Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 legea apelor
- Act publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 244 din 8 octombrie 1996 -
Selectați versiunea
LEGE nr. 107 din 25 septembrie 1996 legea apelor
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 244 din 8 octombrie 1996





    Parlamentul României adopta prezenta lege. Capitolul I Dispoziții generale Articolul 1(1) Apele reprezintă o sursa naturala regenerabila, vulnerabila și limitată, element indispensabil pentru viața și pentru societate, materie prima pentru activități productive, sursa de energie și cale de transport, factor determinant în menținerea echilibrului ecologic.(1^1) Apa nu este un produs comercial oarecare, ci este un patrimoniu natural care trebuie protejat, tratat și apărat ca atare. (la 29-08-2004, Alin. (1^1) al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (2) Apele fac parte din domeniul public al statului. Cunoașterea, protecția, punerea în valoare și utilizarea durabilă a resurselor de apă sunt acțiuni de interes general. (la 29-08-2004, Alin. (2) al art. 1 a fost modificat de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (3) Dreptul de folosința, cît și obligațiile corespunzătoare rezultate din protecția și conservarea resurselor de apa vor fi exercitate în conformitate cu prevederile prezentei legi, cu excepția apelor geotermale pentru care se vor adopta reglementări specifice.(4) Apele, malurile și albiile acestora, indiferent de persoana fizica sau juridică care le administrează, sunt supuse dispozițiilor prezentei legi, precum și prevederilor din convențiile internaționale la care România este parte.(5) Sunt, de asemenea, supuse dispozițiilor prezentei legi lucrările care se construiesc pe ape sau care au legătura cu apele și prin care, direct ori indirect, se produc modificări temporare sau definitive asupra calității apelor ori regimului de curgere a acestora.(6) Conservarea, protecția și îmbunătățirea mediului acvatic, în condițiile utilizării durabile a resurselor de apă, au la bază principiile precauției, prevenirii, evitării daunelor la sursă și poluatorul plătește și trebuie să țină seama de vulnerabilitatea ecosistemelor acvatice situate în Delta Dunării și în Marea Neagră, deoarece echilibrul acestora este strâns influențat de calitatea apelor interioare care se varsă în acestea. (la 29-08-2004, Alin. (6) al art. 1 a fost introdus de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 2Prevederile prezentei legi au ca scop:a) conservarea, dezvoltarea și protecția resurselor de apa, precum și asigurarea unei curgeri libere a apelor;b) protecția împotriva oricărei forme de poluare și de modificare a caracteristicilor resurselor de apa, a malurilor și albiilor sau cuvetelor acestora;c) refacerea calității apelor de suprafața și subterane;d) conservarea și protejarea ecosistemelor acvatice;e) asigurarea alimentării cu apa potabilă a populației și a salubritatii publice;f) gospodărirea durabilă a apei și repartiția rațională și echilibrată a acestei resurse, cu menținerea și cu ameliorarea calității și regenerării naturale a apelor; (la 29-08-2004, Litera f) a art. 2 a fost modificată de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) g) apărarea împotriva inundațiilor și oricăror alte fenomene hidrometeorologice periculoase;h) satisfacerea cerințelor de apa ale agriculturii, industriei, producerii de energie, a transporturilor, aquaculturii, turismului, agrementului și sporturilor nautice, ca și ale oricăror alte activități umane;i) integrarea aspectelor cantitative și calitative atât pentru apele de suprafață, cât și pentru apele subterane care aparțin aceluiași sistem ecologic, hidrologic și hidrogeologic; (la 29-08-2004, Litera i) a art. 2 a fost introdusă de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) j) asigurarea protecției ecosistemelor acvatice situate în imediata vecinătate a coastelor, în golfuri sau aflate în Marea Neagră; (la 29-08-2004, Litera j) a art. 2 a fost introdusă de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) k) promovarea utilizării durabile a apelor pe baza protecției pe termen lung a resurselor disponibile de apă; (la 29-08-2004, Litera k) a art. 2 a fost introdusă de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) l) conservarea, protecția și îmbunătățirea mediului acvatic prin măsuri specifice pentru reducerea progresivă a evacuărilor, emisiilor sau pierderilor de substanțe prioritare și încetarea sau eliminarea treptată a evacuărilor, emisiilor sau pierderilor de substanțe prioritar periculoase; (la 29-08-2004, Litera l) a art. 2 a fost introdusă de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) m) reducerea progresivă a poluării apelor subterane și prevenirea poluării ulterioare; (la 29-08-2004, Litera m) a art. 2 a fost introdusă de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) n) atingerea obiectivelor Convenției pentru protecția Mării Negre împotriva poluării în ceea ce privește încetarea sau eliminarea etapizată a evacuărilor, emisiilor sau pierderilor de substanțe prioritare pentru atingerea în mediul marin a concentrațiilor acestor substanțe aproape de valorile fondului natural și aproape de valoarea zero pentru substanțele de sinteză; (la 29-08-2004, Litera n) a art. 2 a fost introdusă de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) o) prevenirea deteriorării ulterioare, protecția și îmbunătățirea stării ecosistemelor acvatice și, în ceea ce privește cerințele de apă, a ecosistemelor terestre și a zonelor umede ce depind în mod direct de ecosistemele acvatice. (la 29-08-2004, Litera o) a art. 2 a fost introdusă de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 2^1(1) Obiectivele protecției apelor și mediului acvatic sunt:a) prevenirea deteriorării tuturor corpurilor de ape de suprafață;b) protecția, îmbunătățirea și refacerea tuturor corpurilor de apă de suprafață în scopul atingerii stării bune a acestora, în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^1, până la data de 22 decembrie 2015;c) protecția și îmbunătățirea tuturor corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate în scopul realizării unui potențial ecologic bun sau a unei stări chimice bune a acestora, în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^1, până la data de 22 decembrie 2015;d) reducerea progresivă a poluării datorate substanțelor prioritare și încetarea sau eliminarea treptată a evacuărilor și a pierderilor de substanțe prioritar periculoase;e) prevenirea sau limitarea aportului de poluanți în apele subterane și prevenirea deteriorării stării tuturor corpurilor de ape subterane;f) protecția, îmbunătățirea și refacerea tuturor corpurilor de ape subterane și asigurarea unui echilibru între debitul prelevat și reîncărcarea apelor subterane, cu scopul realizării unei stări bune a apelor subterane, în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^1, până la data de 22 decembrie 2015;g) inversarea oricărei tendințe semnificative și durabile de creștere a concentrației oricărui poluant rezultate din impactul activității umane, pentru a reduce în mod progresiv poluarea apei subterane.(2) Condițiile și obiectivele de protecție a apelor și mediului acvatic, specifice zonelor protejate cuprinse în anexa nr. 1^2, trebuie să fie îndeplinite până la data de 22 decembrie 2015, cu excepția cazului când este altfel prevăzut în legislația pe baza căreia au fost stabilite în mod individual aceste zone protejate.(3) În cazul în care unui corp de apă dat îi sunt aplicabile mai mult decât un obiectiv dintre cele prevăzute la alin. (1) și (2), corpul de apă trebuie să îndeplinească cel mai sever dintre aceste obiective. (la 29-08-2004, Art. 2^1 a fost introdus de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 2^2(1) În scopul realizării unei protecții eficiente și integrate a tuturor apelor și a mediului acvatic și al realizării obiectivelor de protecția apelor și mediului acvatic ale prezentei legi, se vor realiza delimitarea corpurilor de apă și desemnarea corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate, în conformitate cu procedurile prevăzute în anexa nr. 1^3.(2) Un corp de apă de suprafață este desemnat ca fiind artificial sau puternic modificat, atunci când:a) schimbările caracteristicilor hidromorfologice ale acestui corp de apă, necesare pentru atingerea stării ecologice bune, ar putea avea efecte negative importante asupra mediului în general, navigației, inclusiv amenajarea facilităților portuare sau de agrement, activităților pentru scopul cărora este stocată apa, cum sunt alimentarea cu apă, producerea de energie sau irigațiile, regularizarea curgerii apei, apărarea împotriva inundațiilor, drenajul terenurilor și a altor activități egale ca importanță cu cele prevăzute pentru dezvoltarea durabilă;b) caracteristicile artificiale sau modificate ale corpului de apă, impuse de folosințele beneficiare, nu pot să fie realizate în mod rezonabil, din motive de fezabilitate tehnică sau costuri disproporționate, prin alte mijloace care sunt în mod semnificativ opțiuni mai bune din punct de vedere al protecției mediului.(3) Desemnarea corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate, inclusiv motivele desemnării vor fi prezentate în schemele directoare de amenajare și management ale bazinelor hidrografice, denumite în continuare scheme directoare. (la 29-08-2004, Art. 2^2 a fost introdus de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 2^3Termenele limită prevăzute la art. 2^1 pot fi extinse în scopul realizării etapizate a obiectivelor pentru corpurile de apă, numai în situația în care nu se produc deteriorări ale stării corpurilor de apă afectate și atunci când sunt îndeplinite condițiile următoare:a) îmbunătățirile necesare ale stării corpurilor de apă nu pot fi realizate în mod rezonabil până la termenul limită stabilit la art. 2^1, din cel puțin unul dintre următoarele motive:– gradul îmbunătățirilor cerute poate fi realizat, din considerente tehnice, în etape care depășesc termenul limită;– finalizarea îmbunătățirilor până la termenul limită este extrem de costisitoare;– condițiile naturale nu permit îmbunătățirea stării corpului de apă până la termenul limită;b) extinderea termenului limită și motivele acesteia sunt stabilite și explicate în mod specific în schema directoare;c) extinderea termenului trebuie să se limiteze la cel mult două reactualizări ulterioare ale schemei directoare, cu excepția cazurilor în care condițiile naturale sunt de așa natură încât obiectivele nu pot fi realizate în această perioadă;d) în schema directoare este prezentat un rezumat al măsurilor necesare pentru a aduce corpurile de apă, în mod progresiv, la starea cerută până la termenul limită extins, motivele pentru orice întârziere semnificativă a realizării măsurilor operaționale și planificarea implementării acestora. Orice revizuire a aplicării acestor măsuri și un rezumat al măsurilor adiționale se includ, de asemenea, în reactualizările ulterioare ale schemei directoare. (la 29-08-2004, Art. 2^3 a fost introdus de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 2^4În situația în care se constată că anumite corpuri de apă sunt foarte afectate de activitatea umană sau condițiile naturale sunt de asemenea natură încât obiectivele prevăzute la art. 2^1 alin. (1) și (2) sunt nerealizabile sau implică costuri disproporționate, pot fi adoptate obiective mai puțin severe numai dacă sunt îndeplinite condițiile următoare:a) necesitățile socioeconomice și de protecție a mediului determinate de astfel de activități umane nu pot fi realizate prin alte mijloace care constituie o opțiune semnificativ mai bună din punct de vedere al protecției mediului și care nu implică cheltuieli disproporționate;b) pentru apele de suprafață se asigură cea mai bună stare ecologică și chimică care poate fi atinsă, având în vedere impactul ce nu poate fi evitat în mod rezonabil din cauza naturii activității umane sau poluării;c) pentru apele subterane se asigură cele mai mici modificări posibile ale stării bune a apelor subterane, având în vedere impactul ce nu poate fi evitat în mod rezonabil din cauza naturii activității umane sau poluării;d) nu se produce deteriorarea ulterioară a stării corpurilor de apă;e) obiectivele mai puțin severe stabilite, precum și motivele deciziei de stabilire a acestora sunt menționate în mod specific în schema directoare, iar aceste obiective sunt revizuite la fiecare 6 ani. (la 29-08-2004, Art. 2^4 a fost introdus de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 2^5Deteriorarea temporară a stării corpurilor de apă nu se consideră încălcare a prevederilor prezentei legi, dacă aceasta este rezultatul unor circumstanțe cu cauze naturale de forță majoră, care apar în mod excepțional sau care nu pot fi prevăzute, cum ar fi inundațiile extreme și seceta prelungită, sau dacă este rezultatul circumstanțelor datorate accidentelor care nu pot fi prevăzute în mod rezonabil și numai dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:a) sunt întreprinse toate etapele practice pentru prevenirea deteriorării suplimentare a stării corpurilor de apă și pentru a nu se compromite realizarea obiectivelor de protecția apelor și mediului acvatic din alte corpuri de apă;b) stabilirea în schema directoare a condițiilor în care pot fi declarate circumstanțele excepționale sau care nu pot fi prevăzute în mod rezonabil, inclusiv adoptarea indicatorilor adecvați;c) includerea în programul de măsuri din schema directoare a măsurilor ce trebuie luate în astfel de condiții excepționale și care nu trebuie să compromită refacerea calității corpului de apă o dată ce circumstanțele sunt încheiate;d) efectele circumstanțelor care sunt excepționale sau care nu pot fi în mod rezonabil prevăzute sunt reanalizate anual în conformitate cu prevederile art. 2^3 lit. a) și sunt luate toate măsurile practice în scopul aducerii corpului de apă la starea sa anterioară efectelor acelor circumstanțe cât mai curând rezonabil din punct de vedere practic;e) un rezumat al efectelor circumstanțelor și al măsurilor luate sau ce urmează a fi luate în conformitate cu prevederile lit. a) și d) este cuprins în schema directoare la următoarea reactualizare a acesteia. (la 29-08-2004, Art. 2^5 a fost introdus de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 2^6(1) În cadrul fiecărui district de bazin hidrografic se identifică toate corpurile de apă folosite pentru captarea apei destinate consumului uman, care furnizează în medie mai mult de 10 mc /zi sau care deservesc mai mult de 50 de persoane, precum și acele corpuri de apă care se intenționează să se folosească în viitor în acest scop.(2) Corpurile de apă utilizate pentru captarea apei destinate consumului uman, care furnizează în medie mai mult de 100 mc/zi, se monitorizează în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^3. (la 29-08-2004, Art. 2^6 a fost introdus de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 2^7(1) Obiectivele prevăzute la art. 2^1 alin. (1) și (2) nu se consideră neîndeplinite atunci când:a) nerealizarea unei stări bune a apelor subterane, a unei stări ecologice bune sau, acolo unde este cazul, a unui potențial ecologic bun ori nerealizarea prevenirii deteriorării stării corpului de apă de suprafață sau subterană este rezultatul unor noi modificări ale caracteristicilor fizice ale unui corp de apă de suprafață sau al modificării nivelului corpurilor de apă subterane;b) nerealizarea prevenirii deteriorării de la starea foarte bună la starea bună a corpurilor de apă este rezultatul unor noi activități umane, în scopul dezvoltării durabile.(2) Prevederile alin. (1) se aplică numai atunci când sunt întrunite cumulativ următoarele condiții:a) sunt întreprinse toate etapele practice pentru reducerea impactului negativ asupra stării corpurilor de apă;b) motivele acestor modificări sau deteriorări sunt stabilite și explicate în mod specific în schema directoare, iar obiectivele sunt revizuite la fiecare 6 ani;c) motivele acestor modificări sau deteriorări sunt de interes public deosebit și/sau beneficiile aduse mediului sau societății de realizarea obiectivelor prevăzute la art. 2^1 alin. (1) și (2) sunt depășite de beneficiile noilor modificări sau degradări aduse sănătății umane, menținerii siguranței vieții umane sau dezvoltării durabile;d) deservirea folosințelor beneficiare, care a condus la acele modificări sau deteriorări ale corpurilor de apă, nu poate fi realizată, din motive de fezabilitate tehnică sau din cauza costurilor disproporționate, prin alte mijloace care sunt o opțiune semnificativ mai bună din punct de vedere al protecției mediului. (la 29-08-2004, Art. 2^7 a fost introdus de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 2^8În vederea protecției și conservării resurselor de apă de suprafață, evacuările în aceste ape sunt reglementate prin utilizarea unei abordări combinate prin stabilirea și implementarea controlului emisiilor bazat pe cele mai bune tehnici disponibile sau a valorilor limită importante ale emisiilor ori, în cazul impactului difuz, a controlului și a celor mai bune practici din punct de vedere al mediului stabilite în reglementările specifice privind prevenirea, reducerea și controlul integrat al poluării, epurarea apelor uzate urbane, protecția apelor împotriva poluării cauzate de nitrați din surse agricole, evaluarea riscului și descărcarea de substanțe periculoase în apă, până la data de 22 decembrie 2012. (la 29-08-2004, Art. 2^8 a fost introdus de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 3(1) Aparțin domeniului public al statului apele de suprafață cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km și cu bazine hidrografice ce depășesc suprafața de 10 kmp, malurile și cuvetele lacurilor, precum și apele subterane, apele maritime interioare, faleza și plaja mării, cu bogățiile lor naturale și potențialul valorificabil, marea teritorială și fundul apelor maritime. (la 29-08-2004, Alin. (1) al art. 3 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (2) Albiile minore cu lungimi mai mici de 5 km și cu bazine hidrografice ce nu depășesc suprafața de 10 kmp, pe care apele nu curg permanent, aparțin deținătorilor, cu orice titlu, ai terenurilor pe care se formează sau curg. Proprietarii acestor albii trebuie să folosească aceste ape în concordanta cu condițiile generale de folosire a apei în bazinul respectiv.(3) Insulele, care nu sunt în legătură cu terenurile cu mal la nivelul mediu al apei, aparțin proprietarului albiei apei.