liberului de vama. Articolul 34 (1) Bunurile intrate în tara se inscriu, în ordinea sosirii la frontiera, în registrul de evidenta, pe baza documentelor de transport şi a celor comerciale. (2) În lipsa documentelor de însoţire, înscrierea marfurilor se face pe baza constatarilor autorităţii vamale sau a altor documente prezentate organelor vamale de către cei interesati, din care să rezulte marfurile care urmeaza să fie supuse vamuirii. Articolul 35 (1) Marfurile şi bunurile înregistrate, după intrarea în tara, sunt indrumate astfel: a) către biroul vamal stabilit de autoritatea vamala sau în alt loc desemnat de aceasta; b) spre o zona libera, când marfurile sunt destinate acesteia. (2) În caz de forta majoră sau de caz fortuit, la schimbarea destinatiei stabilite potrivit alin. (1), transportatorul este obligat sa sesizeze imediat autoritatea vamala, informand totodata despre eventualele pierderi partiale sau totale ale marfurilor. (3) Când o nava sau o aeronava aflata în situaţia prevăzută la alin. (1) este obligata, din motive de forta majoră sau de caz fortuit, sa faca o escala sau sa stationeze temporar pe teritoriul României, transportatorul este obligat sa informeze fără intarziere autoritatea vamala asupra situaţiei intervenite, aceasta stabilind masurile de supraveghere a navei sau a aeronavei, precum şi a bunurilor transportate de acestea. Articolul 36Prevederile art. 35 nu se aplică bunurilor aparţinând persoanelor fizice, precum şi marfurilor aflate la bordul navelor sau al aeronavelor care traverseaza marea teritoriala şi apele teritoriale sau spatiul aerian al României, fără a avea ca destinatie un port sau un aeroport românesc. Capitolul 5 Etape ale operaţiunii de vamuire Secţiunea I Operaţiuni prealabile vamuirii Articolul 37Marfurile sosite la vama de destinatie sau la locul stabilit de autoritatea vamala, potrivit art. 35 alin. (1) lit. a), se prezinta autorităţii vamale de către transportator sau de către titularul operaţiunii comerciale ori de către reprezentantul acestuia. Articolul 38 (1) Marfurile prezentate biroului sau punctului vamal se afla sub supraveghere vamala până la stabilirea regimului vamal şi intră în depozit necesar cu caracter temporar. (2) Autoritatea vamala poate cere depozitarului sa constituie o garantie care să asigure plata drepturilor de import. Articolul 39Marfurile aflate în depozit necesar cu caracter temporar pot fi manipulate numai în scopul conservarii lor în starea initiala, fără să se modifice caracteristicile sau aspectele tehnice şi comerciale. Articolul 40În cazurile în care, conform legii, autorităţile competente hotarasc distrugerea marfurilor aflate în depozit necesar cu caracter temporar, aceasta operaţiune se va efectua pe cheltuiala titularului operaţiunii comerciale, sub supravegherea autorităţii vamale. Articolul 41Marfurile intra de depozitul necesar cu caracter temporar, pe baza unei declaratii sumare. Articolul 42Declaratia sumara se completeaza de către depozitar pe formulare-tip şi se depune la autoritatea vamala care o înregistrează în registrul de evidenta. Articolul 43Prevederile art. 41 şi 42 nu se aplică bunurilor aparţinând calatorilor, precum şi celor expediate prin colete postale. Articolul 44 (1) Marfurile care au facut obiectul declaraţiei sumare pot fi transferate numai în cazurile şi în locurile stabilite de autoritatea vamala. (2) În caz fortuit sau de forta majoră, care impune de îndată transferul, în total sau în parte, a marfii, operaţiunea se poate face cu instiintarea ulterioară, în aceeasi zi, a autorităţii vamale. Articolul 45Autoritatea vamala poate, oricand şi în orice imprejurare, să efectueze controlul marfurilor sau al mijloacelor de transport, cerand descarcarea şi dezambalarea marfurilor. Articolul 46Titularul operaţiunii comerciale sau reprezentantul acestuia este obligat ca, în termen de 30 de zile de la depunerea declaraţiei sumare, să solicite autorităţii vamale plasarea marfurilor sub un regim vamal. Secţiunea a II-a Stabilirea regimului vamal al marfurilor Articolul 47 (1) La introducerea sau la scoaterea din tara a marfurilor prezentate la vama, autoritatea vamala stabileste un regim vamal. (2) Regimul vamal cuprinde totalitatea normelor ce se aplică în cadrul procedurii de vamuire, în functie de scopul operaţiunii comerciale şi de destinaţia marfii. Articolul 48 (1) Regimurile vamale sunt definitive sau suspensive. (2) Din categoria regimurilor vamale definitive fac parte: a) importul, care consta în introducerea marfurilor în circuitul economic; b) exportul, care consta în scoaterea marfurilor din tara; c) introducerea şi scoaterea din tara de bunuri aparţinând calatorilor sau altor persoane fizice, necomercianti. (3) Regimurile vamale suspensive sunt urmatoarele: a) tranzitul marfurilor; b) antrepozitul marfurilor; c) perfectionarea activa a marfurilor; d) transformarea sub control vamal a marfurilor; e) admiterea temporara a marfurilor; f) perfectionarea pasiva a marfurilor. Articolul 49În functie de felul marfurilor şi de regimul vamal care poate fi utilizat, Directia Generală a Vamilor poate decide ca numai unele birouri vamale să fie competente sa procedeze la efectuarea vamuirii. Decizia Directiei Generale a Vamilor se publică în Monitorul Oficial al României. Secţiunea a III-a Dispozitii comune privind regimurile vamale Articolul 50 (1) Marfurile destinate a fi plasate sub un regim vamal fac obiectul unei declaratii vamale corespunzătoare acelui regim. (2) Declaratia vamala se completeaza şi se semneaza, pe formulare tipizate, de către titularul operaţiunii sau de către reprezentantul sau, în forma scrisa sau utilizand un procedeu informatic agreat de autoritatea vamala. (3) Declaratia vamala se depune la biroul sau punctul vamal împreună cu documentele prevăzute de reglementarile vamale, în vederea acceptarii regimului vamal solicitat. Articolul 51 (1) Declaratia vamala este acceptata de autoritatea vamala numai dacă sunt indeplinite condiţiile prevăzute la art. 50 şi se înregistrează în registrul de evidenta. (2) Data declaraţiei vamale acceptate este data înregistrării ei şi determina stabilirea şi aplicarea regimului vamal. Articolul 52Autoritatea vamala poate aproba titularului operaţiunii sau reprezentantului acestuia, la cerere, să efectueze, înainte de depunerea declaraţiei vamale, verificarea felului şi a cantităţii marfii şi sa preleveze probe, în vederea întocmirii şi depunerii corecte a declaraţiei vamale. Articolul 53Declarantul are dreptul sa rectifice sau sa retraga declaratia vamala depusa şi acceptata de autoritatea vamala numai până în momentul începerii controlului fizic al marfurilor. Articolul 54Rectificarea sau retragerea declaraţiei vamale se poate face şi ulterior începerii controlului fizic al marfurilor, din iniţiativa şi pe raspunderea declarantului, dacă acesta, în conformitate cu prevederile art. 52, a cerut verificarea felului şi a cantităţii marfurilor, iar cererea a fost refuzata, sau dacă detine acte constatatoare, intocmite de organismele neutre prevăzute de lege. Articolul 55 (1) După acceptarea declaraţiei vamale, autoritatea vamala procedeaza la controlul documentar al acesteia şi al documentelor insotitoare şi poate cere declarantului să prezinte şi alte documente necesare verificării exactitatii elementelor inscrise în declaratie. (2) Autoritatea vamala poate proceda la controlul fizic al marfurilor, total sau parţial, precum şi, dacă este cazul, la prelevarea de probe pentru expertize sau analize de laborator. Articolul 56 (1) Transportul marfurilor la locul controlului fizic şi manipularea acestora sunt efectuate de declarant pe riscul şi pe cheltuiala sa. (2) Declarantul are dreptul sa asiste la controlul fizic al marfurilor şi la prelevarea probelor. La cererea autorităţilor vamale, declarantul este obligat să prezinte marfurile pentru control, să le manipuleze şi să le dezambaleze, să le reambaleze, precum şi să asigure condiţii pentru prelevarea probelor. (3) Cheltuielile privind expertizele şi analizele de laborator justificate, precum şi costul probelor prelevate se suporta de către declarantul vamal. Articolul 57Dacă controlul fizic al marfurilor se executa parţial, rezultatele acestuia pot fi luate în considerare pentru întreaga partida de marfa înscrisă în declaratia vamala. Declarantul vamal are dreptul sa ceara efectuarea controlului total al marfurilor, când considera ca rezultatul controlului parţial nu este concludent. Articolul 58 (1) Autoritatea vamala poate lua măsuri de marcare sau de sigilare a marfurilor, precum şi a compartimentelor din mijloacele de transport în care se afla marfurile. (2) Marcajele sau sigiliile nu pot fi inlaturate decat de autoritatea vamala sau cu permisiunea acesteia, cu excepţia cazului fortuit sau de forta majoră, când operaţiunea