Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică
ORDONANŢA DE URGENTA nr. 115 din 19 septembrie 2002 pentru ratificarea amendamentelor la Aranjamentul stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, convenit prin Scrisoarea părţii române din 17 octombrie 2001 şi Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internaţional din 31 octombrie 2001, precum şi pentru ratificarea Memorandumului suplimentar de politici economice şi financiare şi a Memorandumului tehnic de înţelegere, convenite prin Scrisoarea părţii române din 12 august 2002 şi Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internaţional din 28 august 2002
- Act publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 729 din 7 octombrie 2002 -
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 115 din 19 septembrie 2002pentru ratificarea amendamentelor la Aranjamentul stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, convenit prin Scrisoarea părţii române din 17 octombrie 2001 şi Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internaţional din 31 octombrie 2001, precum şi pentru ratificarea Memorandumului suplimentar de politici economice şi financiare şi a Memorandumului tehnic de înţelegere, convenite prin Scrisoarea părţii române din 12 august 2002 şi Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internaţional din 28 august 2002 Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 729 din 7 octombrie 2002

În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constituţia României,Guvernul României adopta prezenta ordonanţă de urgenţă. Articolul 1 (1) Se ratifica amendamentele la Aranjamentul stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, convenit prin Scrisoarea părţii române din 17 octombrie 2001 şi Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internaţional din 31 octombrie 2001, precum şi Memorandumul suplimentar de politici economice şi financiare şi Memorandumul tehnic de înţelegere, convenite prin Scrisoarea părţii române din 12 august 2002 şi Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internaţional din 28 august 2002. (2) Scrisoarea părţii române din 12 august 2002, cu anexele acesteia, precum şi Decizia Consiliului Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internaţional din 28 august 2002 sunt prezentate în anexele nr. 1 şi 2 care fac parte integrantă din prezenta ordonanţă de urgenţă. Articolul 2Echivalentul în lei al sumei rămase de 248 milioane DST se acoperă de Banca Naţionala a României şi se virează, pe măsura primirii transelor de credit, în contul Fondului Monetar Internaţional, deschis la Banca Naţionala a României. Articolul 3Rambursarea creditului prevăzut la art. 2, plata dobânzilor şi a comisioanelor aferente, precum şi diferenţele în lei rezultate din regularizări se suporta de Banca Naţionala a României.PRIM-MINISTRUADRIAN NĂSTASEContrasemnează:---------------Ministrul finanţelor publice,Mihai Nicolae TănăsescuMinistrul afacerilor externe,Mircea GeoanaBucureşti, 19 septembrie 2002.Nr. 115. Anexa 112 august 2002Domnului Horst KohlerDirector generalFondul Monetar InternaţionalWashington DC, 20431Stimate domnule Kohler,De la aprobarea aranjamentului stand-by de către Consiliul Directorilor Executivi al FMI, la 31 octombrie 2001, evoluţiile macroeconomice au fost în conformitate cu programul. După o creştere puternica a PIB de 5,3% în 2001, ne asteptam la o performanta doar moderat mai scăzută în 2002, datorită unei contribuţii mai mici a sectorului agriculturii. Am redus inflatia la 31% la sfârşitul anului 2001 şi la 24% în iunie 2002, în deplina concordanta cu ţinta noastră de 22% pentru sfârşitul anului 2002. Deficitul contului curent a fost limitat sub 6% din PIB în 2001 şi ne asteptam sa scada la 5% din PIB în 2002. Creşterea rezervelor externe a fost în mod semnificativ mai puternica decât s-a prevăzut prin program. Doua agenţii de rating importante au îmbunătăţit, de doua ori pe parcursul ultimelor 12 luni, calificativele aferente riscului suveran al României.Memorandumul suplimentar de politici economice şi financiare (MSPEF) anexat cuprinde înţelegerile la care s-a ajuns cu personalul Fondului în contextul discuţiilor pentru finalizarea primei şi a celei de-a doua analize. În mod specific, MSPEF prevede acţiunile corective necesare pentru a soluţiona nerespectarea a trei criterii de performanţă cantitativă şi a trei criterii de performanţă structurală, pentru care solicitam derogări. În vederea asigurării unor condiţii optime pentru privatizarea BCR, cea mai mare banca de stat, solicitam, de asemenea, modificarea criteriului de performanţă structurală prin amânarea datei de finalizare de la sfârşitul lunii decembrie 2002 la sfârşitul lunii februarie 2003.Pe baza măsurilor corective specificate în MSPEF, cea mai mare parte dintre acestea fiind deja implementate, solicitam finalizarea primei şi a celei de-a doua analize din cadrul aranjamentului. De asemenea, solicitam ca aranjamentul să fie rescadenţat, iar cea de-a patra cumpărare să fie proporţional redistribuita la nivelul cumpărărilor rămase în cadrul aranjamentului.Ramanem angajaţi în îndeplinirea tuturor angajamentelor noastre asumate prin program. Consideram ca politicile şi măsurile descrise în memorandumul anexat*) sunt suficiente pentru îndeplinirea obiectivelor programului, dar suntem pregatiti sa adoptam măsuri suplimentare şi sa urmarim încheierea de noi înţelegeri cu FMI, dacă acestea sunt necesare pentru respectarea programului. Guvernul României va rămâne în consultări strânse cu FMI, conform politicilor FMI cu privire la astfel de consultări, şi va furniza FMI toate informaţiile solicitate pentru evaluarea implementării programului.Cu stima,
     
