Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică
LEGE nr. 45 din 1 iulie 1994 Legea apărării naţionale a României
- Act publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 172 din 7 iulie 1994 -
Selectați versiunea
LEGE nr. 45 din 1 iulie 1994 (*actualizată*)Legea apărării naţionale a României(actualizată până la data de 18 iulie 2001*)

--------*) Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 172 din 7 iulie 1994. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra Neamţ până la data de 18 iulie 2001, cu modificările şi completările aduse de: ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 13 din 13 martie 2000; LEGEA nr. 398 din 10 iulie 2001.Parlamentul României adopta prezenta lege. Capitolul I Dispoziţii generale Articolul 1Apărarea Naţionala cuprinde ansamblul de măsuri şi activităţi adoptate şi desfăşurate de statul român în scopul de a garanta suveranitatea naţionala, independenta şi unitatea statului, integritatea teritorială a tarii şi democraţia constituţională. Articolul 2Activităţile privind apărarea naţionala sunt asigurate şi duse la îndeplinire de către autorităţile publice, potrivit competentelor stabilite prin Constituţie şi legile tarii.Măsurile adoptate privind apărarea naţionala sunt obligatorii pentru toţi cetăţenii tarii, pentru autorităţile şi instituţiile publice şi private şi pentru toţi agenţii economici, indiferent de forma de proprietate. Articolul 3Reglementările privind apărarea naţionala se întemeiază pe respectarea prevederilor Constituţiei şi ale legilor tarii, pe principiile doctrinei militare a statului român şi normele general-admise de dreptul internaţional, precum şi pe prevederile tratatelor la care România este parte. Articolul 4În caz de agresiune care atentează la integritatea teritorială, la existenta şi la unitatea statului şi a poporului român, a carei amploare depăşeşte capacitatea combativa a forţelor armate organizate pe principiul suficientei defensive, riposta va cuprinde formele corespunzătoare în care vor fi angajate toate resursele umane şi materiale necesare respingerii acesteia. Articolul 5În interesul securităţii şi apărării colective, potrivit obligaţiilor asumate de România prin tratate, acorduri şi alte înţelegeri internaţionale, participarea forţelor armate la acţiuni militare, acţiuni în sprijinul păcii sau în scopuri umanitare se aproba de Parlament, la propunerea Preşedintelui României.Desfăşurarea exerciţiilor şi a operaţiunilor de mare amploare ale forţelor armate, precum şi a altor activităţi care implica intrarea, staţionarea ori trecerea unor unităţi militare străine pe teritoriul României se aproba de Parlament, la propunerea Preşedintelui României.Pentru activităţile de natura celor prevăzute la alineatul precedent, de mai mica amploare, aprobarea se da de către Preşedintele României, astfel: a) la propunerea Guvernului, pentru acţiuni cu durata de până la 90 de zile, care angajează forte în valoare de până la o brigada din trupele de uscat, un grup de aviaţie şi o escadra navală, cu formaţiunile de comanda şi de sprijin aferente, dar nu mai mult de 5.000 de militari; b) la propunerea primului-ministru, pentru acţiuni cu durata de până la 60 de zile, care angajează forte în valoare de până la un batalion sau divizion din trupele de uscat, o escadrila de aviaţie şi un divizion de nave, cu formaţiunile de comanda şi de sprijin aferente, dar nu mai mult de 3.000 de militari; c) la propunerea ministrului apărării naţionale, pentru acţiuni cu durata de până la 45 de zile, cu forte terestre, aeriene şi navale, care angajează maximum 2.000 de militari.-------------Alin. 4 al art. 5 a fost abrogat de articolul unic din LEGEA nr. 398 din 10 iulie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 393 din 18 iulie 2001, care modifică articolul unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 13 din 13 martie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 14 martie 2000.Participarea unor unităţi ale forţelor armate, în afară teritoriului României, cu efective şi tehnica de lupta, la exerciţii militare comune cu unităţi ale altor state se aproba de Preşedintele României, la propunerea ministrului apărării naţionale sau a ministrului de interne, după caz.