este necesară pentru a salva integritatea marfurilor sau a mijloacelor de transport. În aceasta situaţie, autoritatea vamala va fi instiintata în aceeasi zi, justificandu-se, prin orice mijloc de proba, măsura luata. Articolul 59 (1) Autoritatea vamala acorda liberul de vama după efectuarea vamuirii, dar poate dispune eliberarea marfii şi după depunerea documentelor de plată. (2) Când regimul vamal prevede plata unor drepturi de import ori depunerea unei garantii, liberul de vama se acordă numai după indeplinirea acestor obligaţii, în condiţiile şi modalitatile prevăzute în prezentul cod. Articolul 60Autoritatea vamala poate utiliza o procedură simplificata pentru prezentarea şi declararea marfurilor, în cazurile şi în condiţiile stabilite în regulamentul vamal. Articolul 61 (1) Autoritatea vamala are dreptul ca, într-o perioadă de 5 ani de la acordarea liberului de vama, să efectueze controlul vamal ulterior al operaţiunilor. (2) În cadrul controlului vamal ulterior, autoritatea vamala verifica orice documente, registre şi evidente referitoare la marfurile vamuite. Controlul se poate face la oricare persoana care se afla în posesia acestor acte sau detine informaţii în legătură cu acestea. De asemenea, poate fi facut şi controlul fizic al marfurilor, dacă acestea mai exista. (3) Când controlul vamal ulterior constata ca s-au încălcat reglementarile vamale aplicate, datorita unor date cuprinse în declaratia vamala, autoritatea vamala, după determinarea taxelor vamale cuvenite, ia măsuri de încasare, respectiv de restituire a acestora. Diferentele în minus se comunică titularului operaţiunii comerciale şi urmeaza a fi achitate în termen de 7 zile de la data comunicarii. Neplata diferenţei datorate de titularul operaţiunii comerciale în acest termen atrage suportarea de majorări de intarziere aferente acestei diferente, în cuantumul stabilit prin lege, precum şi interzicerea efectuării altor operaţiuni de vamuire, până la achitarea datoriei vamale. (4) Diferentele în plus se restituie titularului în termen de 30 de zile de la data constatarii. (5) Diferentele în plus sau în minus privind alte drepturi de import se solutioneaza potrivit normelor care reglementeaza aceste drepturi. (6) Când incalcarea reglementarilor vamale constituie, după caz, contraventie sau infractiune, autoritatea vamala este obligata să aplice sanctiunile contraventionale sau sa sesizeze organele de urmărire penala. (7) Declaratia vamala în detaliu şi actele constatatoare incheiate de autoritatea vamala constituie titlu executoriu pentru urmarirea şi incasarea drepturilor de import şi export. Secţiunea a IV-a Comisionari în vama Articolul 62 (1) Operaţiunile de prezentare a marfii, depunerea declaraţiei vamale - sumara şi în detaliu -, precum şi pastrarea şi manipularea marfurilor în depozit pot fi efectuate, cu autorizarea Directiei Generale a Vamilor, şi de persoanele juridice române care au calitatea de comisionar în vama. (2) Comisionarii în vama pot avea în obiectul lor de activitate şi operaţiuni de expeditii şi transport international de marfuri supuse vamuirii. Articolul 63Condiţiile de autorizare şi de functionare se stabilesc prin regulamentul vamal. Capitolul 6 Regimurile vamale definitive Secţiunea I Importul Articolul 64 (1) Importul consta în intrarea în tara a marfurilor straine şi introducerea acestora în circuitul economic. (2) La importul marfurilor, autoritatea vamala realizează procedura de vamuire şi de încasare a datoriei vamale aferente drepturilor de import, aplicand şi masurile de politica comerciala. Articolul 65Taxele vamale de import se determina pe baza Tarifului vamal de import al României, care se aproba prin lege. Articolul 66 (1) Tariful vamal de import al României se elaboreaza pe baza nomenclaturii combinate a marfurilor. (2) Taxa vamala este exprimata în procente şi se aplică la valoarea în vama a marfurilor, exprimata în lei. Articolul 67 (1) Taxele vamale aplicabile sunt cele prevăzute la data înregistrării declaraţiei vamale de import. (2) În situaţia în care, ulterior înregistrării, în timpul efectuării procedurii de vamuire, până la acordarea liberului de vama, intervin taxe vamale preferenţiale, titularul operaţiunii comerciale sau reprezentantul acestuia va solicita autorităţii vamale aplicarea taxei vamale corespunzătoare regimului preferential. Articolul 68 (1) Unele categorii de marfuri pot beneficia de un tratament tarifar favorabil, în functie de felul marfii sau de destinaţia lor specifică, potrivit reglementarilor vamale sau acordurilor şi convenţiilor internationale la care România este parte. (2) Prin tratament tarifar favorabil se înţelege o reducere sau o exceptare de drepturi vamale, care poate fi aplicata şi în cadrul unui contingent tarifar. Articolul 69Prin lege se stabilesc cazurile în care, din motive şi împrejurări speciale, se acordă scutiri de drepturi la importul de marfuri. Articolul 70 (1) Guvernul, în cazuri temeinic justificate, la propunerea Ministerului Finanţelor şi a Ministerului Industriei şi Comerţului, poate aproba, cu caracter temporar, exceptari sau reduceri de taxe vamale pentru unele categorii de marfuri. (2) Exceptarile şi reducerile de taxe vamale, aprobate potrivit alin. (1), se stabilesc în mod nediscriminatoriu faţă de importatori sau de beneficiari, indicandu-se în mod expres codul tarifar al marfurilor. Articolul 71Importatorii sau beneficiarii importului de marfuri destinate unei anumite utilizari, în cazul în care, ulterior declaraţiei vamale, schimba utilizarea marfii, sunt obligati sa instiinteze înainte autoritatea vamala, care va aplica regimul tarifar vamal corespunzător noii utilizari. Articolul 72Regulile generale şi notele explicative de interpretare a nomenclaturii marfurilor prevăzute în Tariful vamal de import al României sunt cele din Convenţia internationala a Sistemului armonizat de descriere şi codificare a marfurilor, incheiata la Bruxelles la 14 iunie 1983, la care România este parte. Articolul 73Directia Generală a Vamilor, ţinând seama de practica internationala în materie, stabileste regulile specifice aplicabile clasificarii marfurilor prevăzute în nomenclatura combinata. Articolul 74 (1) În vederea aplicarii corecte a tarifului vamal, autoritatea vamala constata originea marfurilor importate, pe baza urmatoarelor criterii: a) marfuri produse în intregime intr-o tara; b) marfuri obtinute printr-o prelucrare sau transformare substantiala intr-o tara. (2) Aplicarea criteriilor se face pe baza regulilor de origine prevăzute de reglementarile vamale sau de acordurile ori de conventiile internationale la care România este parte. Articolul 75În aplicarea regimului tarifar preferential, regulile şi formalitatile necesare pentru determinarea originii marfurilor sunt cele stabilite în acordurile şi conventiile internationale la care România este parte. Articolul 76Valoarea în vama reprezinta acea valoare care constituie baza de calcul al taxelor vamale prevăzute în Tariful vamal de import al României. Articolul 77 (1) Procedura de determinare a valorii în vama este cea prevăzută în Acordul privind aplicarea articolului VII al Acordului general pentru tarife şi comert (G.A.T.T.), incheiat la Geneva la 1 noiembrie 1979, la care România este parte. (2) La valoarea în vama, în măsura în care au fost efectuate, dar nu au fost cuprinse în pret, se includ: a) cheltuielile de transport al marfurilor importate până la frontiera română; b) cheltuielile de încărcare, de descarcare şi de manipulare, conexe transportului, ale marfurilor din import aferente parcursului extern; c) costul asigurarii pe parcursul extern. (3) Transformarea în lei a valorii în vama se face la cursul de schimb stabilit şi comunicat de Banca Naţionala a României. Acest curs de schimb se utilizeaza pe toata durata saptamanii urmatoare, pentru declaratiile vamale înregistrate în cursul acelei saptamani. (4) Atunci când determinarea definitivă a valorii în vama nu se poate efectua imediat, importatorul are dreptul de a ridica marfurile din vama, la cerere, cu condiţia sa constituie o garantie baneasca sau bancara, acceptata de autoritatea vamala. (5) În cazul în care, în termen de 30 de zile de la ridicarea marfii, importatorul nu prezinta documente concludente privind determinarea valorii în vama, autoritatea vamala procedeaza la executarea garantiei, operaţiunea de vamuire fiind considerata incheiata. Articolul 78 (1) Valoarea în vama se determina şi se declara de către importator, care este obligat să depună la biroul vamal o declaratie pentru valoarea în vama, însoţită de facturi sau de alte documente de plată a marfii şi a cheltuielilor pe parcurs extern, aferente acesteia. (2) Declaratia de valoare în vama poate fi depusa şi prin reprezentant, în acest caz raspunderea fiind solidara. Articolul 