  Mihai Nicolae Tănăsescu,Mugur Constantin Isărescu,
  ministrul finanţelor publiceguvernator
  Ministerul Finanţelor PubliceBanca Naţională a României
----------- Notă *) Memorandumul suplimentar de politici economice şi financiare. Anexa 1.1---------la anexa nr. 1--------------MEMORANDUM SUPLIMENTARDE POLITICI ECONOMICE SI FINANCIARE*) Notă *) Traducere.I. Introducere1. De la aprobarea aranjamentului stand-by de către Consiliul Directorilor Executivi al Fondului Monetar Internaţional, denumit în continuare Fondul sau FMI, la 31 octombrie 2001, am făcut progrese semnificative în direcţia realizării principalelor obiective macroeconomice ale programului nostru. Totuşi în domeniul cvasifiscal şi al politicilor structurale a apărut o serie de obstacole pe care le-am abordat prin măsuri suplimentare. Acest memorandum, pregătit în contextul primei şi celei de-a doua analize în cadrul aranjamentului, completează Memorandumul iniţial cu privire la politicile economice şi financiare (MPEF) şi prezintă aceste măsuri suplimentare care sunt destinate sa sprijine progresul în stabilizarea macroeconomica şi sa accelereze reformele structurale.II. Cadru general şi solicitare de derogări2. Evoluţiile macroeconomice începând cu luna octombrie 2001 au fost, în linii mari, în conformitate cu programul. PIB a crescut cu 5,3% în 2001 pe seama unei revigorari puternice în agricultura. Totuşi producţia industriala şi-a incetinit ritmul de creştere în a doua jumătate a anului 2001, în parte datorită cererii de import mai slabe a partenerilor nostri comerciali. Deoarece acest efect s-a perpetuat la începutul anului 2002, creşterea PIB s-a redus la 3,1% în primul trimestru, dar ne asteptam ca aceasta să se accelereze în curând, în corelare cu îmbunătăţirea activităţii economice în Europa. Rata inflaţiei la 12 luni a scăzut la 24% în luna iunie, în ciuda ajustării continue a preţurilor administrate. Deficitul contului curent în anul 2001 a fost apropiat de ţinta programului, de 6% din PIB, şi s-a redus în continuare la începutul anului 2002. O dată cu revenirea încrederii, rezervele externe s-au consolidat mai mult decât era programat şi au atins acum un nivel confortabil de 3,8 luni de importuri de bunuri şi servicii.3. Politicile monetare şi bugetare s-au încadrat în program. Criteriile de performanţă de la sfârşitul lunilor decembrie şi martie şi tintele indicative de la sfârşitul lunii iunie, aferente politicii monetare (activele interne nete şi activele externe nete ale Băncii Naţionale a României), au fost realizate cu marje confortabile (a se vedea tabelul 1). Tintele de deficit ale bugetului general consolidat pentru anul 2001 şi trimestrele I şi II ale anului 2002 au fost, de asemenea, respectate, în ciuda unei reduceri neanticipate a veniturilor.4. Am implementat toate ajustarile preţurilor la energie prevăzute în program, cu excepţia unei mici modificări. O creştere efectivă, într-o anumită măsura mai mica, în luna martie 2002 a preţurilor la energie electrica, ca urmare a doua măsuri motivate din punct de vedere social (reducerea abonamentului pentru consumatorii casnici şi o creştere a plafonului de livrare la tarif social), a fost corectată prin ajustari ale altor preţuri la energie electrica. Prin urmare, solicitam o derogare pentru nerespectarea criteriului de performanţă structurală corespunzător, aferent lunii martie 2002.5. Progresul în îmbunătăţirea ratelor de colectare ale principalelor utilităţi a fost neuniform. În trimestrul IV al anului 2001 şi trimestrul I al anului 2002 ratele de încasare ale celor două societăţi distribuitoare de gaze naturale şi cea a societăţii TERMOELECTRICA, pentru energie termica, s-au deteriorat, în timp ce îmbunătăţirea colectării la energie electrica a fost mult mai mica decât cea tintita prin program. Ca rezultat, criteriile de performanţă cantitativă de la sfârşitul lunii martie, cu privire la ratele de colectare, au fost neindeplinite cu o marja substantiala. Solicitam derogări pentru nerespectarea acestor criterii de performanţă, pe baza acţiunilor corective descrise în paragrafele 22 şi 23 şi a unei performanţe, într-o anumită măsura îmbunătăţită, în trimestrul II al anului 2002.6. Pentru a îmbunătăţi politica noastră salariala, am aprobat majoritatea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2002 ale societăţilor de stat, încă din luna decembrie 2001. Numai câteva bugete nu au fost aprobate până în luna ianuarie 2002. Deoarece acest fapt nu a pus sub semnul riscului implementarea politicii noastre salariale în 2002, solicitam o derogare pentru neîndeplinirea criteriului de performanţă structurală corespunzător.7. Totuşi am avut o serie de dificultăţi în atingerea tintelor noastre de politica salariala. Ca rezultat al unor plati salariale mai mari decât cele anticipate, în trimestrul III 2001, ţinta aferentă sfarsitului lunii decembrie pentru fondurile de salarii ale întreprinderilor de stat a fost depăşită cu 2,3%, în ciuda eforturilor noastre de a limita creşterea salariala în ultimul trimestru, prin reducerea sau amânarea plăţii premiilor. Efectul de propagare şi plata intarziata a premiilor aferente lunii decembrie au determinat, de asemenea, nerespectarea criteriului de performanţă cantitativă aferent sfarsitului lunii martie 2002, pentru care solicitam o derogare, pe baza măsurilor corective descrise în paragrafele 17 şi 18.8. Am finalizat cu succes privatizarea celui mai mare combinat siderurgic, SIDEX, dar progresul în alte proiecte de privatizare a fost oarecum mai lent. Am privatizat 5 mari societăţi în perioada ianuarie-iunie, comparativ cu 8 stabilite ca obiectiv structural, dar suntem ferm hotarati sa acceleram privatizarea în lunile următoare. Măsurile corective în acest scop sunt descrise în paragrafele 25-29. Am dat un anunţ preliminar pentru privatizarea celei mai mari bănci de stat, Banca Comercială Română - S.A. (BCR), pe 1 martie, dar datorită unor întârzieri în angajarea unui consultant pentru privatizare, invitaţia finala pentru prezentarea expresiilor de interes nu a fost emisă până la data de 24 iunie, implicând nerespectarea criteriului de performanţă structurală pentru sfârşitul lunii februarie, pentru care solicitam o derogare.III. Măsuri de politici implementate în contextul primei şi celei de-a doua analize9. Suntem angajaţi sa realizam principalele noastre obiective macroeconomice pentru anii 2002 şi 2003: (i) reducerea inflaţiei la 22% până la sfârşitul anului 2002 şi la 15% până la sfârşitul anului 2003; (îi) limitarea deficitului contului curent la aproximativ 5% din PIB în anul 2002 şi reducerea sa în continuare în anul următor; şi (iii) creşterea rezervelor oficiale la 4 luni de importuri până la sfârşitul anului 2003. Ne asteptam ca în anul 2002 creşterea PIB să fie de aproximativ 4-4,5% (comparativ cu prognoza iniţială a programului, de 5%) şi sa revină mai aproape de capacitatea de creştere a economiei româneşti, de 5% în 2003. Suntem constienti ca aceasta performanta este posibila, dar trebuie să continuam programul de reforme structurale şi sa imbunatatim climatul de afaceri. Politicile noastre descrise mai jos sunt menite sa conducă la îndeplinirea acestor obiective. Mai mult, solicitam ca analiza de la sfârşitul lunii iunie 2002 să fie eliminata, iar aranjamentul să fie rescadenţat, cu a patra cumpărare redistribuita proporţional la nivelul cumpărărilor rămase în cadrul aranjamentului. Criteriile de performanţă trimestriale ale programului, pentru sfârşitul lunilor septembrie şi decembrie 2002, sunt prezentate în tabelul 1.A. Politica fiscală10. Datorită unei performanţe a veniturilor mai slaba decât cea estimată, de la aprobarea legii bugetului pe anul 2002 şi a revizuirii PIB, în sensul scăderii, am implementat măsuri suplimentare pentru a atinge ţinta noastră de deficit de 43,2 mii miliarde lei pe anul 2002:● Reducerea cu 40% a accizei pentru producătorii de tigari ce utilizează tutun din producţia interna, conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 186/2001, a fost eliminata în luna martie 2002 (preconditie).● Cu intrare în vigoare de la 1 mai 2002, am crescut accizele la benzina, alcool etilic şi băuturi alcoolice distilate, precum şi taxa specifica la bere (preconditie). Mai mult, în luna aprilie 2002 am crescut redevenţele în sectorul minier şi am introdus redevenţe asupra dreptului de folosinţa a conductelor de petrol şi gaze naturale.● În scopul extinderii bazei de impozitare aferente fondurilor de pensii şi şomaj, am depus la Parlament în luna iunie şi vom începe sa implementam de la 1 octombrie 2002 o noua legislaţie care să prevadă conversia contractelor de muncă ce nu sunt în prezent supuse plăţii contribuţiilor la asigurări sociale în contracte de muncă part-time. În plus, lucram la întărirea capacităţii la nivelul inspecţiei muncii şi a schimbului de informaţii dintre fondurile asigurărilor sociale şi administraţia fiscală, pentru verificarea incrucisata a declaraţiilor de venit.11. În conformitate cu MPEF iniţial, am implementat următoarele măsuri pentru a reforma sistemul nostru fiscal:● Noua lege a TVA (preconditie), care a intrat în vigoare de la 1 iunie, a eliminat scutirile de TVA şi cota zero pentru construcţia de locuinţe, infrastructura de cai ferate şi turism. Scutirile pentru importurile efectuate de întreprinderile mici şi mijlocii (IMM) au fost, de asemenea, eliminate şi de acum înainte toate exceptarile de taxe vamale vor fi reglementate exclusiv prin tariful vamal şi vor fi uniforme pentru toţi agenţii economici. Mai mult, plafonul pentru plata TVA a fost majorat la echivalentul în lei al sumei de 50.000 euro, iar plafonul pentru cifra de afaceri a microintreprinderilor va fi aliniat la acest plafon de la 1 ianuarie 2003.● Noua lege a impozitului pe profit (preconditie), care a intrat în vigoare la 1 iulie, a eliminat facilităţile fiscale distorsionante, scutirile şi exceptarile de la plata impozitului pe profit, prevăzute de anumite legi, şi le-a înlocuit cu o deducere uniforma de 20% din valoarea investiţiei. Cota redusă a impozitului pe profit de 6% pentru activităţile de export se va majoră la 12,5% de la 1 ianuarie 2003 şi la cota standard de la 1 ianuarie 2004. Pentru a limita pierderea de venituri pe perioada tranzitiei, agenţii economici pot sa beneficieze fie de cota redusă, fie de deducerea din valoarea investiţiei. Menţinerea facilităţilor acordate anterior se aplică doar pentru investiţiile care au beneficiat de facilităţi acordate pe o perioadă limitată.● Nu vom introduce scutiri fiscale sau alte noi facilităţi fiscale distorsionante şi nu vom amâna întreruperea celor care expira (obiectiv structural permanent).12. În ciuda tuturor acestor măsuri, rămâne un risc semnificativ ca veniturile să fie mai mici fata de ţinta din buget cu 5 mii miliarde lei (0,3% din PIB). Pe partea de cheltuieli ne asteptam la economii de 6,3 mii miliarde lei din plati de dobânzi, din cofinanţare mai redusă pentru asistenţă financiară nerambursabilă de la UE (o mie miliarde lei) şi din cheltuieli mai mici, de alta natura decât pensiile, ale bugetului asigurărilor sociale de stat (o mie miliarde lei). În plus, vom aproba prin ordonanţa de rectificare bugetară blocarea a 2 mii miliarde lei din cheltuielile Fondului special al drumurilor publice. Aceasta suma poate fi deblocata doar dacă va fi realizată ţinta de venituri cumulată pentru sfârşitul lunii septembrie, convenită cu Fondul (a se vedea secţiunea III din Memorandumul tehnic de înţelegere, denumit în continuare MTI). Mai mult, o decizie cu privire la o potenţiala rectificare bugetară ulterioară, în trimestrul IV al anului 2002, va fi luată doar în urma consultărilor cu experţii Fondului. Pe baza acestor economii, în cadrul primei rectificari bugetare, vom creşte cheltuielile la alte categorii (costul operaţiunilor militare în Afganistan, transferuri la bugete locale şi altele) cu cel mult 4,5 mii miliarde lei.13. Deşi nu am finalizat încă pregatirile pentru bugetul pe anul 2003, am decis deja următoarele:● Suntem ferm angajaţi sa reducem deficitul bugetului general consolidat la 2,65% din PIB în anul 2003, în vederea continuării eforturilor noastre dezinflationiste de succes şi a limitării deficitului contului curent. Ţinta reflecta obiectivul nostru ferm de a menţine deficitul sub nivelul sau sustenabil pe termen mediu pentru anii cu creştere puternica a PIB. Aceasta consolidare fiscală moderata va contribui, de asemenea, la atenuarea impactului creşterii salariului minim în anul 2003 şi a efectelor acesteia asupra cererii gospodariilor.● Ca urmare a reducerii contribuţiilor pe salarii, extraordinar de mari, cu 3 puncte procentuale în anul 2002, am decis reducerea acestor impozite cu încă 5 puncte procentuale în anul 2003. La 1 ianuarie 2003 vom elimina contribuţia rămasă de 2% aferentă fostului fond special pentru protecţia persoanelor cu handicap şi vom reduce contribuţiile la asigurările sociale cu 3 puncte procentuale, din care cota suportată de angajator va fi redusă cu 0,33 puncte procentuale şi, respectiv, cota suportată de angajat cu 2,67 puncte procentuale. Suntem convinsi ca această măsură va facilita extinderea bazei de impozitare şi reducerea dimensiunilor pieţei de muncă "la negru".● În vederea asigurării disponibilităţii resurselor bugetare pentru îmbunătăţirea sistemului de protecţie socială şi datorită faptului ca reducerea contribuţiilor salariale implica o pierdere substantiala de venituri, am decis sa ne abtinem de la orice alta reducere de impozite în 2003. În particular, nu vom introduce o cota redusă de TVA sau o reducere a cotei impozitului pe venit.● Am decis sa limitam în anul 2003 creşterea medie anuală a fondului de salarii net, aferent bugetului general consolidat, la 3% în termeni reali, ceea ce va contribui, de asemenea, la moderarea cererilor salariale în întreprinderile de stat.● În vederea îmbunătăţirii transparenţei politicii noastre fiscale, am decis ca, începând cu bugetul anului 2003, Fondul special al drumurilor publice şi Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic să fie încorporate în bugetul de stat. În plus, taxa la energie electrica, folosită pentru finanţarea ultimului fond menţionat, va fi redusă cu 1 punct procentual la 1 ianuarie 2003, în vederea reducerii costurilor de producţie în sectorul industrial.14. Vom aproba un program social pentru anii 2002-2003 în vederea atenuarii impactului creşterii preţurilor la utilităţi asupra familiilor cu venituri reduse şi a îmbunătăţirii în continuare a sistemului de protecţie socială:● În mod specific, la 1 noiembrie 2002 ajutoarele de încălzire pentru familiile eligibile vor creşte cu 40% pentru încălzirea în sistem centralizat, cu 25% pentru gaze naturale şi cu 20% pentru lemn şi cărbune, comparativ cu sumele efective aferente primului trimestru al anului 2002. În plus, plafoanele de venituri, în funcţie de care se acordă ajutoarele de încălzire, vor fi majorate cu 17% în termeni nominali la 1 noiembrie 2002. Noile ajutoare şi plafoanele de venit nu vor mai fi ajustate înainte de 1 noiembrie 2003.● Plafoanele de venituri pentru schema venitului minim garantat vor fi majorate cu 17% în termeni nominali la 1 ianuarie 2003 şi vor rămâne nemodificate pe parcursul anului 2003. Alocaţiile pentru copii vor fi majorate cu 17% în termeni nominali la 1 ianuarie 2003. Începând cu 1 ianuarie 2003 vom reduce aria de aplicabilitate a deducerilor pentru copii, aferente impozitului pe venit, pentru familiile cu venituri ridicate (detaliile acestei reforme vor fi discutate cu experţii Fondului în contextul celei de-a treia analize). Nu vom mai ajusta alocaţiile de stat pentru copii înainte de 1 ianuarie 2004. Vom analiza fezabilitatea introducerii graduale a programului pentru distribuirea gratuita de lapte şi produse de panificatie pentru elevii din învăţământul elementar, acordându-se prioritate elevilor din primele patru clase şi celor din zonele defavorizate.● Vom lasă decizia de introducere a plăţilor lunare egale pentru consumatorii casnici ce utilizează încălzirea centrala la latitudinea fiecărei centrale termice locale. Guvernul nu va emite garanţii pentru împrumuturi contractate în acest scop de către producătorii sau distribuitorii locali de energie termica.● Vom amâna aprobarea altor măsuri din proiectul de program social pentru anii 2002-2003, care necesita resurse bugetare suplimentare, până după pregătirea bugetului pentru anul 2003, cu consultarea personalului FMI. În plus, vom analiza, în consultări cu personalul FMI, sustenabilitatea menţinerii legăturii dintre nivelul ajutoarelor de şomaj şi salariul minim pe economie, în contextul pregătirii bugetului pe anul 2003.● Impactul măsurilor menţionate mai sus asupra bugetului pe anul 2002 va fi moderat (758 miliarde lei), deoarece perioadele între facturari şi plati pentru încălzirea centrala şi cu gaze naturale implica o amânare a impactului bugetar în 2003. Suma suplimentară va fi finanţată din economiile de cheltuieli, de alta natura decât pensiile, ale bugetului asigurărilor sociale de stat.15. Vom continua reforma administraţiei fiscale pe baza recomandărilor misiunii de asistenţă tehnică a Departamentului pentru probleme fiscale al FMI. În mod specific: a) vom subordona imediat toate funcţiile administraţiei fiscale unui singur secretar de stat din Ministerul Finanţelor Publice; b) vom înfiinţa o direcţie pentru contribuabilii mari din Bucureşti până cel târziu la 1 ianuarie 2003; şi c) vom crea, până cel târziu la sfârşitul lunii iunie 2003, un departament unificat şi separat de administraţie fiscală, care să raporteze direct ministrului finanţelor publice. Mai mult, vom integra cele trei administraţii existente pentru colectarea, auditul şi executarea contribuţiilor la asigurările sociale într-o singura noua administraţie, în subordinea Ministerului Finanţelor Publice, până cel târziu la 1 ianuarie 2004. Pentru a realiza acest obiectiv vom numi un manager de proiect până la mijlocul lunii septembrie 2002, vom numi întreaga echipa pentru implementarea proiectului până la sfârşitul lunii septembrie 2002 şi vom aproba noua legislaţie până la sfârşitul lunii septembrie 2002.16. Am solicitat o creştere a plafonului garanţiilor nebugetare în anul 2002 cu 200 milioane dolari SUA pentru a facilita investiţiile în sistemul de telecomunicaţii şi pentru cea de-a doua etapa a lucrărilor la centrala nucleara de la Cernavodă. Consideram finalizarea celei de-a doua etape, care este deja în faza avansată, ca fiind cruciala pentru strategia noastră de modernizare a sectorului energetic din România şi estimam ca împrumuturile totale în acest scop s-ar ridica la 750 milioane dolari SUA, pe o perioadă de 5 ani, ceea ce nu ar afecta negativ poziţia noastră externa. Deoarece ambele proiecte vor genera resurse pentru rambursarea împrumuturilor, garanţia nu va constitui o presiune asupra bugetului.B. Politica salariala17. Ramanem angajaţi sa menţinem costurile salariale în întreprinderile de stat sub tintele programului. Programul de limitare a salariilor şi de reducere a personalului (octombrie 2001) pentru aproximativ 80 de societăţi monitorizate şi o hotărâre a Guvernului ulterioară cu privire la plafoanele trimestriale (preconditie) au limitat creşterea fondurilor de salarii agregate la 22% în anul 2002 şi au avut în vedere o reducere neta totală de personal cu 20.340 de posturi (exclusiv orice formă de externalizare). Reducerea totală de personal va include cel puţin 14.500 de concedieri, dintre care mai mult de 8.000 au fost deja implementate. Dintre acestea, 4.200 reprezintă concedieri la societăţile din coordonarea Ministerului Industriei şi Resurselor (MIR) (preconditie), pentru a compensa nerealizarea în reducerea de personal aferentă trimestrului IV 2001.18. De asemenea, am mai adoptat şi alte măsuri de siguranţă. Cel mult 65% din premiile totale vor fi plătite în primele trei trimestre. Mai mult, 4% din fondul trimestrial de salarii pot fi plătite numai cu permisiunea ministrului coordonator. Deoarece ritmul de creştere a salariilor din întreprinderile de stat continua sa devanseze ritmul de creştere a salariilor din economie şi ţinta pentru sfârşitul lunii iunie aferentă fondului de salarii a fost, cel mai probabil, nerealizata, am activat aceasta soluţie tampon pentru fondul de salarii aferent trimestrului III, prin ordine ale ministrilor industriei şi resurselor, lucrărilor publice, transporturilor şi locuinţei, Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului şi comunicaţiilor şi tehnologiei informatiei, instruind managerii sa reducă sau sa elimine plăţile de premii (preconditie).19. Vom preveni o transpunere a creşterii salariului minim, pe care o consideram importanţă în diminuarea impactului ajustarilor, preţurilor la energie asupra familiilor cu venituri reduse, într-o creştere a nivelului general al salariilor în întreprinderile de stat. Credem ca efectele secundare ale creşterii salariului minim asupra nivelului general al salariilor este limitat, deoarece cele mai multe contracte colective de muncă la nivel de întreprindere nu mai includ o ajustare automată a grilei salariale, ca urmare a creşterii salariului minim reglementat. Totuşi, pentru a ne asigura ca majorarea salariului minim nu va afecta nivelul general al salariilor în sectorul public, vom instrui managerii din toate companiile de stat sa majoreze salariile doar pentru acei angajaţi ale căror câştiguri salariale (salariul de baza plus toate sporurile) se situează sub nivelul salariului minim la 1 ianuarie 2003. Vom insista în mod strict ca plăţile salariale în aceste companii să respecte plafoanele trimestriale stabilite şi vom reduce salariile managerilor care nu le respecta. Mai mult, noul salariu minim nu va mai fi majorat în anul 2003 şi nu va mai fi indexat în funcţie de indicele preţurilor de consum sau de evoluţia cursului de schimb.20. În anul 2003 vom implementa acelaşi mecanism de control salarial pentru întreprinderile publice ca şi în anul 2002. În mod specific, vom aproba până la mijlocul lunii noiembrie 2002, după consultarea personalului FMI, o hotărâre a Guvernului care să stabilească plafoane trimestriale pentru fondurile de salarii şi numărul de personal în cadrul companiilor monitorizate. Pe aceasta baza vom aproba în decembrie 2002 bugetele de venituri şi cheltuieli pe anul 2003 ale acestor companii, asigurându-ne ca majorarea fondului brut de salarii agregat al acestora este limitată la 14% comparativ cu anul 2002 (criteriu de performanţă structurală), ajustat pentru oricare tip de externalizare. Pentru a atinge aceasta ţinta şi în vederea accelerării procesului de restructurare, vom continua sa reducem numărul de angajaţi în aceste companii. În plus fata de concedieri, Guvernul va impune inghetarea angajarilor la cel puţin 90% din companiile de stat monitorizate (ca număr de personal), ceea ce va limita angajările la nu mai mult de 30% din posturile vacante în fiecare companie. Companiile vor fi excluse din setul de companii de stat monitorizate, cu ajustarea corespunzătoare a plafonului pentru fondul de salarii agregat, numai: a) după finalizarea privatizării; sau b) în momentul în care nu mai înregistrează pierderi sau arierate pentru 3 ani consecutivi.C. Reforma sectorului energetic21. După cum s-a prevăzut în programul nostru, am continuat ajustarea preţurilor administrate. Începând cu data de 10 aprilie 2002 toate preţurile la energie electrica la utilizatorul final au fost majorate cu 14%, iar preţul de producător la TERMOELECTRICA a fost majorat la 39 dolari S.U.A./MWh, un nivel care ar asigura recuperarea totală a costurilor (o ajustare oarecum mai redusă în cel de-al doilea caz, fata de cat s-a stabilit iniţial, a reflectat o estimare revizuită a costurilor de producţie realizate în 2001). Preţul de producător la energia termica al societăţii TERMOELECTRICA a fost majorat la 20 dolari SUA/Gcal de la 1 iulie 2002, iar pe data de 9 iulie 2002 s-a emis o hotărâre a Guvernului pentru creşterea preţului naţional de referinţa la 800.000 lei/Gcal, începând de la 1 august 2002, ceea ce conduce la un preţ de 20 dolari SUA/Gcal, fără TVA. Vom ajusta, de asemenea, trimestrial, preţurile la energie electrica şi gaze naturale pentru a le menţine constante în dolari SUA (a se vedea tabelul 3).22. Vom continua sa implementam politicile de impunere a plăţilor la utilităţi şi întreruperea furnizarii către utilizatorii de energie industriali cu o situaţie nesatisfacatoare a plăţilor. De la 20 aprilie am început sa îi deconectam pe cei mai mari 20 de rau-platnici, în cazul fiecăreia dintre cele trei companii furnizoare de utilităţi (DISTRIGAZ NORD, DISTRIGAZ SUD şi ELECTRICA), care nu şi-au plătit facturile restante (preconditie; a se vedea secţiunea VI din MTI). Suma rămasă a arieratelor acestora la data de 31 ianuarie 2002 a fost denominata în euro şi reesalonata pe o perioadă de maximum 24 de luni. Vom extinde acum această măsură la toate celelalte companii - indiferent ca sunt publice, în proces de privatizare sau private.23. Am implementat următoarele măsuri pentru a îmbunătăţi performanta de colectare în sectorul de distribuţie a energiei termice locale:● Protocoalele de transfer pentru 16 dintre unităţile producătoare de energie termica ale societăţii TERMOELECTRICA la autorităţile locale au fost semnate până în iunie 2002. Ne asteptam ca autorităţile locale sa urmărească îmbunătăţirea eficientei încasărilor şi sa găsească surse mai eficiente de furnizare a energiei termice. Vom limita, prin urmare, emiterea garanţiilor de stat pentru cele 16 unităţi la o sumă care nu va depăşi 120 milioane dolari SUA şi care va fi acordată numai pentru furnizarea de combustibili pentru următorul sezon de iarna.● Începând cu luna mai 2002 cele doua companii distribuitoare de gaze naturale au întrerupt furnizarile către companiile termice locale cu cele mai slabe situaţii în ceea ce priveşte efectuarea plăţilor (a se vedea secţiunea VI din MTI). Vom menţine aceasta politica neschimbata pe perioada derulării programului.● Deoarece TERMOELECTRICA nu a deconectat în mod uniform companiile termice locale cu cele mai slabe situaţii de plati, vom instrui acum conducerea acesteia sa implementeze în mod strict această măsură. Garanţiile de stat pentru TERMOELECTRICA, acordate în vederea furnizarii de combustibili pe perioada de iarna 2002-2003, nu vor depăşi 200 milioane dolari SUA.● Vom întări în continuare eforturile noastre pentru a finaliza instalarea sistemelor de contorizare.● Vom continua sa ne bazam pe sistemul de plati prin conturile escrow, sub controlul Ministerului Finanţelor Publice, pentru a asigura ca toate colectarile în numerar ale companiilor termice locale sunt depozitate zilnic în conturi. În plus toate subvenţiile de la bugetul de stat şi bugetele locale în sezonul de iarna următor vor fi plătite în întregime şi la timp în aceste conturi.● Pentru îmbunătăţirea colectarilor de la consumatorii casnici către furnizorii de utilităţi vom amenda Legea nr. 326/2001 până la mijlocul lunii septembrie 2002, în vederea reducerii termenelor limita la 15 zile în cazul plăţilor şi la 45 de zile în cazul deconectarilor*1).-----------*1) Tintele revizuite pentru îmbunătăţirea eficientei încasărilor sunt prezentate în tabelul 1, iar metoda revizuită de calcul al ratelor de încasare este specificată în secţiunea VI din MTI.24. După unele întârzieri suntem în proces de privatizare a celor două companii distribuitoare de gaze naturale şi a celor două companii de distribuţie a energiei electrice. Vom semna contractul cu consultanţii de privatizare pentru cele doua companii distribuitoare de gaze naturale până la sfârşitul lunii decembrie 2002, vom aproba strategia de privatizare până la sfârşitul lunii martie 2003 şi vom anunţa licitaţia de privatizare până la sfârşitul lunii mai 2003. După o întârziere vom anunţa, de asemenea, licitaţia de privatizare pentru cele doua companii de distribuţie a energiei electrice, până la mijlocul lunii septembrie 2002. Vom instrui consultantul de privatizare sa identifice strategia de privatizare optima, urmând să se dea prioritate vânzării pachetului majoritar de acţiuni către investitori strategici.D. Privatizarea25. Privatizarea are o importanţă cruciala pentru menţinerea economiei noastre pe calea unei creşteri rapide. Pentru abordarea problemei privind supraindatorarea întreprinderilor de stat programate pentru privatizare, am adoptat o lege care va permite ca arieratele la buget să fie şterse parţial sau în întregime atunci când compania este efectiv privatizata. Legea prevede, de asemenea, termene procedurale mai scurte. Referitor la criteriile de selectare a castigatorilor licitaţiilor de privatizare Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) a notificat în luna aprilie consultanţii de privatizare sa crească ponderea preţului de cumpărare, oferit de investitor, la cel puţin 50%. În plus documentele de licitaţie vor indica faptul ca tintele pentru investiţii şi numărul de personal nu sunt obligatorii. În amendarea Legii nr. 51/1998 (după consultări cu personalul Băncii Mondiale şi al Fondului), pentru a crea posibilitatea cumpărătorilor potenţiali să prezinte sindicatelor planurile de afaceri, anterior finalizarii procesului de vânzare, ne vom asigura ca un acord cu sindicatele nu va constitui o preconditie pentru vânzare.26. În urma privatizării a 5 companii cu mai mult de 1.000 de angajaţi în perioada ianuarie-iunie 2002, dintre care 3 au fost privatizate ca preconditie, vom privatiza încă 8 astfel de companii până la sfârşitul lunii septembrie 2002. De asemenea, vom semna contractul cu consultantul pentru privatizarea PETROM până la mijlocul lunii octombrie 2002 şi vom aproba strategia de privatizare până la sfârşitul lunii decembrie 2002.27. Am decis sa privatizam câteva întreprinderi mari producătoare de pierderi, care sunt, de asemenea, responsabile pentru arieratele mari la furnizorii de energie. Pentru a facilita privatizarea lor am redus personalul cu 950 de posturi la 4 societăţi (NITRAMONIA, TRACTORUL, ROMAN şi SIDERURGICA), dintre care 750 ca preconditie.● Am oferit la vânzare NITRAMONIA în luna martie 2002; licitaţia a eşuat şi a fost relansata în luna iulie. În cazul TRACTORUL am relansat licitaţiile pentru unităţile sale în luna iunie 2002, după ştergerea datoriilor către bugete, în conformitate cu noua lege, termenele limita de prezentare a ofertelor de cumpărare fiind în luna august. La ROMAN am desprins 7 filiale la începutul lunii iulie şi vom lansa licitaţiile pentru 3 dintre ele până la sfârşitul lunii august, pentru cele 4 rămase până la sfârşitul lunii septembrie şi, pentru societatea-mama până la sfârşitul lunii decembrie.● În cazul SIDERURGICA vom oferi spre vânzare 4 dintre cele 8 filiale până la sfârşitul lunii august şi celelalte 4 până la sfârşitul lunii septembrie; compania-mama va fi oferită spre vânzare până la sfârşitul lunii decembrie.● Pentru a creşte atractivitatea tuturor acestor filiale, dacă nu se primesc oferte de cumpărare după primul anunţ, vom reduce imediat numărul de personal înainte de a oferi societatea din nou la vânzare. Dacă nu se primesc oferte de cumpărare în termen de 180 de zile după prima anuntare a licitaţiei, vor fi iniţiate procedurile de lichidare. În ceea ce priveşte societăţile-mama, dacă nu se primesc oferte de cumpărare în termen de 180 de zile, vom apela la procedurile de indestulare a creditorilor prin vânzarea activelor.28. Vom face toate eforturile în vederea privatizării rapide a BCR. După semnarea contractului cu noul consultant de privatizare în luna mai (preconditie) şi emiterea invitatiei pentru expresiile de interes în luna iunie, vom preselecta investitorii şi vom lansa procesul de ofertare până la 15 septembrie şi ne asteptam sa primim oferte ferme de cumpărare din partea unor investitori strategici, evidenţiate prin "scrisori de garanţie bancară de participare la licitaţie", până la 31 octombrie (obiectiv structural). Progresul în procesul de privatizare a BCR va constitui obiectul unei atenţii speciale în contextul celei de-a treia analize. Ne asteptam sa finalizam privatizarea BCR (adică sa semnam contractul cu un investitor strategic) până la sfârşitul lunii februarie 2003 în loc de până la sfârşitul lunii decembrie 2002. Solicitam, prin urmare, o modificare a acestui criteriu de performanţă structurală.29. Vom continua sa implementam programul nostru de lichidare pentru companiile neviabile mai mici, pentru a preveni acumularea de pierderi şi a elibera resursele productive. În plus fata de cele 21 de companii deja lichidate sau privatizate din octombrie 2001, APAPS va începe procedurile de lichidare pentru 20 de astfel de companii, cu active ce depăşesc 10 miliarde lei, până la sfârşitul lunii septembrie, şi pentru alte 10, până la sfârşitul lunii decembrie.E. Politica monetara şi aspecte bancare30. Politica monetara va continua să fie condusă în cadrul regimului de flotare controlată. Sprijinita de poziţia restrictiva în domeniul fiscal, cvasifiscal şi al politicii salariale, Banca Naţionala a României (BNR) îşi va adapta politicile în vederea realizării obiectivului privind inflatia, condiţionat de menţinerea viabilitatii externe prin prevenirea aprecierii reale nejustificate. Politica actuala de intervenţii mai puţin frecvente, permitand fluctuatii mai mari ale cursului de schimb, va continua, iar BNR va lua în considerare modificări ale cursului de schimb al leului atât fata de euro, cat şi fata de dolarul SUA. Se aşteaptă ca ratele de dobânda la instrumentele de sterilizare ale BNR sa continue sa scada în mod gradual, în condiţiile reducerii inflaţiei, ale unei cereri puternice pentru activele denominate în lei şi ale excesului de oferta pe piaţa valutară.31. Creşterea rapida a creditului denominat în valută creează riscuri pentru menţinerea unui sector financiar sanatos. Ca o măsura de administrare a acestor riscuri, BNR a unificat la 1 aprilie 2002 rezervele minime obligatorii pentru depozitele în lei şi în valută la 22% (de la 25% şi, respectiv, 20%), diminuand astfel presiunile la oferta de împrumuturi în valută. În plus BNR va exercita o supraveghere mai atenta a celor mai activi creditori, pentru a asigura evaluarea lor adecvată privind riscul de credit. Consolidarea provizionarii împrumuturilor (a se vedea mai jos) ar trebui sa ajute la moderarea creşterii creditului. În final BNR va extinde scadenta pasivelor în valută, care fac obiectul rezervelor obligatorii, de la un an la 2 ani, prin amendarea regulamentului respectiv, până la 1 august 2002.32. Suntem în curs de implementare a planurilor prevăzute în MPEF pentru consolidarea cadrului legislativ şi de reglementare a sectorului financiar. În urma discuţiilor intense cu băncile comerciale privind proiectul de act normativ referitor la provizionarea împrumuturilor, am decis sa ne bazam într-o mai mare măsura pe normele interne ale băncilor, de evaluare a performantelor financiare ale imprumutatilor, cu condiţia ca acestea sa fi fost aprobate de BNR. La cererea Asociaţiei Române a Băncilor, valoarea garanţiilor imobiliare, ajustate în mod adecvat, va fi dedusă din valoarea împrumutului înainte de provizionare, dar numai în cazul în care plăţile aferente împrumutului nu sunt întârziate cu mai mult de 90 de zile de la data scadentei şi nu s-au iniţiat acţiuni în justiţie împotriva împrumutatului. Pentru a obţine sprijinul tuturor părţilor afectate, noul regulament va intră în vigoare la 1 ianuarie 2003, 6 luni mai târziu decât se planificase. Ministerul Finanţelor Publice va lua măsuri ca provizioanele obligatorii constituite în conformitate cu noile reglementări ale BNR să fie deductibile din punct de vedere fiscal, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2003 (respectivul regulament al BNR, precum şi hotărârea Guvernului corespunzătoare cu privire la deductibilitatea fiscală a provizioanelor au fost aprobate ca o preconditie).33. BNR a adoptat un nou regulament care a introdus principiul "cunoaşte-ti clientul", promovand standarde profesionale înalte şi lupta împotriva spalarii banilor. Regulamentul a incorporat observaţiile primite de la băncile comerciale şi din partea Departamentului pentru probleme monetare şi valutare din cadrul FMI.34. Ne angajăm sa implementam măsurile recomandate în Raportul de evaluare, asupra BNR, privind protejarea resurselor financiare. În conformitate cu acest raport, vom pune la dispoziţia Fondului informaţii cu privire la îmbunătăţirea funcţiei BNR de administrare a rezervelor valutare, până la sfârşitul anului 2002, şi vom prezenta, pe baze trimestriale, reconcilieri între datele contabile ale BNR şi cele raportate la Fond, în cadrul aranjamentului stand-by. Suntem, de asemenea, hotarati sa progresam în implementarea celorlalte măsuri menţionate în Raportul de evaluare privind protejarea resurselor financiare.F. Aspecte de guvernanta35. Suntem hotarati sa imbunatatim climatul de afaceri şi sa eliminam corupţia. În mod specific, după cum s-a convenit cu UE, intentionam sa asiguram independenta operaţională a agenţiilor anticoruptie, sa asiguram resurse suficiente în acest scop şi sa urmarim îmbunătăţirea coordonării lor. Vom conduce toate privatizarile într-o maniera deschisă şi transparenta. Achiziţiile publice se vor derula în aceeaşi maniera, după cum s-a prevăzut şi în ordonanţa Guvernului cu privire la procedurile de achiziţii publice. De asemenea, vom analiza legislaţia existenta, în vederea consolidării dreptului de a face apel împotriva adjudecării contractelor publice. Totodată ne vom intensifica eforturile de a urmări în justiţie persoane implicate în afaceri păgubitoare, inclusiv Fondul Naţional de Investiţii, Banca Română de Scont şi alte cazuri recente.Tabelul 1
                                 