-------------Art. 5 a fost modificat de articolul unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 13 din 13 martie 2000, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 111 din 14 martie 2000. Capitolul II Structura sistemului naţional de apărare Articolul 6Sistemul naţional de apărare cuprinde: conducerea, forţele, resursele şi infrastructura teritorială. Articolul 7Conducerea sistemului naţional de apărare este un atribut exclusiv şi inalienabil al autorităţilor constituţionale ale statului şi se realizează de către: Parlament, Preşedintele Romanie, Consiliul Suprem de Apărare a Tarii, Guvernul României, Ministerul Apărării Naţionale şi autorităţile administraţiei publice cu atribuţii în domeniul apărării naţionale. Articolul 8Pentru conducerea acţiunilor militare la nivel strategic se înfiinţează, pe timp de război, Marele Cartier General, subordonat direct Consiliului Suprem de Apărare a Tarii. Numirea în funcţie a şefului Marelui Cartier General se face de către Preşedintele României, la propunerea ministrului apărării naţionale.Structura organizatorică şi atribuţiile Marelui Cartier General se stabilesc din timp de pace prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Tarii, la propunerea ministrului apărării naţionale. Articolul 9Pentru asigurarea conducerii unitare pe timp de război, în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti se înfiinţează, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Tarii, funcţia de comandant militar, subordonat Marelui Cartier General.Atribuţiile comandantului militar se stabilesc din timp de pace de către Statul Major General şi se aproba prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Tarii.Numirea comandantilor militari ai judeţelor şi al municipiului Bucureşti se face de către şeful Marelui Cartier General. Articolul 10Forţele destinate apărării se compun din forţele armate şi forţele de protecţie. Articolul 11Forţele armate cuprind armata, mari unităţi şi unităţi din subordinea Ministerului de Interne, cele ale serviciilor de informaţii ale statului şi alte formaţiuni de apărare armata organizate potrivit legii. Articolul 12Forţele de protecţie cuprind: unităţile şi formaţiunile de protecţie civilă, formaţiunile sanitar-voluntare ale Crucii Roşii şi alte formaţiuni ce se vor stabili prin lege. Articolul 13Forţele destinate apărării desfăşoară activităţi de pregătire specifice, în limitele spaţiului naţional terestru, aerian, maritim şi fluvial, cu respectarea normelor de protecţie a mediului.Pentru desfăşurarea acestor activităţi, forţele destinate apărării folosesc poligoanele şi celelalte amenajări din dotare, precum şi terenurile, aeroporturile, aerodromurile, porturile, spaţiile şi alte bunuri imobiliare stabilite împreună cu autorităţile administraţiei publice sau persoanele fizice ori juridice respective, în condiţiile legii privind rechizitiile.După efectuarea activităţilor prevăzute la alin. 1 şi 2, bunurile imobiliare respective se restituie în starea în care au fost preluate. Articolul 14Resursele apărării naţionale se constituie din totalitatea resurselor umane, financiare, materiale şi de alta natura, pe care statul le asigura şi le angajează în susţinerea eforturilor de apărare a tarii. Articolul 15Resursele umane se constituie din întreaga populaţie apta de efort pentru apărarea naţionala. Pregătirea populaţiei pentru apărare se realizează potrivit legii. Articolul 16Cetăţenii români apţi pentru serviciul militar nu pot fi numiţi în funcţii de conducere din instituţiile autorităţilor publice, dacă nu au îndeplinit aceasta obligaţie din motive imputabile lor. Articolul 17Miniştrii, secretarii şi subsecretarii de stat, precum şi demnitarii cu rang corespunzător acestora, prefectii, subprefectii, primării şi secretarii de la municipii, oraşe şi comune, conducătorii agenţilor economici şi instituţiilor publice cu sarcini la mobilizare vor fi pregatiti, în vederea îndeplinirii atribuţiilor ce le revin pe linia apărării naţionale, prin grija Statului Major