(4) Apa subterana poate fi folosită de proprietarul terenului, numai în măsura în care este utilizata conform art. 9 alin. (2).(5) Sunt exceptate de la prevederile alin. (1) pepinierele și crescătoriile piscicole. (la 20-04-2001, Alin. (5) al art. 3 a fost modificat de art. 81, Titlul VII din LEGEA nr. 192 din 19 aprilie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 20 aprilie 2001, prin eliminarea sintagmei "aflate în afară cursurilor de apă". ) Articolul 4(1) Resursele de apă, de suprafață și subterane sunt monopol natural de interes strategic. Stabilirea regimului de folosire a resurselor de apă, indiferent de forma de proprietate, este un drept exclusiv al Guvernului, exercitat prin autoritatea publică centrală din domeniul apelor. (la 29-08-2004, Alin. (1) al art. 4 a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (2) Apele din domeniul public se dau în administrarea Administrației Naționale "Apele Române de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor, în condițiile legii. (la 29-08-2004, Alin. (2) al art. 4 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmelor "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" și "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagmele "autoritatea publică centrală din domeniul apelor", "Administrația Națională "Apele Române". ) (3) Reglementarea navigației și a activităților conexe acesteia pe căile navigabile se face de către autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor, prin unități de profil. (la 29-08-2004, Alin. (3) al art. 4 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Transporturilor" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor". ) (4) Faza atmosferica a circuitului apei în natura poate fi modificat artificial numai de autoritatea publică centrală din domeniul apelor și de cei autorizați de acesta, în condițiile legii. (la 29-08-2004, Alin. (4) al art. 4 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor". ) Articolul 5(1) Apele utilizate pentru prelevarea de apă în scop potabil vor fi protejate pentru evitarea deteriorării calității acestora și pentru a reduce nivelul de tratare în procesul de producere a apei potabile. În jurul surselor și instalațiilor de alimentare cu apă potabilă, al surselor de ape minerale și al lacurilor terapeutice se instituie zone de protecție sanitară cu regim sever sau cu regim de restricții, precum și perimetre de protecție hidrogeologică. Dreptul de proprietate asupra surselor și instalațiilor de alimentare cu apă potabilă, surselor de ape minerale și lacurilor și nămolurilor terapeutice se extinde și asupra zonelor de protecție sanitară cu regim sever. (la 29-08-2004, Alin. (1) al art. 5 a fost modificat de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (2) Regimul de exploatare a apelor subterane, a lacurilor, zonelor umede și ariilor protejate, a zonelor de protecție sanitară, precum și regimul privind navigația pe cursurile de apă naturale sau artificiale, pe apele maritime interioare și pe marea teritorială, ca și lucrările, construcțiile sau instalațiile aferente sunt supuse prevederilor prezentei legi și reglementărilor specifice. (la 29-08-2004, Alin. (2) al art. 5 a fost modificat de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (3) Regimul de exploatare a fondului piscicol, precum și exercitarea pescuitului în cursurile de apa naturale sunt supuse prevederilor prezentei legi și reglementărilor specifice. (la 20-04-2001, Alin. (3) al art. 5 a fost modificat de art. 81, Titlul VII din LEGEA nr. 192 din 19 aprilie 2001, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 200 din 20 aprilie 2001, prin eliminarea sintagmei "sau amenajate". ) (4) Normele speciale privind caracterul și mărimea zonelor de protecție sanitară se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale din domeniul apelor și a autorității publice centrale din domeniul sănătății. (la 29-08-2004, Alin. (4) al art. 5 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmelor "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" și "Ministerul Sănătății" cu sintagmele "autoritatea publică centrală din domeniul apelor" și "autoritatea publică centrală din domeniul sănătății". ) (5) Supravegherea calității apei potabile și a apei de îmbăiere se asigură de către autoritatea publică centrală din domeniul sănătății, precum și de autoritățile publice locale, conform prevederilor în vigoare. (la 29-08-2004, Alin. (5) al art. 5 a fost modificat de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 5^1(1) La nivelul fiecărui bazin hidrografic se va stabili un registru al zonelor protejate, care va include toate corpurile de apă folosite pentru prelevare în scop potabil și zonele protejate cuprinse în anexa nr. 1^2.(2) Registrul zonelor protejate va fi realizat și reactualizat prin grija Administrației Naționale «Apele Române». (la 29-08-2004, Art. 5^1 a fost introdus de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 6(1) Activitatea de gospodărire unitară, rațională și integrată a apelor se organizează și se desfășoară pe bazine hidrografice, ca entități geografice indivizibile de gospodărire cantitativă și calitativă a resurselor de apă. Gospodărirea apelor trebuie să considere ca un tot unitar apele de suprafață și subterane, atât sub aspect cantitativ, cât și calitativ, în scopul dezvoltării durabile. (la 29-08-2004, Alin. (1) al art. 6 a fost modificat de pct. 11 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (2) Gospodărirea apelor se bazează pe principiul solidarității umane și interesului comun, prin colaborare și cooperare strinsa, la toate nivelurile administrației publice, a utilizatorilor de apa, a reprezentanților colectivităților locale și a populației, pentru realizarea maximului de profit social.(3) România face parte din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea. Pentru porțiunea din bazinul hidrografic internațional al fluviului Dunărea, care este cuprinsă în teritoriul României, inclusiv apele de coastă ale Mării Negre, se va elabora planul de management al acestui bazin hidrografic internațional, pe baza schemelor directoare de management și amenajare a apelor. (la 29-08-2004, Alin. (3) al art. 6 a fost introdus de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (4) Autoritatea competentă pentru elaborarea porțiunii de plan menționate la alin. (3) este autoritatea publică centrală din domeniul apelor. (la 29-08-2004, Alin. (4) al art. 6 a fost introdus de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (5) Administrarea bazinelor hidrografice naționale, menționate în prezenta lege ca bazine hidrografice se face la nivelul districtelor de bazin de către direcțiile de ape ale Administrației Naționale «Apele Române». (la 29-08-2004, Alin. (5) al art. 6 a fost introdus de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (6) La nivel național, sunt stabilite următoarele districte de bazin: Someș-Tisa, Crișuri, Mureș, Banat, Jiu, Olt, Argeș-Vedea, Buzău-Ialomița, Siret, Prut-Bârlad și Dobrogea-Litoral. Schema districtelor de bazin cu limitele acestora este prezentată în anexa nr. 1^4. (la 29-08-2004, Alin. (6) al art. 6 a fost introdus de pct. 12 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 6^1(1) În coordonarea autorității publice centrale din domeniul apelor se înființează Administrația Națională «Apele Române», instituție publică de interes național, cu personalitate juridică, finanțată din venituri proprii, așa cum sunt definite în art. 80, prin reorganizarea Administrației Naționale «Apele Române» care funcționa cu statut de regie autonomă.(2) Administrația Națională «Apele Române» are în subordine direcții de ape, organizate la nivelul bazinelor hidrografice ca instituții publice cu personalitate juridică. (la 29-08-2004, Art. 6^1 a fost introdus de pct. 13 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 7(1) Elaborarea strategiei și politicii naționale în domeniul gospodăririi apelor, asigurarea coordonării și controlului aplicării reglementărilor interne și internaționale în acest domeniu se realizează de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor. (la 29-08-2004, Alin. (1) al art. 7 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor". ) (2) Gestionarea cantitativă și calitativă a resurselor de apă, exploatarea lucrărilor de gospodărire a apelor, precum și aplicarea strategiei și a politicii naționale, cu respectarea reglementărilor naționale în domeniu, se realizează de Administrația Națională «Apele Române» prin direcțiile de ape din subordinea acesteia. (la 29-08-2004, Alin. (2) al art. 7 a fost modificat de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (3) Pe lângă autoritatea publică centrală din domeniul apelor funcționează: Consiliul interministerial al apelor, Comisia centrală de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice, Comisia națională pentru siguranța barajelor și lucrărilor hidrotehnice, Centrul român de reconstrucție a râurilor și Comitetul național pentru Programul Hidrologic Internațional, organisme cu caracter consultativ. (la 29-08-2004, Alin. (3) al art. 7 a fost modificat de pct. 14 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (4) Regulamentele de organizare și funcționare ale Consiliului interministerial al apelor și Comisiei centrale de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, iar cele ale Comisiei naționale pentru siguranța barajelor și lucrărilor hidrotehnice, Centrului român de reconstrucție a râurilor și Comitetului național pentru Programul hidrologic internațional, prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor. Secretariatele tehnice permanente ale acestor organisme se asigură de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor. (la 29-08-2004, Alin. (4) al art. 7 a fost introdus de pct. 15 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 8Termenii tehnici folosiți în prezenta lege au semnificația stabilită în anexa nr. 1, care face parte integrantă din prezenta lege. Capitolul II Regimul de folosire a apelor și a albiilor Secţiunea 1 Regimul de folosire a apelor Articolul 9(1) Dreptul de folosința a apelor de suprafața sau subterane, inclusiv a celor arteziene, se stabilește prin autorizația de gospodărire a apelor și se exercită potrivit prevederilor legale. Acest drept include și evacuarea, în resursele de apa, de ape uzate, ape din desecări ori drenaje, ape meteorice, ape de mina sau de zacamint, după utilizare.(2) Apele de suprafața sau subterane pot fi folosite liber, cu respectarea normelor sanitare și de protecție a calității apelor, pentru băut, adapat, udat, spălat, imbaiat și alte trebuințe gospodărești, dacă pentru aceasta nu se folosesc instalații sau se folosesc instalații de capacitate mica de până la 0,2 litri/secunda, destinate exclusiv satisfacerii necesităților gospodariilor proprii.(3) Orice persoană fizică, pe propria răspundere, poate utiliza liber pentru îmbăiere apele marine și apele interioare din afara zonelor de restricție. (la 29-08-2004, Alin. (3) al art. 9 a fost modificat de pct. 16 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (4) Utilizarea apelor subterane se face pe baza rezervelor determinate prin studii hidrogeologice. (la 29-08-2004, Alin. (4) al art. 9 a fost modificat de pct. 16 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 10(1) Satisfacerea cerințelor de apa ale populației are prioritate față de folosirea apei în alte scopuri. De asemenea, au prioritate, față de alte folosințe, alimentarea cu apa pentru animale, refacerea rezervei intangibile de apa după incendii, precum și debitele necesare menținerii echilibrului ecologic al habitatului acvatic.(2) Restrîngerea utilizării apei potabile pentru populație, în folosul altor activități, este interzisă.(3) Apa potabilă distribuita organizat în centre populate poate fi utilizata și în alte scopuri, numai dacă s-a asigurat satisfacerea integrală a cerințelor populației, animalelor și ale unor activități care necesita apa de aceasta calitate. Alimentarea cu apa potabilă în alte scopuri va fi limitată sau desființata numai atunci când apar cerințe noi în alimentarea cu apa a populației.(4) Apele subterane, corespunzătoare calitativ, sunt destinate în primul rind pentru alimentarea cu apa a populației și animalelor, precum și pentru asigurarea igienei și sănătății populației. Aceste ape pot fi utilizate și în alte scopuri, numai în baza autorizației de gospodărire a apelor.(5) La planificarea și la realizarea unor activități, cum sunt mineritul de suprafața, derivatiile de debite etc., ce pot influența rezerva de ape subterane sau pot modifica rețeaua hidrografica de suprafața, se vor lua obligatoriu măsuri de refacere a alimentarilor cu apa și de protecție împotriva inundațiilor.(6) Rezervele de ape subterane se pot reface sau suplimenta, prin lucrări de realimentare artificială a corpurilor de apă subterană, cu apă provenind din orice sursă de apă de suprafață sau subterană, numai în cazul în care nu este compromisă atingerea obiectivelor prevăzute la art. 2^1, atât pentru sursă, cât și pentru corpul de apă subterană realimentat artificial. (la 29-08-2004, Alin. (6) al art. 10 a fost introdus de pct. 17 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (7) Transferul volumelor de apă dintr-un bazin în altul se poate face în situația în care cerințele de apă ale bazinului în care se transferă sunt insuficiente atât pentru populație, cât și pentru menținerea echilibrului ecologic al ecosistemului acvatic și nu afectează situația bazinului din care se transferă. (la 29-08-2004, Alin. (7) al art. 10 a fost introdus de pct. 17 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 11(1) În lacurile de acumulare folosite ca sursa pentru alimentari cu apa potabilă se poate practica numai piscicultura în regim natural, fără furajarea pestilor și fără aplicarea fungicidelor sau a oricăror medicamente veterinare.(2) În orice alte zone decât cele prevăzute la alin. (1), piscicultura cu administrare de furaje se poate practica numai în cazul în care nu este influențată calitatea apelor din aval și în conformitate cu reglementările în vigoare. (la 29-08-2004, Alin. (2) al art. 11 a fost modificat de pct. 18 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 12(1) Utilizatorii de apă sunt obligați să economisească apa prin folosire judicioasă. De asemenea, au obligația să asigure întreținerea și repararea instalațiilor proprii și, după caz, a celor din sistemele de alimentare cu apă și canalizare.(2) În vederea folosirii judicioase a apei, utilizatorii de apă vor folosi cele mai bune tehnologii disponibile, care permit utilizarea unor cantități reduse de apă, precum și un consum mic de apă prin recircularea și/sau refolosirea apei. (la 29-08-2004, Art. 12 a fost modificat de pct. 19 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 13Autoritatea publică centrală din domeniul apelor și Administrația Națională «Apele Române» sunt în drept să ia măsuri de limitare sau de suspendare provizorie a folosirii apei, pentru a face față unui pericol sau consecințelor unor accidente, secetei, inundațiilor sau unui risc de lipsă de apă din cauza supraexploatării resursei. (la 29-08-2004, Art. 13 a fost modificat de pct. 20 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 14(1) Dacă, din cauza secetei sau a altor calamitați naturale, debitele de apa autorizate nu pot fi asigurate tuturor utilizatorilor autorizați, se aplică restricții temporare de folosire a resurselor de apa.(2) Restricțiile se stabilesc prin planuri de restricții și folosire a apei în perioade deficitare, elaborate de direcțiile de ape, după consultarea utilizatorilor autorizați, cu avizul Administrației Naționale «Apele Române» și cu aprobarea comitetului de bazin. Planurile de restricții și folosire a apei în perioade deficitare, denumite în continuare planuri de restricții, se aduc la cunoștință publicului. (la 29-08-2004, Alin. (2) al art. 14 a fost modificat de pct. 21 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (3) Metodologia de elaborare și de aprobare a planurilor de restricții și procedura de informare a publicului se aprobă prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Această metodologie trebuie să țină seama de prioritățile prevăzute la art. 10 și de importanța socială și economică a utilizatorilor autorizați. (la 29-08-2004, Alin. (3) al art. 14 a fost modificat de pct. 21 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (4) Măsurile stabilite în planurile de restricții sunt obligatorii pentru toți utilizatorii de apă. Măsurile de restricții se asimilează cu situația de forță majoră. (la 29-08-2004, Alin. (4) al art. 14 a fost modificat de pct. 21 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (5) Pe durata aplicării planurilor de restricții, prevederile autorizației de gospodărire a apelor se subordonează acestora. Articolul 15(1) Poluarea în orice mod a resurselor de apa este interzisă.