  România: Criteriile de performanţă cantitativă şi ţinte indicative pentru 2001-2002 1/
    Sf.-Dec. 2001Sf.-Martie 2002Sf.-Iunie 2002Sf.-Sept 2002Sf.-Dec. 2002
  ProgramAjustatRealizatProgramAjustatRealizatProgramProgram revizuitAjustatRealizatProgramProgram revizuitProgramProgram revizuit
  (în mii miliarde lei)
  1. Plafoane pentru activele interne nete medii ale BNR-48,1-44,0-49,7-56,2-51,0-60,0-61,4-86,1-85,3-89,7-67,0-79,8-73,3-80,6
  (în milioane USD)
  2. Limite minime pentru activele externe nete ale BNR3.5273.3963.7253.6013.4443.9233.8164.5344.3914.5883.9244.7024.0944.838
  (în mii miliarde lei)
  3. Plafoane pentru deficitul bugetului general consolidat38,75438,75438,6159,9409,7976,80319,87220,77220,67317,86231,10432,70443,20043,200
  4. Plafoane pentru fondurile de salarii agregate ale întreprinderilor de stat monitorizate 2/40,740,741,69,49,411,121,2823,60     34,8836,0449,4849,20
  5. Ţinte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate către bugetul general consolidat52,540,249,251,739,452,8........................
  (în procente)
  6. Limite minime pentru ratele de încasare agregate cumulate pentru: 3/                            
  a. Distrigaz Nord şi Distrigaz Sud (agregat)95,095,080,997,597,593,397,583,0...95,497,587,097,590,0
  - Distrigaz Nord (ţintă indicativă)           ...   85,0...95,6   87,0   90,0
  - Distrigaz Sud (ţintă indicativă)           ...   83,0...95,2   87,0   90,0
  b. Termoelectrica (agregat)95,095,083,497,597,584,697,585,0...85,297,587,597,590,0
  - energie electrică (ţintă indicativă)           ...   87,5...87,6   90,0   92,5
  - energie termică (ţintă indicativă)           ...   82,0...76,2   84,0   86,0
  - rata agregată a unităţilor termice transferate (ţintă indicativă).....................82,0   80,0   84,0...86,0
  c. Electrica (ţintă indicativă)           ...   92,5   92,8   92,5   92,5
  (în miliarde lei)
  7. Plafoane privind preluarea datoriei întreprinderilor către bănci şi emiterea de garanţii interne de către Guvern4694694691.1101.1104691.1101.110     1.1101.1101.1101.110
  (în milioane USD)
  8. Plafoanele privind contractarea sau garantarea datoriei externe 4/ scadenţa                            
  a. scadenţa mai mică sau egală cu un an00000000000000
  a. scadenţa între 1 şi 3 ani3003002403003007400400400119450450600600
    din care:                            
    nebugetare1651651110100151515020202020
  b. scadenţa mai mare de 1 an2.8002.8002.3561.0001.0002061.2001.2001.2001.2501.8002.0003.4003.600
    din care:                            
    nebugetare16516515650501775757517100300100300
  (în mii miliarde lei)
  9. Ţinte indicative pentru plafoanele privind baza monetară medie63,163,066,062,262,167,469,475,070,970,973,380,479,489,2
  10. Ţinte indicative pentru plafoanele masei monetare252,2252,2271,9258,9258,9277,0280,0294,0294,0303,9293,5311,1323,7350,3
  11. Ţinte indicative privind creditarea întreprinderilor de stat de către sectorul bancar29,129,133,430,730,738,632,536,236,237,234,638,136,343,4
    din care:                            
    împrumuturi acordate de BCR14,514,516,915,315,318,816,217,217,217,717,218,218,020,4
---------1/ Criteriile de performanţă şi tintele indicative evidenţiate în program sunt definite în Memorandumul Tehnic de Înţelegere (MTI).Datele pentru sf.-Dec. 2001. sf.-Mar. 2002, sf-Sept. 2002 şi sf.-Dec. 2002 reprezintă criterii de performanţă, în timp ce datele pentru sf.-Iun. 2002 reprezintă tinte indicative.2/ Ajustat pentru a reflecta scăderea numărului companiilor monitorizate de Ia 86 la 82.3/ Definirea ratelor de încasare a fost modificată pentru iunie 2002 şi perioada următoare, după cum s-a arătat În MTI.4/ Neacumularea de arierate ia plati externe de către Guvern va fi un criteriu de performanţă monitorizat În mod permanent.     Tabelul 2
           