General.Modul de organizare şi participare la pregătire a persoanelor având funcţiile stabilite la alin. 1 se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. Articolul 18Celelalte resurse, precum şi pregătirea economiei şi a teritoriului pentru apărarea naţionala se asigura în conformitate cu prevederile legii. Articolul 19Cheltuielile necesare organizării, inzestrarii, mobilizării, întreţinerii şi instruirii efectivelor active şi în rezerva, precum şi finanţării lucrărilor de investiţii ale forţelor armate se suporta din bugetul de stat şi din alte fonduri legal constituite. Articolul 20Infrastructura teritorială se constituie din ansamblul lucrărilor şi amenajărilor teritoriului care pot fi folosite în scopul apărării naţionale.Pregătirea teritoriului pentru apărarea naţionala se asigura în conformitate cu prevederile legii. Articolul 21Ministerele, autorităţile administraţiei publice, agenţii economici indiferent de forma de proprietate, au obligaţia de a obţine avizul Statului Major General pentru amplasarea noilor obiective de investiţii şi dezvoltarea celor existente, în scopul încadrării acestora în infrastructura sistemului naţional de apărare. Lista obiectivelor de investiţii şi dezvoltare, precum şi criteriile de realizare a acestora, pentru care este obligatoriu avizul Statului Major General se stabileşte prin hotărâre a Guvernului. Articolul 22La proclamarea stării de asediu sau de urgenta, la declararea mobilizării ori a stării de război pot fi rechiziţionate bunuri aparţinând agenţilor economici, instituţiilor publice, celorlalte persoane juridice şi persoanelor fizice şi pot fi chemaţi cetăţeni apţi de muncă pentru prestări de servicii, în condiţiile prevăzute de lege.În situaţiile prevăzute la alin. 1, prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a Tarii, agenţii economici a căror activitate este nemijlocit legată de asigurarea resurselor necesare apărării pot fi militarizati. Organizarea şi funcţionarea acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Articolul 23Forţele armate vor acumula din timp de pace, în rezervele proprii, armament, tehnica de lupta şi materiale care să asigure îndeplinirea misiunilor ce le revin, compensarea consumurilor şi a pierderilor probabile la război.Nomenclatorul şi nivelurile acestor rezerve se aproba de Consiliul Suprem de Apărare a Tarii, la propunerea Ministerului Apărării Naţionale şi, după caz, a organelor de resort.Înlocuirea periodică şi transferul în economie a bunurilor din rezervele constituite se reglementează prin hotărâre a Guvernului. Articolul 24Stadiul pregătirii populaţiei, economiei şi teritoriului pentru apărare se verifica prin exerciţii şi antrenamente de mobilizare de către Statul Major General împreună cu Oficiul Central de Stat pentru Probleme Speciale şi cu Administraţia Naţionala a Rezervelor Materiale, pe baza planului aprobat de Consiliul Suprem de Apărare a Tarii. Articolul 25Instituţiile şi autorităţile administraţiei publice, agenţii economici, indiferent de forma de proprietate, au obligaţia de a satisface comenzile necesare apărării naţionale, integral şi în termenele stabilite prin contract în timp de pace şi cu prioritate în timp de război. Capitolul III Organizarea armatei Articolul 26Armata este componenta de baza a forţelor armate, care asigura, pe timp de pace şi la război, integritatea într-o concepţie unitară a activităţilor tuturor forţelor participante la acţiunile de apărare a tarii. Articolul 27Armata are în organizare : organele centrale ale Ministerului Apărării Naţionale, categoriile de forte şi organele militare teritoriale. Articolul 28Organele centrale ale Ministerului Apărării Naţionale sunt stabilite prin lege. Articolul 29Categoriile de forte ale armatei sunt: trupe de uscat; aviaţia şi apărarea antiaeriana; marina militară. Ele au în compunere state majore, comandamente de arma, mari unităţi şi unităţi luptatoare, de învăţământ şi de instrucţie, precum şi unităţi şi formaţiuni de asigurare de lupta şi de logistica. Articolul 30Organele militare teritoriale au în compunere: comandamente militare teritoriale, centre militare