(2) Normele de calitate a resurselor de apă legate de funcțiunile apei se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale din domeniul apelor. (la 29-08-2004, Alin. (2) al art. 15 a fost modificat de pct. 22 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (3) Normele privind calitatea apei potabile, supravegherea, inspecția sanitară și monitorizarea calității apei potabile se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale din domeniul sănătății. (la 29-08-2004, Alin. (3) al art. 15 a fost modificat de pct. 22 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (3^1) Normele privind calitatea apelor utilizate pentru îmbăiere și referitoare la supravegherea, inspecția sanitară și controlul zonelor naturale utilizate pentru îmbăiere se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale din domeniul sănătății. (la 29-08-2004, Alin. (3^1) al art. 15 a fost introdus de pct. 23 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (4) Limitele de încărcare cu poluanti a apelor uzate evacuate în resursele de apa se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale din domeniul apelor și a autorității publice centrale din domeniul sănătății. (la 29-08-2004, Alin. (4) al art. 15 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmelor "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" și "Ministerul Sănătății" cu sintagmele "autoritatea publică centrală din domeniul apelor" și "autoritatea publică centrală din domeniul sănătății". ) (5) Limitele de descărcare înscrise în avizul sau autorizația de gospodărire a apelor reprezintă limitele maxime admise, iar depășirea acestora este interzisă. Articolul 16(1) Pentru protecția resurselor de apa, se interzic:a) punerea în funcțiune de obiective economice noi sau dezvoltarea celor existente, darea în funcțiune de noi ansambluri de locuințe, introducerea la obiectivele economice existente de tehnologii de producție modificate, care maresc gradul de încărcare a apelor uzate, fără punerea concomitenta în funcțiune a rețelelor de canalizare și a instalațiilor de epurare ori fără realizarea altor lucrări și măsuri care să asigure, pentru apele uzate evacuate, respectarea prevederilor impuse prin autorizația de gospodărire a apelor;b) realizarea de lucrări noi pentru alimentare cu apa potabilă sau industriala ori de extindere a celor existente, fără realizarea sau extinderea corespunzătoare și concomitenta a rețelelor de canalizare și a instalațiilor de epurare necesare;c) aruncarea sau introducerea în orice mod, în albiile cursurilor de apa, în cuvetele lacurilor sau ale bălților, în Marea Neagra și în zonele umede, precum și depozitarea pe malurile acestora a deșeurilor de orice fel;d) evacuarea de ape uzate în apele subterane, lacurile naturale sau de acumulare, în bălți, heleșteie sau în iazuri, cu excepția iazurilor de decantare; (la 29-08-2004, Litera d) a alin. (1) al art. 16 a fost modificată de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) e) utilizarea de canale deschise de orice fel pentru evacuările ori scurgerile de ape fecaloid-menajere sau în conținut periculos;f) spălarea în cursuri de apă sau în lacuri și pe malurile acestora a vehiculelor, a altor utilaje și agregate mecanice, precum și a ambalajelor sau obiectelor care conțin substanțe periculoase; (la 29-08-2004, Litera f) a alin. (1) al art. 16 a fost modificată de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) g) spălarea animalelor domestice deparazitate în afara locurilor special amenajate în acest scop; (la 29-08-2004, Litera g) a alin. (1) al art. 16 a fost modificată de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) h) aruncarea sau evacuarea în instalații sanitare ori în rețelele de canalizare a deșeurilor periculoase și/sau substanțelor periculoase; (la 29-08-2004, Litera h) a alin. (1) al art. 16 a fost modificată de pct. 24 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) i) spalarea în cursurile de apa sau în lacuri, pe malurile acestora, pe diguri sau baraje a obiectelor de uz casnic, cu folosirea substanțelor chimice de orice fel.(2) În zonele de protecție instituite potrivit prezentei legi, sunt interzise depozitarea și folosirea de îngrășăminte, pesticide sau alte substanțe periculoase. Articolul 17În scopul folosirii rationale și protejării calității resurselor de apa, utilizatorii de apa au următoarele obligații:a) sa adopte tehnologii de producție cu cerințe de apa reduse și cît mai puțin poluante, sa economiseasca apa prin recirculare sau folosire repetată, sa elimine risipa și sa diminueze pierderile de apa, sa reducă poluantii evacuați o dată cu apele uzate și sa recupereze substanțele utile conținute în apele uzate și în namoluri;a^1) să reducă progresiv evacuările, emisiile și pierderile de substanțe prioritare și să înceteze sau să elimine treptat evacuările, emisiile și pierderile substanțelor prioritar periculoase. Programul de eliminare treptată a evacuărilor, emisiilor și pierderilor de substanțe prioritar periculoase se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale din domeniul apelor; (la 29-08-2004, Litera a^1) a art. 17 a fost introdusă de pct. 25 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) a^2) să adopte tehnologii de tratare a apei prelevate din sursă, care să asigure cerințele calitative și cantitative ale folosințelor de apă; (la 29-08-2004, Litera a^2) a art. 17 a fost introdusă de pct. 25 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) b) să asigure realizarea, întreținerea și exploatarea stațiilor și instalațiilor de prelucrare a calității apelor la capacitatea autorizata, sa urmărească eficienta acestora prin analize de laborator și sa intervină operativ pentru încadrarea indicatorilor de emisie în limitele admise pentru evacuarea apelor uzate, limite prevăzute prin autorizația de gospodărire a apelor;c) să respecte cu strictețe disciplina și normele tehnologice în activitățile de producție care folosesc apa și evacueaza ape uzate, precum și în stațiile și instalațiile de prelucrare a calității apelor;d) să urmărească, prin foraje de observații și control, starea calității apelor subterane din zona de influență a stațiilor de epurare, platformelor industriale, a depozitelor de substanțe periculoase, produse petroliere și a reziduurilor de orice fel. (la 29-08-2004, Litera d) a art. 17 a fost modificată de pct. 26 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 18Utilizatorii de apa, amplasati pe teritoriul localităților sau pe platformele industriale, pot evacua apele uzate în rețelele de canalizare publică sau în cele ale platformelor industriale numai cu respectarea condițiilor stabilite de deținătorul acestor rețele și numai dacă stațiile de epurare finala ale localităților sau platformelor industriale respective au profil tehnologic necesar și capacități disponibile. În toate cazurile este obligatorie preepurarea locală a apelor uzate provenite de la acești utilizatori. Articolul 19(1) Autoritățile administrației publice locale au obligația asigurării gospodăririi eficiente a apei distribuite în localități, precum și colectarea apelor meteorice, canalizarea și epurarea apelor uzate.(2) Realizarea alimentării centralizate cu apă a satelor și comunelor cu distribuție stradală, fără branșamente la locuințe, este condiționată de asigurarea scurgerii apei prin rigole stradale și programul de realizare etapizată a canalizării și epurării acestor ape. (la 29-08-2004, Alin. (2) al art. 19 a fost modificat de pct. 27 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (3) Persoanele fizice și juridice care exploatează stațiile și instalațiile de epurare au obligația sa realizeze urmărirea continua, prin analize de laborator, a modului de funcționare a acestora, sa păstreze registrele cu rezultatele analizelor și sa pună aceste date la dispoziția personalului împuternicit cu sarcini de inspecție și control. Articolul 20(1) Apele de mina sau de zacamint pot fi evacuate în cursuri de apa, numai după epurarea lor corespunzătoare, astfel încât să fie respectate limitele admise pentru evacuare în receptorii naturali de suprafața.(2) Apele uzate industriale, apele de mină sau de zăcământ, pentru care nu există tehnologii sau procedee de epurare eficiente, pot fi injectate numai în straturi de foarte mare adâncime, în formațiunile geologice din care s-au extras hidrocarburi sau alte substanțe sau în formațiunile geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri, pe baza unor studii și măsuri speciale și a avizului de gospodărire a apelor. (la 29-08-2004, Alin. (2) al art. 20 a fost modificat de pct. 28 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (3) Apa subterană pompată din mine, cariere sau asociată cu construcția sau întreținerea construcțiilor poate fi reinjectată în subteran cu condiția eliminării oricăror posibilități de poluare a apei subterane. (la 29-08-2004, Alin. (3) al art. 20 a fost introdus de pct. 29 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (4) Gazul natural sau gazul petrol lichefiat se poate injecta în formațiuni geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte folosințe. (la 29-08-2004, Alin. (4) al art. 20 a fost introdus de pct. 29 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (5) În cazul în care există o cerință majoră pentru asigurarea alimentării cu gaz natural sau gaz petrol lichefiat sau atunci când este necesară prevenirea unui pericol prezent sau viitor de deteriorare a calității apei subterane se poate injecta gazul natural sau gazul petrol lichefiat și în alte formațiuni geologice decât cele menționate la alin. (4). (la 29-08-2004, Alin. (5) al art. 20 a fost introdus de pct. 29 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (6) Injectarea de substanțe pentru caracterizarea, protecția sau remedierea corpurilor de apă este limitată la cantitățile strict necesare pentru scopuri științifice. (la 29-08-2004, Alin. (6) al art. 20 a fost introdus de pct. 29 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 21(1) Topirea teiului, cânepii, inului și a altor plante textile în cursuri de apa, canale, lacuri artificiale, lacuri naturale sau în bălți este interzisă. Operațiunile de topire pot fi efectuate în locuri special amenajate și în baza autorizației de gospodărire a apelor.(2) Tabacirea pieilor este permisă numai în condițiile prevăzute în autorizarea de gospodărire a apelor. Articolul 22(1) Administratorii porturilor fluviale sau maritime au obligația de a realiza instalații specializate pentru colectarea, preluarea și epurarea corespunzătoare a apelor uzate provenite de la nave și instalații plutitoare sau din scapari accidentale.(2) Evacuarea în apele de suprafața sau maritime a apelor uzate neepurate, provenite de la nave și instalații plutitoare sau de foraj marin, precum și a produselor petroliere de la rețeaua aferentă de transport, este interzisă. Articolul 23(1) Administrația Națională «Apele Române», prin direcțiile de ape, organizează și desfășoară activitatea de prevenire a poluărilor accidentale și de înlăturare a efectelor lor, pe bază de planuri elaborate în funcție de condițiile specifice bazinelor hidrografice respective și de natura substanțelor poluante ce pot fi evacuate accidental. (la 29-08-2004, Alin. (1) al art. 23 a fost modificat de pct. 30 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (2) Persoanele juridice utilizatori de apă și ai celorlalte folosințe în legătură cu apa sunt obligate să întocmească planuri proprii de prevenire și de combatere a poluărilor accidentale, posibil a se produce ca urmare a activității lor, și să le pună în aplicare în caz de necesitate. (la 29-08-2004, Alin. (2) al art. 23 a fost modificat de pct. 30 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (3) Elaborarea planurilor de prevenire și de combatere a poluarilor accidentale se face potrivit metodologiei-cadru stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor. (la 29-08-2004, Alin. (3) al art. 23 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor". ) (4) Persoanele juridice utilizatori de apă și ai celorlalte folosințe în legătură cu apa, care au produs o poluare accidentală, sunt obligate să ia măsuri imediate pentru înlăturarea cauzelor, pentru limitarea și înlăturarea efectelor acestora și să informeze imediat cea mai apropiată unitate de gospodărire a apelor asupra acestei poluări. (la 29-08-2004, Alin. (4) al art. 23 a fost modificat de pct. 30 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (5) Unitățile de gospodărire a apelor au obligația să ia în considerare orice informație provenită de la persoane fizice sau juridice, altele decât utilizatorii sau cei care au produs poluarea accidentală, să identifice poluantul și cauzele poluării. (la 29-08-2004, Alin. (5) al art. 23 a fost modificat de pct. 30 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (6) Poluarea intenționată se pedepsește.(7) În caz de poluare accidentală, unitățile de gospodărire a apelor vor avertiza imediat utilizatorii și autoritățile administrației publice ale localităților din aval pentru a lua măsuri de protecție a apelor și de evitare sau diminuare a pagubelor. (la 29-08-2004, Alin. (7) al art. 23 a fost modificat de pct. 30 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (8) Persoanele juridice utilizatori de apă, potențialii poluatori, precum și unitățile de gospodărire a apelor, administrațiile porturilor maritime și fluviale și ale canalelor navigabile și ceilalți utilizatori de apă au obligația dotării cu mijloace specifice de intervenție în cazuri de poluări accidentale. (la 29-08-2004, Alin. (8) al art. 23 a fost modificat de pct. 30 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (9) Deținătorii de mijloace specifice de intervenție în caz de poluare accidentală a apei sunt obligați să le utilizeze, indiferent de cauza apariției fenomenului de poluare. (la 29-08-2004, Alin. (9) al art. 23 a fost introdus de pct. 31 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 24(1) Persoanele fizice sau juridice, care au suferit daune materiale cauzate de o poluare accidentală produsă în amonte sau de distrugerea unei construcții de retenție a apei din amonte, au dreptul la despăgubire de la persoana fizică sau juridică ce se face vinovată, potrivit legii. (la 29-08-2004, Alin. (1) al art. 24 a fost modificat de pct. 32 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (2) Cheltuielile efectuate de persoane fizice sau persoane juridice, inclusiv de către Administrația Națională "Apele Române", pentru înlăturarea efectelor poluarii accidentale, se suporta de cel care a produs poluarea. (la 29-08-2004, Alin. (2) al art. 24 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administrația Națională "Apele Române". ) (3) Cel care a produs poluarea suportă și cheltuielile ocazionate de monitorizarea evoluției undei poluante, de determinare a tipului de poluant, precum și de constatare a efectelor poluării. (la 29-08-2004, Alin. (3) al art. 24 a fost introdus de pct. 33 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Secţiunea a 2-a Regimul de folosire a albiilor Articolul 25(1) Pe malurile apelor aparținând domeniului public, dacă nu sunt impuse restricții, orice persoană fizica are dreptul de acces liber, pe propria răspundere, pentru plimbare sau recreere, fără a produce prejudicii apelor, albiilor, malurilor și riveranilor.(2) În zonele special organizate ori amenajate pentru agrement pe malurile apelor, accesul este permis în condițiile stabilite de deținătorii acestor zone și cu respectarea prevederilor înscrise în autorizația de gospodărire a apelor, eliberata acestora.(3) Circulația pe cursurile de apa, lacuri naturale sau pe mare, cu barci de agrement fără motor, se efectuează liber, cu respectarea drepturilor riveranilor și reglementărilor legale.(4) Dreptul de folosința a albiilor minore, a plajei și a țărmului marii, în alte scopuri decît cele prevăzute în alin (1), se dobândește numai după obținerea autorizației de gospodărire a apelor. Articolul 26(1) Deținătorii terenurilor din aval sunt obligați sa primească apele ce se scurg în mod natural de pe terenurile situate în amonte.(2) Lucrările de barare sau de traversare a cursurilor de apa, care pot constitui obstacol în curgerea naturala a apelor, vor fi astfel concepute, realizate și exploatate încât sa nu influenteze defavorabil curgerea apelor, în vederea asigurării atât a stabilitatii acestor lucrări, a albiilor minore și a malurilor, cît și pentru prevenirea unor efecte distructive sau păgubitoare. Lucrările construite fără a avea în vedere astfel de cerințe trebuie modificate sau demolate de proprietarii sau deținătorii lor, în condițiile și la termenele stabilite de Administrația Națională "Apele Române". În caz contrar, autoritatea publică centrală din domeniul apelor, prin unitățile sale teritoriale, este abilitat să aplice sancțiuni potrivit legii, din oficiu sau la sesizarea Administrației Naționale "Apele Române". (la 29-08-2004, Alin. (2) al art. 26 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmelor "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" și "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagmele "autoritatea publică centrală din domeniul apelor" și "Administrația Națională "Apele Române". ) (3) Obturarea sau blocarea, sub orice formă, precum și scoaterea din funcțiune, în orice mod, a construcțiilor și instalațiilor de descărcare a apelor mari, sunt interzise.(4) Deținătorii de lucrări pe cursul de apă sau care au legătură cu apele, care au suferit daune materiale cauzate de nerespectarea cerințelor prevăzute la alin. (2), au dreptul la despăgubire de la persoanele fizice sau juridice care se fac vinovate. (la 29-08-2004, Alin. (4) al art. 26 a fost introdus de pct. 34 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 27Orice activitate pe luciul de apă, în albii minore, arii protejate ori în zone de protecție, inclusiv navigația, plutăritul, flotajul, exploatarea agregatelor minerale sau recoltarea stufului, precum și exploatarea fondului piscicol și pescuitul sportiv se vor realiza astfel încât să nu producă efecte negative asupra apei, malurilor și albiilor cursurilor de apă, malurilor și cuvetelor lacurilor, monumentelor naturii, construcțiilor, lucrărilor sau instalațiilor existente în albii și să influențeze cât mai puțin folosirea apelor de către alți utilizatori. În nici o situație nu este permisă deteriorarea calității apei. (la 29-08-2004, Art. 27 a fost modificat de pct. 35 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Secţiunea a 3-a Regimul de servituți și de expropriere Articolul 28(1) Riveranii sunt obligați sa acorde drept de servitute, avîndu-se în vedere zone anume stabilite de comun acord cu Administrația Națională "Apele Române", fără a percepe taxe, pentru: (la 29-08-2004, Partea introductivă a alin. (1) al art. 28 a fost modificată de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administrația Națională "Apele Române". ) a) trecerea sau circulația personalului cu atribuții de serviciu în gospodărirea apelor, în scopul îndeplinirii acestora;b) amplasarea, în albie și pe maluri, de borne, repere, aparate de măsura și control sau alte aparate ori instalații necesare executării de studii privind regimul apelor, precum și accesul pentru întreținerea instalațiilor destinate acestor activități;c) transportul și depozitarea temporară a materialelor și utilajelor pentru intervenții operative privind apărarea împotriva inundațiilor;d) transportul și depozitarea temporară de materiale, utilaje, precum și circulația acestora și a personalului, în cazul executării de lucrări de întreținere și de reparații.(2) În cazul în care, prin exercitarea acțiunilor prevăzute la alin. (1), se produc pagube, deținătorii terenurilor riverane apelor au dreptul la despăgubiri potrivit legii.Fondurile pentru aceste despăgubiri se vor asigura din alocații bugetare, pentru situațiile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c) și din fondurile proprii ale persoanelor juridice care au produs pagubele, pentru situațiile prevăzute la alin. (1) lit. b) și d). Articolul 29(1) Pentru realizarea unor lucrări de amenajare a bazinelor hidrografice și a altor lucrări hidrotehnice de utilitate publică, cum ar fi: baraje și lacuri de acumulare cu anexele acestora, centrale hidroelectrice, derivatii de debite între cursuri de apa, lucrări de apărare împotriva inundațiilor, sisteme de alimentari cu apa și canalizări, inclusiv instalațiile de epurare cu anexele acestora, regularizări de rîuri, stații și platforme hidrometeorologice, sisteme de îmbunătățiri funciare, corectarea torenților, pot fi expropriate, pentru utilitate publică cu justa despăgubire, sau ocupate temporar, contra plata, terenuri și clădiri, în condițiile legii.