  Precondiţii, criterii de performanţă structurală şi obiective structurale
    Stadiu
  Precondiţii  
  Adoptarea următoarelor măsuri privind veniturile:  
    (i)amendarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 186/2001, în sensul eliminării reducerii accizei pentru producătorii de ţigări care folosesc tutun din producţia internă Finalizat
    (ii)creşterea accizelor pentru benzină şi produse alcoolice şi a accizei specifice la bere de la 1 mai 2002 (paragraful 10); şiFinalizat
    (iii)aprobarea noilor legi privind regimul TVA şi impozitul pe profit, în conformitate cu paragraful 11Finalizat
  Emiterea unei hotărâri a Guvernului cu privire la ţintele trimestriale obligatorii pentru fondul de salarii şi reducerile de personal la cele 82 de societăţi monitorizate, în conformitate cu paragraful 17Finalizat
  Implementarea a 4.200 de concedieri (nu externalizări) la societăţile din coordonarea MIR şi a 750 de concedieri la societăţile din coordonarea APAPS, după cum se prevede în paragrafele 17 şi 27Finalizat
  Deconectarea de la furnizarea de energie a utilizatorilor industriali cu cele mai slabe performanţe de plată către furnizorii de utilităţi, aşa cum se prevede în paragraful 22Finalizat
  Finalizarea privatizării a 3 societăţi cu mai mult de 1.000 de salariaţi după 1 februarie 2002, conform paragrafului 26Finalizat
  Selectarea consultantului de privatizare pentru BCR, conform paragrafului 28Finalizat
  Semnarea protocoalelor privind transferul a cel puţin 7 dintre unităţile producătoare de energie termică de la TERMOELECTRICA la autorităţile locale, conform paragrafului 23Finalizat
  Aprobarea de către BNR a regulamentului privind provizioanele bancare şi de către Guvern a unei hotărâri asupra regimului de impozitare a acestor provizioane, după cum este prevăzut în legea impozitului pe profit, în conformitate cu paragraful 32Finalizat
  Emiterea de ordine ministeriale privind blocarea unei sume echivalente cu 4% din ţinta privind fondul de salarii pentru trimestrul III 2002, pentru companiile monitorizate de respectivele ministere, în conformitate cu paragraful 18Finalizat
  Criterii de performanţă structurală  
  Anunţarea invitaţiei pentru prezentarea expresiilor de interes cu privire la BCR până la sfârşitul lunii februarie 2002, în conformitate cu paragraful 28Neîndeplinit; finalizare amânată în iunie 2002
  Finalizarea privatizării BCR până la sfârşitul lunii februarie 2003, aşa cum se prezintă în paragraful 28  
  Ajustarea preţurilor în sectorul energetic, în concordanţă cu tabelul 3 ataşatPermanent
  Aprobarea bugetelor pe anul 2002 ale societăţilor de stat supuse monitorizării, până la sfârşitul anului 2001Neîndeplinit; finalizare amânată în ianuarie 2002
  Aprobarea bugetelor pe anul 2003 ale societăţilor de stat supuse monitorizării, până la sfârşitul anului 2002, în concordanţă cu hotărârea Guvernului asupra plafoanelor trimestriale pentru fondurile de salarii şi numărul de personal, în conformitate cu paragraful 20  
  Obiective structurale  
  Emiterea de către APAPS până la sfârşitul lunii aprilie 2002 a unei notificări către consultanţii de privatizare pentru a creşte ponderea preţului de cumpărare oferit de investitor la cel puţin 50%, în conformitate cu paragraful 25Finalizat
  În plus faţă de cele 5 mari societăţi privatizate în perioada ianuarie-iunie 2002, privatizarea a încă 8 astfel de companii până la sfârşitul lunii septembrie 2002, după cum se arată în paragraful 26  
  Modificarea Legii nr. 326/2001, în vederea:  
    a)scoaterii distribuţiei de energie electrică şi gaze naturale de sub autoritatea administraţiilor locale; şiFinalizat
    b)reducerii, până la mijlocul lunii septembrie 2002, a termenelor statutorii la 15 zile pentru plăţi şi la 45 de zile pentru deconectări, după cum se arată în paragraful 23  
  Anunţarea unei licitaţii pentru privatizarea a două societăţi distribuitoare de energie electrică, până la mijlocul lunii septembrie 2002, în conformitate cu paragraful 24  
  Semnarea contractului cu un consultant de privatizare pentru PETROM, până la mijlocul lunii octombrie 2002  
  Transferul altor 9 unităţi producătoare de energie termică de la TERMOELECTRICA la autorităţile locale, până la sfârşitul lunii iunie 2002Finalizat
  Nici o unitate transferată nu ar trebui să mai primească combustibili pe cheltuiala societăţii TERMOELECTRICAPermanent
  Intrarea în vigoare până la 1 ianuarie 2003 a noilor regulamente cu privire la clasificarea şi provizionarea împrumuturilor, în conformitate cu paragraful 32  
  Abţinerea de la acordarea de scutiri fiscale sau de alte noi facilităţi fiscale distorsionante şi întreruperea celor care expiră, în conformitate cu paragraful 11Permanent
  Primirea de oferte ferme de la investitori strategici pentru BCR, până la sfârşitul lunii octombrie, în concordanţă cu paragraful 28
    Tabelul 3    Planul autorităţilor de ajustare a preţurilor la electricitate,              energie termica şi gaze naturale
         
