Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 94 din 2 noiembrie 2011 privind organizarea şi funcţionarea inspecţiei economico-financiare la operatorii economici
- Act publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 799 din 11 noiembrie 2011 -
Selectați versiunea
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 94 din 2 noiembrie 2011 privind organizarea și funcționarea inspecției economico-financiare**)
EMITENT
  • GUVERNUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 799 din 11 noiembrie 2011





    Notă
    **) Titlul ordonanței de urgență a fost modificat de pct. 1 al art. unic din LEGEA nr. 107 din 4 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 6 iulie 2012.
    Având în vedere condițiile actuale ale economiei, în care întărirea disciplinei economico-financiare și eliminarea tuturor disfuncționalităților și blocajelor reprezintă interes național major,în considerarea faptului că instanța de contencios constituțional a reținut, în considerentele Deciziei nr. 392 din 16 octombrie 2003 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2001 privind întărirea disciplinei economico-financiare și alte dispoziții cu caracter financiar, că statului îi revine obligația principială de a asigura, potrivit prevederilor art. 135 alin. (2) lit. b) din Constituția României, republicată, protejarea intereselor naționale în activitatea economică, financiară și valutară, aceste elemente constituind situații de urgență și extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată,luând în considerare constrângerile bugetare impuse de efectele crizei economice și necesitatea implementării unor măsuri unitare la nivelul unor operatori economici,având în vedere atribuțiile Ministerului Finanțelor Publice privind controlul respectării indicatorilor economico-financiari aprobați prin bugetele de venituri și cheltuieli ale unor operatori economici, prevăzute în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 203/2009, cu modificările și completările ulterioare,luând în considerare atribuțiile Ministerului Finanțelor Publice rezultate din prevederile legilor bugetare anuale privind fundamentarea și justificarea sumelor acordate de la bugetul general consolidat unor operatori economici, indiferent de forma de proprietate,ținând cont de condiționalitățile cuprinse în aranjamentul stand-by încheiat cu Fondul Monetar Internațional,având în vedere obligația Ministerului Finanțelor Publice de a organiza o structură de control cu atribuții privind controlul gestionării fondurilor europene și/ori a fondurilor publice naționale aferente acestora, potrivit dispozițiilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, precum și faptul că Ministerul Finanțelor Publice este singura autoritate competentă să verifice gestionarea fondurilor europene în situația în care există cazuri de incompatibilitate la nivelul structurilor de control organizate în interiorul autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene ori la solicitarea autorității de certificare, când aceasta constată că structurile de control organizate în interiorul autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene nu au investigat în mod corespunzător constatările cu implicații financiare sau cu posibile implicații financiare din rapoartele sale de verificare,întrucât toate aceste aspecte vizează interesul public și constituie situații urgente și extraordinare a căror reglementare nu mai poate fi amânată,în temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență. Capitolul I Dispoziții generale Articolul 1Prevederile prezentei ordonanțe de urgență reglementează inspecția economico-financiară care se efectuează la operatorii economici, astfel cum sunt definiți la art. 3 pct. 5. Articolul 2(1) Ministerul Finanțelor Publice efectuează inspecția economico-financiară la operatorii economici cu privire la:a) măsurile de realizare a veniturilor, de reducere a cheltuielilor și de diminuare a arieratelor;b) respectarea reglementărilor economico-financiare și contabile;c) fundamentarea și justificarea sumelor acordate de la bugetul general consolidat pentru subvenționarea unor produse sau susținerea unor activități;d) obligațiile către bugetul general consolidat, cu excepția celor fiscale, conform competențelor legale.(2) Obiectivele inspecției economico-financiare sunt:a) creșterea responsabilității operatorilor economici în exercitarea activității economico-financiare;b) întărirea disciplinei bugetare și economico-financiare la operatorii economici. Articolul 3În sensul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarea semnificație:1. dispoziție obligatorie - act administrativ financiar cu caracter individual, emis de Ministerul Finanțelor Publice în activitatea de inspecție economico-financiară efectuată de structurile de specialitate din cadrul acestuia;2. control financiar de gestiune - formă a controlului financiar care se exercită în cadrul operatorilor economici privind gestionarea patrimoniului propriu și a bunurilor din patrimoniul public și privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale aflate în administrare, în concesiune ori închiriere;3. creanță bugetară - sume cuvenite bugetului general consolidat, cu excepția celor de natură fiscală;4. inspecție economico-financiară - activitatea de control prin care se verifică modul de implementare a măsurilor de creștere a veniturilor, de reducere a cheltuielilor și de diminuare a arieratelor, respectarea reglementărilor economico-financiare și contabile, precum și fundamentarea și justificarea sumelor acordate de la bugetul general consolidat pentru subvenționarea unor produse sau susținerea unor activități, stabilind erori și deficiențe în activitatea economico-financiară pentru a le remedia și a le evita în viitor, precum și stabilirea obligațiilor către bugetul general consolidat, cu excepția celor fiscale;5. operator economic - denumire generică ce include:a) regiile autonome, înființate de stat sau de o unitate administrativ-teritorială;b) companiile și societățile naționale, precum și societățile comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acționar unic;c) societățile comerciale la care statul sau o unitate administrativ-teritorială deține o participație majoritară;d) societățile comerciale și regiile autonome la care persoanele juridice de la lit. a)-c) dețin direct sau indirect o participație majoritară;e) institutele naționale de cercetare-dezvoltare, altele decât cele care funcționează ca instituții publice;f) alți operatori economici, indiferent de forma de proprietate, pentru fundamentarea și justificarea sumelor acordate de la bugetul general consolidat;Expresia operator economic nu include societăți financiarbancare, societăți de asigurări și Societatea Comercială "Fondul Proprietatea" - S.A.6. sume acordate de la bugetul general consolidat - denumire generică ce include, în principal, subvenții, transferuri, alocații și alte sume asimilate acestora, pentru subvenționarea unor produse sau susținerea unor activități. Articolul 4Conducătorii operatorilor economici prevăzuți la art. 3 pct. 5 lit. a)-e) sunt obligați să asigure organizarea și exercitarea controlului financiar de gestiune privind patrimoniul propriu și bunurile din patrimoniul public și privat al statului sau al unităților administrativ-teritoriale aflate în administrare, în concesiune sau închiriere.