(2) Sunt scutite de servituți permanente: clădirile, curțile, grădinile aferente locuințelor, monumentele publice, bisericile și cimitirele, precum și parcurile declarate monumente ale naturii.(3) Dreptul de servitute, o dată stabilit, constituie o obligație opozabilă tuturor.(4) În cazul în care, lucrările prevăzute la alin. (1), pentru care s-a prevăzut servitutea, aceasta a fost abandonată timp de cel puțin 3 ani sau, dacă menținerea ei nu mai este necesară, servitutea se poate considera stinsă.(5) Despăgubirea la crearea servituții temporare sau permanente consta din:a) valoarea de circulație a produselor, plantațiilor, construcțiilor sau bunurilor mobile de orice fel, avariate sau distruse;b) valoarea pagubei cauzate proprietarului pentru stabilirea servituții pe zona respectiva de teren, în raport cu foloasele de care este lipsit prin schimbarea destinației temporare sau permanente a zonei respective de teren. Articolul 30(1) Plantarea sau tăierea arborilor sau arbuștilor de pe terenurile situate în albiile majore ale cursurilor de apa și pe țărmul marii, fără avizul de gospodărire a apelor și avizul organelor silvice de specialitate, este interzisă.(2) Avizul de gospodărire a apelor prevăzut la alin. (1) este necesar și pentru lucrările construite pe ape sau care au legătura cu apele, realizate în albia majoră.(3) În zona maritima, fluviala sau a altor cai navigabile se pot efectua, în condițiile legii, cu avizul organelor silvice de specialitate și al Administrației Naționale "Apele Române, defrisarile necesare asigurării vizibilitatii semnalelor de balizaj și a mijloacelor de semnalizare, pe toată întinderea malurilor și apelor, în punctele pe care le va stabili autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor. (la 29-08-2004, Alin. (3) al art. 30 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmelor "Ministerul Transporturilor" și "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagmele "autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor" și "Administrația Națională "Apele Române". ) Articolul 31(1) Pădurile cu funcții speciale de protecție din bazinele de recepție ale lacurilor de acumulare, cele din bazinele cu grad mare de torentialitate și predispuse eroziunii, din albiile majore ale râurilor, din zonele dig-mal, precum și benzile de pădure situate de-a lungul râurilor neindiguite aparțin grupei de păduri cu funcții speciale de protecție a apelor și sunt gospodărite ca atare prin tratamente intensive, interzicându-se taierile rase sau tratamentele cu perioada scurta de regenerare.(2) Pădurile de protecție a apelor, cele de protecție a solurilor, situate pe stîncării, grohotisuri, pe soluri erodate, pe terenuri cu inclinare mai mare de 35 grade și alte asemenea păduri se gospodăresc în regim special de protecție.(3) În perimetrele menționate la alin. (1) și (2) se vor executa lucrări de combatere a eroziunii solului, de stingere a torenților și se vor aplica reguli speciale de întreținere a lucrărilor executate.(4) Pădurile din zonele de munte și de deal trebuie astfel gospodărite încât sa nu contribuie la formarea inundațiilor și la producerea eroziunii solului. Articolul 32(1) Folosirea, transportul și manipularea de deșeuri și substanțe periculoase în zonele din jurul apelor și în alte locuri din care acestea ar putea ajunge în apele de suprafața, subterane sau marine se pot face numai în astfel de condiții încât sa nu producă poluarea apelor.(2) Depozitarea deșeurilor și substanțelor periculoase în zone din apropierea apelor se face în conformitate cu avizul de gospodărire a apelor.(3) Depozitarea în albia majoră a materialelor sau a deșeurilor radioactive este interzisă.(4) Transportul pe apele interioare, pe Dunarea fluviala și maritima și pe marea teritorială al substanțelor periculoase, inclusiv al materialelor radioactive, se poate face numai în condițiile unui aviz comun, emis, pentru fiecare caz în parte, de autoritatea publică centrală din domeniul apelor și autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor. Aceste dispoziții se aplică și transportului în tranzit al acestora. (la 29-08-2004, Alin. (4) al art. 32 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmelor "Ministerul Transporturilor" și "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" cu sintagmele "autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor" și "autoritatea publică centrală din domeniul apelor". ) Articolul 33(1) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate concesiona sau închiria parte din domeniul public al apelor, pentru exploatarea apelor de suprafața sau subterane, cu excepția apelor geotermale, a materialelor din acestea și din maluri, precum și pentru valorificarea vegetației din albiile minore și de pe maluri, folosirea energiei apelor, exploatarea luciului de apa pentru agrement ori sporturi nautice, ca și pentru alte activități, cu respectarea prevederilor legale. (la 29-08-2004, Alin. (1) al art. 33 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor". ) (2) Dreptul de exploatare a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apa, lacurilor, bălților și din țărmul marii prin exploatări organizate se obține în baza autorizației de gospodărire a apelor. Pentru autorizarea acestor activități pe apele naționale navigabile este obligatorie obținerea avizului autorității publice centrale din domeniul transporturilor. (la 29-08-2004, Alin. (2) al art. 33 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Transporturilor" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor". ) (3) Exploatarea agregatelor minerale este permisă numai cu respectarea condițiilor de scurgere a apelor și de asigurare a stabilității malurilor și fără afectarea construcțiilor din zone ce au legătură directă sau indirectă cu regimul de curgere a apelor. Este interzisă exploatarea agregatelor minerale din albia majoră sau terase la o distanță mai mică de 300 m din axul digurilor de contur al lacurilor de acumulare, fără avizul deținătorului construcției hidrotehnice. (la 29-08-2004, Alin. (3) al art. 33 a fost modificat de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (4) Dreptul de exploatare a agregatelor minerale necesare interesului public local, în limita cantității maxime de 5.000 m 3 pe an, se acordă administrației publice locale prin autorizația de gospodărire a apelor. Această autorizație se eliberează anual, la cererea consiliilor locale. (la 29-08-2004, Alin. (4) al art. 33 a fost modificat de pct. 36 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (5) Abrogat. (la 29-08-2004, Alin. (5) al art. 33 a fost abrogat de pct. 37 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (6) Lucrările de dragare efectuate pe căile navigabile, pentru menținerea adâncimii de navigație, se execută fără aviz de gospodărire a apelor. Locurile de depozitare a materialului rezultat din lucrările de dragare și condițiile care trebuie îndeplinite se stabilesc anual de către Administrația Națională «Apele Române» și Administrația Fluvială a Dunării de Jos - R.A. (la 29-08-2004, Alin. (6) al art. 33 a fost modificat de pct. 38 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (7) Exploatarea de agregate minerale în zonele de protecție instituite potrivit prezentei legi este interzisă.(8) Închirierea sau concesionarea plajei marii se face cu avizul autorității publice centrale din domeniul turismului*). (la 29-08-2004, Alin. (8) al art. 33 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Turismului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul turismului". ) Articolul 34(1) În zonele în care albiile sunt amenajate prin lucrări de apărare, consolidare, terasamente sau alte asemenea lucrări, obligația de întreținere, reparare sau refacere a unor astfel de lucrări, ca și de întreținere a albiilor în zona amenajată, a cuvetelor și a malurilor revine celor care au în administrare sau în exploatare lucrările respective.(2) Deținătorii cu orice titlu ai terenurilor, care au avantaje din întreținerea și amenajarea unui dig de protecție, plătesc deținătorului digului o cota-parte din cheltuielile acestuia cu amenajarea și întreținerea digului, corespunzător avantajului. Autoritatea publică centrală din domeniul apelor va stabili metodologia de determinare a cotei de participare la cheltuielile de întreținere și amenajare a digurilor de protecție. (la 29-08-2004, Alin. (2) al art. 34 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor". ) (3) Întreținerea albiei minore în aval de o lucrare de barare sau de evacuarea unei folosințe hidroenergetice revine deținătorului cu orice titlu al acelei lucrări, pe zona de influență a amenajării, ce nu poate fi mai mică de 500 m. (la 29-08-2004, Alin. (3) al art. 34 a fost modificat de pct. 39 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (4) Întreținerea albiei minore pe zonele neamenajate revine riveranilor și Administrației Naționale «Apele Române». (la 29-08-2004, Alin. (4) al art. 34 a fost modificat de pct. 39 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (5) Prevederile alin. (3) se aplică și lucrărilor de barare executate înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi. În acest caz, modul de întreținere a albiei minore în aval de lucrarea de barare se stabilește prin proiectul tehnic elaborat pentru reconfirmarea autorizației de gospodărire a apelor sau pentru eliberarea autorizațiilor necesare, potrivit legii.(6) Lucrările prevăzute la alin. (1) și (3) se pot realiza cu asistența tehnică a Administrației Naționale «Apele Române» la solicitarea deținătorilor. (la 29-08-2004, Alin. (6) al art. 34 a fost modificat de pct. 39 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Capitolul III Gospodărirea apelor Secţiunea 1 Cunoașterea resurselor de apa Articolul 35(1) Gospodărirea apelor se desfășoară și se bazează pe cunoașterea științifică, complexa, cantitativă și calitativă a resurselor de apa ale tarii, realizată printr-o activitate unitară și permanenta de supraveghere, observații și măsurători asupra fenomenelor hidrometeorologice și resurselor de apa, inclusiv de prognozare a evoluției naturale a acestora, ca și a evoluției lor sub efectele antropice, precum și prin cercetări multidisciplinare.(1^1) În vederea evaluării coerente și cuprinzătoare a stării corpurilor de apă și a zonelor protejate, a stabilirii programelor de măsuri și a eficienței acestora, până la data de 22 decembrie 2006 se stabilesc programe pentru monitoringul stării apelor. (la 29-08-2004, Alin. (1^1) al art. 35 a fost introdus de pct. 40 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (1^2) Pentru apele de suprafață, programele de monitoring vor cuprinde:a) volumul și nivelul sau valoarea debitului până la limita relevantă pentru starea ecologică și chimică, precum și potențialul ecologic;b) starea ecologică și chimică, precum și potențialul ecologic. (la 29-08-2004, Alin. (1^2) al art. 35 a fost introdus de pct. 40 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (1^3) Pentru apele subterane, programele de monitoring vor cuprinde monitorizarea stării chimice și cantitative. (la 29-08-2004, Alin. (1^3) al art. 35 a fost introdus de pct. 40 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (1^4) Pentru zonele protejate, programele de monitoring vor cuprinde prevederile specifice stabilite la înființarea acestora. (la 29-08-2004, Alin. (1^4) al art. 35 a fost introdus de pct. 40 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (1^5) Programele de monitoring vor fi în concordanță cu prevederile anexei nr. 1^1. (la 29-08-2004, Alin. (1^5) al art. 35 a fost introdus de pct. 40 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (2) Informațiile hidrometeorologice, hidrogeologice și cele de gospodărire a apelor se obțin prin unități ale Administrației Naționale "Apele Române", de la alte unități specializate autorizate și direct de la utilizatorii de apa. Toate acestea constituie Fondul național de date de gospodărire a apelor. (la 29-08-2004, Alin. (2) al art. 35 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administrația Națională "Apele Române". ) (3) Modul de organizare, păstrare și gestionare a Fondului național de date de gospodărire a apelor, se stabilesc unitar de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Întocmirea și ținerea la zi a acestui fond de date se asigura de Administrația Națională "Apele Române". (la 29-08-2004, Alin. (3) al art. 35 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmelor "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" și "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagmele "autoritatea publică centrală din domeniul apelor" și "Administrația Națională "Apele Române". ) (4) Unitățile specializate autorizate, ca și utilizatorii de apa care produc informații ce pot constitui Fondul național de date de gospodărire a apelor sunt obligați să le păstreze timp de 5 ani și să le transmită lunar la Administrația Națională "Apele Române, în baza unei proceduri stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor. (la 29-08-2004, Alin. (4) al art. 35 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmelor "Regia Autonomă "Apele Române" și "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" cu sintagmele "Administrația Națională "Apele Române"" și "autoritatea publică centrală din domeniul apelor". ) (5) Fondul național de date de gospodărire a apelor include și evidența apelor ce aparțin domeniului public din Cadastrul apelor. Modul de organizare a Fondului național de date hidrologice și de gospodărire a apelor și a Cadastrului apelor se stabilește de către autoritatea publică centrală cu atribuții în domeniul apelor, iar ținerea la zi a acestuia se asigură de Administrația Națională «Apele Române». (la 29-08-2004, Alin. (5) al art. 35 a fost modificat de pct. 41 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (6) Autoritățile publice, persoanele fizice și juridice au acces la informațiile ce constituie Fondul național de date de gospodărire a apelor, în baza unei proceduri stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Folosirea de către acestea a informațiilor conținute în Fondul național de date de gospodărire a apelor în scopuri comerciale este permisă numai contra cost, în condițiile legii. (la 29-08-2004, Alin. (6) al art. 35 a fost modificat de pct. 41 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (7) Deținătorii de informații ce constituie Fondul național de date de gospodărire a apelor pot refuza, motivat, furnizarea de astfel de informații, în cazul în care acestea afectează:a) siguranța naționala;b) desfășurarea unor acțiuni în curs de urmărire penală sau de judecată;c) confidențialitatea industriala și comercială. Prin aceasta se înțelege situațiile în care se dezvaluie și se folosesc secrete de comerț, într-o maniera contrară practicilor comerciale loiale. Articolul 36(1) Unitățile și instalațiile autonome care furnizează informații hidrologice, hidrogeologice și meteorologice specifice gospodăririi apelor, precum și informații privind caracteristicile cantitative și calitative ale resurselor de apa formează rețeaua naționala de observații pentru gospodărirea apelor.(2) Pentru asigurarea continuității și omogenitatii sirurilor de informații, unitățile și instalațiile autonome ale rețelei naționale de observații nu pot fi dezafectate decît în situații deosebite, de interes național. Dezafectarea se face cu aprobarea autorității publice centrale din domeniul apelor și cu obligarea solicitantului de a asigura proiectarea, execuția și punerea în funcțiune a unității sau a instalațiilor în noul amplasament, anterior începerii operațiunilor de dezafectare. (la 29-08-2004, Alin. (2) al art. 36 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor". ) (3) Lista specificățiilor tehnice și metodele standardizate pentru analiza și monitoringul stării apelor se aprobă prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale din domeniul apelor. (la 29-08-2004, Alin. (3) al art. 36 a fost introdus de pct. 42 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 37(1) În scopul asigurării unei calități corespunzătoare a observațiilor și măsurătorilor meteorologice specifice, în jurul platformelor meteorologice se instituie zone de protecție a căror lațime este de 30 m. În aceste zone de protecție este interzisă executarea oricăror construcții sau instalații supraterane.(2) Amplasarea pe o distanta de până la 500 m în jurul și în afară zonei de protecție prevăzute la alin. (1) de construcții mai înalte decît o sesime din distanta dintre construcție și limita zonei de protecție, de rețele de înalta tensiune sau de telecomunicații, de obiective care emit în atmosfera fum sau pulberi, de sisteme de irigații prin aspersiune, ca și plantarea de perdele forestiere se fac numai în baza avizului de amplasament eliberat de autoritatea publică centrală din domeniul apelor. (la 29-08-2004, Alin. (2) al art. 37 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor". ) (3) Zonele prevăzute la alin.