judeţene, municipale şi de sector. Capitolul IV Atribuţiile autorităţilor publice privind apărarea naţionala Articolul 31Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul României şi Consiliul Suprem de Apărare a Tarii îşi exercită atribuţiile privind apărarea naţionala potrivit prevederilor constituţionale şi legilor tarii. Articolul 32Guvernul României răspunde de organizarea activităţilor şi de aplicarea măsurilor ce privesc apărarea naţionala şi are următoarele atribuţii: a) coordonează activitatea ministerelor şi a celorlalte autorităţi ale administraţiei publice pentru realizarea măsurilor de asigurare a capacităţii de apărare a tarii; b) asigura alocarea şi utilizarea, potrivit legii, a resurselor financiare şi materiale necesare organizării, inzestrarii şi mobilizării forţelor armate, întreţinerii şi instruirii efectivelor, menţinerii în stare de operativitate a tehnicii şi armamentului, precum şi realizării lucrărilor de investiţii pentru apărare; c) stabileşte obligaţiile ce revin ministerelor şi agenţilor economici din planul de mobilizare a economiei naţionale pentru primul an de război; d) asigura, din timp de pace, constituirea rezervelor materiale necesare pe timp de război, atât pentru nevoile apărării, cît şi ale populaţiei; e) conduce, prin prefecţi, activităţile specifice din judeţe şi din municipiul Bucureşti. Articolul 33Ministerul Apărării Naţionale răspunde de înfăptuirea conceptiei fundamentale de apărare a tarii în domeniul militar, în care scop: a) analizează nevoile de apărare a tarii şi propune autorităţilor competente stabilite prin Constituţie şi alte legi, măsurile privind organizarea şi inzestrarea armatei, pregătirea populaţiei şi a teritoriului; b) asigura pregătirea comandamentelor şi instruirea efectivelor active şi din rezerva; c) organizează, din timp de pace, pregătirea de mobilizare a armatei şi populaţiei; face propuneri pentru declararea mobilizării generale sau parţiale şi conduce desfăşurarea acesteia; d) îndruma şi controlează, prin Statul Major General, în colaborare cu alte autorităţi abilitate, măsurile de pregătire luate de ministere, agenţii economici şi instituţiile publice, în scopul realizării producţiei şi a prestărilor de servicii pentru forţele armate, întocmirii lucrărilor de mobilizare la locul de muncă şi pregătirii teritoriului pentru apărare. Articolul 34Ministerele, serviciile de informaţii ale statului, celelalte autorităţi ale administraţiei publice centrale răspund de executarea măsurilor de apărare a tarii, fiecare în domeniul sau de activitate, potrivit legii; conducătorii acestora prezintă rapoarte cu privire la exercitarea atribuţiilor privind apărarea naţionala, după caz, Parlamentului, Guvernului, Consiliului Suprem de Apărare a Tarii, anual sau ori de cîte ori li se cere.La declararea mobilizării şi a stării de război, miniştrii de resort răspund direct de repartizarea resurselor privind: materiile prime, produsele industriale, bunurile alimentare, energia, transporturile, lucrările publice şi comunicaţiile.Cerinţele forţelor destinate apărării se asigura cu prioritate. Articolul 35Autorităţile administraţiei publice locale, potrivit competentei, au, în timp de pace şi în caz de mobilizare şi de război, în raza lor teritorială, următoarele atribuţii: a) asigura îndeplinirea de către agenţii economici, instituţiile publice şi persoanele fizice a dispoziţiilor şi măsurilor privind pregătirea populaţiei, economiei şi a teritoriului pentru apărare; b) urmăresc şi intervin pentru satisfacerea cererilor prezentate de unităţile militare existente în raza lor teritorială pentru nevoile de mobilizare; c) îndeplinesc măsurile necesare pentru efectuarea de rechiziţii şi chemări pentru prestări de servicii potrivit legii; d) întocmesc, actualizează şi pun la dispoziţie centrelor militare judeţene şi al municipiului Bucureşti monografia economico-militară a unităţilor administrativ-teritoriale respective; e) asigura centrelor militare judeţene, municipale, de sector, terenurile, localurile, instalaţiile de telecomunicaţii, dotările şi fondurile necesare desfăşurării activităţii acestora, potrivit