  Preţul la energieAjustare    
  Preţul electricităţii la utilizatorul finalCreştere: (în procente)    
  1 octombrie 20013,61/3/
  1 noiembrie 20013,62/3/
  1 decembrie 20013,62/3/
  1 ianuarie 20023,62/3/
  1 februarie 20023,6 3,62/3/
  1 martie 20022/4/
  1 aprilie 200214,01/3/
  1 iulie 20021,51/3/
         
  Preţurile la electricitate la consumatorul final vor fi ajustate la 1 octombrie 2002, la 1 ianuarie 2003 şi la 1 aprilie 2003, pentru a le menţine constante în termeni de dolari SUA la nivelul de la 1 iulie 2002.2/  
         
  Preţul de producător pentru electricitate la TermoelectricaPreţ ajustat la echivalent dolari SUA    
  1 aprilie 200239,001/3/
  1 iulie 200239,001/3/
  1 octombrie 200239,002/  
  1 ianuarie 200339,001/  
  1 aprilie 200339,001/  
         
  Preţul de producător pentru energie termică la TermoelectricaPreţ ajustat la echivalent dolari SUA    
  1 octombrie 200115,001/3/
  1 ianuarie 200215,002/3/
  1 aprilie 200215,001/3/
  1 iulie 200220,001/3/
         
  Preţul naţional de referinţă pentru energie termicăPreţ ajustat la echivalent dolari SUA    
  1 ianuarie 200215,402/3/
  1 aprilie 200215,401/3/
  1 iulie 200220,001/3/
         
  Preţul unificat pentru gaze naturale la consumatorul finalPreţ ajustat la echivalent dolari SUA    
  1 octombrie 200182,501/3/
  1 ianuarie 200282,501/3/
  1 aprilie 200282,501/3/
  1 iulie 200282.501/3/
  1 octombrie 200282,502/  
  1 ianuarie 200390,001/  
  1 aprilie 200390,001/  
  1/ Ţintă indicativă 2/ Criterii de performanţă structurală 3/ Implementat 4/ Neîndeplinit
Anexa 1.2---------la anexa nr. 1--------------MEMORANDUMUL TEHNIC DE ÎNŢELEGEREpentru aranjamentul stand-by*) Notă *) Traducere.I. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Băncii Naţionale a RomânieiII. Tinte pentru nivelul minim al activelor externe nete ale Băncii Naţionale a RomânieiIII. Plafoane pentru deficitul cumulat al bugetului general consolidatIV. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al întreprinderilor de stat monitorizate şi aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2003 ale întreprinderilor de stat monitorizateV. Tinte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate către bugetul general consolidatVI. Limite minime privind ratele de încasări agregate cumulate pentru DISTRIGAZ SUD, DISTRIGAZ NORD şi TERMOELECTRICAVII. Plafoane pentru preluarea datoriei întreprinderilor fata de bănci la bugetul general consolidat şi emiterea de garanţii guvernamentale interne pentru creditele bancare acordate întreprinderilorVIII. Plafoane privind contractarea sau garantarea datoriei externeIX. Tinte indicative pentru plafoanele privind baza monetara medieX. Tinte indicative pentru plafoanele privind masa monetaraXI. Tinte indicative pentru plafoanele privind expunerea totală a sectorului bancar către întreprinderile de statI. Plafoane pentru activele interne nete medii ale Băncii Naţionale a RomânieiActivele interne nete medii ale Băncii Naţionale a României (BNR) sunt definite ca diferenţa între baza monetara medie (asa cum este definită în secţiunea IX) şi media activelor externe nete (asa cum sunt definite în secţiunea II pentru luna indicată, excluzând ajustarea pentru certificatele de trezorerie denominate în valută), ambele exprimate în moneda naţionala. Stocurile activelor externe nete medii vor fi convertite în lei, în scopul calculării activelor interne nete medii, la cursurile de schimb medii lunare leu/dolar SUA, stabilite în consultări cu personalul Fondului Monetar Internaţional, denumit în continuare Fondul sau FMI. Stocul mediu al activelor externe nete este definit ca media activelor externe nete zilnice, asa cum sunt definite în secţiunea II. Limitele vor fi monitorizate pe baza datelor zilnice din conturile BNR, furnizate săptămânal Fondului de către BNR. Nivelul activelor interne nete medii în luna septembrie 2001 a fost de 39.559 miliarde lei.Plafonul pentru activele interne nete medii ale BNR va fi ajustat în următoarele condiţii:1. în sensul reducerii (creşterii) în mod proporţional, pentru fracţiunea din luna în care finanţarea externa bruta depăşeşte (se reduce fata de) nivelurile programate, specificate în secţiunea II;2. pentru orice modificare în rezervele minime obligatorii, asa cum se prezintă în secţiunea IX. Înainte de a efectua orice astfel de modificare, BNR se va consulta cu personalul FMI;3. în sensul creşterii (reducerii), în mod proporţional, cu echivalentul în lei al scăderii (creşterii) stocului de certificate de trezorerie denominate în valută (cumulat de la sfârşitul lunii septembrie 2001);4. în sensul reducerii, în mod proporţional, cu echivalentul în lei al creşterii veniturilor în valută, obţinute din privatizari mari (preţ de vânzare de peste 10 milioane dolari SUA) (cumulat de la sfârşitul lunii decembrie 2001);5. în sensul reducerii, cu scăderea rezervelor efective fata de rezervele obligatorii ale fiecărei bănci.II. Tinte pentru nivelul minim al activelor externe nete ale Băncii Naţionale a RomânieiActivele externe nete ale BNR reprezintă diferenţa dintre activele de rezerva şi pasivele externe. Pentru scopurile programului activele de rezerva sunt definite ca aurul monetar, disponibilităţile de DST, orice poziţie de rezerva la FMI şi disponibilităţile de valuta ale BNR în monede convertibile. Din rezervele brute se exclud activele pe termen lung, redepozitele BNR la băncile comerciale, orice active în monede neconvertibile, activele de rezerva grevate, activele de rezerva depuse drept colateral pentru creditele externe, activele de rezerva angajate prin contracte forward şi metalele preţioase, altele decât aurul. Aurul monetar va fi evaluat la preţul contabil de 280,4 dolari SUA pe uncie, iar disponibilităţile DST la 1,355109 dolari SUA pe DST. Stocurile de active externe nete sunt măsurate în ultima zi lucrătoare a lunii respective.Pentru scopurile programului pasivele externe sunt definite ca împrumut, depozit, operaţiuni de swap (inclusiv orice cantitate din aurul BNR folosit drept garanţie) şi pasive forward ale BNR în monede convertibile, inclusiv depozitele în valută la BNR ale băncilor comerciale rezidente; cumpărări de la FMI; împrumuturi de pe pieţele internaţionale de capital; creditele "punte" de la Banca pentru Reglementări Internaţionale (BRI), bănci străine, guverne străine sau alte instituţii financiare, indiferent de scadenta lor.Toate activele şi pasivele denominate în valute convertibile, altele decât dolarul SUA, vor fi convertite la cursurile de schimb corespunzătoare fata de dolarul SUA din 31 decembrie 1999. Toate modificările cu privire la definirea sau evaluarea activelor ori pasivelor, precum şi detaliile despre operaţiunile privind vânzări, cumpărări sau operaţiunile swap cu aur vor fi, de asemenea, comunicate experţilor FMI.Activele externe nete ale BNR vor fi ajustate:(i) în sensul creşterii/scăderii cu 100% din depăşirea/reducerea finanţării externe brute*1) fata de nivelurile programate (pe baza cumulată începând cu sfârşitul lunii septembrie 2001):
     