(1) și (2) sunt considerate, în planurile de urbanism și amenajarea teritoriului, zone supuse unor reglementări speciale. (la 29-08-2004, Alin. (3) al art. 37 a fost modificat de pct. 43 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (4) În scopul asigurării unei calități corespunzătoare a observațiilor și măsurătorilor hidrometrice, se interzice efectuarea de lucrări în albii sau exploatarea nisipurilor și a pietrișurilor în zonele aval și amonte ale stațiilor hidrometrice, pe o distanță de 5 ori lățimea cursului de apă, măsurată la debite medii. (la 29-08-2004, Alin. (4) al art. 37 a fost introdus de pct. 44 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 38Pentru asigurarea folosirii raționale a apelor subterane, a lacurilor și nămolurilor terapeutice, precum și a agregatelor minerale din albii, cercetarea și evaluarea se vor face conform prevederilor legislației în vigoare. (la 29-08-2004, Art. 38 a fost modificat de pct. 45 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Secţiunea a 2-a Protecția albiilor minore, a malurilor și a lucrărilor de gospodărire a apelor Articolul 39Delimitarea albiilor minore se realizează de Administrația Națională "Apele Române" împreună cu autoritatea de cadastru funciar și cu deținătorii terenurilor riverane. (la 29-08-2004, Art. 39 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administrația Națională "Apele Române". ) Articolul 40(1) În scopul asigurării protecției albiilor, malurilor, construcțiilor hidrotehnice și îmbunătățirii regimului de curgere al apelor, se instituie zone de protecție pentru:a) albia minora a cursurilor de apa;b) suprafața lacurilor naturale sau a bălților acoperite de apa și de vegetație acvatică, precum și țărmul marii;c) suprafața lacurilor de acumulare corespunzătoare cotei coronamentului barajului;d) suprafețele ocupate de lucrări de amenajare sau de consolidare a albiilor minore, de canale și derivatii de debite la capacitatea maxima de transport a acestora, precum și de alte construcții hidrotehnice realizate pe ape;e) lucrări de apărare împotriva inundațiilor;f) construcții și instalații hidrometrice, precum și instalații de determinare automată a calității apelor.(2) Lățimea zonelor de protecție este stabilită conform anexei nr. 2, care face parte integrantă din prezenta lege. Delimitarea zonelor de protecție se realizează de Administrația Națională "Apele Române" împreună cu autoritatea de cadastru funciar și cu deținătorii terenurilor riverane. Dreptul de proprietate asupra lucrărilor menționate la lit. d), e) și f) se extinde și asupra zonelor de protecție a acestora. (la 29-08-2004, Alin. (2) al art. 40 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administrația Națională "Apele Române". ) (3) Aplicarea, în funcție de specificul local, a regimului restrictional de folosire a terenurilor din zonele de protecție, din zona dig-mal și din acumulări nepermanente se asigura de Administrația Națională "Apele Române, cu consultarea deținătorilor cu orice titlu ai acestor terenuri și, după caz, a unităților de navigație civilă și în concordanta cu metodologia elaborata de autoritatea publică centrală din domeniul apelor. (la 29-08-2004, Alin. (3) al art. 40 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmelor "Regia Autonomă "Apele Române" și "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" cu sintagmele "Administrația Națională "Apele Române" și "autoritatea publică centrală din domeniul apelor". ) Articolul 41(1) Măsurile și amenajările pentru protecția albiilor minore ale cursurilor de apa, a plajei și țărmului Marii Negre, a lucrărilor ce se construiesc pe ape sau care au legătura cu apele se stabilesc prin prescripții de reglementare și norme tehnice ce se elaborează de autoritatea publică centrală din domeniul apelor. (la 29-08-2004, Alin. (1) al art. 41 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor". ) (2) Debitele de servitute și cele salubre, obligatorii în albii, în raport cu specificul sectoarelor de rîu respective, cu gradul de amenajare a bazinelor hidrografice, ținând seama de solicitarea resurselor de apa și cu asigurarea respectării condițiilor impuse pentru protecția ecosistemelor acvatice, conform legii, se stabilesc, pe etape, de către Administrația Națională "Apele Române. (la 29-08-2004, Alin. (2) al art. 41 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administrația Națională "Apele Române". ) Articolul 42(1) În situația în care un curs de apa își formează o albie noua, părăsind în mod natural pe cea veche, riveranii sau utilizatorii de apa pot să solicite, prin derogare de la prevederile art. 496 din Codul civil, în termen de un an, aprobarea Administrației Naționale "Apele Române pentru readucerea apei în vechea albie, pe cheltuiala acestora. Litigiile se soluționează de instanțele judecătorești. (la 29-08-2004, Alin. (1) al art. 42 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administrația Națională "Apele Române". ) (2) Dacă, în termen de un an de la sfârșitul anului în care apa a părăsit albia, nu se formulează o cerere conform alin. (1), albia veche rămâne în proprietatea riveranilor, iar albia noua se considera albie naturala și se înregistrează în cadastrul apelor, fiind preluată în administrare de Administrația Națională "Apele Române. (la 29-08-2004, Alin. (2) al art. 42 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administrația Națională "Apele Române". ) (3) Pentru interese publice, readucerea apei în albia veche se realizează la propunerea Administrației Naționale "Apele Române", cu consultarea riveranilor, cu avizul comitetului de bazin și cu aprobarea autorității publice centrale din domeniul apelor, cheltuielile suportindu-se de la bugetul de stat. (la 29-08-2004, Alin. (3) al art. 42 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmelor "Regia Autonomă "Apele Române" și "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" cu sintagmele "Administrația Națională "Apele Române" și "autoritatea publică centrală din domeniul apelor". ) Secţiunea a 3-a Amenajarea bazinelor hidrograficePlanificarea în domeniul managementului și amenajării apelor (la 29-08-2004, Titlul Secțiunii a 3-a din Cap. III a fost modificat de pct. 46 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 43(1) În vederea stabilirii orientărilor fundamentale privind gospodărirea durabilă, unitară, echilibrată și complexă a resurselor de apă și a ecosistemelor acvatice, precum și pentru protejarea zonelor umede se elaborează scheme directoare pe bazine sau grupe de bazine hidrografice, până cel târziu la data de 22 decembrie 2009. (la 29-08-2004, Alin. (1) al art. 43 a fost modificat de pct. 47 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (1^1) Schemele directoare fixează într-o manieră generală și armonioasă obiectivele de calitate și cantitate a apelor, urmărind să se asigure:a) o stare bună a apelor de suprafață sau, pentru corpurile de apă artificiale sau puternic modificate, un bun potențial ecologic și o stare chimică bună a apelor de suprafață;b) o stare chimică bună și un echilibru între cantitatea prelevată și reîncărcarea apelor pentru toate resursele de apă subterană;c) realizarea obiectivelor special definite pentru zonele protejate, cu scopul de a reduce tratamentul necesar pentru producția de apă destinată consumului uman. (la 29-08-2004, Alin. (1^1) al art. 43 a fost introdus de pct. 48 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (1^2) Obiective mai puțin stricte decât cele stabilite la alin. (1^1) pot fi fixate prin schema directoare atunci când realizarea acestor obiective este imposibilă sau costul lor raportat la beneficiile așteptate este disproporționat. Aceste obiective mai puțin stricte sunt menționate și motivate în schema directoare, în conformitate cu prevederile art. 2^4. (la 29-08-2004, Alin. (1^2) al art. 43 a fost introdus de pct. 48 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (1^3) Respectarea obiectivelor menționate la alin. (1^1) trebuie să fie asigurată până cel târziu la data de 22 decembrie 2015. Dacă obiectivele menționate la alin. (1^1) nu pot fi realizate în această perioadă, schema directoare poate prevedea perioade mai lungi ale căror motive sunt indicate în schema directoare, în conformitate cu prevederile art. 2^3. (la 29-08-2004, Alin. (1^3) al art. 43 a fost introdus de pct. 48 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (1^4) Schemele-cadru de gospodărire a apelor existente la data publicării prezentei legi constituie baza schemelor directoare și își vor păstra valabilitatea până cel târziu la data de 22 decembrie 2009. În vederea elaborării schemelor directoare se vor efectua o analiză a caracteristicilor bazinelor hidrografice și a impactului activităților umane asupra stării apelor de suprafață și subterane, precum și analiza economică a utilizării apei, până la data de 22 decembrie 2004. (la 29-08-2004, Alin. (1^4) al art. 43 a fost introdus de pct. 48 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (1^5) După aprobarea primelor scheme directoare, în conformitate cu prevederile prezentei legi, acestea vor fi actualizate la fiecare 6 ani. Dacă sunt necesare, analizele caracteristicilor bazinelor hidrografice, impacturilor activităților asupra stării apei și analiza economică a utilizatorilor de apă sunt actualizate cu cel puțin 3 ani înainte de fiecare actualizare a schemelor directoare. (la 29-08-2004, Alin. (1^5) al art. 43 a fost introdus de pct. 48 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (1^6) Comitetul de bazin implică în elaborarea și actualizarea schemei directoare reprezentanții autorităților publice centrale, consiliilor județene și consiliilor locale care au obligația de a comunică toate informațiile utile aflate în competența lor. (la 29-08-2004, Alin. (1^6) al art. 43 a fost introdus de pct. 48 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (1^7) Prin intermediul adresei de Internet proprii, Comitetul de bazin va pune la dispoziția publicului pe parcursul unei perioade de cel puțin 6 luni:a) un calendar și un program de lucru, incluzând procedura de consultare, cu cel puțin 3 ani înainte de data prevăzută pentru aprobare a schemei directoare actualizate;b) o sinteză a problemelor care există în bazin în domeniul gospodăririi apelor, cu cel puțin 2 ani înainte de data prevăzută pentru aprobarea schemei directoare actualizate;c) proiectul schemei directoare cu cel puțin un an înainte de data prevăzută pentru aprobarea schemei directoare actualizate. (la 29-08-2004, Alin. (1^7) al art. 43 a fost introdus de pct. 48 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (1^8) În corelare cu prevederile schemelor directoare se elaborează programe de măsuri care trebuie realizate pentru atingerea obiectivelor privind asigurarea protecției cantitative și calitative a apelor, apărarea împotriva acțiunilor distructive ale apelor, precum și valorificarea potențialului apelor, în raport cu cerințele dezvoltării durabile a societății și în acord cu strategia și politicile de mediu incluzând dezvoltarea lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor de gospodărire a apelor. (la 29-08-2004, Alin. (1^8) al art. 43 a fost introdus de pct. 48 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (1^9) Programele de măsuri se stabilesc cel târziu până la data de 22 decembrie 2009 și vor fi operaționale cel târziu la data de 22 decembrie 2012. Programele de măsuri se revizuiesc și, dacă este necesar, se reactualizează până cel târziu la data de 22 decembrie 2015 și apoi la fiecare 6 ani. (la 29-08-2004, Alin. (1^9) al art. 43 a fost introdus de pct. 48 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (2) Schemele directoare și programele de măsuri prevăzute la alin. (1^8) se elaborează și se actualizează de către Administrația Națională «Apele Române», se avizează de către Comitetul de bazin, la propunerea autorității publice centrale din domeniul apelor, și se aprobă prin hotărâre a Guvernului. Conținutul minim al schemelor directoare și al programelor de măsuri este prevăzut în anexa nr. 3. (la 29-08-2004, Alin. (2) al art. 43 a fost modificat de pct. 49 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (3) Toate activitățile social-economice, inclusiv amenajarea bazinelor hidrografice, protecția mediului și amenajarea teritoriului se corelează cu prevederile schemelor directoare. (la 29-08-2004, Alin. (3) al art. 43 a fost modificat de pct. 49 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 44Informațiile necesare pentru elaborarea schemelor directoare și a programelor de măsuri, inclusiv cele pentru stabilirea cerințelor de apă, de valorificare a potențialului apelor și de apărare împotriva inundațiilor pe ansamblul teritoriului național, pe etape de dezvoltare, se pun la dispoziția autorității publice centrale din domeniul apelor și Administrației Naționale «Apele Române» de către autoritățile publice centrale și locale, de principalii utilizatori de apă, precum și de organizațiile neguvernamentale interesate în amenajarea bazinelor hidrografice. Aceste informații vor fi puse și la dispoziția comitetelor de bazin. (la 29-08-2004, Art. 44 a fost modificat de pct. 50 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 45(1) Pentru bazine hidrografice mici sau părți de bazine hidrografice se întocmesc scheme locale de amenajare și de gospodărire a apelor, denumite în continuare scheme locale, care se încadrează în schemele directoare. Schemele locale stabilesc obiectivele generale de punere în valoare și de protejare cantitativă și calitativă a resurselor de apă, a ecosistemelor acvatice și a zonelor umede, precum și obiectivele generale privind utilizarea durabilă și protecția tuturor categoriilor de resurse de apă din teritoriul respectiv. (la 29-08-2004, Alin. (1) al art. 45 a fost modificat de pct. 51 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (2) Schema locală inventariaza diferiții utilizatori care folosesc resursele de apa existente, stabilind starea resurselor de apa și a ecosistemelor acvatice. Aceasta tine seama de strategiile și de programele statului, ale colectivităților locale, ale instituțiilor publice, ale altor persoane fizice și persoane juridice, cu incidența asupra calității, repartiției și folosirii resurselor de apa. De asemenea, stabilește prioritățile pentru atingerea obiectivelor menționate la alin. (1), ținând seama de protecția mediului acvatic natural, de necesitatea punerii în valoare a resurselor de apa, de evoluția previzibila a localităților rurale și urbane și de echilibru ce trebuie asigurat între diferiții utilizatori de apa.(3) Prin schema locală se evaluează mijloacele economice și financiare necesare pentru realizarea lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor prevăzute. Aceasta trebuie să fie compatibilă cu orientările fixate în schema directoare. (la 29-08-2004, Alin. (3) al art. 45 a fost modificat de pct. 51 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 46(1) Programele și deciziile administrative care au legătură cu apele trebuie să fie în concordanță cu prevederile schemelor directoare aprobate.(2) La elaborarea documentațiilor tehnice pentru lucrările prevăzute la art. 48 se va ține seama de prevederile schemelor directoare, respectiv schemelor locale. (la 29-08-2004, Art. 46 a fost modificat de pct. 52 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 47(1) La nivelul fiecărei direcții de apă a Administrației Naționale «Apele Române» se organizează un Comitet de bazin. (la 29-08-2004, Alin. (1) al art. 47 a fost modificat de pct. 53 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (2) Comitetul de bazin este format din 15 membri, după cum urmează:a) 2 reprezentanți ai autorităților publice centrale din domeniul apelor și protecției mediului, dintre care unul este numit din cadrul agențiilor de protecția mediului din bazinul hidrografic respectiv; (la 29-08-2004, Litera a) a alin. (2) al art. 47 a fost modificată de pct. 54 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) b) un reprezentant al autorității publice centrale din domeniul sănătății, numit de aceasta din cadrul direcțiilor de sănătate publică ale județelor din bazinul hidrografic respectiv; (la 29-08-2004, Litera b) a alin. (2) al art. 47 a fost modificată de pct. 54 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) c) doi primari de municipii și un primar de oraș sau comuna, aleși de primării localităților din bazinul hidrografic respectiv;d) un reprezentant ales de organizațiile neguvernamentale cu sediul în bazinul hidrografic respectiv;e) un prefect din bazinul hidrografic respectiv, numit de autoritatea publică centrală pentru administrația publică; (la 29-08-2004, Litera e) a alin. (2) al art. 47 a fost modificată de pct. 54 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) f) un președinte de consiliu județean, ales de președinții consiliilor județene din bazinul hidrografic respectiv;g) trei reprezentanți și utilizatorilor de apa din bazinul hidrografic respectiv;h) doi reprezentanți ai Administrației Naționale "Apele Române"; (la 29-08-2004, Litera h) a alin. (2) al art. 47 a fost modificată de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administrația Națională "Apele Române". ) i) un reprezentant al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor. (la 29-08-2004, Litera i) a alin. (2) al art. 47 a fost modificată de pct. 54 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (3) Reprezentanții administrației publice locale aleși în comitetul de bazin vor funcționa în cadrul acestuia numai pe durata exercitării mandatului funcției pe care o reprezintă.(4) Prefectul, președintele consiliului județean și primării aleși vor proveni din unități administrativ-teritoriale diferite.(5) Reprezentanții utilizatorilor de apa se propun și se aleg de comitetul de bazin, în funcție de cerința de apa și de impactul apelor uzate evacuate asupra resurselor de apa.(6) Membrii Comitetului de bazin pot fi schimbați de cei care i-au numit sau ales. (la 29-08-2004, Alin. (6) al art. 47 a fost modificat de pct. 55 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (7) Comitetul de bazin colaborează cu Administrația Națională "Apele Române" la aplicarea strategiei și politicii naționale de gospodărire a apelor, în care scop trebuie: (la 29-08-2004, Partea introductivă a alin. (7) al art. 47 a fost modificată de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administrația Națională "Apele Române". ) a) să avizeze schemele directoare, precum și programele de măsuri pentru atingerea obiectivelor din schemele directoare și realizarea lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor de gospodărirea apelor; (la 29-08-2004, Litera a) a alin. (7) al art. 47 a fost modificată de pct. 56 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) b) sa avizeze planurile de prevenire a poluarii accidentale și de înlăturare a efectelor lor, elaborate în funcție de condițiile bazinului hidrografic respectiv;c) să aprobe schemele locale, stabilind prioritățile tehnice și financiare, și să le integreze în schemele directoare; (la 29-08-2004, Litera c) a alin. (7) al art. 47 a fost modificată de pct. 56 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) d) Abrogată. (la 29-08-2004, Litera d) a alin. (7) al art. 47 a fost abrogată de pct. 57 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) e) sa propună revizuirea normelor și standardelor din domeniul gospodăririi apelor și, în caz de necesitate, sa elaboreze norme de calitate a apei evacuate, proprii bazinului hidrografic; aceste norme pot fi mai exigente decît cele la nivel național;f) sa stabilească norme speciale pentru evacuări de ape uzate, dacă este necesar, pentru respectarea normelor stabilite de calitatea apelor;g) sa aprobe încadrarea în categorii de calitate a cursurilor de apa din bazinul hidrografic respectiv;h) sa recomande prioritățile privind finanțarea și conformarea, în scopul realizării programelor de dezvoltare a lucrărilor, instalațiilor și amenajărilor de gospodărire a apelor;i) să asigure informarea publicului, garantarea unei perioade de timp necesare primirii comentariilor publicului, sa organizeze audieri publice asupra tuturor aspectelor propuse pentru aprobare și să asigure accesul publicului la documentele sale.j) să avizeze lista ariilor protejate și să stabilească măsurile de reconstrucție ecologică a zonelor propuse în acest scop. (la 29-08-2004, Litera j) a alin. (7) al art. 47 a fost introdusă de pct. 58 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (8) Comitetele de bazin:a) pot lua în considerare și pot discuta orice aspecte noi privind cantitatea, calitatea și folosirea apei, ce pot aparea în bazinul hidrografic respectiv;b) pot constitui și imputernici subcomitete a căror funcție va fi de informare și de consultanța;c) pot solicita executarea de audieri, dacă considera necesar;d) pot propune acordarea de bonificatii, în baza prevederilor art. 82 alin. (1);e) pot recomanda autorităților locale, în funcție de prioritatea și urgenta realizării lucrărilor necesare, modul de asigurare a surselor financiare.