79 (1) În cazul în care nu s-a aplicat un tratament tarifar preferential, deoarece importatorul nu a prezentat certificatul de origine a marfurilor, titularul operaţiunii are dreptul să solicite restituirea taxelor încasate în plus. (2) Cererea de restituire este acceptata, dacă a fost depusa în termenul de valabilitate a certificatului de origine prevăzut în acordurile internationale prin care s-a stabilit regimul tarifar preferential la care România este parte. (3) Certificatele de origine a marfurilor, care sunt prezentate autorităţii vamale după expirarea termenului la care face trimitere alin. (2), pot fi acceptate, dacă titularul operaţiunii dovedeste ca nerespectarea termenului este datorata unor circumstanţe excepţionale. (4) Autoritatea vamala poate accepta certificatele de origine a marfurilor, dacă termenul de prescriptie a datoriilor statului nu a fost implinit, iar marfurile respective au fost prezentate autorităţii vamale şi au facut obiectul unei declaratii vamale înainte de expirarea termenului prevăzut la alin. (2). Articolul 80Sunt exceptate de la plata taxelor vamale de import: a) produsele de pescuit maritim şi oceanic şi alte produse extrase din marea teritoriala a unei terte tari de navele înmatriculate în România şi care navighează sub pavilion român; b) bunurile obtinute din produsele prevăzute la lit. a) la bordul unei nave-fabrica ce indeplineste condiţiile de inmatriculare în România şi de navigatie sub pavilion român. Secţiunea a II-a Exportul Articolul 81 (1) Regimul de export consta în scoaterea definitivă a marfurilor româneşti de pe teritoriul României. (2) Sunt admise la export marfurile produse în tara, precum şi cele importate anterior, cu excepţia marfurilor care sunt supuse unor măsuri de prohibitie sau de restrictie în cadrul politicii comerciale. (3) Regulile de clasificare tarifara prevăzute la importul de marfuri se aplică şi la export. Articolul 82Exportatorul de marfuri scoase definitiv sau temporar din tara este obligat să depună o declaratie vamala de export la biroul vamal în raza caruia se afla sediul exportatorului sau la locul unde marfurile sunt ambalate ori incarcate pentru a fi exportate. În cazuri temeinic justificate, declaratia vamala poate fi depusa şi la un birou vamal de frontieră. Articolul 83La exportul de marfuri nu se încasează taxe vamale. Articolul 84Liberul de vama la export se acordă cu condiţia ca marfurile în cauza sa părăsească teritoriul României în aceeasi stare în care acestea se aflau în momentul înregistrării declaraţiei vamale de export. Articolul 85 (1) Marfurile româneşti, precum şi cele straine care au fost indigenate pot fi exportate temporar, în situaţia în care urmeaza a fi reintroduse în tara, fără a fi suferit o modificare, cu excepţia uzurii lor normale. (2) Autoritatea vamala fixeaza un termen în cadrul caruia marfurile trebuie să fie reintroduse sau sa primeasca o alta destinatie vamala. Termenul aprobat trebuie să permită ca scopul utilizarii să fie realizat. (3) Autoritatea vamala, cu acordul titularului regimului de export, poate scurta sau, în cazuri excepţionale, temeinic justificate, poate prelungi termenul initial. Secţiunea a III-a Prohibitii şi restrictii la import şi la export Articolul 86 (1) Sunt considerate prohibite toate marfurile al caror import sau export este, potrivit reglementarilor legale, interzis cu orice titlu. (2) Sunt considerate ca restrictionate marfurile al caror import sau export este supus unor condiţii sau indeplinirii unor formalitati speciale. (3) Atunci când importul sau exportul nu este permis decat cu prezentarea unei autorizaţii speciale sau a unei licente, marfurile sunt prohibite, dacă nu sunt insotite de un astfel de titlu sau dacă acesta nu este valabil. (4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător şi regimurilor vamale suspensive. Articolul 87Licentele de import sau de export sunt nominale, transmiterea lor cu orice titlu atragand nulitatea lor absoluta. Secţiunea a IV-a Regimul vamal aplicabil calatorilor şi altor persoane fizice Articolul 88Calatorii şi alte persoane fizice cu domiciliul în tara sau în strainatate pot introduce şi scoate din tara bunurile aflate în bagajele personale ori care îi însoţesc, fără a fi supuşi taxelor vamale, în condiţiile şi în limitele stabilite prin hotărâre a Guvernului. Aceasta hotărâre va ţine seama de acordurile şi de conventiile internationale la care România este parte. Articolul 89Prevederile art. 88 se aplică şi coletelor primite sau trimise persoanelor fizice. Articolul 90 (1) Pentru bunurile care nu se încadrează în limitele cantitative şi valorice prevăzute în hotărârea Guvernului se aplică, la import, tariful vamal de import, iar la export, o taxa vamala unica de 20% aplicata la valoarea în vama. (2) Guvernul, la propunerea Ministerului Finanţelor şi a Ministerului Industriei şi Comerţului, poate aproba reduceri sau exceptari de la taxele vamale prevăzute la alin. (1). (3) Prin hotărâre a Guvernului, prevăzută la art. 88, se vor stabili şi normele privind determinarea valorii în vama a bunurilor introduse sau scoase din tara de către persoanele fizice aflate în situaţia mentionata la alin. (1). Capitolul 7 Regimurile vamale suspensive Secţiunea I Dispozitii comune Articolul 91Regimurile vamale suspensive sunt operaţiuni cu titlu temporar, care au drept efect suspendarea platii taxelor vamale. Articolul 92 (1) Regimul vamal suspensiv se solicita în scris de către titularul operaţiunii comerciale. Autoritatea vamala aproba cererea numai în cazul în care poate asigura supravegherea şi controlul regimului vamal suspensiv. Cheltuielile suplimentare ocazionate de acordarea regimului vamal suspensiv vor fi suportate de titularul operaţiunii. (2) Prin aprobarea emisa se fixeaza termenul pentru incheierea regimului vamal suspensiv. (3) Prelungirea termenului pentru incheierea regimului vamal suspensiv se face la cererea expresa şi justificata a titularului operaţiunii, cu aprobarea autorităţii vamale. Articolul 93Titularul aprobării este obligat sa informeze de îndată autoritatea vamala asupra oricăror modificari care influenţează derularea operaţiunii sub regimul vamal aprobat. Articolul 94Autoritatea vamala cere constituirea unei garantii care să asigure incasarea drepturilor de import ce ar putea fi datorate. Articolul 95 (1) Regimul vamal suspensiv aprobat se incheie atunci când marfurile primesc un alt regim vamal. (2) Autoritatea vamala poate dispune, din oficiu, incheierea regimului vamal suspensiv atunci când titularul nu finalizează operaţiunile acestui regim în termenul aprobat. (3) Dispozitiile alin. (1) şi (2) se aplică şi în cazul produselor compensatoare sau transformate, obtinute în cadrul regimurilor de perfectionare activa sau pasiva şi de transformare sub control vamal. Articolul 96Titularul regimului vamal suspensiv poate cesiona, cu acceptul proprietarului marfurilor şi cu acordul autorităţii vamale, drepturile şi oblibaţiile aferente regimului vamal respectiv. Secţiunea a II-a Tranzitul vamal Articolul 97 (1) Tranzitul vamal consta în transportul marfurilor straine de la un birou vamal la alt birou vamal, fără ca acestea să fie supuse drepturilor de import sau masurilor de politica comerciala. (2) Marfurile vamuite la un birou vamal de interior, în vederea exportului, sunt în tranzit până la biroul vamal de frontieră. Articolul 98 (1) Regimul de tranzit vamal se incheie atunci când marfurile şi documentele corespunzătoare sunt prezentate la biroul vamal de destinatie. (2) În cazul în care acesta este un birou vamal de interior, la cererea declarantului vamal, marfurile primesc o alta destinatie vamala. Articolul 99Titularul regimului de tranzit este obligat să prezinte biroului vamal de destinatie marfurile în stare intacta, cu masurile de marcare şi sigilare aplicate potrivit art. 58, în termenul stabilit de autoritatea vamala. Articolul 100În cazul în care exista documentele intocmite potrivit convenţiilor şi înţelegerilor internationale la care România este parte, autoritatea vamala le accepta fără sa mai emita documente interne. Secţiunea a III-a Antrepozitul vamal Articolul 101 (1) Prin antrepozit vamal se înţelege locul aprobat de autoritatea vamala, aflat sub controlul acesteia, în care marfurile pot fi depozitate. În aprobarea data de autoritatea vamala se stabileste şi termenul în cadrul caruia titularul de antrepozit este obligat să solicite acordarea unui nou regim vamal. (2) În antrepozitul vamal se permite intrarea marfurilor straine, înainte ca ele să fie supuse obligaţiei de plată a datoriei vamale sau unor măsuri de politica comerciala, precum şi a marfurilor româneşti vamuite, care sunt depozitate până la expedierea lor în strainatate. Articolul 102 (1) Antrepozitul vamal poate fi public sau privat. (2) Antrepozitul