--------------Art. 4 a fost modificat de art. 18, Cap. II din ORDONANȚA nr. 17 din 23 august 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 611 din 24 august 2012. Capitolul II Inspecția economico-financiară Articolul 5(1) Inspecția economico-financiară se înființează și se organizează la nivel central în cadrul Ministerului Finanțelor Publice, prin hotărârea Guvernului prevăzută la art. 26 alin. (1), prin preluarea activității și a personalului Direcției generale de control financiar din cadrul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, și se exercită prin structura de specialitate.(2) La nivel teritorial, structurile specializate din cadrul direcțiilor generale ale finanțelor publice teritoriale, care exercită controlul financiar în baza Legii nr. 30/1991 privind organizarea și funcționarea controlului financiar și a Gărzii financiare, cu modificările ulterioare, efectuează inspecția economico-financiară și se află în coordonarea metodologică a structurii de specialitate din cadrul Ministerului Finanțelor Publice. Articolul 5^1(1) Prin excepție de la prevederile art. 1, structurile de inspecție economico-financiară prevăzute la art. 5 reprezintă structurile de control care realizează atribuțiile Ministerului Finanțelor Publice de constatare a neregulilor apărute în utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora și de stabilire a creanțelor bugetare, în condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora, cu modificările și completările ulterioare.(2) Verificările se finalizează prin întocmirea actelor de control prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 , cu modificările și completările ulterioare, și de normele metodologice de aplicare a acesteia.(3) Împotriva actelor de control prevăzute la alin. (2) se poate formula contestație în condițiile prevăzute de Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 66/2011 , cu modificările și completările ulterioare, care se soluționează conform prevederilor acesteia.-------------Art. 5^1 a fost introdus de pct. 2 al art. unic din LEGEA nr. 107 din 4 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 6 iulie 2012. Articolul 6Organele de inspecție economico-financiară au următoarele atribuții:a) verifică operațiunile efectuate de operatorii economici în scopul creșterii veniturilor, reducerii cheltuielilor și diminuării arieratelor, în fundamentarea și execuția bugetului de venituri și cheltuieli;b) verifică exactitatea și realitatea înregistrărilor în evidențele financiar-contabile prevăzute de lege și de actele de constituire a operatorilor economici;c) controlează respectarea indicatorilor economico-financiari aprobați prin bugetele de venituri și cheltuieli de către operatorii economici, precum și respectarea modului de raportare a acestora;d) verifică realitatea informațiilor cuprinse atât în documentația aferentă fundamentării sumelor acordate de la bugetul general consolidat pentru susținerea anumitor activități, cât și în documentele justificative prevăzute de lege pentru acordarea acestora;e) verifică la operatorii economici modul de organizare și exercitare a controlului intern și controlului financiar preventiv;f) verifică modul în care operatorii economici, beneficiari ai finanțărilor rambursabile garantate de stat sau subîmprumutate, constituie și asigură sursele de rambursare și de plată a dobânzilor, comisioanelor și/sau a celorlalte costuri, aferente finanțărilor rambursabile respective;f^1) verifică modul de utilizare a fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora;-------------Lit. f^1) a art. 6 a fost introdusă de pct. 3 al art. unic din LEGEA nr. 107 din 4 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 6 iulie 2012.g) îndeplinește și alte atribuții stabilite, potrivit legii, în sarcina Ministerului Finanțelor Publice. Articolul 7(1) Inspecția economico-financiară se exercită la sediul operatorilor economici sau al organului de inspecție economico-financiară, separat sau combinat, sub următoarele forme:a) controlul ex-ante, care constă în verificarea fundamentării bugetelor de venituri și cheltuieli ale operatorilor economici, a fundamentării sumelor acordate de la bugetul general consolidat pentru susținerea unor activități, precum și în verificările cu privire la constituirea și asigurarea surselor de plată a finanțărilor rambursabile garantate sau subîmprumutate de stat;b) controlul operativ, care constă în verificarea unor activități sau operațiuni economico-financiare desfășurate în cursul exercițiului financiar curent; acesta se poate extinde și asupra altor operațiuni relevante aflate în derulare;c) controlul ex-post (ulterior), care constă în verificarea activității operatorilor economici conform prevederilor prezentei ordonanțe de urgență, aferente exercițiilor financiare încheiate. Controlul financiar ex-post se desfășoară la solicitarea autorităților publice cu atribuții de control asupra modului de formare, de administrare și de întrebuințare a resurselor financiare ale statului și ale sectorului public. În toate cazurile în care se efectuează acțiuni de control financiar ex-post, un exemplar al actului de control întocmit, împreună cu copiile documentelor de valorificare, se transmite autorității care a solicitat verificarea.(2) Inspecția economico-financiară poate aplica următoarele metode de control:a) inspecție economico-financiară generală, care constă în activitatea de verificare a tuturor operațiunilor din cadrul obiectivelor stabilite conform legii pentru întreaga perioadă supusă controlului;b) inspecție economico-financiară parțială, care reprezintă activitatea de verificare a uneia sau a mai multor operațiuni din cadrul obiectivelor stabilite pentru perioada controlată.