normelor stabilite prin hotărâre a Guvernului; f) îndeplinesc orice alte atribuţii referitoare la apărarea naţionala, potrivit legii. Capitolul V Sancţiuni Articolul 36Nerespectarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea penală, contravenţională, administrativă sau civilă, după caz. Articolul 37Constituie contravenţii, dacă nu sunt săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, sa constituie infracţiuni şi se sancţionează cu amendă de la 200.000 la 5.000.000 lei, următoarele fapte: a) nerespectarea dispoziţiilor art. 21 privind obţinerea avizului dat de Statul Major General sau nerespectarea condiţiilor prevăzute în aviz; b) neîndeplinirea în timp de pace de către cei menţionaţi la art. 25 a obligaţiilor privind comenzile de stat necesare apărării naţionale; c) împiedicarea organelor de control de a îndeplini atribuţiile prevăzute de prezenta lege. Articolul 38Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către autorităţile stabilite prin hotărâre a Guvernului. Articolul 39Dispoziţiile prezentului capitol privitoare la contravenţii se completează cu prevederile Legii nr. 32/1968 privind constatarea şi sancţionarea contravenţiilor, cu excepţia art. 25, 26 şi 27. Capitolul VI Dispoziţii finale Articolul 40La data intrării în vigoare a prezentei legi orice alte dispoziţii contrare se abroga. Articolul 41Prezenta lege intră în vigoare la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 2 iulie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.PREŞEDINTELE SENATULUIprof. univ. dr. OLIVIU GHERMANAceastă lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 21 iunie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORRADU BERCEANU-----------------------------

Noutăți

  • LEGE nr. 138 din 5 mai 2009 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 131/2008 pentru completarea art. 3 din Ordonanţa Guvernului nr. 14/1998 privind utilizarea veniturilor realizate de instituţiile publice finanţate integral din venituri extrabugetare
  • LEGE nr. 162 din 4 octombrie 2012 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2012 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 8 din 18 februarie 2009 privind acordarea tichetelor de vacanţă
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 70 din 31 august 2011 privind măsurile de protecţie socială în perioada sezonului rece
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei
  • LEGE nr. 373 din 26 noiembrie 2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2009 privind reglementarea unor măsuri pentru stimularea absorbţiei fondurilor alocate prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală pentru renovarea şi dezvoltarea spaţiului rural prin creşterea calităţii vieţii şi diversificării economiei în zonele rurale
  • LEGE nr. 22 din 15 ianuarie 2018 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2016 pentru prorogarea unor termene prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2015 privind stabilirea unor măsuri necesare pentru asigurarea tranziţiei de la televiziunea analogică terestră la televiziunea digitală terestră şi implementarea serviciilor multimedia la nivel naţional
  • LEGE nr. 252 din 2 noiembrie 2015 pentru modificarea art. 31 din Legea nr. 153/2011 privind măsuri de creştere a calităţii arhitectural-ambientale a clădirilor
  • LEGE nr. 31 din 6 mai 1996 privind regimul monopolului de stat
  • LEGE nr. 178 din 9 octombrie 1998 pentru modificarea art. 47 din Ordonanţa Guvernului nr. 21/1992 privind protecţia consumatorilor
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 51 din 16 iunie 2010 privind reglementarea unor măsuri pentru reducerea unor arierate din economie, precum şi alte măsuri financiare
  • LEGE nr. 280 din 18 noiembrie 2015 pentru modificarea Legii apiculturii nr. 383/2013
  • LEGE nr. 106 din 14 aprilie 2009 privind ratificarea Convenţiei dintre România şi Republica Arabă Siriană pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Damasc la 24 iunie 2008
  • LEGEA nr. 114 din 11 octombrie 1996 *** Republicată privind locuintele