(9) Comitetul de bazin are un secretariat tehnic, permanent, format din 3-5 persoane, asigurat de direcțiile de ape ale Administrației Naționale «Apele Române», subordonat acestuia. (la 29-08-2004, Alin. (9) al art. 47 a fost modificat de pct. 59 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (10) Pentru executarea mandatului sau, comitetul de bazin are acces la informațiile și resursele oricărei instituții publice, potrivit legii.(11) Regulamentul de organizare și funcționare a comitetelor de bazin se propune de autoritatea publică centrală din domeniul apelor și se aproba prin hotărâre a Guvernului. (la 29-08-2004, Alin. (11) al art. 47 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor". ) Secţiunea a 4-a Regimul lucrărilor care se construiesc pe ape sau care au legătura cu apele Articolul 48(1) Lucrările care se construiesc pe ape sau care au legătura cu apele sunt:a) lucrări, construcții și instalații care asigura gospodărirea complexa a apelor, inclusiv atenuarea apelor mari, prin modificarea regimului natural de curgere, cum sunt: baraje, acumulări permanente sau nepermanente, derivatii de debite;b) lucrări de folosire a apelor, cu construcțiile și instalațiile aferente: alimentari cu apa potabilă, industriala și pentru irigații, amenajări piscicole, centrale hidroelectrice, folosințe hidromecanice, amenajări pentru navigație, plutarit și flotaj, poduri plutitoare, amenajări balneare, turistice sau pentru agrement, alte lucrări de acest fel;c) lucrări, construcții și instalații pentru protecția calității apelor sau care influențează calitatea apelor: lucrări de canalizare și evacuare a apelor uzate, stații și instalații de prelucrare a calității apelor, injectii de ape în subteran, alte asemenea lucrări;d) construcții de apărare împotriva acțiunii distructive a apei: îndiguiri, apărări și consolidări de maluri și albii, rectificari și reprofilari de albii, lucrări de dirijare a apei, combaterea eroziunii solului, regularizarea scurgerii pe versanți, corectări de torenți, desecări și asanari, alte lucrări de apărare;e) traversari de cursuri de apa cu lucrările aferente: poduri, conducte, linii electrice etc.;f) amenajări și instalații de extragere a agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apa, lacurilor și ale țărmului marii: balastiere, cariere etc.;g) depozite de deșeuri amplasate în albiile majore ale cursurilor de apa: halde de steril, zguri și cenuși, slamuri, namoluri și altele asemenea;h) plantari și defrisari de vegetație lemnoasă, perdele antierozionale și filtrante în zonele de protecție sau în albiile majore, care nu fac parte din fondul forestier;i) lucrări, construcții și instalații care se executa pe malul marii, pe fundul apelor maritime interioare și al marii teritoriale, pe platoul continental sau lucrări pentru apărarea țărmului;j) lucrări de prospecțiuni, de explorare/exploatare prin foraje terestre sau maritime, instalații hidromecanice, borne topohidrografice și alte lucrări de studii de teren în legătură cu apele;k) lucrări și instalații pentru urmărirea parametrilor hidrologici sau urmărirea automată a calității apei;l) lucrări de închidere a minelor și carierelor și de reconstrucție ecologică a zonelor afectate; (la 29-08-2004, Litera l) a alin. (1) al art. 48 a fost introdusă de pct. 60 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) m) injectarea în structurile din care au provenit sau în formațiunile geologice care, din motive naturale, sunt permanent improprii pentru alte scopuri a apelor de zăcământ de la schelele de extracție, fără a produce poluarea straturilor de ape subterane traversate; (la 29-08-2004, Litera m) a alin. (1) al art. 48 a fost introdusă de pct. 60 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) n) planuri de amenajare a teritoriului, planuri de urbanism general, zonal și de detaliu. (la 29-08-2004, Litera n) a alin. (1) al art. 48 a fost introdusă de pct. 60 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (2) Documentațiile elaborate pentru lucrările prevăzute la alin. (1) trebuie să ofere securitatea necesară, sa răspundă normativelor și prescripțiilor tehnice, având în vedere interesele protecției mediului și amplasamentelor. Articolul 49(1) Se interzice amplasarea în zona inundabilă a albiei majore și în zonele de protecție precizate la art. 40 de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuințe sau anexe ale acestora. (la 29-08-2004, Alin. (1) al art. 49 a fost modificat de pct. 61 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) cazurile deosebite pentru care Administrația Națională "Apele Române" poate aviza astfel de amplasări. Avizul de amplasament se emite numai cu acordul riveranilor și după realizarea anticipata a lucrărilor și măsurilor necesare pentru evitarea pericolului de inundare și asigurarea curgerii apelor. (la 29-08-2004, Alin. (2) al art. 49 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administrația Națională "Apele Române". ) (3) Avizul de amplasament menționat la alin. (2), obținut în baza metodologiei elaborate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, nu exclude obligația obținerii avizului de gospodărire a apelor și a celorlalte avize necesare, potrivit legii. (la 29-08-2004, Alin. (3) al art. 49 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor". ) (4) Construcțiile și obiectivele existente, amplasate în zona inundabilă a albiei majore sau în zonele de protecție, vor fi identificate de către direcțiile de ape, solicitându-se beneficiarilor demolarea acestora. În situația în care demolarea nu este posibilă, beneficiarii vor fi obligați să declare pe propria răspundere că își asumă riscurile în caz de inundații. (la 29-08-2004, Alin. (4) al art. 49 a fost introdus de pct. 62 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 50(1) Lucrările prevăzute la art. 48 pot fi promovate și executate numai în baza avizului de gospodărire a apelor și, respectiv, notificării emise de Administrația Națională «Apele Române». Punerea în funcțiune sau exploatarea acestor lucrări se face numai în baza autorizației de gospodărire a apelor și, după caz, a notificării emise de Administrația Națională «Apele Române». (la 29-08-2004, Alin. (1) al art. 50 a fost modificat de pct. 63 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (1^1) Pentru execuția lucrărilor noi și a intervențiilor constructive care modifică parametrii de bază ai lucrărilor existente de baraje, pentru retenții permanente sau nepermanente de apă, a barajelor și digurilor care realizează depozite de deșeuri industriale depuse prin hidromecanizare și a lucrărilor hidrotehnice speciale, emiterea avizului de gospodărire a apelor este condiționată de existența acordului de funcționare în siguranță emis de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, în conformitate cu prevederile legale. (la 29-08-2004, Alin. (1^1) al art. 50 a fost introdus de pct. 64 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (2) În cazul în care lucrările se efectuează în zona apelor naționale navigabile, este necesar și acordul autorității publice centrale din domeniul transporturilor. (la 29-08-2004, Alin. (2) al art. 50 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Transporturilor" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor". ) (3) Se exceptează de la prevederile alin. (1) activitățile prevăzute la art. 9 alin. (2), precum și cele pentru care prezenta lege prevede notificarea.(4) Pentru serviciile de autorizare sau de avizare a lucrărilor, prevăzute la art. 48, se percep taxe și tarife care se stabilesc în condițiile legii.(5) Abrogat. (la 29-08-2004, Alin. (5) al art. 50 a fost abrogat de pct. 65 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 51(1) Avizul de gospodărire a apelor și avizul de amplasament sunt avize conforme.(1^1) Pentru lucrările existente de tipul celor prevăzute la art. 50 alin. (1^1) este necesară obținerea autorizației de funcționare în condiții de siguranță, care certifică îndeplinirea exigențelor de performanță în perioada de exploatare și este obligatorie pentru obținerea autorizațiilor de gospodărire a apelor și de protecția mediului. (la 29-08-2004, Alin. (1^1) al art. 51 a fost introdus de pct. 66 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (2) Avizul, autorizația de gospodărire a apelor și notificarea nu exclud obligativitatea obținerii acordului și autorizației de mediu, potrivit legii. (la 29-08-2004, Alin. (2) al art. 51 a fost modificat de pct. 67 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 52Elaborarea documentațiilor pentru fundamentarea solicitării avizului de gospodărire a apelor trebuie să se bazeze pe studii meteorologice, hidrologice sau hidrogeologice, după caz, pe studii de gospodărire a apelor și de impact al lucrărilor respective asupra resurselor de apă și asupra zonelor riverane. Aceste studii și documentații pot fi întocmite de instituții publice sau private, abilitate de autoritatea publică centrală din domeniul apelor sau de o autoritate competentă din statele Uniunii Europene. Documentațiile de fundamentare trebuie să demonstreze că solicitantul avizului de gospodărire a apelor se poate conforma cerințelor legale. (la 29-08-2004, Art. 52 a fost modificat de pct. 68 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 53(1) Avizul de gospodărire a apelor își pierde valabilitatea după 2 ani de la emitere, dacă execuția lucrărilor respective nu a început în acest interval. Posesorul unui aviz de gospodărire a apelor are obligația sa anunțe emitentului, în scris, data de începere a execuției, cu 10 zile înainte de aceasta.(2) Avizul de gospodărire a apelor este necesar și în caz de dezvoltare, modernizare sau retehnologizare a unor procese tehnologice sau a unor instalații existente ale utilizatorilor de apa, dacă se modifica prevederile avizului obținut anterior, precum și dacă aceasta modificare a intervenit până la promovarea lucrărilor respective.(3) Documentațiile lucrărilor de interes public care se construiesc pe ape sau care au legătura cu apele trebuie avizate, chiar dacă realizarea acestora ar necesita restrîngerea sau încetarea unor activități existente. Persoanele fizice și persoanele juridice afectate pot fi despagubite în condițiile legii, dacă fac dovada ca utilizează eficient apa sau că nu polueaza resursele de apa.(4) Lucrările de barare a cursurilor de apă trebuie să fie prevăzute cu instalații care să asigure debitul necesar în aval, precum și, după caz, cu construcțiile pentru migrarea ihtiofaunei în vederea atingerii stării bune a apelor. (la 29-08-2004, Alin. (4) al art. 53 a fost modificat de pct. 69 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (5) Prin avizul de gospodărire a apelor, investitorul poate fi obligat să execute și alte lucrări necesare, necuprinse în documentația tehnica, astfel încât lucrările, construcțiile sau instalațiile propuse sa nu producă pagube utilizatorilor de apa existenți sau riveranilor din amonte și din aval. Articolul 54(1) Investitorul are obligația sa notifice Administrației Naționale "Apele Române", cu cel puțin 20 de zile înainte, începerea execuției pentru următoarele categorii de activități și lucrări: (la 29-08-2004, Partea introductivă a alin. (1) al art. 54 a fost modificată de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administrația Națională "Apele Române". ) a) lucrări de dezvoltare, modernizare sau retehnologizare a unor procese tehnologice sau a unor instalații existente, dacă prin realizarea acestora nu se modifica parametrii cantitativi și calitativi finali ai folosinței de apa, înscriși în autorizația de gospodărire a apelor, pe baza căreia utilizatorul respectiv a funcționat înainte de începerea execuției unor astfel de lucrări;b) Abrogată. (la 29-08-2004, Litera b) a alin. (1) al art. 54 a fost abrogată de pct. 70 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) c) instalațiile cu caracter provizoriu, pe durata de execuție a unor investiții, dacă debitul prelevat nu depășește 10 litri pe secunda, iar apele evacuate rezultate după folosire nu influențează calitatea resurselor de apa;d) protecția sanitară a surselor de alimentare cu apa potabilă, a apelor minerale, a lacurilor și namolurilor terapeutice;e) traversari ale cursurilor de apa de către drumuri de exploatare, comunale sau județene, în bazine hidrografice mai mici de 10 kmp;f) lucrări de cultura și refacere a pădurilor și de combatere a eroziunii solului, pe suprafețe totale mai mici de 20 kmp, inclusiv lucrări de regularizare a scurgerii pe versanți și corectări de torenți, pe lungimi mai mici de 10 km;g) lucrări noi de captare a apei, dacă debitul prelevat nu depășește 2 litri/secundă, iar apele evacuate rezultate după folosire nu influențează calitatea resurselor de apă; (la 29-08-2004, Litera g) a alin. (1) al art. 54 a fost modificată de pct. 71 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) h) reparații de drumuri și poduri. (la 29-08-2004, Litera h) a alin. (1) al art. 54 a fost introdusă de pct. 72 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (2) Pentru lucrările înscrise la alin. (1), începerea execuției se face în baza notificării, fără a fi necesar avizul de gospodărire a apelor.(3) Punerea în funcțiune a lucrărilor și instalațiilor prevăzute la alin. (1), ca și a categoriilor de lucrări privind linii electrice, apărări și consolidări de maluri și albii, rectificari și reprofilari de albii, regularizarea scurgerii pe versanți, corectări de torente și combaterea eroziunii solului se face în baza notificării către Administrația Națională "Apele Române", cu 20 de zile înainte de aceasta, autorizația de gospodărire a apelor nefiind necesară. (la 29-08-2004, Alin. (3) al art. 54 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administrația Națională "Apele Române". ) Articolul 55(1) Autorizația de gospodărire a apelor se eliberează în baza constatării tehnice în teren, în prezenta beneficiarului - cel mai tîrziu o dată cu recepția investițiilor -, dacă sunt respectate prevederile legale privind gospodărirea apelor pentru punerea în exploatare a lucrărilor și exactitatea datelor cuprinse în cererea de autorizare și în documentația anexată la aceasta.(2) Dacă la verificarea în teren se constata lipsuri de natura a nu permite, potrivit prezentei legi, darea în funcțiune a investiției, emitentul autorizației de gospodărire a apelor va fixa un termen pentru efectuarea remedierilor sau a completărilor necesare. Dacă este cazul, emitentul autorizației de gospodărire a apelor poate refuza, motivat, eliberarea ei.(3) Autorizația de gospodărire a apelor se poate acorda și pe durata limita, dacă lipsurile constatate cu ocazia verificării în teren permit punerea în funcțiune a investiției, fără pericol, din punct de vedere al gospodăririi apelor.(4) Modul de exploatare și întreținere a lucrărilor, construcțiilor și instalațiilor se înscrie în regulamentul de exploatare, care face parte integrantă din autorizația de gospodărire a apelor.(5) Prin autorizația de gospodărire a apelor, cît și prin actele complementare acesteia, trebuie impuse prevederi specifice privind mijloacele de supraveghere, modalitățile de control tehnic și mijloacele de intervenție în caz de incidente, avarii sau accidente și altele asemenea.(6) Pentru corpurile de apă care nu au atins starea bună sau potențialul ecologic bun în perioada prevăzută în schema directoare se impune reactualizarea prevederilor autorizațiilor de gospodărire a apelor. (la 29-08-2004, Alin. (6) al art. 55 a fost introdus de pct. 73 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 56(1) Autorizația de gospodărire a apelor poate fi modificată sau retrasă de către emitent, fără despăgubiri, în următoarele cazuri:a) în interesul salubritatii publice și, în special, dacă modificarea sau retragerea este necesară pentru a înlătura o prejudiciere importanța a binelui comunității;b) pentru prevenirea sau asigurarea combaterii efectelor inundațiilor sau, în caz de pericol, pentru securitatea publică;c) în caz de pericol pentru mediul acvatic și, mai ales, dacă mediile acvatice sunt supuse unor condiții critice necompatibile cu protejarea acestora;d) în cazuri de forta majoră, datorită schimbărilor naturale privind resursa de apa sau unor calamitați naturale intervenite asupra instalațiilor utilizatorilor;e) în situația în care lucrările sau instalațiile sunt abandonate sau nu sunt întreținute corespunzător, caz în care deținătorul acestora este obligat ca, din dispoziția Administrației Naționale "Apele Române", să le demoleze. (la 29-08-2004, Litera e) a alin. (1) al art. 56 a fost modificată de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administrația Națională "Apele Române". ) f) în situația nerealizării din vina beneficiarului a prevederilor programului de etapizare, anexă la actul de reglementare. (la 29-08-2004, Litera f) a alin. (1) al art. 56 a fost introdusă de pct. 74 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (2) Autorizația de gospodărire a apelor poate fi modificată sau retrasă în situații în care apar cerințe noi de apa, care trebuie satisfacute cu prioritate conform prevederilor art. 10 alin. (1), acordindu-se despăgubire potrivit legii.