public este destinat depozitarii de marfuri de către orice persoană. (3) Antrepozitarul este titularul declaraţiei vamale prin care marfurile sunt plasate în regimul de antrepozit vamal. (4) Antrepozitul privat este destinat depozitarii marfurilor de către cel caruia îi aparţine depozitul. Articolul 103 (1) Antrepozitele vamale pot fi înfiinţate numai de persoane juridice române, pe baza aprobării date de autoritatea vamala. (2) Autoritatea vamala stabileste, prin aprobare, şi condiţiile de organizare şi de functionare a antrepozitului vamal autorizat. Articolul 104Deţinătorul antrepozitului vamal este administratorul şi gestionarul marfurilor depozitate în acesta şi are, faţă de autoritatea vamala, urmatoarele obligaţii: a) sa indeplineasca condiţiile de organizare şi de functionare a antrepozitului vamal, stabilite în aprobare; b) să asigure supravegherea marfurilor, astfel încât sa nu fie posibila sustragerea acestora de sub controlul vamal; c) să respecte normele privind conservarea marfurilor depozitate. Articolul 105Autoritatea vamala poate cere deţinătorului de antrepozit sa constituie o garantie care să asigure plata drepturilor de import pentru marfurile nevamuite, aflate în antrepozit. Articolul 106 (1) Detinatorii de antrepozite şi antrepozitarii sunt obligati sa tina o evidenta operativa, în forma stabilita de autoritatea vamala, a marfurilor aflate în antrepozit. (2) Înscrierea în evidenta operativa se face imediat ce marfurile au fost introduse în depozit. Articolul 107În antrepozitele vamale pot fi depozitate şi marfuri care sunt supuse operaţiunilor specifice regimului de perfectionare activa sau de transformare sub control vamal. Aceste marfuri fac obiectul regimurilor vamale corespunzătoare şi nu al regimului de antrepozit vamal. Articolul 108 (1) În perioada de antrepozit vamal nu pot fi efectuate alte operaţiuni decat cele de ambalare, de marcare sau de testare în vederea pregatirii pentru vanzare, care, în prealabil, au fost aprobate de autoritatea vamala. (2) În vederea efectuării operaţiunilor menţionate la alin. (1), marfurile pot fi scoase temporar din antrepozitul vamal. Articolul 109Autoritatea vamala poate permite ca marfurile aflate într-un antrepozit vamal să fie transferate în alt antrepozit vamal. Articolul 110Pentru marfurile scoase din antrepozitul vamal şi vamuite la import, cheltuielile de antrepozitare, inclusiv cele de conservare, nu se adauga la valoarea în vama. Secţiunea a IV-a Perfectionarea activa Articolul 111 (1) Regimul de perfectionare activa consta în supunerea, pe teritoriul României, la una sau mai multe operaţiuni de transformare sau prelucrare a: a) marfurilor straine destinate a fi reexportate în afara teritoriului vamal al României, sub forma de produse compensatoare, fără a face obiectul incasarii drepturilor de import sau al masurilor de politica comerciala; b) marfurilor importate, introduse în circuitul economic, dacă ele sunt exportate în afara teritoriului României sub forma de produse compensatoare. (2) Regimul de perfectionare activa prevăzut la alin. (1) lit. b) se efectueaza cu incasarea drepturilor de import şi restituirea acestora la efectuarea exportului. Articolul 112În regimul de perfectionare activa se pot face urmatoarele operaţiuni: a) prelucrarea marfurilor, inclusiv montajul, asamblarea şi adaptarea lor la alte marfuri; b) transformarea marfurilor; c) repararea marfurilor, inclusiv remontarea în forma initiala; d) utilizarea unor marfuri, care, desi nu se regăsesc în produsele compensatoare, permit sau faciliteaza obtinerea acestor produse, chiar dacă ele dispar total sau parţial în timpul folosirii lor. Articolul 113 (1) Produsele compensatoare sunt rezultatul obţinut în urma procesului de perfectionare. (2) Marfurile echivalente sunt marfurile româneşti utilizate în locul marfurilor de import pentru fabricarea produselor compensatoare. (3) Rata de randament reprezinta cantitatea sau procentajul de produse compensatoare obtinute în urma procesului de perfectionare activa a unor cantitati determinate de marfuri importate. Secţiunea a V-a Transformarea sub control vamal Articolul 114Regimul de transformare sub control vamal permite folosirea, pe teritoriul României, fără plata drepturilor de import şi fără aplicarea de măsuri de politica comerciala, de marfuri straine pentru a fi supuse unor operaţiuni care le transforma felul sau starea initiala. Produsele rezultate, numite produse transformate, se introduc în circuitul economic, cu plata drepturilor de import. Articolul 115Aprobarea de transformare sub control vamal se acordă de autorităţile vamale, la cererea persoanelor care efectueaza operaţiunea. Articolul 116 (1) Pentru marfurile netransformate sau aflate într-un stadiu intermediar de transformare, care se importa, elementele de taxare sunt cele în vigoare în momentul înregistrării declaraţiei vamale. (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul în care termenul de încheiere a operaţiunii de transformare a marfurilor, stabilit în aprobare, nu este respectat. Articolul 117 (1) Drepturile de import la care sunt supuse produsele transformate se calculeaza potrivit unui tratament tarifar preferential, nu numai atunci când acesta este prevăzut în momentul importului, ci şi dacă acesta era prevăzut pentru marfurile care urmau a fi transformate la data înregistrării declaraţiei vamale de plasare sub regimul vamal. (2) Tratamentul preferential la care se face referire în alin. (1) se aplică şi în cazul în care acesta este prevăzut pentru produse identice cu produsele transformate. (3) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul contingentelor tarifare şi al plafoanelor tarifare, dar numai dacă acestea sunt prevăzute pentru produsele transformate, nu şi pentru produsele identice cu acestea. Articolul 118Lista marfurilor care pot fi plasate în regim de transformare sub control vamal este stabilita prin hotărâre a Guvernului. Secţiunea a VI-a Admiterea temporara Articolul 119Regimul de admitere temporara permite utilizarea pe teritoriul României, cu exonerare totala sau parţială de drepturi de import şi fără aplicarea masurilor de politica comerciala, a marfurilor straine destinate a fi reexportate în aceeasi stare, cu excepţia uzurii lor normale. Articolul 120 (1) Autoritatea vamala fixeaza un termen în cadrul caruia marfurile trebuie să fie reexportate sau sa primeasca o noua destinatie vamala. Termenul aprobat trebuie să permită ca scopul utilizarii să poată fi realizat. (2) Autoritatea vamala, cu acordul titularului regimului de admitere temporara, poate scurta sau, în cazuri excepţionale, temeinic justificate, poate prelungi termenul initial. Articolul 121 (1) În cazul marfurilor plasate sub regim de admitere temporara cu exonerare parţială de taxe vamale, cuantumul taxelor vamale se încasează în proportie de 3% din suma care se datora, dacă marfurile ar fi fost importate. Cuantumul se calculeaza pentru fiecare luna sau fractiune de luna a duratei în care marfurile se afla sub regim de admitere temporara, fără a putea depăşi cuantumul datorat în cazul în care aceleasi marfuri ar fi fost importate. (2) În cazul în care titularul regimului de admitere temporara cesioneaza operaţiunea, fiecare titular achita drepturile de import aferente perioadei de utilizare a bunului. Când, în cazul aceleiasi luni, utilizarea s-a facut de către ambii titulari, drepturile de import se achită de către cedent. Articolul 122 (1) În cazul în care marfurile aflate în regim de admitere temporara cu exonerare totala de drepturi de import sunt importate, elementele de taxare sunt cele în vigoare la data înregistrării declaraţiei vamale de import. (2) Pentru marfurile plasate în regim de admitere temporara cu exonerare parţială de drepturi de import şi care, ulterior, se importa, cuantumul consta în diferenţa dintre sumele încasate potrivit art. 121 şi sumele calculate potrivit alin. (1). Secţiunea a VII-a Perfectionarea pasiva Articolul 123 (1) Regimul de perfectionare pasiva permite exportul temporar de marfuri româneşti în afara teritoriului tarii, în vederea supunerii acestora unor operaţiuni de transformare sau de prelucrare şi, ulterior, a importului produselor astfel rezultate, cu exonerarea totala sau parţială de drepturi de import. (2) Exportul temporar de marfuri româneşti, în vederea perfectionarii pasive, este supus acelorasi măsuri de politica comerciala care se aplică exportului definitiv de marfuri. Articolul 124Nu pot fi plasate sub regim de perfectionare pasiva marfurile care: a) prin exportul lor ar da nastere la rambursari sau restituiri de drepturi de import; b) inaintea exportului, au fost importate, în exonerare totala de drepturi de import, pentru a fi utilizate într-un anumit scop. Articolul 125 (1) Autoritatea vamala fixeaza