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 35 din 28 iunie 2016 privind modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 95 din 24 iunie 2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 96/2002 privind acordarea de produse lactate şi de panificaţie pentru elevii din clasele I-IV din învăţământul de stat, precum şi pentru copiii preşcolari din grădiniţele de stat cu program normal de 4 ore
  • LEGE nr. 378 din 28 decembrie 2007 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2007 pentru modificarea art. 1 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 1/2007 privind aprobarea bugetelor de venituri şi cheltuieli ale unităţilor din subordinea, coordonarea sau sub autoritatea ministerelor, celorlalte organe de specialitate ale administraţiei publice centrale, precum şi a autorităţilor publice centrale
  • LEGE nr. 508 din 17 noiembrie 2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea în cadrul Ministerului Public a Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism
  • LEGE nr. 246 din 14 decembrie 2010 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc
  • LEGE nr. 46 din 19 martie 2012 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 21/2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 54/2002 privind constituirea şi menţinerea stocurilor minime de siguranţă pentru ţiţei şi produse petroliere
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 90 din 29 iunie 2000 pentru modificarea şi completarea Legii sanitare veterinare nr. 60/1974
  • LEGE nr. 266 din 7 noiembrie 2008 (*republicată*)  farmaciei
  • LEGE nr. 19 din 8 aprilie 1994 pentru ratificarea Convenţiei consulare dintre România şi Republica Belarus, semnată la Bucureşti la 7 mai 1993
  • LEGE nr. 134 din 21 iulie 2000 privind regimul parcurilor industriale
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 86 din 5 septembrie 2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/1999 privind administrarea porturilor şi a căilor navigabile, precum şi desfăşurarea activităţilor de transport naval în porturi şi pe căi navigabile
  • LEGE nr. 205 din 7 noiembrie 2016 pentru ratificarea Acordului privind transferul şi mutualizarea contribuţiilor la Fondul unic de rezoluţie, semnat la Bruxelles la 21 mai 2014
  • LEGE nr. 518 din 9 octombrie 2001 pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 233/2000 privind sprijinul acordat de stat producătorilor agricoli privaţi pentru achiziţionarea de tractoare, combine, maşini şi utilaje agricole, instalaţii pentru irigat, cu plata în produse agricole
  • LEGE nr. 26 din 17 decembrie 1971 privind modificarea articolului 73 alineatul 3 din Constituţia Republicii Socialiste România
  • LEGE nr. 64 din 11 octombrie 1991 (*republicată*) privind brevetele de invenţie*)
  • LEGE nr. 213 din 24 mai 2006 privind aprobarea Acordului de garanţie dintre România şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 22 iulie 2005, aferent Acordului de împrumut dintre Societatea Comercială "Compania de Apă Someş" - S.A. şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea obiectivului de investiţii "Reabilitarea sistemului de alimentare cu apă în localităţi urbane din bazinul hidrografic Someş-Tisa", inclus în programul "Dezvoltarea infrastructurii în oraşele mici şi mijlocii (SAMTID), faza I"
  • LEGE nr. 66 din 16 ianuarie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 226/2000 privind circulaţia juridică a terenurilor cu destinaţie forestieră
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 82 din 29 septembrie 2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 139 din 5 octombrie 2005 privind administrarea pădurilor din România
  • LEGE nr. 265 din 7 noiembrie 2008 (*republicată*) privind gestionarea siguranţei circulaţiei pe infrastructura rutieră
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 207 din 4 decembrie 2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 25 din 5 martie 2008 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2008
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 122 din 1 septembrie 2005 pentru ratificarea Acordului-cadru de împrumut dintre România şi Banca de Dezvoltare a Consiliului Europei, semnat la Bucureşti la 28 iulie 2005 şi la Paris la 1 august 2005