(3) Inspecția economico-financiară poate aplica următoarele proceduri de control:a) studiul general prealabil, care constă în analiza elementelor esențiale și specifice ale activității ce urmează a se controla, pe baza cărora se identifică obiectivele inspecției;b) analiza financiară, care constă în studiul modului de realizare a obiectivelor, factorii și influențele acestora asupra activității și rezultatelor financiare;c) controlul documentar contabil, care constă în analiza unor operațiuni, procese sau fenomene economice, pe baza documentelor justificative, în scopul stabilirii legalității și realității operațiunilor și activităților economico-financiare;d) controlul prin sondaj, care constă în activitatea de verificare selectivă a documentelor, operațiunilor semnificative și activităților efectuate, în perioada supusă inspecției;e) controlul electronic, care constă în activitatea de verificare a contabilității și a surselor acesteia, prelucrate în mediu electronic, utilizând metode de analiză, evaluare și testare asistate de instrumente informatice specializate.(4) Organul de inspecție economico-financiară efectuează la sediul acestuia control documentar, care constă în: studiul general prealabil, analiza financiară, controlul electronic, analiza fundamentării bugetelor de venituri și cheltuieli, analiza realizării indicatorilor economico-financiari și influențele acestora asupra rezultatelor financiare ale operatorilor economici. Articolul 8(1) În îndeplinirea atribuțiilor ce le revin, organele de inspecție economico-financiară au dreptul:a) să aibă acces neîngrădit la registre, evidențe, documente, alte înscrisuri și să solicite copii certificate după acestea, necesare inspecției economico-financiare;b) să efectueze controale în spații și în orice alte incinte în care se desfășoară activitatea, în prezența reprezentantului legal al operatorului economic sau a unei persoane desemnate de acesta;c) să beneficieze din partea operatorilor economici controlați de spații de lucru adecvate și acces logistic corespunzător, necesare bunei desfășurări a inspecției economico-financiare, în condițiile în care există astfel de facilități;d) să solicite informații și explicații, verbale și/sau în scris, în legătură cu obiectul inspecției economico-financiare de la persoanele prevăzute la art. 18;e) să solicite prezența reprezentantului legal al operatorului economic controlat sau a altei persoane împuternicite la sediul organului de inspecție economico-financiară; odată cu solicitarea, după caz, se vor indica și documentele pe care acesta este obligat să le prezinte;f) să stabilească obligațiile prevăzute de lege în cadrul termenului de prescripție prevăzut la art. 9 în sarcina operatorilor economici supuși inspecției economico-financiare;g) să solicite efectuarea de expertize sau alte tipuri de controale specializate necesare finalizării acțiunii de inspecție economico-financiară. Expertizele fac parte din activitatea de documentare și fundamentare a raportului de inspecție economico-financiară;h) să solicite altor autorități publice furnizarea de informații și documente care au legătură cu operatorul economic supus inspecției economico-financiare;i) să verifice modul de îndeplinire a măsurilor dispuse prin actul administrativ financiar;j) să sesizeze organele de urmărire penală la constatarea unor fapte care ar putea întruni elemente constitutive ale unei infracțiuni, în condițiile prevăzute de legea penală;k) să efectueze acțiuni de documentare, analiză și urmărire a implementării unor reglementări la operatorii economici.(2) Organele de inspecție economico-financiară sunt îndreptățite să constate, în limitele atribuțiilor și competențelor ce le revin, relevanța stărilor de fapt financiare și să adopte soluția admisă de lege, întemeiată pe constatări complete asupra tuturor împrejurărilor edificatoare în cauză. Articolul 9(1) Dreptul organului de inspecție economico-financiară de a stabili obligații în sarcina operatorilor economici se prescrie în termen de 5 ani de la încheierea exercițiului financiar, cu excepția cazului în care legea dispune altfel.(2) Termenul de prescripție a dreptului prevăzut la alin. (1) începe să curgă de la data de 1 ianuarie a anului următor exercițiului financiar încheiat.(3) Dreptul de a stabili obligații, după caz, în sarcina operatorilor economici controlați se prescrie în termen de 10 ani în cazul în care acestea rezultă din săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală.(4) Termenul prevăzut la alin. (3) curge de la data săvârșirii faptei ce constituie infracțiune sancționată ca atare printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Articolul 10(1) Termenele prevăzute la art. 9 se întrerup și se suspendă în cazurile și în condițiile stabilite de lege pentru întreruperea și suspendarea termenului de prescripție a dreptului la acțiune potrivit dreptului civil sau penal, după caz.(2) Termenul de prescripție a dreptului de a stabili obligațiile prevăzute de lege în sarcina operatorilor economici controlați se suspendă pe perioada cuprinsă între momentul începerii inspecției economico-financiare și momentul emiterii dispoziției obligatorii. Articolul 11(1) Inspecția economico-financiară se efectuează în cadrul termenului de prescripție a dreptului de a stabili obligații în sarcina operatorilor economici.(2) Perioada supusă inspecției economico-financiare începe de la sfârșitul perioadei precedentei verificări de aceeași natură și cu aceleași obiective, în condițiile alin. (1). În situația în care operatorul economic a fost supus unei verificări de către Curtea de Conturi, obiectivele avute în vedere de auditorul public extern nu mai pot fi supuse inspecției economico-financiare.(3) În situația în care se constată abateri de la legalitate, care provin din exercițiile financiare anterioare celor verificate și care nu au făcut obiectul unui control anterior, perioada supusă inspecției economico-financiare se poate extinde și asupra acestora, în condițiile alin. (1).