(3) Refuzul eliberării, precum și orice modificare sau retragere a unei autorizații de gospodărire a apelor trebuie motivate în scris solicitantului sau titularului de autorizație, după caz, de către cel care a decis măsura respectiva. Articolul 57Retragerea autorizației de gospodărire a apelor atrage după sine obligativitatea încetării activității, ca și pierderea drepturilor obținute în baza prezentei legi. Articolul 58(1) Autorizația de gospodărire a apelor poate fi suspendată temporar, fără despăgubiri, în următoarele cazuri:a) dacă nu s-au respectat condițiile impuse inițial;b) dacă lucrările, construcțiile și instalațiile autorizate nu prezintă siguranța în exploatare atât cu privire la rezistenta structurilor, cît și la eficienta tehnologiilor adoptate;c) pentru abateri repetate sau grave de la condițiile de folosire sau de evacuare a apei, prevăzute în autorizație, precum și în cazul în care utilizatorul nu realizează condițiile de siguranță în exploatare, ca și alte măsuri stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor și de Administrația Națională "Apele Române; (la 29-08-2004, Litera c) a alin. (1) al art. 58 a fost modificată de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmelor "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" și "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagmele "autoritatea publică centrală din domeniul apelor" și "Administrația Națională "Apele Române". ) d) în caz de poluare accidentală a resurselor de apă, care amenință sănătatea populației sau produce pagube ecologice. (la 29-08-2004, Litera d) a alin. (1) al art. 58 a fost modificată de pct. 75 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (2) În cazul situațiilor prevăzute la alin. (1) lit. d), autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate dispune și oprirea activității poluatorului sau a instalației care provoacă poluarea apelor până la înlăturarea cauzelor. (la 29-08-2004, Alin. (2) al art. 58 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor". ) (3) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate institui un regim de supraveghere specială, în caz de nerespectare a măsurilor stabilite pentru asigurarea condițiilor înscrise în autorizația de gospodărire a apelor. Pe toată durata acestui regim, utilizarea și epurarea apei se fac sub controlul direct al personalului anume desemnat de autoritatea publică centrală din domeniul apelor. Toate cheltuielile suplimentare determinate de aplicarea regimului de supraveghere specială se suporta de titularul autorizației de gospodărire a apelor. (la 29-08-2004, Alin. (3) al art. 58 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor". ) Articolul 59(1) Lucrările și instalațiile supuse autorizării sau notificării, potrivit prevederilor prezentei legi, care sunt folosite pentru prelevări de apa de suprafața sau subterana ori pentru evacuări în receptori naturali, trebuie să fie prevăzute cu mijloace de măsurare a debitelor și volumelor de apa prelevate sau evacuate și de determinare a calității apelor evacuate conform prevederilor autorizației de gospodărire a apelor.(2) Deținătorii lucrărilor și instalațiilor supuse autorizării sau notificării prevăzute la alin. (1) sunt obligați să asigure montarea și funcționarea mijloacelor de măsurare, sa păstreze pe timp de 5 ani datele obținute din măsurători și să le transmită lunar Administrației Naționale "Apele Române". (la 29-08-2004, Alin. (2) al art. 59 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administrația Națională "Apele Române". ) (3) Administrația Națională "Apele Române" pune la dispoziția persoanelor fizice și persoanelor juridice datele prevăzute la alin. (2), cu respectarea dispozițiilor art. 35 alin. (6) și (7). (la 29-08-2004, Alin. (3) al art. 59 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administrația Națională "Apele Române". ) Articolul 60Avizele și autorizațiile de gospodărire a apelor, precum și refuzul de emitere a acestora pot fi contestate potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990. Articolul 61Abrogat. (la 29-08-2004, Art. 61 a fost abrogat de pct. 76 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 62(1) Lacurile de acumulare vor fi proiectate ca lucrări cu folosința complexa pentru a asigura alimentarea cu apa pentru populație, industrie și irigații, producerea de energie electrica, apărarea împotriva inundațiilor, piscicultura și agrement.(2) În proiectele de baraje și de îndiguiri se vor prevedea, în mod obligatoriu, apărări și consolidări de maluri, rectificari și reprofilari de albii, lucrări de combatere a eroziunii solului.(3) Barajele și lacurile de acumulare se vor proiecta și se vor executa de unități de specialitate, cu respectarea exigențelor de performanță referitoare la siguranța barajelor. (la 29-08-2004, Alin. (3) al art. 62 a fost modificat de pct. 77 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (4) Barajele mici de interes local pot fi executate și de alte unități, însă numai cu asistența tehnica și sub controlul permanent al unității de specialitate care a elaborat proiectul. Articolul 63(1) Deținătorii de baraje și lacuri de acumulare, precum și de prize pentru alimentări cu apă, cu sau fără baraj, au obligația să întocmească regulamente de exploatare și să respecte prevederile acestora. Regulamentele de exploatare fac parte integrantă din autorizația de gospodărire a apelor. (la 29-08-2004, Alin. (1) al art. 63 a fost modificat de pct. 78 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (2) Regulamentele de exploatare, elaborate în baza regulamentului-cadru stabilit de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, detaliază și concretizează condițiile generale de exploatare coordonată, pe ansamblul bazinului hidrografic, a categoriilor de lucrări prevăzute la alin. (1), cuprinse în regulamentele de exploatare bazinale. (la 29-08-2004, Alin. (2) al art. 63 a fost modificat de pct. 78 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (3) Regulamentele de exploatare prevăzute la alin. (1) se adapteaza, pe etape, în limitele prevederilor autorizației de gospodărire a apelor, funcție de dinamica cerințelor de apa sau de alte condiții.(4) Coordonarea exploatării lacurilor de acumulare pe bazine hidrografice, indiferent de deținător, se asigură de Administrația Națională «Apele Române» în conformitate cu prevederile regulamentelor de exploatare bazinale. Regulamentele de exploatare bazinale se elaborează de Administrația Națională «Apele Române» în baza normelor metodologice stabilite de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, se avizează de comitetele de bazin și se aprobă de autoritatea publică centrală din domeniul apelor. (la 29-08-2004, Alin. (4) al art. 63 a fost modificat de pct. 78 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (5) În situații critice - secete prelungite, ape mari sau altele asemenea - exploatarea unui lac de acumulare se subordonează necesităților perioadei respective, potrivit regimului stabilit de Administrația Națională "Apele Române". (la 29-08-2004, Alin. (5) al art. 63 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administrația Națională "Apele Române". ) Articolul 64(1) Persoanele juridice care au în administrare sau în exploatare lucrări hidrotehnice sunt obligate să utilizeze prizele, barajele și lacurile de acumulare conform graficelor-dispecer, pe baza programelor lunare de exploatare și, corelat cu producerea de energie, să asigure debitele necesare folosințelor industriei, agriculturii, populației și a debitului necesar protecției ecosistemului acvatic.(2) Deținătorii de baraje, cu lacurile de acumulare aferente, și ai altor construcții hidrotehnice au obligația să monteze aparatura necesară urmăririi comportării în timp a acestora, să-și organizeze sistemul de urmărire a comportării în timp pe baza unor proiecte specializate, să realizeze expertizarea periodică a lucrărilor și să dețină autorizația de funcționare în siguranță, conform prevederilor legale. (la 29-08-2004, Art. 64 a fost modificat de pct. 79 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 65Competențele de avizare și aprobare a regulamentelor de exploatare bazinale și a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare se stabilesc de autoritatea publică centrală din domeniul apelor. (la 29-08-2004, Art. 65 a fost modificat de pct. 80 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 66Evacuarea dintr-un lac de acumulare a unor volume de apa diferite de cele înscrise în regulamentul de exploatare, precum și efectuarea la mecanismele barajului a unor manevre neprevăzute în acesta se pot face numai cu aprobarea sau din dispoziția Administrației Naționale "Apele Române". (la 29-08-2004, Art. 66 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administrația Națională "Apele Române". ) Secţiunea a 5-a Apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice Articolul 67(1) Apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice reprezintă o activitate de protecție civilă a populației, de interes național.(2) În sensul prezentei legi, prin apărarea împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice se înțelege:a) măsuri de prevenire și de pregătire pentru intervenții;b) măsuri operative urgente de intervenție după declanșarea fenomenelor periculoase cu urmări grave;c) măsuri de intervenție ulterioară pentru recuperare și restabilire.(3) Activitățile prevăzute la alin. (2) constituie o obligație pentru toate persoanele fizice și juridice, cu excepția persoanelor cu handicap, a bătrânilor și a altor categorii defavorizate. (la 29-08-2004, Alin. (3) al art. 67 a fost modificat de pct. 81 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (4) Elaborarea strategiei și conceptiei de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice revine autorității publice centrale din domeniul apelor. (la 29-08-2004, Alin. (4) al art. 67 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor". ) Articolul 68(1) Deținătorii cu orice titlu de construcții hidrotehnice ale căror avarieri sau distrugeri pot pune în pericol vieți omenești și bunuri sau pot aduce prejudicii mediului sunt obligați sa doteze aceste lucrări cu aparatura de măsura și control necesară pentru urmărirea comportării în timp a acestora, sa instaleze sisteme de avertizare-alarmare în caz de pericol și sa organizeze activitatea de supraveghere.(2) Coordonarea, îndrumarea și urmărirea activității de supraveghere a barajelor, a lacurilor de acumulare și a altor lucrări hidrotehnice, în vederea exploatării în siguranță a acestora, se realizează de către Comisia națională pentru siguranța barajelor și lucrărilor hidrotehnice, constituită din reprezentanți ai ministerelor, ai agenților economici interesați și ai instituțiilor publice interesate. (la 29-08-2004, Alin. (2) al art. 68 a fost modificat de pct. 82 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (3) Structura, atribuțiile specifice, competentele și dotarea Comisiei naționale pentru siguranța barajelor și lucrărilor hidrotehnice se stabilesc prin regulament de organizare și funcționare, care se elaborează de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor și se aproba prin hotărâre a Guvernului. (la 29-08-2004, Alin. (3) al art. 68 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor". ) Articolul 69(1) Organizarea și conducerea la nivel național a acțiunilor de prevenire și apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice se realizează, potrivit legii, de către Comisia centrală de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice, denumită în continuare Comisia centrală, constituită din reprezentanți ai ministerelor, agenților economici interesați și instituțiilor publice interesate.(2) Comisia centrală prevazută la alin. (1) conlucrează permanent și se subordonează, în caz de dezastre, Comisiei guvernamentale de apărare împotriva dezastrelor, instituită potrivit legii. (la 29-08-2004, Art. 69 a fost modificat de pct. 83 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 70Structura, atribuțiile specifice, competentele și dotarea Comisiei centrale se stabilesc prin regulament de organizare și funcționare care se elaborează de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor, avizat de Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor și aprobat prin hotărâre a Guvernului. (la 29-08-2004, Art. 70 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor". ) Articolul 71(1) Acțiunile operative de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice se organizează de comisiile județene, respectiv a municipiului București, de apărare împotriva dezastrelor, care funcționează pe lângă prefecturi, și de comisiile comunale, orășenești și municipale de apărare împotriva dezastrelor, conduse de primari.(2) Comisiile județene, respectiv a municipiului București, de apărare împotriva dezastrelor sunt constituite prin ordin al prefectului. Secretariatul permanent pentru secțiunea de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice a acestor comisii se asigură de către Administrația Națională «Apele Române». (la 29-08-2004, Alin. (2) al art. 71 a fost modificat de pct. 84 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (3) Comisiile comunale, orășenești și municipale de apărare împotriva dezastrelor, se subordonează comisiilor județene, respectiv a municipiului București, de apărare împotriva dezastrelor și au în componenta un reprezentant al Administrației Naționale "Apele Române". (la 29-08-2004, Alin. (3) al art. 71 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administrația Națională "Apele Române". ) (4) La obiectivele care pot fi afectate de inundații, de fenomene meteorologice periculoase sau de efectele accidentelor la construcții hidrotehnice, indiferent de forma de proprietate, se organizează comandamente de apărare conduse de conducătorul acestora. Aceste comandamente sunt subordonate direct comisiilor comunale, orășenești și municipale de apărare împotriva dezastrelor. Articolul 72(1) Persoanele fizice sau juridice, care au în proprietate sau în folosința obiective în zone ce pot fi afectate de acțiunile distructive ale apelor, de fenomenele meteorologice periculoase sau de accidentele la construcțiile hidrotehnice, au obligația să asigure întreținerea și exploatarea corespunzătoare a lucrărilor de apărare existente.(2) În cazul distrugerii sau deteriorării lucrărilor de apărare împotriva inundațiilor sau a unor construcții hidrotehnice datorită viiturilor, deținătorii cu orice titlu ai unor astfel de lucrări au obligația sa refacă sau sa repare aceste lucrări în cel mai scurt timp posibil. Articolul 73(1) Cheltuielile pentru acțiunile operative, de interes public, de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice, precum și cele pentru constituirea stocului de materiale și mijloace de apărare, se prevăd și se finanțează, după caz, din bugetul de stat, din bugetele locale și din surse proprii ale persoanelor fizice și ale persoanelor juridice.(2) În cazul în care sumele prevăzute în bugetul local al unui județ sau al unei localități, în care au avut loc inundații, fenomene meteorologice periculoase sau efecte negative ca urmare a unor accidente la construcții hidrotehnice, sunt insuficiente pentru combaterea și înlăturarea efectelor acestora, ele urmează să fie asigurate din Fondul de intervenție prevăzut în bugetul de stat, potrivit legii, la propunerea prefectului și cu avizul autorității publice centrale din domeniul apelor. (la 29-08-2004, Alin. (2) al art. 73 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor". ) Articolul 74(1) Regulamentul de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice și Normativul-cadru de dotare cu materiale și mijloace de apărare operativă împotriva inundațiilor și gheturilor se elaborează de către autoritatea publică centrală din domeniul apelor, cu consultarea Comisiei centrale și a comitetelor de bazin, se avizează de Comisia guvernamentală de apărare împotriva dezastrelor și se aproba prin hotărâre a Guvernului. (la 29-08-2004, Alin. (1) al art. 74 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor". ) (2) Aplicarea măsurilor operative de apărare se realizează în mod unitar, pe baza planurilor de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase sau accidentelor la construcții hidrotehnice, care se elaborează pe bazine hidrografice, județe și localități, precum și la obiectivele care pot fi afectate de astfel de fenomene sau accidente.(3) Elaborarea planurilor de apărare prevăzute la alin. (2) se va face cu luarea în considerare a planurilor de amenajare a teritoriului și a restrictionarii regimului de construcții și cu consultarea persoanelor fizice și persoanelor juridice interesate.(4) Coordonarea operativă a activității de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice revine Administrației Naționale "Apele Române". (la 29-08-2004, Alin. (4) al art. 74 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administrația Națională "Apele Române". ) (5) Prefectul județului în care se află sediul direcției de ape a Administrației Naționale «Apele Române» are atribuții de coordonare a activității de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcțiile hidrotehnice pe bazinul hidrografic respectiv. (la 29-08-2004, Alin. (5) al art. 74 a fost modificat de pct. 85 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 75(1) Pentru a evita producerea unor calamitați în perioadele de ape mari sau de accidente la baraje, funcționarea acumulărilor nepermanente la parametrii pentru care au fost construite este obligatorie, iar Comisia centrala poate aproba inundarea dirijata a unor terenuri dinainte stabilite prin planurile de apărare, precum și a incintelor indiguite, realizate lateral unui curs de apa.(2) Deținătorii cu orice titlu ai terenurilor stabilite prin planurile bazinale de apărare, ca și ai celor situate în incinte indiguite sunt obligați să permită inundarea temporară, în mod dirijat, a acestora.