  • LEGE nr. 365 din 7 iunie 2002 (*republicată*) privind comerţul electronic*)
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 59 din 20 iunie 2007 privind instituirea Programului naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi
  • CODUL MUNCII din 2003 (LEGE nr. 53 din 24 ianuarie 2003)
  • LEGEA nr. 145 din 24 iulie 1997 asigurărilor sociale de sănătate
  • LEGE nr. 44 din 26 martie 1999 privind respingerea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 20/1998 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 50/1998 privind aprobarea primei de 200 lei/kg la cumpărarea graului din recolta anului 1998 pentru panificaţie, destinat consumului intern, societăţilor comerciale de morărit şi/sau de panificaţie
  • LEGE nr. 302 din 19 noiembrie 2008 pentru completarea art. 42 din Legea nr. 41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 24 din 5 martie 2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea Securităţii
  • LEGE nr. 143 din 21 octombrie 2014 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 105/1999 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate de către regimurile instaurate în România cu începere de la 6 septembrie 1940 până la 6 martie 1945 din motive etnice
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 84 din 22 iunie 2000 privind garantarea unui plasament interbancar
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 122 din 31 octombrie 2007 pentru modificarea şi completarea Legii gazelor nr. 351/2004
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 194 din 12 decembrie 2002 (*republicată*) privind regimul străinilor în România*)
  • LEGE nr. 193 din 6 noiembrie 2000 privind clauzele abuzive din contractele încheiate între comercianţi şi consumatori
  • LEGE nr. 135 din 28 octombrie 1996 privind autorizarea Băncii Naţionale a României de a acorda credite pentru acoperirea cererilor populaţiei de retragere a depozitelor bancare constituite la societăţile bancare "Dacia Felix" - S.A. şi "Credit Bank" - S.A.
  • LEGE nr. 12 din 19 ianuarie 2016 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/2015 privind gestionarea şi utilizarea fondurilor externe nerambursabile şi a cofinanţării publice naţionale, pentru obiectivul "Cooperare teritorială europeană", în perioada 2014-2020
  • LEGE nr. 567 din 9 decembrie 2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor de pe lângă acestea
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 99 din 6 decembrie 2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului
  • LEGE nr. 150 din 6 aprilie 2001 pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substanţele care epuizează stratul de ozon, adoptat la cea de-a IX-a reuniune a părţilor, la Montreal, din 15-17 septembrie 1997
  • LEGE nr. 242 din 12 octombrie 2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor
  • LEGE nr. 96 din 16 mai 2016 pentru aderarea României la Convenţia pentru înfiinţarea unei Organizaţii Europene pentru Cercetări Nucleare, adoptată la Paris la 1 iulie 1953, astfel cum a fost modificată, la Protocolul financiar anexat Convenţiei pentru înfiinţarea unei Organizaţii Europene pentru Cercetări Nucleare, adoptată la Paris la 1 iulie 1953 şi la Protocolul privind privilegiile şi imunităţile Organizaţiei Europene pentru Cercetări Nucleare, adoptat la Geneva la 18 martie 2004
  • LEGE nr. 165 din 16 mai 2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 13 din 7 iulie 1998 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 27 din 31 martie 2010 privind modificarea art. II din Legea nr. 203/2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 88 din 14 iunie 2001 privind înfiinţarea Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie
  • Contacte

    Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

    0743.087.930

    office@avocatura.com

    Urmărește-ne în social media

    Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC ADVO VALUE SRL.
    Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

    Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2021