(4) Verificarea solicitărilor de la autorități publice adresate Ministerului Finanțelor Publice se efectuează, potrivit competențelor legale, dacă acestea nu au făcut obiectul unor controale anterioare. Capitolul III Realizarea inspecției economico-financiare Articolul 12Competența de exercitare a inspecției economico-financiare, soluționarea conflictului de competență și delegarea competenței se stabilesc prin ordin al ministrului finanțelor publice, pentru structurile aparținând Ministerului Finanțelor Publice. Articolul 13Selectarea operatorilor economici care urmează a fi supuși inspecției economico-financiare este efectuată de către organul de inspecție economico-financiară competent, pe baza criteriilor de selecție care vor fi stabilite prin norme metodologice. Articolul 14(1) Înaintea desfășurării inspecției economico-financiare, organul de inspecție economico-financiară are obligația să înștiințeze operatorul economic în legătură cu acțiunea care urmează să se desfășoare, prin transmiterea unui aviz de inspecție economico-financiară.(2) După primirea avizului de inspecție economico-financiară, operatorul economic poate solicita, o singură dată, pentru motive justificate, amânarea datei de începere a inspecției economico-financiare. Amânarea se aprobă sau se respinge de către organul de inspecție economico-financiară prin decizie. În cazul în care organul de inspecție economico-financiară a admis cererea de amânare a inspecției economico-financiare, acesta comunică operatorului economic data la care a fost reprogramată inspecția economico-financiară.(3) Avizul de inspecție economico-financiară cuprinde:a) temeiul juridic al inspecției economico-financiare;b) data de începere a inspecției economico-financiare;c) obiectivele inspecției economico-financiare și perioadele ce urmează a fi supuse inspecției economico-financiare;d) posibilitatea de a solicita amânarea datei de începere a inspecției economico-financiare.(4) Avizul de inspecție economico-financiară se comunică operatorului economic, în scris, înainte de începerea inspecției economico-financiare, astfel:a) cu 30 de zile înainte, pentru operatorii economici care au calitatea de mari contribuabili, conform Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare;b) cu 15 zile înainte, pentru ceilalți operatori economici.(5) Avizul de inspecție economico-financiară se comunică la începerea inspecției economico-financiare în următoarele situații:a) în cazul efectuării unei inspecții economico-financiare la un operator economic aflat în procedura de insolvență;b) în cazul în care, ca urmare a unui control documentar, se impune începerea imediată a inspecției economico-financiare;c) pentru extinderea inspecției economico-financiare la alte obiective și perioade decât cele cuprinse în avizul de inspecție economico-financiară.(6) Emiterea avizului de inspecție economico-financiară nu este necesară:a) în cazul controlului documentar;b) în cazul unor acțiuni îndeplinite ca urmare a solicitării unor autorități, potrivit legii;c) în cazul refacerii inspecției economico-financiare ca urmare a unei decizii de soluționare a plângerii prealabile;d) pentru soluționarea unor cereri ale operatorului economic;e) în cazul unor acțiuni de documentare, analiză și urmărire a implementării unor reglementări legale.(7) Operatorul economic poate renunța la beneficiul perioadei de comunicare a avizului de inspecție economico-financiară prevăzut la alin. (4).(8) Data începerii inspecției economico-financiare este data menționată în registrul unic de control.(9) Dacă inspecția economico-financiară nu începe la 15 zile de la data prevăzută în aviz, operatorul economic va fi înștiințat, în scris, asupra noii date de începere a inspecției economico-financiare. Articolul 15(1) Inspecția economico-financiară se desfășoară, de regulă, în spațiile de lucru ale operatorilor economici controlați.(2) Dacă nu există un spațiu de lucru adecvat pentru derularea inspecției economico-financiare, atunci aceasta se va putea desfășura la sediul organului de inspecție economico-financiară sau în orice alt loc stabilit de comun acord cu operatorul economic.(3) Inspecția economico-financiară se desfășoară, de regulă, în timpul programului de lucru al operatorului economic. Inspecția economico-financiară se poate desfășura și în afara programului de lucru al operatorului economic, cu acordul scris al acestuia și cu aprobarea conducătorului organului de inspecție economico-financiară. Articolul 16(1) Durata efectuării inspecției economico-financiare este stabilită de organele de inspecție în funcție de obiectivele stabilite și nu poate fi mai mare de 3 luni.(2) În cazul operatorilor economici care au calitatea de mari contribuabili, conform Ordonanței Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și al celor care au sedii secundare, durata inspecției economico-financiare nu poate fi mai mare de 6 luni.(3) Acțiunea de inspecție economico-financiară poate fi suspendată ori de câte ori sunt motive justificate pentru aceasta. Condițiile și modalitățile de suspendare se stabilesc prin ordin al ministrului finanțelor publice.(4) La calculul duratei inspecției economico-financiare nu sunt incluse perioadele în care acțiunea de inspecție economico-financiară este suspendată.(5) Prin excepție de la prevederile alin. (1) și (2), ministrul finanțelor publice poate dispune efectuarea de misiuni de inspecție economico-financiară pe perioada derulării programelor de interes național și strategic stabilite prin acte normative la operatorii economici reprezentativi în domeniul vizat. Articolul 17(1) Inspecția economico-financiară va avea în vedere examinarea tuturor stărilor de fapt și raporturile juridice care sunt relevante pentru realizarea obiectivelor inspecției economico-financiare.(2) Inspecția economico-financiară va fi efectuată în așa fel încât să afecteze cât mai puțin activitatea curentă a operatorului economic și să utilizeze eficient timpul destinat inspecției economico-financiare.(3) Inspecția economico-financiară se efectuează o singură dată pentru fiecare exercițiu financiar, pentru obiectivele prevăzute la art. 6 lit. b). Prin excepție, Ministerul Finanțelor Publice poate decide reverificarea unei anumite perioade dacă, de la data încheierii inspecției economico-financiare și până la data împlinirii termenului de prescripție, apar date suplimentare, necunoscute la data efectuării verificărilor, care influențează rezultatele inspecției economico-financiare.(4) Activitatea de inspecție economico-financiară se organizează și se desfășoară în baza unor programe anuale, trimestriale și lunare aprobate în condițiile stabilite prin ordin al ministrului finanțelor publice, care vor fi corelate în prealabil cu programul de activitate al Curții de Conturi.(5) La începerea inspecției economico-financiare, organul de inspecție economico-financiară este obligat să prezinte operatorului economic legitimația de inspecție și ordinul de serviciu semnat de conducătorul organului de inspecției economico-financiară. Începerea inspecției economico-financiare trebuie consemnată în registrul unic de control.