termenul în care produsele compensatoare vor fi reimportate. La cererea titularului aprobării, autoritatea vamala, în cazuri temeinic justificate, poate prelungi termenul initial. (2) În aprobare, autoritatea vamala stabileste rata de randament sau metoda de determinare a acesteia. (3) Produsele compensatoare sunt produsele rezultate în urma procesului de perfectionare pasiva. (4) Rata de randament reprezinta cantitatea sau procentajul de produse compensatoare, obtinuta dintr-o cantitate determinata de marfuri supuse procesului de perfectionare pasiva. Capitolul 8 Alte destinatii vamale Secţiunea I Zone libere Articolul 126 (1) În zonele libere, marfurile straine sunt considerate, din punct de vedere al aplicarii drepturilor de import şi al masurilor de politica comerciala la import, ca marfuri care nu sunt situate pe teritoriul României atât timp cat nu sunt importate. Acestea nu pot fi plasate sub un alt regim vamal şi nici nu pot fi folosite sau consumate în alte condiţii decat cele prevăzute de reglementarile vamale. (2) Marfurile româneşti pot fi introduse în zonele libere, cu respectarea condiţiilor stabilite pentru exportul de marfuri. (3) Staţionarea marfurilor în zonele libere nu este limitata în timp. Articolul 127Intrarea şi ieşirea din zonele libere sunt permise numai prin punctele stabilite de autoritatea vamala.Efectuarea de constructii de orice fel în zona libera este condiţionată de autorizatia prealabila a autorităţii vamale. Articolul 128 (1) Perimetrele zonelor libere, punctele de intrare şi de iesire ale acestora, precum şi persoanele şi mijloacele de transport care intra sau ies sunt supuse controlului şi supravegherii vamale. (2) Accesul intr-o zona libera poate fi interzis de autoritatea vamala, dacă persoanele fizice sau juridice nu justifica interesul lor de a desfăşura o activitate licita în acea zonă. (3) Autoritatea vamala are dreptul de a controla marfurile care intră în zonele libere sau care stationeaza ori ies din acestea, pe baza documentelor de transport insotitoare. Marfa se prezinta autorităţii vamale, la cererea acesteia, de către titularul operaţiunii. Articolul 129Marfurile periculoase, marfurile a caror detinere sau circulatie este stabilita prin reglementari speciale, marfurile susceptibile de a se altera, precum şi cele care necesita instalaţii speciale de depozitare sunt admise în zonele libere numai cu condiţia sa existe spatii sau incinte special echipate pentru primirea şi depozitarea lor. Articolul 130 (1) Marfurile straine introduse în zonele libere, precum şi marfurile româneşti şi straine aflate în zonele libere şi care se scot din tara nu sunt supuse obligaţiei de depunere a declaraţiei vamale. (2) Pentru marfurile româneşti care se introduc în zonele libere, precum şi pentru marfurile româneşti sau straine aflate în zonele libere şi care intră în tara se depun declaratii vamale. Articolul 131Administratia zonelor libere este obligata: a) sa comunice autorităţii vamale marfurile aflate în zona libera, care sunt supuse drepturilor de import sau de export ori care fac obiectul unor reglementari privind politica comerciala; b) sa informeze autoritatea vamala despre activităţile industriale, comerciale şi despre orice alta activitate care se desfăşoară în zonele libere, în condiţiile prevăzute de lege. Articolul 132 (1) Pe timpul stationarii în zonele libere, marfurilor straine li se poate acorda unul dintre urmatoarele regimuri vamale: a) importul pentru consum sau utilizare în zona libera; în acest caz, cheltuielile de depozitare şi de manipulare efectuate în zona libera nu se includ în valoarea în vama; b) perfectionarea activa; c) transformare sub control vamal; d) admitere temporara. (2) Marfurile straine stationate în zonele libere nu pot fi abandonate sau distruse decat în condiţiile legii. Articolul 133Marfurile straine pentru care nu s-au indeplinit prevederile art. 132 nu pot fi consumate sau utilizate în zonele libere. Articolul 134 (1) Persoana fizica autorizata sau persoana juridica care exercită o activitate de prelucrare, de transformare, de vanzare, de cumparare sau de stocare de marfuri, în zona libera, este obligata sa infiinteze şi sa tina o evidenta operativa a marfurilor, în forma aprobata de autoritatea vamala, şi sa o puna la dispoziţia acesteia pentru control. Marfurile se înregistrează în aceste evidente în momentul în care sunt introduse în locurile sau în incintele deţinute de o astfel de persoana. (2) Când în interiorul unei zone libere marfurile se transbordeaza dintr-un mijloc de transport în altul, documentele referitoare la o astfel de operaţiune se pun la dispoziţia autorităţii vamale. Secţiunea a II-a Reexportul marfurilor straine de pe teritoriul României Articolul 135 (1) Marfurile straine aflate pe teritoriul României, care nu au fost vamuite, pot fi reexportate. (2) Reexportul consta în scoaterea din tara, prin depunerea declaraţiei vamale de reexport, în vederea vamuirii, cu excepţia cazului în care masurile de politica comerciala interzic operaţiunea. (3) În cazuri temeinic justificate, marfurile straine nevamuite pot fi abandonate, cu acordul autorităţii vamale. Valorificarea marfurilor abandonate şi intrarea lor în circuitul economic se fac potrivit normelor aplicate marfurilor confiscate, virandu-se autorităţii vamale drepturile de import aferente. Articolul 136 (1) Marfurile straine nevamuite, în temeiul dispozitiei date de autoritatea competentă, sunt distruse sub supraveghere vamala. (2) Deseurile şi resturile refolosibile rezultate din distrugerea marfurilor straine nevamuite primesc un regim vamal corespunzător. Articolul 137Normele privind valorificarea şi distribuirea venitului obţinut prin aceasta operaţiune a marfurilor abandonate, a deseurilor şi a resturilor refolosibile din marfurile distruse se stabilesc prin regulamentul vamal. Secţiunea a III-a Marfurile exportate şi returnate în România Articolul 138 (1) Marfurile româneşti care, după ce au fost exportate în afara teritoriului României, sunt returnate şi importate într-un termen de 3 ani, la cererea titularului, sunt exceptate de la plata datoriei vamale, numai dacă la returnare sunt în aceeasi stare în care au fost exportate. (2) Termenul prevăzut la alin. (1) începe să curgă de la data înregistrării declaraţiei vamale de export. Articolul 139 (1) Marfurile vamuite la import, care ulterior au fost exportate şi sunt returnate în România, beneficiaza de prevederile art. 138. (2) În cazul în care, la import, marfurile prevăzute la alin. (1) au beneficiat de scutiri sau de taxe vamale reduse, prevederile acestui alineat se aplică, numai dacă la returnare în tara în aceleasi condiţii ca la importul initial. Articolul 140Prevederile art. 138 se aplică şi la returnarea marfurilor exportate în regim de perfectionare pasiva, dacă acestea revin în tara în aceeasi stare în care au fost exportate. Capitolul 9 Datoria vamala Secţiunea I Formarea datoriei vamale Articolul 141 (1) În cazul marfurilor importate pentru care legea prevede drepturi de import, precum şi în cazul plasarii marfurilor într-un regim de admitere temporara cu exonerarea parţială de drepturi de import, datoria vamala ia nastere în momentul înregistrării declaraţiei vamale. (2) Debitorul datoriei vamale este considerat titularul declaraţiei vamale acceptate şi înregistrate. (3) Poate fi debitor vamal, solidar cu titularul declaraţiei vamale acceptate şi înregistrate, şi persoana care, din culpa, a furnizat date nereale, inscrise în acea declaratie, ce au determinat stabilirea incorecta a datoriei vamale. Articolul 142 (1) Datoria vamala ia nastere şi în cazul în care marfurile au fost introduse în tara cu nerespectarea prevederilor art. 35 şi ale art. 130 alin. (2). (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi la introducerea marfurilor în tara dintr-o zona libera aflata pe teritoriul României. (3) În situaţiile prevăzute la alin. (1) şi (2), devine debitor persoana care a introdus în tara marfa. (4) Raspund solidar cu acesta şi: a) persoanele care participa la aceasta, cunoscand sau care trebuiau sa cunoasca aceste neregularitati; b) persoanele care dobândesc sau deţin marfurile în cauza, care cunosteau sau trebuia sa cunoasca aceste neregularitati în momentul dobândirii sau detinerii. Articolul 143 (1) Datoria vamala ia nastere, în cazul în care marfa a fost sustrasa de la supravegherea vamala, din acel moment. (2) Persoana care a savarsit fapta de sustragere devine debitor. Raspund solidar cu acesta şi: a) persoanele care au participat la aceasta sustragere şi care cunosteau sau care trebuia sa cunoasca ca marfurile au fost sustrase de la supravegherea vamala; b) persoanele care au dobândit astfel de marfuri şi care cunosteau sau trebuia sa cunoasca, la data dobândirii sau primirii, ca marfurile au