  - decembrie 2001:248 milioane dolari SUA;
  - martie 2002:248 milioane dolari SUA;
  - iunie 2002:953 milioane dolari SUA;
  - septembrie 2002:953 milioane dolari SUA;
  - decembrie 2002:953 milioane dolari SUA;
(îi) prin modificarea în stocul certificatelor de trezorerie ale Ministerului Finanţelor Publice, denominate în valută, inclusiv cele emise pentru restructurare bancară (pe baza cumulată de la sfârşitul lunii septembrie 2001). Stocul rămas la 30 septembrie 2001 a fost de 423,7 milioane dolari SUA, evaluat la cursurile de schimb ale programului;(iii) în sensul creşterii, cu suma veniturilor în valută obţinute din privatizari mari (preţ de vânzare peste 10 milioane dolari SUA) (cumulat de la sfârşitul lunii decembrie 2001).Activele externe nete vor fi monitorizate pe bază de date operaţionale zilnice, până la sfârşitul lunii martie 2002, după care se vor utiliza date din situaţia monetara. Datele zilnice vor fi încă utilizate pentru a calcula media activelor externe nete. Toate datele sunt furnizate de BNR. La 30 septembrie 2001 activele externe nete au fost 3.311 milioane dolari SUA.-----------*1) Finanţarea externa este definită ca intrari din credite acordate Guvernului pentru susţinerea balanţei de plati, cu o scadenta mai mare de un an, de la creditorii multilaterali şi bilaterali, precum şi resurse cu o scadenta mai mare de un an obţinute de Guvern de pe pieţele internaţionale de capital. Acestea exclud utilizarea resurselor FMI.III. Plafoane pentru deficitul cumulat al bugetului general consolidatBugetul general consolidat include: bugetul de stat, bugetele autorităţilor locale, fondurile de asigurări sociale*2); Fondul special pentru modernizarea drumurilor, Fondul special pentru dezvoltarea sistemului energetic, Fondul special de reasigurare, "Autoritatea pentru privatizare" (APAPS), Fondul pentru dezvoltarea agriculturii româneşti, alte fonduri extrabugetare administrate de Ministerul Finanţelor Publice sau de alte ministere şi agenţii din afară cadrului bugetar; alte operaţiuni extrabugetare ale ministerelor, finanţate prin împrumuturi externe, şi fondurile de contrapartida create din încasările din împrumuturi externe. Orice alte fonduri noi, create pe perioada derulării programului în scopul realizării de operaţiuni de natura fiscală, asa cum se defineşte în Manualul pentru statistica finanţelor publice al FMI, vor fi încorporate în definiţia bugetului general consolidat.------------*2) Acestea includ Fondul asigurărilor sociale de stat, Fondul pentru plata ajutorului de şomaj şi Fondul asigurărilor sociale de sănătate.În cadrul programului deficitul bugetului general consolidat va fi calculat pe baza datelor privind veniturile şi cheltuielile, furnizate de Ministerul Finanţelor Publice, şi, de asemenea, pe baza datelor "înregistrate sub linie", ceea ce reprezintă suma finanţării externe şi interne a bugetului, ca şi veniturile din privatizare obţinute de toate entităţile bugetului general consolidat şi venituri din recuperarea activelor bancare de către Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Bancare. Vor fi întreprinse toate eforturile pentru armonizarea calculului deficitului bugetar de "sub" şi de "deasupra liniei". Totuşi, dacă aceste eforturi nu se vor concretiza în eliminarea discrepantelor, pentru scopurile programului se va utiliza valoarea mai mare a deficitului bugetar.Pentru scopurile programului valoarea creditului net al sistemului bancar către bugetul general consolidat este definită ca totalitatea creanţelor sistemului bancar asupra bugetului general consolidat minus valoarea totală a depozitelor bugetului general consolidat deţinute în sistemul bancar. Soldul creditului în valută către buget la 31 decembrie 2001 va fi convertit în dolari SUA la cursul de schimb valabil la sfârşitul lunii decembrie 1999 şi din dolari SUA în lei, la cursurile de schimb determinate prin consultări cu Fondul. Valoarea creditului în valută nou-acordat în anii 2001 şi 2002 va fi evaluată la cursurile valutare specificate prin consultări cu personalul Fondului. Împrumuturile guvernamentale către bănci, la o rata de dobânda mai mica decât rata de referinţa a BNR, pentru a finanta subimprumuturile agenţilor economici, sunt excluse din depozitele guvernamentale; o lista convenită a conturilor care urmează să fie tratate ca depozite guvernamentale în scopurile programului este prezentată în Aide memoire-ul FAD (Departamentul de afaceri fiscale) "România: măsurarea deficitului fiscal", partea a II-a, anexa 11, din februarie 1994.În scopurile programului plafoanele pentru deficitul cumulat trimestrial al bugetului general consolidat în anul 2002 vor fi ajustate în sensul reducerii cu diferenţa fata de ţinta a sumelor trimestriale cumulate, obţinute din privatizare, la bugetul general consolidat. Încasările din privatizare, exprimate în valută, vor fi convertite în dolari SUA la cursul valutar din 31 decembrie 1999, iar din dolari SUA în lei, la cursurile valutare specificate prin consultări cu personalul Fondului. Limita minima prevăzută pentru aceste sume se prezintă astfel:
       
    LimitaRealizat
    (miliarde lei)
  Sume din privatizare trimestriale, cumulate la bugetul general consolidat în anul 2002:    
  31 martie 2002 (ţintă minimă)1.000856,7
  30 iunie 2002 (ţintă minimă)2.0001.901,5
  30 septembrie 2002 (ţintă minimă)3.000  
  31 decembrie 2002 (ţintă minimă)4.000
Ca o măsura asiguratorie în vederea încadrării în ţinta de deficit de 43.200 miliarde lei în anul 2002, ordonanţa Guvernului pentru prima rectificare bugetară pe anul 2002 va include o prevedere potrivit căreia se vor bloca cheltuieli ale Fondului special al drumurilor publice, în suma de 2 mii miliarde lei. Cheltuielile blocate pot fi eliberate cel mai devreme la 1 noiembrie 2002, cu condiţia ca ţinta de venituri stabilită pentru sfârşitul lunii septembrie 2002 sa fi fost îndeplinită. Ţinta de venituri se referă la estimarea veniturilor totale cumulate, convenite între Ministerul Finanţelor Publice şi personalul Fondului pentru bugetul general consolidat, pentru primele 3 trimestre ale anului 2001 (a se vedea mai jos):
       