(6) La finalizarea inspecției economico-financiare operatorul economic este obligat să dea o declarație scrisă, pe propria răspundere, din care să rezulte că au fost puse la dispoziție toate documentele și informațiile solicitate pentru inspecția economico-financiară. În declarație se va menționa și faptul că au fost restituite toate documentele solicitate și puse la dispoziție de operatorul economic. Articolul 18(1) Operatorul economic are obligația să coopereze cu organele de inspecție economico-financiară în vederea determinării stării de fapt financiare, prin prezentarea faptelor cunoscute de către acesta, în întregime, conform realității, și prin indicarea mijloacelor doveditoare care îi sunt cunoscute.(2) La începerea inspecției economico-financiare operatorul economic va fi informat că poate numi persoane care să dea informații. Dacă informațiile operatorului economic sau cele ale persoanei numite de acesta sunt insuficiente, organul de inspecție economico-financiară se poate adresa și altor persoane pentru obținerea de informații.(3) Pe toată durata desfășurării inspecției economico-financiare operatorii economici supuși acesteia au dreptul de a beneficia de asistență de specialitate sau juridică. Articolul 19(1) Operatorul economic va fi informat pe parcursul desfășurării inspecției economico-financiare asupra constatărilor rezultate din inspecția economico-financiară.(2) Organul de inspecție economico-financiară prezintă operatorului economic proiectul raportului de inspecție economico-financiară, care conține constatările și consecințele lor, acordându-i acestuia posibilitatea de a-și exprima punctul de vedere în scris, cu excepția cazului în care operatorul economic renunță la acest drept.(3) Data, ora și locul prezentării concluziilor vor fi comunicate operatorului economic în timp util.(4) Operatorul economic are dreptul să își prezinte, în scris, punctul de vedere cu privire la constatările inspecției economico-financiare, în termen de 3 zile lucrătoare de la data primirii proiectului raportului de inspecție economico-financiară. După analizarea punctului de vedere prezentat de operatorul economic, organul de inspecție economico-financiară va proceda la definitivarea raportului de inspecție economico-financiară. Articolul 20(1) Organele de inspecție economico-financiară vor sesiza organele de urmărire penală în legătură cu constatările efectuate cu ocazia inspecției economico-financiare care ar putea întruni elemente constitutive ale unei infracțiuni, în condițiile prevăzute de legea penală.(2) În situațiile prevăzute la alin. (1) organele de inspecție economico-financiară au obligația de a întocmi proces-verbal, semnat de organul de inspecție economico-financiară și de către operatorul economic supus inspecției economico-financiare, cu sau fără explicații ori obiecții din partea operatorului economic. În cazul în care cel supus inspecției economico-financiare refuză să semneze procesul-verbal, organul de inspecție economico-financiară va consemna acest lucru în procesul-verbal. În toate cazurile procesul-verbal va fi comunicat operatorului economic. Articolul 21(1) Rezultatul inspecției economico-financiare se consemnează, în scris, într-un raport de inspecție economico-financiară în care se prezintă constatările inspecției economico-financiare din punct de vedere faptic și legal.(2) Raportul de inspecție economico-financiară se întocmește la finalizarea inspecției economico-financiare și cuprinde toate constatările în legătură cu perioadele și obiectivele verificate. În cazul în care operatorul economic și-a exercitat dreptul prevăzut la art. 19 alin. (4), raportul de inspecție economico-financiară cuprinde și opinia organului de inspecție economico-financiară, motivată în drept și în fapt, cu privire la acest punct de vedere.(3) În baza constatărilor din rapoartele de inspecție economico-financiară se dispun măsuri prin dispoziție obligatorie emisă de organul de inspecție economico-financiară competent.(4) Dispoziția obligatorie se comunică operatorilor economici controlați în termen de 10 zile de la data înregistrării raportului de inspecție economico-financiară la organul de inspecție economico-financiară.(5) Măsurile dispuse prin dispoziția obligatorie pentru plata obligațiilor datorate, înlăturarea, corectarea, prevenirea neregulilor constatate în activitatea operatorilor economici controlați, recuperarea pagubelor produse și pentru suspendarea aplicării măsurilor care contravin reglementărilor financiar-contabile sunt obligatorii de la data comunicării acesteia. Articolul 22(1) Sumele cuvenite bugetului general consolidat, stabilite prin rapoartele de inspecție economico-financiară și înscrise în dispoziția obligatorie, constituie creanțe bugetare. Dispoziția obligatorie constituie titlu de creanță.(2) Pentru creanțele bugetare prevăzute la alin. (1) se datorează accesorii calculate conform dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de la data încasării acestora de către operatorul economic verificat sau de la termenele scadente ale obligațiilor de plată.(3) Creanțelor bugetare și accesoriilor aferente, stabilite de organele de inspecție economico-financiară competente, li se aplică reglementările legale în vigoare referitoare la colectarea creanțelor fiscale. Articolul 23(1) Împotriva dispoziției obligatorii se poate formula plângere prealabilă în temeiul Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.(2) Soluționarea plângerilor prealabile formulate împotriva dispoziției obligatorii se face de către Ministerul Finanțelor Publice.(2) Soluționarea plângerilor prealabile formulate împotriva dispoziției obligatorii se face de către Ministerul Finanțelor Publice. Ministrul finanțelor publice, prin ordin, poate stabili și în sarcina direcțiilor generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București competența de soluționare a plângerilor prealabile formulate împotriva dispozițiilor obligatorii emise de structurile prevăzute la art. 5 alin. (2), după caz.-------------Alin. (2) a al art. 23 a fost modificat de pct. 4 al art. unic din LEGEA nr. 107 din 4 iulie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 457 din 6 iulie 2012.