fost sustrase de la supravegherea vamala. (3) Când sustragerea priveste marfurile care se aflau în depozit necesar cu caracter temporar, raspunde solidar şi gestionarul marfurilor. Articolul 144 (1) Datoria vamala ia nastere şi în urmatoarele cazuri: a) neexecutarea unor obligaţii care rezultă din pastrarea marfurilor în depozit temporar necesar, pentru care se datorează drepturi de import; b) neindeplinirea uneia dintre condiţiile stabilite prin regimul vamal sub care au fost plasate; c) utilizarea marfurilor în alte scopuri decat cele stabilite pentru a beneficia de scutiri, exceptari sau reduceri de taxe vamale. (2) Datoria vamala se naste în momentul în care s-au produs situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a), b) şi c). (3) Debitorul este titularul depozitului necesar cu caracter temporar sau al regimului vamal sub care a fost plasata marfa. Articolul 145 (1) Pentru marfurile aflate intr-o zona libera care dispar, se consuma sau sunt utilizate în alte condiţii decat cele prevăzute în reglementarile vamale aplicabile în acea zonă, datoria vamala ia nastere din acel moment. (2) Persoana care a savarsit vreuna dintre faptele prevăzute la alin. (1) devine debitor. Raspunde solidar şi persoana care a cunoscut sau trebuia sa cunoasca că nu s-au respectat reglementarile vamale aplicabile. (3) Atunci când nu se pot identifica persoanele prevăzute la alin. (2), se considera debitor ultima persoana cunoscuta de autoritatea vamala care a avut posesia marfii. Articolul 146 (1) Când, potrivit art. 143 şi 144 din prezentul cod, datoria vamala a luat nastere pentru o marfa care beneficiaza sau ar fi putut beneficia la import de taxa vamala redusa, suma de plată este cea care rezultă din aplicarea taxei vamale reduse. (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi datoriei vamale care se naste pentru deseurile sau resturile rezultate din distrugerea marfurilor care beneficiau de taxe vamale reduse. Articolul 147 (1) Datoria vamala ia nastere şi în cazul când se referă la marfurile prohibite sau cu restrictie, de orice natura, la import. (2) Dispozitiile prevăzute la alin. (1) nu se aplică în cazul introducerii de monede sau bancnote false, precum şi de stupefiante şi substante prohibite, care urmeaza a fi distruse. (3) În cazul infracţiunilor vamale, datoria vamala serveste la determinarea temeiului de pornire a urmaririi penale şi a pedepselor penale. (4) Dispozitiile prevăzute la alin. (3) se aplică în mod corespunzător şi contraventiilor vamale. Articolul 148 (1) Cuantumul drepturilor de import se stabileste pe baza elementelor de taxare din momentul nasterii datoriei vamale. (2) Dacă nu este posibila stabilirea cu exactitate a momentului în care se naste datoria vamala, momentul luat în considerare pentru stabilirea elementelor de taxare proprii marfurilor în cauza este acela în care autoritatea vamala constata ca marfurile se afla intr-o situaţie care face să se nasca o datorie vamala. Când, la data constatarii, autorităţile vamale dispun de informaţii din care rezultă ca datoria vamala s-a nascut într-un moment anterior, cuantumul drepturilor de import se determina pe baza elementelor de taxare existente la data cea mai indepartata ce poate fi stabilita pe baza acelor informaţii. Articolul 149Datoria vamala ia nastere la locul în care s-au produs faptele care au generat-o. Dacă nu se poate determina locul în care a luat nastere datoria vamala, se considera ca acesta este locul în care autoritatea vamala constata ca marfurile se gasesc în situaţia de a genera aceasta datorie. Articolul 150 (1) În cazul în care o marfa de origine română este scoasa din tara în regim de perfectionare pasiva, pentru marfurile de origine străină incorporate în acea marfa, care nu beneficiaza de un tratament tarifar preferential în România, se naste o datorie vamala la importul în România al produselor compensatoare. Momentul în care se naste datoria vamala este momentul înregistrării la vama a declaraţiei vamale de export initiale a marfurilor de origine română. (2) Prevederile art. 141 alin. (2) şi (3) se aplică şi în cazurile reglementate de alin. (1). (3) Cuantumul drepturilor de import se determina în condiţiile prevăzute pentru marfurile importate provenind din regimul de perfectionare pasiva. Secţiunea a II-a Garantarea datoriei vamale Articolul 151 (1) Autoritatea vamala are dreptul sa ceara constituirea unei garantii pentru asigurarea platii datoriei vamale. (2) Garantia se depune de către debitorul vamal sau, cu acordul autorităţii vamale, de către o terta persoana. (3) În cazuri temeinic justificate, pe baza metodologiei elaborate de Directia Generală a Vamilor şi aprobata de ministrul finanţelor, autoritatea vamala poate acorda scutire de la obligaţia garantarii datoriei vamale. Articolul 152 (1) Garantia poate fi constituita printr-un depozit banesc sau printr-o scrisoare de garantie bancara, emisa de o banca agreata de autoritatea vamala. (2) Garantia baneasca se realizează prin depunerea sumei în lei sau prin remiterea unor instrumente de decontare şi titluri de valoare, acceptate de autoritatea vamala. Articolul 153 (1) Cuantumul garantiei reprezinta suma exacta a datoriei vamale, în cazul în care aceasta poate fi determinata în momentul în care este data garantia. (2) În cazul în care acest cuantum nu poate fi determinat, se ia în considerare suma cea mai ridicata a datoriei vamale ce ar rezultă din operaţiunea de vamuire. Articolul 154 (1) Autoritatea vamala, la cererea debitorului vamal, poate permite constituirea unei garantii globale care să asigure plata mai multor datorii vamale. (2) Cuantumul garantiei globale date pentru acoperirea unor datorii vamale a caror suma variaza în timp va asigura, în momentul realizării acestor datorii, suma totala de incasat. Articolul 155Atunci când, în cursul derularii regimului vamal, autoritatea vamala constata ca modalitatea de garantie data nu mai asigura plata datoriei vamale, poate cere constituirea unei alte garantii. În caz de refuz, autoritatea vamala are dreptul sa considere pe cel în cauza ca rau-platnic şi sa interzica efectuarea altor operaţiuni de vamuire, până la achitarea datoriilor vamale. Articolul 156Debitorul vamal poate solicita restituirea garantiei disponibile, după ce datoria vamala a fost achitata, sau poate să consimta ca aceasta să fie folosita la alta operaţiune de vamuire. Secţiunea a III-a Evidenta şi plata datoriei vamale Articolul 157Autoritatea vamala evidentiaza, în registrele contabile sau în alt suport echivalent, drepturile de import şi de export rezultate din datoriile vamale, potrivit planului de conturi şi metodologiei în vigoare. Articolul 158 (1) Debitorul datoriei vamale ia cunoştinţa despre cuantumul acestei datorii prin declaratia vamala acceptata şi înregistrată de autoritatea vamala. (2) În cazul unor diferente ulterioare sau în situaţia incheierii din oficiu, fără declaratie vamala, a unui regim vamal suspensiv, debitorul vamal ia cunoştinţa despre acea noua datorie pe baza actului constatator întocmit de autoritatea vamala. (3) Declaratia vamala şi actul constatator sunt titluri executorii care se onoreaza de către societatea bancara, fără accept, poprire şi validare. Articolul 159 (1) Datoria vamala se achită înainte de liberul de vama, în cazul regimurilor vamale definitive, precum şi în cazul când regimul vamal suspensiv se incheie în termen. (2) Pentru regimul vamal suspensiv care nu se incheie în termen, datoria vamala devine exigibila şi se stinge prin executarea de către autoritatea vamala a garantiei constituite. Articolul 160Pentru datoriile vamale constatate ulterior liberului de vama, Directia Generală a Vamilor poate acorda amanari şi esalonari de plată în termenul legal de prescriptie, potrivit reglementarilor existente în domeniu. Articolul 161În cazul marfurilor reţinute de autoritatea vamala sau al celor pentru care s-a solicitat restituirea datoriei vamale aferente, achitarea datoriei vamale se suspenda până la stabilirea definitivă a regimului juridic al acelor marfuri. Articolul 162Pe baza depunerii în avans, de către debitorul vamal, a unui depozit la vedere în contul autorităţii vamale, aceasta poate, în limita valorica a acestui depozit, sa incaseze datoriile vamale. Articolul 163 (1) Datoria vamala poate fi achitata şi de o terta persoana pentru şi în numele debitorului, din dispoziţia acestuia. (2) Debitorul vamal poate să efectueze oricand plata anticipata a datoriei vamale. Articolul 164În caz de neachitare a datoriilor vamale la scadenta, autoritatea vamala va folosi toate mijloacele de executare silita, incasand şi majorarile de intarziere prevăzute de lege. Secţiunea a IV-a Stingerea datoriei vamale Articolul 165 (1) Datoria vamala se stinge prin: a) plata acesteia; b) renuntarea la încasare, atunci când se constată că este nedatorata; c) anularea ca o consecinţa a anularii declaraţiei vamale; d) indeplinirea termenului de prescriptie extinctiva; e) insolvabilitatea debitorului, constatata pe cale judecătorească; f) confiscarea definitivă a marfurilor; g) distrugerea marfurilor din dispoziţia autorităţii vamale sau abandonarea acestora în favoarea statului; h) distrugerea sau pierderea marfurilor, datorita forţei majore sau cazului fortuit; i) scaderea cantitativa a marfurilor, datorita unor factori naturali, pentru partea corespunzătoare procentului de scadere. (2) Stingerea datoriei vamale în cazurile prevăzute la alin. (1) lit. g)-i) opereaza numai dacă situaţiile s-au produs înainte de acordarea liberului de vama. Capitolul 10 Plangeri şi contestatii vamale Secţiunea I Plangeri Articolul 166Abrogat.