    Ţinta de venituri convenite (miliarde lei)Realizat
  Bugetul general consolidat (venituri cumulate totale, inclusiv granturi):    
  30 iunie 2002 (realizat)   205.695
  31 iulie 2002 (ţintă de venituri indicativă)245.766  
  31 august 2002 (ţintă de venituri indicativă)285.914  
  30 septembrie 2002 (ţintă de venituri angajantă)328.037
IV. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al întreprinderilor de stat monitorizate şi aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2003 ale întreprinderilor de stat monitorizateA. Plafoane pentru fondul de salarii agregat al întreprinderilor de stat monitorizateLista celor 82 de întreprinderi de stat ale căror salarii urmează să fie monitorizate conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 79/2001 este menţionată în Hotărârea Guvernului nr. 866/2001. Fondul de salarii pentru acest grup de întreprinderi de stat a fost ajustat corespunzător reducerii numărului de întreprinderi de la 86 în anul 2001.Fondul de salarii va fi ajustat după cum urmează:(i) în sensul scăderii, cu suma economiilor datorate "externalizarii" (definită ca desprindere a unei unităţi sau transferul acesteia la o alta entitate) care depăşeşte 400 miliarde lei (un procent din ţinta pe 2001 a fondului de salarii aferent celor 82 de întreprinderi, distribuit proporţional la nivelul celor 4 trimestre ale anului 2002). În fiecare luna economiile din externalizare vor fi calculate, pentru fiecare companie, ca produs între numărul de salariaţi externalizati până la momentul respectiv şi salariul mediu la nivelul companiei;(îi) în sensul scăderii, dacă o societate se privatizează, cu fondul de salarii prevăzut în bugetul respectivei companii;(iii) în sensul scăderii, dacă o companie este exclusa din lista, ca urmare a faptului că nu a înregistrat pierderi sau arierate 3 ani consecutivi, cu fondul de salarii prevăzut în bugetul companiei excluse.Fondurile de salarii vor fi măsurate lunar pe baza cumulată la nivelul diferitelor sectoare. Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale îşi va asuma responsabilitatea colectării datelor de la diferite ministere (regii autonome şi companii naţionale) şi Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participatiilor Statului (APAPS) (societăţi comerciale) şi va raporta lunar la FMI nivelul fondurilor de salarii şi numărul de salariaţi pentru fiecare dintre întreprinderile monitorizate (inclusiv cifrele agregate pentru fiecare minister şi pentru totalul general). Reducerea de personal rezultată din toate formele de externalizare va fi raportată în coloana "externalizari" a respectivelor tabele, cu o nota de subsol, dacă este necesar.B. Aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2003 ale întreprinderilor de stat monitorizateCriteriul de performanţă structurală cu privire la aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli pe anul 2003 ale întreprinderilor de stat monitorizate (a se vedea paragraful 20 al MSPEF şi tabelul 2) se referă la grupul societăţilor prevăzute în Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 79/2001, care continua să fie societăţi de stat la 15 decembrie 2002.V. Tinte indicative pentru plafoanele privind arieratele întreprinderilor de stat monitorizate către bugetul general consolidatPlafonul se aplică stocului rămas de arierate aferente grupului celor 82 de întreprinderi de stat care urmează să fie monitorizate conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 79/2001 şi Hotărârii Guvernului nr. 866/2001. În cadrul ordonanţei menţionate arieratele sunt definite ca sume datorate care au depăşit data scadentei, menţionată explicit în contracte, sau, dacă asemenea data explicita nu exista, 30 de zile după furnizarea serviciilor/produselor. Raportarea arieratelor totale va avea următoarele subcategorii: către bugetul de stat, către bugetul asigurărilor sociale de stat, către bugetele locale, către fondurile speciale şi către alţi creditori. Arieratele către bugetul general consolidat sunt definite ca suma primelor 4 categorii. Sumele reflectand arieratele, exclusiv penalităţile, vor fi raportate separat. Pentru arieratele care au fost reesalonate/anulate suma reesalonata/anulată (inclusiv penalităţile) nu va fi considerată drept reducere de arierate şi trebuie să fie raportată. Raportul va include o defalcare a arieratelor pe primii 10 creditori pentru fiecare societate. Raportul va include, de asemenea, date despre creanţele fiecăreia dintre companiile monitorizate, asa cum se raportează conform Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 79/2001. Pentru modificările intervenite în lista societăţilor monitorizate tintele vor fi ajustate, în sensul scăderii/creşterii, cu suma arieratelor societăţilor eliminate/adăugate din/în lista. Informaţiile necesare monitorizarii vor fi furnizate lunar de Ministerul Finanţelor Publice către FMI. Stocul arieratelor la sfârşitul lunii decembrie 2000 a fost de 47,2 mii miliarde lei.VI. Limite minime privind ratele de încasări agregate cumulate pentru DISTRIGAZ SUD, DISTRIGAZ NORD şi TERMOELECTRICASe vor stabili limite minime pentru ratele de încasări cumulate ale următoarelor companii: rata combinată (criteriu de performanţă) pentru DISTRIGAZ NORD şi DISTRIGAZ SUD (tinte indicative pentru ratele de încasare ale fiecărei companii); rata combinată pentru încasările TERMOELECTRICA (inclusiv unităţile de producţie transferate la autorităţile locale) (criteriu de performanţă), atât pentru energie termica, cat şi pentru energie electrica (tinte indicative pentru ratele de încasare separate); rata de încasare pentru ELECTRICA (ţinta indicativa) şi rata de încasări agregata pentru unităţile de producţie ale societăţii TERMOELECTRICA, ce au fost transferate la autorităţile locale (ţinta indicativa). Limitele minime şi rezultatele efective de la sfârşitul lunilor septembrie, decembrie 2001 şi martie 2002 sunt măsurate utilizând ratele de încasări cumulate, definite ca raport între încasări şi valorile facturate, măsurate de la începutul anului până la data specificată. Pentru datele test rămase, limitele pentru ratele de încasări sunt definite după cum urmează:(i) TERMOELECTRICA şi unităţile de la autorităţile locale (sector termic), DISTRIGAZ NORD şi DISTRIGAZ SUD: facturile pentru energia termica şi gaze naturale sunt luate în considerare în calcul, devansat cu o luna. Definiţia ratei de încasare mobile pe 12 luni c(m) pentru luna m = 1,2...12:c(m) = suma [încasări pentru energia termica (m): încasări pentru energia termica (m-12)] împărţit lasuma [valori facturate pentru energia termica (m-1): valori facturate pentru energia termica (m-13)].(îi) TERMOELECTRICA şi unităţile de la autorităţile locale (sectorul de energie electrica); ELECTRICA: definiţia ratei de încasare mobile pe 12 luni c(m) pentru luna m = 1,2...12:c(m) = suma [încasări pentru energia electrica (m): încasări pentru energia electrica (m-12)] împărţit lasuma [valori facturate pentru energia electrica (m): valori facturate pentru energia electrica (m-12)].Utilizând aceste definiţii, rata de încasare a societăţii TERMOELECTRICA la sfârşitul lunii decembrie 2001 a fost 85,5 şi a celor două companii distribuitoare de gaze naturale, 85,5.Datele pentru aceste companii vor fi colectate de Ministerul Industriei şi Resurselor şi raportate lunar la FMI. Ministerul Industriei şi Resurselor va include în acest raport şi datele cu privire la valorile facturate şi încasate, înregistrate de DISTRIGAZ NORD, DISTRIGAZ SUD, ELECTRICA şi TERMOELECTRICA, precum şi informaţii cu privire la posibilele deconectari şi reconectari pentru următoarele companii: a) industriale; b) termice locale. a) SC Siderurgica, COS Târgovişte, Minvest SM-Roşia Poieni, Moldomin, Minvest-SM Balan, SNIF, SC Industria Sârmei, Gavazzi Steel, Minvest-SM Baia de Arieş, SC Turnu, CUG Cluj, SC Apaterm Galaţi, SC Tractorul UTB, SC Chimcomplex, Minvest-SM Brad, Apa Nova (RGAB), Minvest-SM Coranda Certej, Minvest-SM Poiana Rusca Teliuc, Siderca, SC Electrocarbon, Nitramonia, Viromet, Amonil, Oltchim, Sere Codlea, US Govora, Republica, Zahăr Bod, Stirom Bucureşti, Danubiana, Gerom Buzău, Colorom Codlea, Roman Braşov, Metrom Braşov, Carfil Braşov, Stiaz Azuga, Faur Bucureşti, UPSOM - SA Ocna Mureş, Bicapa - SA Tarnaveni, SC Industria Sârmei Câmpia Turzii, SC Stipo - SA Dorohoi, Ampellum - SA Zlatna, SC Cugir - SA, SC Melana Săvineşti, Letea Bacău, Rafo - SA Onesti, SC Fortus - SA Iaşi, Ambro - SA Suceava, Stratusmob - SA Blaj, SC Sticla Turda, Iris- SA Cluj, Metalurgică Aiud. b) Radet Bucureşti, Radet Constanta, Apaterm Galaţi, RA Termoficare Craiova, SC Apaterm - SA Deva, Termica - SA Târgovişte, Termoficare Petroşani, Dalkia Ploieşti, SC Termoficare Petroşani, SC Universal Lupeni, Aptercol Brăila, SC Citadin Aninoasa, RA Termoficare Cluj, SC Aqua Calor Piatra-Neamţ, RA Energomur Targu Mureş, SC Energ. Termica Sibiu, Termoloc Populaţie Bacău, RA Goscom Roman, Proditerm Bistriţa, Rail Hunedoara, Comunală RA Satu Mare, Termica - SA Botoşani, Enet Focşani, Cet Brăila, Cet Govora, RA Termo Craiova, Ram Buzău, RA Termo Braşov, Aquaterm Targu Jiu, Aquaterm 98 Piteşti.VII. Plafoane pentru preluarea datoriei întreprinderilor fata de bănci la bugetul general consolidat şi emiterea de garanţii guvernamentale interne pentru creditele bancare acordate întreprinderilorPlafoanele se aplică stocului cumulat de la sfârşitul lunii septembrie 2001 al datoriei interne nou-garantate sau preluate la bugetul general consolidat. Pentru scopurile programului preluarea datoriilor întreprinderilor către bănci la bugetul general consolidat este considerată echivalenta cu emiterea de garanţii pentru preluarea datoriei întreprinderilor fata de bănci. Aceasta limita include orice împrumut a cărui dobânda este plătită sau garantată de Guvern, chiar dacă rambursarea împrumutului nu este garantată. Bugetul general consolidat este definit în secţiunea III. Criteriul se aplică şi la folosirea resurselor APAPS pentru recapitalizarea întreprinderilor sau ca şi colateral pentru împrumuturi bancare. Împrumuturile în valută vor fi convertite la cursuri de schimb contabile, convenite prin consultări cu personalul Fondului.Aceste limite exclud:● contractarea sau garantarea datoriei externe, pentru care au fost stabilite limite separate în secţiunea VIII;● datoria transferata în procesul de restructurare bancară, privatizare sau lichidare a întreprinderilor de stat;● preluarea unei datorii ca rezultat al activarii unei garanţii sau depozit colateral;● garanţiile interne pentru creditele destinate achiziţionării de combustibil din import pentru cele 16 unităţi producătoare de energie termica ce au fost transferate de la TERMOELECTRICA la autorităţile locale, în măsura în care valoarea aferentă garanţiilor externe nebugetare emise în acest scop (a se vedea secţiunea VIII) se situează sub 120 milioane dolari SUA (suma garanţiilor externe şi interne emise în acest scop nu trebuie să depăşească 120 milioane dolari SUA).Datele pentru monitorizare vor fi furnizate lunar de Ministerul Finanţelor Publice către FMI. Stocul garanţiilor şi datoriei preluate, după cum a fost prezentat în aceasta secţiune, a fost de 469 miliarde lei la sfârşitul lunii septembrie 2001.VIII. Plafoanele privind contractarea sau garantarea datoriei externePlafoanele se aplică stocului cumulat pentru fiecare an al datoriei externe nou-contractate sau garantate de bugetul general consolidat. Bugetul general consolidat este definit în secţiunea III. Acest criteriu de performanţă se aplică nu numai datoriei, asa cum este definită la pct. 9 din Liniile directoare ale FMI privind criteriile de performanţă referitoare la datoria externa, adoptate la 24 august 2000 [Decizia Consiliului Directorilor Executivi nr. 12.274-(00/85)], ci şi angajamentelor contractate sau garantate, pentru care nu a fost primită suma aferentă. Plafoanele se aplică, de asemenea, oricărei preluări de împrumuturi la stocul datoriei, care nu au fost contractate sau garantate anterior de bugetul general consolidat. Sunt excluse din plafoane datoriile către FMI şi împrumuturile "punte" de la BRI, bănci străine, guverne străine sau orice alte instituţii financiare. Datoria, în limitele plafoanelor, va fi denominata în dolari SUA la cursul de schimb valabil la data la care contractul de împrumut sau garanţie devine efectiv. Împrumuturile considerate concesionale sunt, de asemenea, excluse din plafoane. Datoria nebugetara include toate datoriile entităţilor nebugetare de la creditorii din sectorul privat, garantate de Ministerul Finanţelor Publice. Împrumuturile pentru importurile de combustibili pentru DISTRIGAZ, TERMOELECTRICA şi cele 16 unităţi producătoare de energie termica ce au fost transferate de la TERMOELECTRICA la autorităţile locale sunt incluse în plafoanele generale, dar sunt excluse din plafoanele pentru datoria garantată nebugetara. În ceea ce priveşte noile împrumuturi contractate pentru a asigura importurile de combustibili în sezonul rece 2002/2003, acestea sunt excluse din plafoanele datoriei garantate nebugetare, până la concurenta sumei de 200 milioane dolari SUA pentru TERMOELECTRICA şi 120 milioane dolari SUA pentru unităţile termice transferate. Creditele destinate importului de combustibil, contractate de TERMOELECTRICA şi de unităţile termice transferate, sunt excluse din plafoanele de datorie cu scadente între un an şi 3 ani.Împrumuturile concesionale sunt definite ca acele împrumuturi cu element nerambursabil de cel puţin 35% din valoarea împrumutului, utilizând rate de discont pentru valute specifice, pe baza ratelor de referinţa ale dobânzii comerciale (CIRRS) ale OCDE, în vigoare la momentul contractării sau garantarii împrumutului.Plafoanele vor fi monitorizate pe baza datelor furnizate lunar de Ministerul Finanţelor Publice către FMI. Stocul datoriei la sfârşitul lunii iunie 2001 a fost de 1.194 milioane dolari SUA pentru datoria cu scadenţa mai mare de un an (din care suma de 83 milioane dolari SUA a fost nebugetara), 196 milioane dolari SUA pentru subplafonul datoriei cu scadenţa între un an şi 3 ani (fără datoria nebugetara), zero pentru datoria cu scadenţa mai mica de un an.Neacumularea de către Guvern a arieratelor la plati externe va fi un criteriu de performanţă monitorizat pe o baza continua. Pentru scopurile programului arieratele aferente garanţiilor de stat executate sunt definite ca plati externe datorate pe o perioadă mai mare de 30 de zile.IX. Tinte indicative pentru plafoanele privind baza monetara medieBaza monetara medie este definită ca suma dintre cantitatea medie de moneda aflată în circulaţie în afară BNR şi media depozitelor (obligatorii plus rezervele suplimentare) ale băncilor comerciale la BNR, pentru luna indicată. Depozitele băncilor comerciale exclud rezervele obligatorii şi rezervele suplimentare în valută, pentru depozitele în valută. Datele privind baza monetara vor fi monitorizate pe baza indicatorilor zilnici ai BNR care vor fi transmisi săptămânal la FMI de către BNR. Stocul bazei monetare medii la sfârşitul lunii septembrie 2001 a fost de 60.442 miliarde lei.Plafoanele pentru baza monetara medie vor fi ajustate în următoarele condiţii:1. Dacă rezervele obligatorii vor creşte/descreşte de la 25% pentru toate rezervele obligatorii păstrate în lei, tintele privind baza monetara vor creşte/descreşte cu produsul dintre modificarea rezervelor minime obligatorii şi a depozitelor programate, pentru care rezervele obligatorii sunt constituite în lei. Nivelul depozitelor programate este 134.285 miliarde lei pentru luna iunie 2002, 142.014 miliarde lei pentru luna septembrie 2002 şi 171.352 miliarde lei pentru luna decembrie 2002.2. Tintele pentru baza monetara vor fi diminuate cu scăderea rezervelor efective fata de rezervele obligatorii ale fiecărei bănci.X. Tinte indicative pentru plafoanele privind masa monetaraMasa monetara este definită ca fiind pasivele sistemului bancar fata de sectorul nebancar. Masa monetara include depozitele în valută ale rezidenţilor, dar exclude depozitele statului şi ale instituţiilor monetare internaţionale şi ale altor nerezidenti. Pentru scopurile programului depozitele care sunt exprimate în valută vor fi convertite în lei la cursurile de schimb contabile convenite prin consultări cu personalul Fondului.Datele referitoare la masa monetara vor fi monitorizate utilizând datele lunare privind conturile băncilor şi ale sistemului bancar, care vor fi furnizate lunar FMI de către BNR. Stocul masei monetare la 30 septembrie 2001, la cursurile de schimb ale programului, a fost de 235.363 miliarde lei.XI. Tinte indicative pentru plafoanele privind expunerea totală a sectorului bancar către întreprinderile de statExpunerea totală acoperă toate creditele, aconturile, deţinerea de datorie şi expunerea extrabilantiera ale băncilor rezidente către întreprinderile de stat. De asemenea, datele privind împrumuturile vor fi raportate separat de expunerea totală. Întreprinderile de stat sunt toate regiile autonome şi societăţile comerciale al căror acţionar majoritar este statul sau APAPS. În scopul monitorizarii datoria în valută va fi convertită în lei la cursurile valutare leu/dolar SUA de la sfârşitul lunii, stabilite prin consultări cu personalul FMI. Creditul în monede convertibile, altele decât dolarul SUA, va fi convertit la cursurile valutare respective fata de dolarul SUA, după cum se specifica în secţiunea II. Datele referitoare la împrumuturile acordate de sectorul bancar întreprinderilor de stat vor fi monitorizate pe baza datelor lunare furnizate de BNR.Valoarea expunerii totale, raportată de BNR, va include (pe baza cumulată de la sfârşitul lunii martie 2002):(i) expunerea către societăţile în care capitalul majoritar a fost transferat sectorului privat. În acest scop APAPS şi ministerele implicate vor furniza lunar BNR actualizari ale portofoliului lor;(îi) orice anulare de datorie sau sume extrabilanţiere;(iii) orice preluare de datorie sau elemente extrabilanţiere de către Guvern sau alte instituţii publice.În plus BNR va raporta lunar date cu privire la expunerea totală a sistemului bancar către întreprinderile de stat cu un stoc mai mare de 100 miliarde lei, pentru fiecare întreprindere. Stocul de expunere a sectorului bancar către întreprinderile de stat, la cursurile de schimb ale programului, a fost de 27.052 miliarde lei la 30 septembrie 2001, din care BCR - 13.541 miliarde lei.
Anexa 2FONDUL MONETAR INTERNAŢIONALDECIZIAConsiliului Directorilor Executivi din 28 august 2002*) Notă *) Traducere.1. România a avut consultări cu Fondul, în conformitate cu paragraful 3 (d) al aranjamentului stand-by pentru România (EBS/01/175, Sup. 3, 11/2/01) şi cu al doilea paragraf al scrisorii ministrului finanţelor publice şi a guvernatorului Băncii Naţionale a României, datată 17 octombrie 2001, în vederea analizei implementării programului.2. Scrisoarea ministrului finanţelor publice şi a guvernatorului Băncii Naţionale a României, datată 12 august 2002, împreună cu Memorandumul suplimentar de politici economice şi financiare ataşat (Memorandumul suplimentar) şi cu Memorandumul tehnic de înţelegere (MTI) vor fi anexate la aranjamentul stand-by pentru România, iar scrisoarea datată 17 octombrie 2001 împreună cu documentele ataşate vor fi considerate modificate şi completate prin scrisoarea datată 12 august 2002, cu documentele sale anexate.3. În mod corespunzător, următoarele modificări vor fi făcute în textul aranjamentului stand-by pentru România: a) La paragraful 2a), textul care urmează după "15 mai 2002" va fi înlocuit cu: "echivalentul a 134,666 milioane DST până la 15 noiembrie 2002, echivalentul a 189,777 milioane DST până la 15 februarie 2003, iar echivalentul a 244,888 milioane DST până la 15 aprilie 2003." b) Criteriile de performanţă cantitativă, la care se face referire în paragrafele 3a) (i) - 3a)(x), pentru 30 septembrie 2002 şi 31 decembrie 2002, vor fi cele menţionate în tabelul 1 din Memorandumul suplimentar şi în MTI ataşat la scrisoarea datată 12 august 2002. c) Criteriul de performanţă stabilit în paragraful 3b) (iii) va fi înlocuit cu:"(iii) după 28 februarie 2003, dacă România nu a finalizat vânzarea BCR către un investitor strategic (semnarea contractului), după cum se precizează în tabelul 2 şi în paragraful 28 din Memorandumul suplimentar; sau" d) După paragraful 3b)(iv) se introduce următorul text:"(v) după datele specificate în tabelul 3 din Memorandumul suplimentar, dacă România nu a majorat preţurile la energie electrica pentru consumatorul final, preţurile de producător la energie electrica pentru TERMOELECTRICA şi preţurile unificate la gaze naturale pentru consumatorul final, asa cum este prevăzut în tabelul 3; sau(vi) după 31 decembrie 2002, dacă România nu a aprobat bugetele de venituri şi cheltuieli pentru anul 2003 ale companiilor de stat monitorizate, în concordanta cu Hotărârea Guvernului privind plafoanele trimestriale pentru fondurile de salarii şi numărul de personal, asa cum este prevăzut în tabelul 2 şi în paragraful 20 din Memorandumul suplimentar." e) Formularea "14 august 2002" din paragraful 3d) va fi eliminata.4. Fondul decide ca: a) prima şi a doua analiza la care se face referire în paragraful 3d) al aranjamentului stand-by pentru România sunt finalizate; şi b) România poate face cumpărări în baza aranjamentului, în ciuda nerespectării criteriilor de performanţă cantitativă de la sfârşitul lunii martie 2002, cu privire la plafonul fondului de salarii agregat al companiilor de stat monitorizate, limita minima privind ratele de colectare agregate pentru DISTRIGAZ SUD şi DISTRIGAZ NORD şi limita minima privind ratele de colectare cumulate pentru TERMOELECTRICA, specificate în paragrafele 3a)(iv)-3a)(vi) ale aranjamentului, şi în ciuda nerespectării criteriului de performanţă structurală de la sfârşitul lunii decembrie 2001, cu privire la aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli ale regiilor autonome şi ale societăţilor comerciale de stat, a criteriului de performanţă structurală de la sfârşitul lunii februarie 2002, cu privire la anunţarea unei licitaţii pentru BCR, şi a criteriului de performanţă structurală de la 1 martie 2002, cu privire la creşterea preţului la energie electrica pentru consumatorul final, specificate în paragrafele 3b)(i), 3b)(îi) şi, respectiv, 3b)(iv) ale aranjamentului, cu condiţia ca informaţiile furnizate de România referitor la rezultatele obţinute la aceste criterii şi în implementarea măsurilor menţionate ca preconditii în paragrafele 10, 11, 17, 18, 22, 23, 26, 27, 28, 32 şi în tabelul 2 din Memorandumul suplimentar ataşat scrisorii datate 12 august 2002 să fie exacte. -------------