(3) Plângerea prealabilă nu suspendă executarea dispoziției obligatorii. Articolul 24(1) La solicitarea organelor de inspecție economico-financiară, conducerea și personalul operatorilor economici controlați au, potrivit legii, obligația:a) să transmită actele, documentele și înscrisurile solicitate la termenele și în structura stabilită;b) să permită accesul neîngrădit în sediul operatorului economic, precum și în spațiile și orice alte incinte în care se desfășoară activitatea economică;c) să asigure spații de lucru adecvate și acces logistic corespunzător, în condițiile în care dețin astfel de facilități;d) să furnizeze informații și explicații verbale și/sau în scris, după caz, în legătură cu obiectul inspecției economico-financiare;e) să asigure sprijinul și condițiile necesare bunei desfășurări a inspecției economico-financiare și pentru clarificarea constatărilor;f) să se conformeze, în termenele stabilite, măsurilor dispuse prin actul administrativ financiar.(2) La solicitarea organelor de inspecție economico-financiară, conducătorii operatorilor economici controlați au obligația să prezinte fundamentări, analize, situații, raportări și orice alte informații cu privire la indicatorii economico-financiari din bugetele de venituri și cheltuieli.(3) Directorul economic, contabilul-șef, persoanele cu atribuții în exercitarea controlului managerial al operatorului economic sunt obligate să informeze, în scris, Ministerul Finanțelor Publice în legătură cu efectuarea pe propria răspundere a conducătorului operatorului economic a unor operațiuni care nu îndeplinesc condițiile de legalitate, precum și în legătură cu cele constatate prin rapoarte anuale de control intern managerial.(4) Conducătorii operatorilor economici au obligația să furnizeze informațiile solicitate de organele de inspecție economico-financiară pentru efectuarea acțiunilor de documentare, analiză și urmărire a implementării unor reglementări. Capitolul IV Contravenții și sancțiuni Articolul 25(1) Constituie contravenție nerespectarea de către operatorii economici controlați a prevederilor art. 4 și 24.(2) Contravenția prevăzută la alin. (1) se sancționează cu amendă astfel:a) de la 30.000 lei la 40.000 lei, nerespectarea prevederilor art. 24 alin. (1) lit. b) și f);b) de la 20.000 lei la 30.000 lei, nerespectarea prevederilor art. 4, art. 24 alin. (1) lit. d) și e) și alin. (3);c) de la 10.000 lei la 20.000 lei, nerespectarea prevederilor art. 24 alin. (1) lit. a) și alin. (4);d) de la 5.000 lei la 10.000 lei, nerespectarea prevederilor art. 24 alin. (1) lit. c) și alin. (2).(3) Amenzile contravenționale prevăzute la alin. (2) se aplică operatorilor economici controlați sau persoanelor fizice responsabile, după caz.(4) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către organele de inspecție economico-financiare.(5) Sumele încasate din amenzile aplicate în condițiile prezentei ordonanțe de urgență se fac venituri la bugetul de stat.(6) Limitele amenzilor contravenționale prevăzute în prezenta ordonanță de urgență se actualizează prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Finanțelor Publice.(7) Contravențiilor prevăzute la alin. (1) le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare. Capitolul V Dispoziții tranzitorii și finale Articolul 26(1) Ministerul Finanțelor Publice elaborează norme metodologice privind înființarea, organizarea, funcționarea și structura organizatorică a inspecției economico-financiare, aprobate prin hotărâre a Guvernului, în termen de 15 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei ordonanțe de urgență.(2) Modul de organizare și exercitare a controlului financiar de gestiune la nivelul operatorilor economici se stabilește prin hotărâre a Guvernului, în termen de 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei ordonanțe de urgență. Articolul 27Termenele în curs la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se calculează conform normelor legale în vigoare la data când au început să curgă. Articolul 28(1) Controalele financiare nefinalizate până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se vor continua potrivit Legii nr. 30/1991, cu modificările ulterioare, Ordinului ministrului finanțelor publice nr. 889/2005 privind aprobarea Normelor metodologice pentru aparatul de control financiar al statului din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, cu modificările ulterioare, și procedurilor în vigoare la data începerii acestora.(2) Plângerile prealabile depuse după data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență împotriva proceselor-verbale de control financiar se soluționează potrivit Normelor metodologice privind soluționarea plângerilor prealabile formulate împotriva proceselor-verbale de control financiar încheiate în baza Legii nr. 30/1991 privind organizarea și funcționarea controlului financiar și a Gărzii Financiare, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 2.160/2010. Articolul 29Normele metodologice pentru aparatul de control financiar al statului din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 889/2005, cu modificările ulterioare, rămân aplicabile până la data aprobării normelor metodologice de aplicare a prezentei ordonanțe de urgență, în măsura în care nu contravin prevederilor acesteia. Articolul 30Dispozițiile prezentei ordonanțe de urgență se completează cu prevederile Codului de procedură civilă, precum și cu orice alte dispoziții legale. Articolul 31Dispozițiile art. 25 intră în vigoare în termen de 10 zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a prezentei ordonanțe de urgență. Articolul 32La articolul 29 alineatul (1) din Ordonanța Guvernului nr. 119/1999 privind controlul intern și controlul financiar preventiv, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 799 din 12 noiembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare, după litera b) se introduce o nouă literă, litera c), cu următorul cuprins:c) persoanele cu atribuții de inspecție economico-financiară din cadrul Ministerului Finanțelor Publice, pentru contravențiile prevăzute la art. 27, cu excepția celor de la lit. d), e) și j). Articolul 33Prevederile art. 29 alin. (1) lit. c) din Ordonanța Guvernului nr. 119/1999, republicată, cu modificările și completările ulterioare, astfel cum a fost completată prin prezenta ordonanță de urgență, se aplică numai operatorilor economici definiți la art. 3 pct. 5. Articolul 34La data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență se abrogă Legea nr. 30/1991 privind organizarea și funcționarea controlului financiar și a Gărzii financiare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 64 din 27 martie 1991, cu modificările ulterioare.