-----------Art. 166 a fost abrogat prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 13 din 26 ianuarie 2001 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 62 din 6 februarie 2001. Articolul 167Abrogat.-----------Art. 167 a fost abrogat prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 13 din 26 ianuarie 2001 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 62 din 6 februarie 2001. Secţiunea a II-a Contestatii Articolul 168Abrogat.-----------Art. 168 a fost abrogat prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 13 din 26 ianuarie 2001 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 62 din 6 februarie 2001. Articolul 169Abrogat.-----------Art. 169 a fost abrogat prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 13 din 26 ianuarie 2001 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 62 din 6 februarie 2001. Articolul 170Abrogat.-----------Art. 170 a fost abrogat prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 13 din 26 ianuarie 2001 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 62 din 6 februarie 2001. Articolul 171Abrogat.-----------Art. 171 a fost abrogat prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 13 din 26 ianuarie 2001 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 62 din 6 februarie 2001. Articolul 172Abrogat.-----------Art. 172 a fost abrogat prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 13 din 26 ianuarie 2001 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 62 din 6 februarie 2001. Articolul 173Abrogat.-----------Art. 173 a fost abrogat prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 13 din 26 ianuarie 2001 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 62 din 6 februarie 2001. Articolul 174Abrogat.-----------Art. 174 a fost abrogat prin ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 13 din 26 ianuarie 2001 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 62 din 6 februarie 2001. Capitolul 11 Sancţiuni Secţiunea I Infractiuni Articolul 175Trecerea peste frontiera prin alte locuri decat cele stabilite pentru controlul vamal de marfuri sau de alte bunuri constituie infractiunea de contrabanda şi se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi. Articolul 176Trecerea peste frontiera, fără autorizatie, a armelor, munitiilor, materiilor explozive sau radioactive, produselor şi substanţelor stupefiante şi psihotrope, precursorilor şi substanţelor chimice esentiale, produselor şi substanţelor toxice constituie infractiunea de contrabanda calificata şi se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani şi interzicerea unor drepturi, dacă legea penala nu prevede o pedeapsă mai mare. Articolul 177Folosirea, la autoritatea vamala, a documentelor vamale, de transport sau comerciale, care se referă la alte marfuri sau bunuri decat cele prezentate în vama, constituie infractiunea de folosire de acte nereale şi se pedepseste cu inchisoare de la 2 la 7 ani şi interzicerea unor drepturi. Articolul 178Folosirea, la autoritatea vamala, a documentelor vamale, de transport sau comerciale falsificate constituie infractiunea de folosire de acte falsificate şi se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi. Articolul 179Faptele prevăzute la art. 175-178, savarsite de una sau de mai multe persoane inarmate ori constituite în banda, se pedepsesc cu inchisoare de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi. Articolul 180Dacă faptele prevăzute la art. 175-179 sunt savarsite de angajaţi sau reprezentanti ai unor persoane juridice care au ca obiect de activitate operaţiuni de import-export ori în folosul acestor persoane juridice se poate aplica şi interdictia exercitarii ocupatiei, potrivit art. 64 din Codul penal, republicat. Articolul 181Tentativa la infractiunile prevăzute la art. 175-179 se pedepseste. Articolul 182În cazul în care trecerea peste frontiera a unor anumite marfuri sau bunuri constituie infractiuni cuprinse în alte legi, fapta se pedepseste în condiţiile şi cu sanctiunile prevăzute în acele legi, dacă sunt mai aspre. Articolul 183Când marfurile sau alte bunuri care au facut obiectul infractiunii nu se gasesc, infractorul este obligat la plata echivalentului lor în bani. Secţiunea a II-a Contraventii Articolul 184Faptele care constituie contraventii la reglementarile vamale, procedura de constatare şi de sanctionare a acestora se stabilesc prin regulamentul vamal aprobat de Guvern. Articolul 185 (1) Contraventiile vamale savarsite în incintele vamale şi în locurile unde se desfăşoară operaţiuni sub supraveghere vamala se constata şi se sancţionează de către autoritatea vamala. (2) În cazul în care contraventiile vamale sunt constatate de organele de politie sau de alte organe cu atribuţii de control, în alte locuri decat cele prevăzute la alin. (1), acestea au obligaţia de a prezenta de îndată actele constatatoare la autoritatea vamala cea mai apropiata, împreună cu bunurile care fac obiectul contraventiei. (3) După verificarea încadrării faptei în reglementarile vamale, autoritatea vamala aplica, dacă este cazul, amenda şi dispune retinerea bunurilor în vederea confiscarii. (4) Sancţiunea contraventionala a amenzii poate fi aplicata şi persoanelor juridice. Articolul 186În măsura în care în prezentul cod şi în alte reglementari vamale nu se dispune altfel, contraventiilor vamale li se aplică normele şi dispozitiile generale privind stabilirea şi sanctionarea contraventiilor, cu excepţia celor privitoare la reducerea amenzii, în cazul platii ei pe loc sau într-un anumit termen. Capitolul 12 Dispozitii finale şi tranzitorii Articolul 187 (1) Termenul de prescriptie a dreptului de a cere plata taxelor vamale este de 5 ani şi curge de la data acceptarii şi înregistrării declaraţiei vamale de import. (2) Termenele prevăzute în prezentul cod şi în alte reglementari vamale se calculeaza potrivit normelor prevăzute în Codul de procedură civila. Articolul 188Operaţiunile vamale initiate sub regimul prevăzut de reglementarile vamale anterioare intrarii în vigoare a prezentului cod se finalizează potrivit acelor reglementari. Articolul 189Guvernul, la propunerea Ministerului Finanţelor, va aproba, prin hotărâre, Regulamentul de aplicare a Codului vamal, care va intra în vigoare la aceeasi data cu prezentul cod. Articolul 190În termen de 90 de zile de la publicarea prezentului cod în Monitorul Oficial al României, Guvernul va prezenta Parlamentului, spre adoptare, legea privind statutul personalului vamal. Articolul 191Prezentul cod intră în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicarii lui în Monitorul Oficial al României. Pe aceeasi data se abroga: Codul vamal al Republicii Socialiste România, aprobat prin Legea nr. 30 din 22 decembrie 1978, cu modificările ulterioare; art. 2, 3, 4, 8-36 şi punctul I din anexa nr. 2 la Ordonanţa Guvernului nr. 26/1993 privind Tariful vamal de import al României, aprobata şi modificata prin Legea nr. 102/1994, precum şi orice alte prevederi contrare prezentului cod.Această lege a fost adoptata de Camera Deputatilor în sedinta din 3 iulie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILORANDREI IOAN CHILIMANAceastă lege a fost adoptata de Senat în sedinta din 11 iulie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constitutia României.p. PRESEDINTELE SENATULUIMIRCEA IONESCU-QUINTUS-----------

Noutăți

  • LEGE nr. 77 din 6 iunie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2010 privind exceptarea de la plata tarifelor prevăzute la art. 42 alin. (3) lit. h) din Legea îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004, pentru scoaterea din circuitul agricol a terenurilor necesare pentru realizarea unor obiective de interes naţional, judeţean şi local
  • LEGE nr. 41 din 17 iunie 1994*) (*republicată*) privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 14 din 5 februarie 2017 privind abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 13/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 286/2009 privind Codul penal şi a Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, precum şi pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală
  • LEGE nr. 372 din 13 decembrie 2005 (*republicată*) privind performanţa energetică a clădirilor*)
  • LEGE nr. 346 din 11 noiembrie 2009 pentru ratificarea Protocolului, semnat la Bucureşti la 6 aprilie 2009, de amendare a Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Haşemit al Iordaniei privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 2 iulie 1992
  • LEGE nr. 42 din 18 decembrie 1970 pentru aprobarea Decretului nr. 334/1970 privind organizarea şi funcţionarea Departamentului Cultelor
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 22 din 23 martie 2000 pentru modificarea şi completarea Legii locuinţei nr. 114/1996
  • LEGE nr. 233 din 4 decembrie 2000 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2000 pentru modificarea prevederilor Legii nr. 2/1992 privind acordarea de indemnizaţii membrilor Academiei Române
  • LEGE nr. 188 din 1 octombrie 2000 privind executorii judecătoreşti
  • LEGE nr. 160 din 30 mai 2005 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2002 privind modificarea şi completarea unor dispoziţii din Codul penal referitoare la infracţiuni contra demnităţii şi infracţiuni contra autorităţii, precum şi a unor dispoziţii din Codul de procedură penală
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 73 din 26 octombrie 2016 privind unele măsuri pentru sprijinirea persoanelor afectate de distrugerea parţială a blocului situat în municipiul Bistriţa, Str. Arţarilor nr. 20, ca urmare a exploziei produse în data de 19 octombrie 2016
  • LEGE nr. 277 din 23 iunie 2003 privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 28/1998 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 59/1997 cu privire la finanţarea, în sistem descentralizat, în domeniul ştiinţei, tehnologiei şi inovării
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 58 din 20 iunie 2007 pentru modificarea art. 13 din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale
  • LEGE nr. 1 din 9 ianuarie 2003 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 133/2002 pentru modificarea numărului maxim de posturi pe anul 2002 la Ministerul Justiţiei, Ministerul de Interne şi Ministerul Public
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 8 din 25 ianuarie 2017 privind lansarea în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat a Programului de susţinere a internaţionalizării operatorilor economici români, cu finanţare de la bugetul de stat, pentru perioada 2017-2020
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 93 din 18 decembrie 2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară
  • LEGE nr. 128 din 21 iulie 2000 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/1999 pentru modificarea art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/1993 privind Tariful vamal de import al României
  • LEGE nr. 504 din 11 iulie 2002 Legea audiovizualului
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 120 din 25 septembrie 2002 (*republicată*) privind aprobarea Sistemului de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat*)
  • LEGE nr. 363 din 21 decembrie 2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii
  • CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (Legea nr. 135)
  • LEGE-CADRU nr. 284 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice
  • LEGE nr. 188 din 8 decembrie 1999 (*republicată*) privind Statutul funcţionarilor publici*)
  • LEGE nr. 202 din 21 octombrie 2008 pentru modificarea alin. (1) al art. 134 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii
  • LEGE nr. 60 din 23 septembrie 1991 (*republicată*) privind organizarea şi desfăşurarea adunărilor publice*)
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 82 din 10 decembrie 2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală
  • CODUL FISCAL din 22 decembrie 2003 (Legea nr. 571/2003)
  • LEGE nr. 204 din 20 aprilie 2001 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 36/1998 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea
  • LEGE nr. 302 din 28 iunie 2004*) (*republicată*) privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală
  • LEGE nr. 66 din 2 aprilie 1998 pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/1997 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1997
  • LEGE nr. 174 din 18 octombrie 2000 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României, Înaltul Comisariat al Naţiunilor Unite pentru Refugiaţi şi Organizaţia Internaţionala pentru Migraţie, semnat la Bucureşti la 8 septembrie 1999
  • LEGE nr. 663 din 16 decembrie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 120/2002 privind aprobarea Sistemului de susţinere şi promovare a exportului cu finanţare de la bugetul de stat
  • LEGE nr. 200 din 22 mai 2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 91 din 21 iunie 2001 pentru stabilirea coeficienţilor de ierarhizare ai soldelor unor funcţii din structurile Ministerului Apărării Naţionale, ale căror state de organizare intră în vigoare în perioada 1 iunie 2001-31 decembrie 2003 ca urmare a procesului de reorganizare a Armatei României
  • LEGE nr. 178 din 13 mai 2009 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2000 privind organizarea activităţii de expertiză tehnică judiciară şi extrajudiciară
  • LEGE nr. 416 din 18 iulie 2001 privind venitul minim garantat
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 91 din 29 noiembrie 2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2005 privind cinematografia, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul cinematografiei
  • COD DE PROCEDURA PENALĂ
  • LEGE nr. 137 din 29 decembrie 1995*) (*republicată*) privind protecţia mediului
  • LEGE nr. 58 din 1 mai 1934 asupra CAMBIEI şi BILETULUI LA ORDIN
  • LEGE-CADRU nr. 284 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice
  • LEGE nr. 215 din 13 noiembrie 2012 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 130/2010 pentru modificarea Legii farmaciei nr. 266/2008
  • LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*republicată*) privind reforma în domeniul sănătăţii
  • LEGE nr. 41 din 17 iunie 1994*) (*republicată*) privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune
  • LEGE nr. 268 din 28 mai 2001 privind privatizarea societăţilor comerciale ce deţin în administrare terenuri proprietate publică şi privată a statului cu destinaţie agricolă şi înfiinţarea Agenţiei Domeniilor Statului
  • LEGE nr. 263 din 7 iulie 2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2009 privind abrogarea art. II din Legea nr. 305/2008 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii
  • LEGE nr. 449 din 6 decembrie 2006 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 46/2006 pentru modificarea art. 80 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale
  • LEGE nr. 400 din 7 octombrie 2003 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 31 ianuarie 2003, pentru finanţarea Proiectului de dezvoltare forestieră
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 72 din 6 noiembrie 1997 privind regularizarea datoriei fostei Companii Române de Petrol
  • LEGE nr. 31 din 6 mai 1996 privind regimul monopolului de stat
  • LEGE nr. 188 din 8 decembrie 1999 (*republicată*) privind Statutul funcţionarilor publici*)
  • LEGE nr. 263 din 16 iunie 2004 privind asigurarea continuităţii asistenţei medicale primare prin centrele de permanenţă
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 24 din 30 iunie 2015 pentru modificarea Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 13 din 20 mai 2015 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Achiziţii Publice
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 22 din 3 aprilie 2013 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 111 din 10 octombrie 2007 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007, aprobat prin Legea nr. 487/2006
  • LEGE nr. 44 din 1 iulie 1994*) (*republicată*) privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 77 din 1 iunie 1999 privind unele măsuri pentru prevenirea incapacităţii de plată
  • LEGE nr. 161 din 30 iulie 1998 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii ale Legii nr. 53/1991 privind indemnizaţiile şi celelalte drepturi ale senatorilor şi deputaţilor, precum şi salarizarea personalului din aparatul Parlamentului României
  • Contacte

    Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

    0743.087.930

    office@avocatura.com

    Urmărește-ne în social media

    Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC ADVO VALUE SRL.
    Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

    Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2020