Noutăți

  • LEGE nr. 371 din 5 octombrie 2006 pentru modificarea Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public
  • LEGE nr. 202 din 13 noiembrie 2000 privind unele măsuri pentru asigurarea respectării drepturilor de proprietate intelectuală în cadrul operaţiunilor de vămuire
  • LEGE nr. 216 din 27 mai 2004 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale de Meteorologie
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 96 din 2 septembrie 2009 pentru completarea art. 17 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor
  • LEGE nr. 252 din 14 decembrie 2010 privind ratificarea Convenţiei Consiliului Europei pentru protecţia copiilor împotriva exploatării sexuale şi a abuzurilor sexuale, adoptată la Lanzarote la 25 octombrie 2007 şi semnată de România la Lanzarote la 25 octombrie 2007
  • LEGE nr. 56 din 19 aprilie 2000 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 156/1999 pentru ratificarea Addendumului la Memorandumul de finanţare RO 9803.02 "Sprijin pentru reforma din domeniul protecţiei copilului", semnat la Bucureşti la 15 iulie 1999 între Guvernul României şi Comisia Europeană
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 55 din 20 iunie 2007 privind înfiinţarea Oficiului Român pentru Imigrări prin reorganizarea Autorităţii pentru străini şi a Oficiului Naţional pentru Refugiaţi, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 74 din 28 iunie 2007 privind asigurarea fondului de locuinţe sociale destinate chiriaşilor evacuaţi sau care urmează a fi evacuaţi din locuinţele retrocedate foştilor proprietari
  • LEGE nr. 160 din 22 octombrie 1997 privind declararea oraşului Calafat municipiu
  • LEGE nr. 3 din 22 februarie 2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului
  • COD DE PROCEDURA PENALĂ
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 73 din 20 septembrie 2006 pentru prorogarea termenului de aplicare a dispoziţiilor art. 70 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 109/2005 privind transporturile rutiere
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 64 din 29 iunie 2005 pentru accelerarea procedurilor de recuperare a sumelor de bani datorate Agenţiei Domeniilor Statului de către partenerii contractuali
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 152 din 19 decembrie 2007 pentru completarea Legii nr. 8/2006 privind instituirea indemnizaţiei pentru pensionarii sistemului public de pensii, membri ai uniunilor de creatori legal constituite şi recunoscute ca persoane juridice de utilitate publică
  • LEGE nr. 244 din 10 iunie 2003 pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 6/2003 privind acordarea unor facilităţi populaţiei pentru plata energiei termice
  • LEGE nr. 115 din 14 martie 2002 pentru ratificarea Protocolului adiţional nr. 10, semnat la Bucureşti la 16 noiembrie 2001, la Acordul central european de comerţ liber (CEFTA), Cracovia, 21 decembrie 1992
  • LEGE nr. 10 din 18 ianuarie 1995 (*republicată*) privind calitatea în construcţii*)
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 111 din 23 august 2001 pentru ratificarea Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 6 iulie 2001
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 112 din 29 iunie 2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării"
  • LEGE nr. 394 din 7 octombrie 2003 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Ungare privind cooperarea în domeniul militar, semnat la Budapesta la 7 aprilie 2003
  • LEGE nr. 258 din 7 iulie 2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 223/2008 privind unele măsuri de reducere a unor cheltuieli bugetare
  • LEGE nr. 69 din 28 aprilie 2000 educaţiei fizice şi sportului
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 38 din 12 mai 2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 150/2002 privind organizarea şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate
  • LEGE nr. 90 din 1 noiembrie 1995 privind aderarea României la Convenţia internaţionala pentru unificarea anumitor reguli referitoare la competenţa penală în materie de abordaj şi alte evenimente de navigaţie, semnată la Bruxelles la 10 mai 1952
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 5 din 15 februarie 2018 pentru completarea art. 4 din Legea serviciilor de transport public local nr. 92/2007
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 53 din 29 mai 2013 pentru completarea art. 14 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 22/2009 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii
  • LEGE nr. 181 din 14 octombrie 2010 pentru aderarea României la Acordul privind înfiinţarea şi Statutul Organizaţiei de Drept Public European, încheiat la Atena la 27 octombrie 2004
  • LEGE nr. 55 din 16 ianuarie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 79/2000 privind regimul navigaţiei pe Canalul Dunăre-Marea Neagra şi Canalul Poarta Alba-Midia-Năvodari
  • LEGE nr. 500 din 11 iulie 2002 privind finanţele publice
  • LEGE nr. 275 din 4 iulie 2006 privind executarea pedepselor şi a măsurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal
  • LEGE nr. 82 din 20 iulie 1995 pentru aprobarea unor ordonanţe ale Guvernului, emise în baza Legii nr. 4/1994 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe şi autorizarea contractării şi garantării unor credite externe
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 36 din 9 mai 2007 pentru abrogarea Legii nr. 476/2003 privind aprobarea taxei de notificare a prelucrărilor de date cu caracter personal, care cad sub incidenţa Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date
  • LEGE nr. 25 din 6 martie 1991 pentru acceptarea de către România a Statutului Conferinţei de la Haga de drept internaţional privat
  • LEGE nr. 362 din 19 septembrie 2003 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 24/2003 pentru perfecţionarea cadrului legislativ privind regimul metalelor preţioase în România
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 50 din 12 iunie 2003 pentru ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucureşti la 14 mai 2003 şi la Paris la 22 mai 2003
  • CODUL CIVIL din 17 iulie 2009 (*republicat*) (LEGE nr. 287/2009)
  • LEGE nr. 167 din 9 octombrie 2012 pentru modificarea Legii nr. 297/2004 privind piaţa de capital
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 35 din 27 iunie 2012 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul sanitar
  • LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 legea apelor
  • LEGE nr. 186 din 2 iulie 2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative
  • LEGE nr. 297 din 28 iunie 2004 privind piaţa de capital
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 173 din 26 octombrie 2000 pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 113 din 14 iulie 2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 194/2002 privind regimul străinilor în România
  • LEGE nr. 232 din 3 mai 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 202/2000 privind finanţarea continuării şi finalizării lucrărilor pentru Centrul Regional pentru Prevenirea şi Combaterea Infracţionalităţii Transfrontaliere (SECI)
  • ORDONANŢA URGENTA nr. 11 din 14 noiembrie 1996 privind modificarea şi completarea anexei la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 7/1996
  • LEGE nr. 128 din 24 iunie 2008 pentru ratificarea Protocolului adiţional dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Armenia, semnat la Erevan la 4 octombrie 2006, la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Armenia privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 20 septembrie 1994
  • LEGE nr. 233 din 7 decembrie 2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă
  • LEGE nr. 144 din 3 aprilie 2001 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 96/2000 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare PHARE dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Facilitatea de pregătire a proiectelor PHARE 2000/2001-RO9915, semnat la Bucureşti la 30 decembrie 1999
  • LEGE nr. 25 din 23 februarie 2006 pentru ratificarea Acordului dintre România şi Comisia Comunităţilor Europene, în numele Comunităţii Europene, care modifică Acordul anual de finanţare 2004, semnat la Bruxelles şi, respectiv, la Bucureşti la 7 iulie 2005
  • LEGE nr. 341 din 12 iulie 2004 recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989
  • LEGE nr. 1.251 din 15 decembrie 1863 pentru secularisarea averilor Monastiresci
  • LEGE nr. 128 din 12 iulie 2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 446/2006 privind pregătirea populaţiei pentru apărare
  • LEGE nr. 51 din 7 aprilie 2011 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/2011 privind ratificarea Memorandumului suplimentar de înţelegere (al treilea addendum la Memorandumul de înţelegere) dintre Uniunea Europeană şi România, semnat la Bucureşti la 12 ianuarie 2011 şi la Bruxelles la 19 ianuarie 2011, la Memorandumul de înţelegere dintre Comunitatea Europeană şi România, semnat la Bucureşti şi la Bruxelles la 23 iunie 2009, şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/2009 pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere dintre Comunitatea Europeană şi România, semnat la Bucureşti şi la Bruxelles la 23 iunie 2009, şi a Acordului de împrumut, în sumă de până la 5.000.000.000 euro, dintre România, în calitate de Împrumutat, Banca Naţională a României, în calitate de agent al Împrumutatului, şi Comunitatea Europeană, în calitate de Împrumutător, semnat la Luxemburg la 23 iunie 2009 şi la Bucureşti la 18 iunie 2009
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 70 din 16 septembrie 2004 privind instituirea unor măsuri postprivatizare la Societatea Comercială "Automobile Dacia" - S.A.
  • LEGE nr. 531 din 9 octombrie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 96/1999 privind modul de finanţare a cheltuielilor pentru întreţinerea efectivelor de cabaline care sunt proprietate publică a statului şi pentru trecerea la turma de baza a cabalinelor necesare pentru împrospătarea acesteia
  • LEGE nr. 376 din 19 decembrie 2013 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul migraţiei şi azilului
  • LEGE nr. 130 din 27 decembrie 1995 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe
  • LEGE nr. 57 din 18 decembrie 1970 pentru aprobarea Decretului nr. 506/1970 pentru modificarea Decretului nr. 784/1969, aprobat prin Legea nr. 69/1969, privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Finanţelor, completat prin Decretul nr. 126/1970, aprobat prin Legea nr. 23/1970
  • LEGE nr. 326 din 8 iulie 2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2004 privind repartizarea sumelor reţinute în proporţie de 10%, potrivit legii, în bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate pe anul 2004
  • LEGE nr. 198 din 21 octombrie 2008 privind serviciile consulare pentru care se percep taxe şi nivelul taxelor consulare la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în străinătate
  • Contacte

    Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

    0743.087.930

    office@avocatura.com

    Urmărește-ne în social media

    Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC ADVO VALUE SRL.
    Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

    Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2021