    PRIM-MINISTRU
    EMIL BOC
    Contrasemnează:
    Ministrul finanțelor publice,
    Gheorghe Ialomițianu
    Ministrul administrației și internelor,
    Constantin-Traian Igaș
    București, 2 noiembrie 2011.Nr. 94.----

    Noutăți

  • LEGE nr. 151 din 9 mai 2006 privind ratificarea Contractului de finanţare dintre România, reprezentată de Ministerul Finanţelor Publice, Banca Europeană de Investiţii şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România - S.A., semnat la Bucureşti la 22 decembrie 2005 şi la Luxemburg la 27 decembrie 2005, pentru finanţarea Proiectului privind construcţia autostrăzii Cernavodă-Constanţa
  • LEGE nr. 67 din 1 aprilie 2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2013 privind reorganizarea reţelei sanitare proprii a Ministerului Transporturilor şi pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii
  • LEGE nr. 363 din 13 decembrie 2005 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul protecţiei consumatorilor în vederea respectării angajamentelor asumate de România pentru aderarea la Uniunea Europeană
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 189 din 12 decembrie 2002 privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţionala
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 40 din 23 septembrie 2015 privind gestionarea financiară a fondurilor europene pentru perioada de programare 2014-2020
  • LEGE nr. 678 din 21 noiembrie 2001 privind prevenirea şi combaterea traficului de persoane
  • LEGE nr. 185 din 26 mai 2009 privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/2008 pentru modificarea şi completarea Legii învăţământului nr. 84/1995
  • LEGE nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice
  • LEGE nr. 301 din 15 noiembrie 2013 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 61/2013 pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale
  • LEGE nr. 489 din 28 decembrie 2006 (*republicată*) privind libertatea religioasă şi regimul general al cultelor*)
  • LEGE nr. 5 din 19 iunie 1952 (*republicată*) pentru organizarea judecătorească
  • CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865
  • LEGE nr. 341 din 29 noiembrie 2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2005 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2004 privind finalizarea investiţiei "Turnătoria de tuburi de presiune din fontă ductilă" pe platforma Sidermet Călan şi stabilirea unor măsuri pentru finalizarea proiectului Donasid Călăraşi
  • LEGE nr. 123 din 10 iulie 2012 energiei electrice şi a gazelor naturale
  • ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 195 din 9 decembrie 1999 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/1999 privind finalizarea procesului de restructurare a Băncii Române de Comerţ Exterior - Bancorex - S.A. şi fuziunea prin absorbire a acestei bănci cu Banca Comercială Română - S.A.
  • LEGE nr. 184 din 12 aprilie 2001 (*republicată*) privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect
  • LEGE nr. 263 din 22 mai 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 24/2001 privind modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 69/2000 pentru asigurarea finanţării acţiunilor legate de aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, şi a Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, şi ale Legii nr. 169/1997
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 85 din 4 septembrie 2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin
  • LEGE nr. 195 din 7 noiembrie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 122/2010 privind stabilirea sancţiunilor aplicabile pentru încălcarea prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.272/2008 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi a amestecurilor, de modificare şi de abrogare a directivelor 67/548/CEE şi 1999/45/CE, precum şi de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006
  • LEGE nr. 715 din 7 septembrie 1946 privind stabilirea despăgubirilor cuvenite populaţiei evacuate din Dobrogea de Sud, în urma tratatului Româno-Bulgar din 7 Septemvrie 1940 (Decretul Nr. 2.723 din 4 Septemvrie 1946)
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii
  • LEGE nr. 287 din 27 iunie 2003 pentru aderarea României la articolul 1, în forma modificată, adoptat la Geneva la 21 decembrie 2001, la Protocolul privind interzicerea sau limitarea folosirii minelor, armelor-capcana şi altor dispozitive, în forma modificată, adoptat la Geneva la 3 mai 1996 (Protocolul II modificat la 3 mai 1996), şi la Protocolul adiţional privind armele laser care pot provoca orbirea (Protocolul IV), adoptat la Viena la 13 octombrie 1995, ale Convenţiei privind interzicerea sau limitarea folosirii anumitor categorii de arme clasice care ar putea fi considerate ca producând efecte traumatice excesive sau care ar lovi fără discriminare, adoptată la Geneva la 10 octombrie 1980
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 64 din 21 mai 2008 privind preluarea de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului a unor creanţe comerciale restante aflate în administrarea unităţilor teritoriale subordonate Administraţiei Naţionale a Rezervelor de Stat
  • LEGE nr. 134 din 1 iulie 2010 (*republicată*) privind Codul de procedură civilă*)
  • LEGE nr. 92 din 10 mai 2000 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 97/1999 pentru modificarea Legii nr. 8/1994 privind constituirea şi utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea şi modernizarea punctelor de control pentru trecerea frontierei, precum şi a celorlalte unităţi vamale
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 94 din 16 octombrie 2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 136/1995 privind asigurările şi reasigurările în România
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 22 din 24 martie 2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal
  • LEGE nr. 209 din 25 iulie 2018 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii - IMM INVEST ROMÂNIA
  • LEGE nr. 41 din 19 martie 2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2005 pentru modificarea Legii nr. 301/2004 - Codul penal şi a Legii nr. 294/2004 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal
  • LEGE nr. 251 din 16 iunie 2004 privind unele măsuri referitoare la bunurile primite cu titlu gratuit cu prilejul unor acţiuni de protocol în exercitarea mandatului sau a funcţiei
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 80 din 8 septembrie 2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar
  • LEGE nr. 114 din 18 noiembrie 1992 referitoare la unele ordonanţe ale Guvernului, emise în baza Legii nr. 81/1992 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi autorizarea contractării şi garantării unor credite externe
  • LEGE nr. 248 din 20 iulie 2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate
  • LEGE nr. 117 din 3 iulie 1997 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind protecţia reciprocă a schimbului de informaţii militare secrete de stat, semnat la Debretin la 17 februarie 1997
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 94 din 29 iunie 2000 (*republicată*) privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România*)
  • LEGE nr. 173 din 12 iunie 2007 pentru completarea art. 53 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 19 din 22 februarie 2006 privind utilizarea plajei Mării Negre şi controlul activităţilor desfăşurate pe plajă
  • LEGE nr. 301 din 10 decembrie 2018 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2018 privind unele măsuri de asigurare a personalului necesar pregătirii şi exercitării de către România a Preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene în primul semestru al anului 2019
  • LEGE nr. 57 din 13 martie 2007 privind ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind prevenirea şi combaterea extinderii gripei aviare, semnat la Bucureşti la 5 octombrie 2006, şi privind modificarea alin. (1) al art. 2 din Legea nr. 170/2005 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare privind finanţarea Proiectului pentru modernizarea sistemului de informare şi cunoaştere în agricultura, semnat la Bucureşti la 28 ianuarie 2005
  • LEGE nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente
  • LEGE nr. 7 din 13 martie 1996 (*republicată*) cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996*)
  • LEGE nr. 84 din 24 iunie 2014 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte, precum şi pentru aprobarea plăţii cotizaţiei anuale în vederea participării Consiliului Concurenţei la activităţile Comitetului de Concurenţă al OCDE şi pentru aprobarea plăţii unei contribuţii financiare de către Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării la organismele internaţionale
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 25 din 18 aprilie 2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului
  • LEGE nr. 167 din 22 iulie 2016 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Bucureşti la 5 iunie 2015 şi la Chişinău la 21 iulie 2015
  • LEGE nr. 78 din 8 mai 2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie
  • LEGE nr. 110 din 26 martie 2001 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 33/2000 pentru ratificarea Acordului dintre Ministerul Educaţiei Naţionale şi Agenţia Naţionala pentru Ştiinţa, Tehnologie şi Inovare din România şi Organizaţia Naţiunilor Unite pentru Educaţie, Ştiinţa şi Cultura privind înfiinţarea Centrului Internaţional de Biodinamica, semnat la Paris la 30 octombrie 1999
  • COD PENTRU CONSTRUCŢIA NAVELOR SPECIALE din 17 iunie 1983 Codul internaţional pentru construcţia şi echipamentul navelor pentru transportul în vrac al gazelor lichefiate (Codul IGC), adoptat de Organizaţia Maritima Internaţionala prin Rezoluţia MSC.5(48) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 17 iunie 1983, astfel cum a fost modificat prin amendamentele adoptate prin Rezoluţia MSC.30(61) a Comitetului Securităţii Maritime la Londra la 11 decembrie 1992*)
  • LEGE nr. 16 din 10 ianuarie 2002 privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 171/2000 pentru modificarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 171 din 4 noiembrie 1999 pentru alocarea în anul 1999 a unor fonduri Ministerului Culturii, Secretariatului General al Guvernului, Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerului Sănătăţii, Agenţiei Naţionale pentru Ştiinţa, Tehnologie şi Inovare, precum şi Ministerului Tineretului şi Sportului pentru Comitetul Olimpic Român
  • LEGE nr. 51 din 8 martie 2006 serviciilor comunitare de utilităţi publice
  • LEGE nr. 258 din 30 decembrie 1998 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 53/1997 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1996 privind executarea creanţelor bugetare, aprobată şi modificată prin Legea nr. 108/1996
  • LEGE nr. 146 din 24 iulie 1997 privind taxele judiciare de timbru
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 48 din 12 iunie 2003 privind unele măsuri în vederea întăririi disciplinei financiare şi a creşterii eficienţei utilizării fondurilor în sistemul sanitar, precum şi modificarea unor acte normative
  • LEGE nr. 432 din 27 noiembrie 2006 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 189/2005 pentru stabilirea unor măsuri privind vehiculele rutiere înmatriculate
  • ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 17 din 18 septembrie 1998 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/1996 privind acordarea licenţelor de instalare şi operare a reţelelor GSM şi stabilirea taxei de licenţă
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 8 din 18 februarie 2009 privind acordarea tichetelor de vacanţă
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 26 din 31 martie 2005 privind abrogarea dispoziţiilor legale referitoare la acordarea înlesnirilor la plata obligaţiilor bugetare restante
  • LEGE nr. 238 din 23 aprilie 2002 privind înfiinţarea Universităţii Creştine "Dimitrie Cantemir" din Bucureşti
  • LEGE nr. 57 din 28 decembrie 1972 pentru aprobarea Decretului nr. 316/1972 cu privire la majorarea pensiilor militare de stat
  • LEGE nr. 393 din 30 octombrie 2006 privind acordarea de compensaţii cetăţenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea fostului Regat al Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, în urma aplicării Protocolului privitor la câteva insule de pe Dunăre şi la un schimb de comune între România şi Iugoslavia, încheiat la Belgrad la 24 noiembrie 1923, şi a Convenţiei dintre România şi Regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor, relativă la regimul proprietăţilor situate în zona de frontieră, semnată la Belgrad la 5 iulie 1924
  • Contacte

    Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

    0743.087.930

    office@avocatura.com

    Urmărește-ne în social media

    Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC ADVO VALUE SRL.
    Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

    Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2021