(3) Pentru prejudiciile suferite prin inundarea temporară a terenurilor, proprietarii acestora vor fi despăgubiți din fondul de asigurare, în condițiile legii. Valorile despăgubirilor se propun de prefecți, se avizează de Comisia centrala și se aproba prin hotărâre a Guvernului. Articolul 76(1) În scopul asigurării stabilitatii și integrității digurilor, barajelor și a altor lucrări de apărare împotriva acțiunilor distructive ale apelor, se interzic:a) extragerea pământului sau a altor materiale din diguri, baraje sau din alte lucrări de apărare, ca și din zonele de protecție a acestora;b) plantarea arborilor de orice fel pe diguri, baraje și pe alte lucrări de apărare;c) pasunarea pe diguri sau baraje, pe maluri sau în albii minore, în zonele în care sunt executate lucrări hidrotehnice și în zonele de protecție a acestora;d) realizarea de balastiere sau lucrări de excavare în albie, în zona captărilor de apa din rîu, a captărilor cu infiltrare prin mal, a subtraversarilor de conducte sau alte lucrări de arta.(2) Cu acordul Administrației Naționale "Apele Române sunt permise: (la 29-08-2004, Partea introductivă a alin. (2) al art. 76 a fost modificată de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administrația Națională "Apele Române". ) a) depozitarea de materiale și executarea de construcții pe diguri, baraje și în zona altor lucrări de apărare;b) circulația cu vehicule sau trecerea animalelor pe diguri sau baraje prin locuri special amenajate pentru astfel de acțiuni;c) traversarea sau strapungerea digurilor, barajelor sau a altor lucrări de apărare cu conducte, linii sau cabluri electrice sau de telecomunicații, cu alte construcții sau instalații care pot slabi rezistenta lucrărilor sau pot împiedica acțiunile de apărare.(3) Efectuarea lucrărilor prevăzute la alin. (2) lit. c) se realizează sub supravegherea Administrației Naționale "Apele Române". (la 29-08-2004, Alin. (3) al art. 76 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administrația Națională "Apele Române". ) Secţiunea a 6-a Participarea publicului Articolul 77(1) Pentru aplicarea prevederilor prezentei legi privind protecția apelor de suprafața și subterane, precum și pentru asigurarea alimentării cu apa, autoritatea publică centrală din domeniul apelor poate lua măsuri ce afectează interesele utilizatorilor de apa, ale riveranilor sau publicului, numai după consultarea acestora, cu excepția unor situații speciale, cum ar fi secete, inundații sau altele asemenea. (la 29-08-2004, Alin. (1) al art. 77 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor". ) (2) În vederea realizării consultării prevăzute la alin. (1), autoritatea publică centrală din domeniul apelor și, după caz, Administrația Națională «Apele Române» sau direcțiile de apă bazinale vor publică în ziarul local o informare cu privire la măsurile propuse. Aceeași informare se transmite și utilizatorilor de apă, riveranilor, precum și oricărei alte persoane ce ar putea fi afectată. (la 29-08-2004, Alin. (2) al art. 77 a fost modificat de pct. 86 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (3) Măsurile propuse, ca și orice documentație de fundamentare a acestora se vor tine la dispoziția publicului de către unitățile prevăzute la alin. (2).(4) Comentariile, observațiile sau propunerile scrise asupra măsurilor propuse se vor transmite celui care a făcut informarea, în termen de cel mult 45 de zile de la data publicării acesteia.(5) În cazul propunerii unor măsuri speciale, importante sau controversate, emitentul informării va organiza o dezbatere publică a acesteia, după 60 de zile de la publicarea informării.(5^1) În cazul în care măsurile prevăzute la alin. (1) afectează alimentarea cu apă a populației, la informarea și consultarea publicului va colabora autoritatea publică centrală din domeniul sănătății și autoritățile sale teritoriale. (la 29-08-2004, Alin. (5^1) al art. 77 a fost introdus de pct. 87 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (6) Autoritatea publică centrală din domeniul apelor sau, după caz, Administrația Națională "Apele Române va analiza toate observațiile și propunerile făcute, înainte de a lua o hotărâre. Textul hotărârii și al motivatiei acesteia vor fi puse la dispoziția publicului. (la 29-08-2004, Alin. (6) al art. 77 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmelor "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" și "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagmele "autoritatea publică centrală din domeniul apelor" și "Administrația Națională "Apele Române". ) (7) Procedura privind participarea utilizatorilor de apa, riveranilor și publicului la activitățile de consultare va fi stabilită de autoritatea publică centrală din domeniul apelor". (la 29-08-2004, Alin. (7) al art. 77 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor". ) Capitolul IV Controlul activității de gospodărire a apelor Articolul 78(1) Activitatea de gospodărire a apelor și respectarea prevederilor prezentei legi sunt supuse controlului de specialitate.(2) În cadrul autorității publice centrale din domeniul apelor funcționează Inspecția de stat a apelor, cu atribuții de inspecție și de control al aplicării prevederilor prezentei legi. (la 29-08-2004, Alin. (2) al art. 78 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor". ) (3) În scopul îndeplinirii atribuțiilor de control, personalul de gospodărire a apelor, precum și împuterniciții autorității publice centrale din domeniul apelor, după declinarea identității și calității, au dreptul: (la 29-08-2004, Partea introductivă a alin. (3) al art. 78 a fost modificată de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor". ) a) de acces la ape, în zonele din lungul apelor, ca și în orice alt loc, unitate sau instalatie, indiferent de deținătorul sau proprietarul acestora, pentru a face constatări privind respectarea reglementărilor și aplicarea măsurilor de gospodărire a apelor;b) de a controla lucrările, construcțiile, instalațiile sau activitățile care au legătura cu apele și de a verifica dacă acestea sunt realizate și exploatate în conformitate cu prevederile legale specifice și cu respectarea avizelor sau a autorizațiilor de gospodărire a apelor, după caz;c) de a verifica instalațiile de măsurare a debitelor, de a recolta probe de apa și de a examina, în condițiile legii, orice date sau documente necesare controlului;d) de a constata faptele care constituie contravenții sau infracțiuni în domeniul gospodăririi apelor și de a încheia documentele, potrivit legii.(4) Împuterniciții autorității publice centrale din domeniul apelor cu efectuarea acțiunilor de control în unități cu caracter special vor primi aprobarea și de la ministerele care coordonează unitățile respective. (la 29-08-2004, Alin. (4) al art. 78 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" cu sintagma "autoritatea publică centrală din domeniul apelor". ) (5) Pe căile navigabile și în porturi, atribuțiile de cercetare, constatare, control și sancționare privind respectarea reglementărilor în domeniul protecției apelor revin personalului împuternicit de autoritatea publică centrală din domeniul apelor, împreună cu autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor. (la 29-08-2004, Alin. (5) al art. 78 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmelor "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" și "Ministerul Transporturilor" cu sintagmele "autoritatea publică centrală din domeniul apelor" și "autoritatea publică centrală din domeniul transporturilor". ) Articolul 79Autoritățile administrației publice centrale și locale sunt obligate să asigure sprijinul salariaților autorității publice centrale din domeniul apelor și Administrației Naționale "Apele Române și imputernicitilor acestora, precum și să asigure, în perioadele de ape mari și inundații, efectuarea continua a observațiilor, măsurătorilor și transmiterii informațiilor. (la 29-08-2004, Art. 79 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmelor "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" și "Regia Autonomă "Apele Române"" cu sintagmele "autoritatea publică centrală din domeniul apelor" și "Administrația Națională "Apele Române"". ) Capitolul V Mecanismul economic în domeniul apelor Articolul 80(1) Apa constituie o resursa naturala cu valoare economică în toate formele sale de utilizare. Conservarea, refolosirea și economisirea apei sunt încurajate prin aplicarea de stimuli economici, inclusiv pentru cei ce manifesta o preocupare constanta în protejarea cantității și calității apei, precum și prin aplicarea de penalități celor care risipesc sau polueaza resursele de apa.(1^1) În vederea atingerii obiectivelor prezentei legi se va aplica principiul recuperării costurilor serviciilor de apă, inclusiv costuri implicate de mediu și de resursă, pe baza analizei economice al cărei conținut este prevăzut în anexa nr. 4 și cu respectarea principiului poluatorul plătește. (la 29-08-2004, Alin. (1^1) al art. 80 a fost introdus de pct. 88 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (1^2) Până în anul 2010 se va promova o politică de recuperare a costurilor în domeniul apei care să stimuleze folosințele și să utilizeze în mod eficient resursele de apă. Această politică va stabili, pe baza analizei economice prevăzute la alin. (1^1), o contribuție adecvată a diferitelor folosințe majore, în special industria, agricultura și alimentarea cu apă pentru populație, la recuperarea costurilor serviciilor de apă. Contribuția astfel stabilită va ține seama de efectele de mediu, economice și sociale, precum și de condițiile geografice și climatice specifice. (la 29-08-2004, Alin. (1^2) al art. 80 a fost introdus de pct. 88 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (1^3) Măsurile stabilite pentru implementarea prevederilor alin. (1^1) și (1^2) vor fi incluse în schema directoare. Prevederile alin. (1^1) și (1^2) nu vor influența în nici un fel finanțarea măsurilor preventive și de remediere pentru realizarea obiectivelor prezentei legi. (la 29-08-2004, Alin. (1^3) al art. 80 a fost introdus de pct. 88 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (2) Mecanismul economic specific domeniului gospodăririi cantitative și calitative a resurselor de apă include sistemul de contribuții, plăți, bonificații și penalități ca parte a modului de finanțare a dezvoltării domeniului și de asigurare a funcționării Administrației Naționale «Apele Române». (la 29-08-2004, Alin. (3) al art. 80 a fost modificat de pct. 89 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (3) Abrogat. (la 29-08-2004, Alin. (3) al art. 80 a fost abrogat de pct. 90 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (4) Abrogat. (la 29-08-2004, Alin. (4) al art. 80 a fost abrogat de pct. 90 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 81(1) Sistemul de contribuții, plăți, bonificații, tarife și penalități specifice activității de gospodărire a resurselor de apă se aplică tuturor utilizatorilor. Sistemul de contribuții, plăți, bonificații, tarife și penalități specifice activității de gospodărire a resurselor de apă se stabilește prin modificarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 107/2002 privind înființarea Administrației Naționale «Apele Române», aprobată cu modificări prin Legea nr. 404/2003 , în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Cuantumul contribuțiilor, plăților, bonificațiilor, tarifelor și penalităților specifice activității de gospodărire a resurselor de apă se reactualizează periodic prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale în domeniul apelor. (la 29-08-2004, Alin. (1) al art. 81 a fost modificat de pct. 91 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (2) Prevederile alin. (1) nu se aplică la apa tranzitata pentru navigație pe căile navigabile artificiale, precum și persoanelor fizice care folosesc apa conform art. 9 alin. (2).(3) Administrația Națională «Apele Române», în calitate de operator unic atât al resurselor de apă de suprafață, naturale sau amenajate, indiferent de deținătorul cu orice titlu al amenajării, cât și al resurselor de apă subterane, indiferent de natura lor și a instalațiilor, își constituie veniturile proprii dintr-o contribuție specifică de gospodărire a apelor plătită lunar de către toți utilizatorii resurselor de apă pe bază de abonament încheiat în acest sens, din plățile pentru serviciile comune de gospodărire a apelor, din tarife pentru avizele, autorizațiile, notificările pe care le poate emite sau este împuternicită să le emită, precum și din penalitățile aplicate. (la 29-08-2004, Alin. (3) al art. 81 a fost modificat de pct. 91 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (3^1) Contribuțiile specifice de gospodărire a apelor în sensul prezentei legi sunt:a) contribuția pentru utilizarea resurselor de apă pe categorii de resurse și utilizatori;b) contribuția pentru primirea apelor uzate în resursele de apă;c) contribuția pentru potențialul hidroenergetic asigurat prin barajele lacurilor de acumulare din administrarea Administrației Naționale «Apele Române»;d) contribuția pentru exploatarea nisipurilor și pietrișurilor din albiile și malurile cursurilor de apă ce intră sub incidența prezentei legi. (la 29-08-2004, Alin. (3^1) al art. 81 a fost introdus de pct. 92 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (4) Utilizatorii de apă, consumatori sau neconsumatori, au obligația să plătească lunar cuantumul contribuției specifice de gospodărire a apelor; în caz contrar, li se vor aplica penalități de întârziere conform prevederilor Codului de procedură fiscală, aprobat prin Ordonanța Guvernului nr. 92/2003. (la 29-08-2004, Alin. (4) al art. 81 a fost modificat de pct. 93 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (5) Pentru apa tratată și livrată sau pentru alte servicii de apă, operatori, furnizori sau prestatori sunt persoane fizice sau juridice care, după caz, au în administrare lucrări hidrotehnice sau care prestează servicii de apă. (la 29-08-2004, Alin. (5) al art. 81 a fost modificat de pct. 93 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 82(1) Bonificatiile se acordă utilizatorilor de apa care demonstreaza, constant, o grija deosebită pentru folosirea rațională și pentru protecția calității apelor, evacuând, o dată cu apele uzate epurate, substanțe impurificatoare cu concentrații și în cantități mai mici decît cele înscrise în autorizația de gospodărire a apelor.(2) Penalitățile se aplică acelor utilizatori de apă la care se constată abateri de la prevederile reglementate atât pentru depășirea cantităților de apă utilizate, cât și a concentrațiilor și cantităților de substanțe impurificatoare evacuate în resursele de apă. (la 29-08-2004, Alin. (2) al art. 82 a fost modificat de pct. 94 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (3) Administrația Națională "Apele Române" este singura în drept să constate cazurile în care se acordă bonificatii sau se aplică penalități. Bonificatiile se acordă cu aprobarea autorității publice centrale din domeniul apelor. (la 29-08-2004, Alin. (3) al art. 82 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmelor "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" și "Regia Autonomă "Apele Române"" cu sintagmele "autoritatea publică centrală din domeniul apelor" și "Administrația Națională "Apele Române"". ) (4) Penalitățile pentru depășirea valorii concentrațiilor indicatorilor de calitate reglementați pentru evacuarea apelor uzate în rețelele de canalizare ale localităților se aplică de către unitățile de gospodărie comunală. (la 29-08-2004, Alin. (4) al art. 82 a fost introdus de pct. 95 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 83Abrogat. (la 29-08-2004, Art. 83 a fost abrogat de pct. 96 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 84Abrogat. (la 29-08-2004, Art. 84 a fost abrogat de pct. 96 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 85Finanțarea investițiilor privind lucrările, construcțiile sau instalațiile de gospodărire a apelor se asigură, total sau parțial, după caz, din:a) bugetul de stat sau bugetele locale pentru lucrările de utilitate publică, potrivit legii;b) fondurile utilizatorilor de apă;c) fonduri obținute prin credite sau prin emiterea de obligațiuni, garantate de Guvern sau de autoritățile administrației publice locale, pentru lucrări de utilitate publică sau pentru asociații de persoane care vor să execute astfel de lucrări;d) alte surse. (la 29-08-2004, Art. 85 a fost modificat de pct. 97 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 85^1Realizarea sarcinilor rezultate din aplicarea convențiilor și acordurilor internaționale din domeniul apelor, precum și pentru implementarea directivelor Uniunii Europene din domeniul apelor, în scopul îndeplinirii angajamentelor luate de statul român prin acordurile și convențiile internaționale, se asigură din surse proprii și, în completare, de la bugetul de stat, pe bază de programe, în limita sumelor alocate cu această destinație în bugetul autorității publice centrale din domeniul apelor. (la 29-08-2004, Art. 85^1 a fost introdus de pct. 98 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 85^2De la bugetul de stat, în baza programelor anuale, în limita sumelor alocate cu această destinație în bugetul autorității publice centrale din domeniul apelor, se vor asigura cheltuielile pentru:a) conservarea ecosistemelor și delimitarea albiilor minore ale cursurilor de apă din domeniul public al statului;b) întreținerea, repararea lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, cu rol de apărare împotriva inundațiilor și activitățile operative de apărare împotriva inundațiilor;c) refacerea și repunerea în funcțiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public al statului, afectate de calamități naturale sau de alte evenimente deosebite;d) activitatea de cunoaștere a resurselor de apă, precum și activitățile de hidrologie operativă și prognoză hidrologică. (la 29-08-2004, Art. 85^2 a fost introdus de pct. 98 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 85^3De la bugetele locale se vor asigura cheltuielile pentru:a) întreținerea, repararea, punerea în siguranță a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public de interes local, cu rol de apărare împotriva inundațiilor, și activitățile operative de apărare împotriva inundațiilor;b) refacerea și repunerea în funcțiune a lucrărilor de gospodărire a apelor din domeniul public de interes local, afectate de calamități naturale sau de alte evenimente deosebite. (la 29-08-2004, Art. 85^3 a fost introdus de pct. 98 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Capitolul VI Sancțiuni Articolul 86Încălcarea dispozițiilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, materială, civilă, contravențională sau penală, după caz. Articolul 87Constituie contravenții în domeniul apelor următoarele fapte, dacă nu sunt săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni:1) executarea sau punerea în funcțiune de lucrări construite pe ape sau care au legătura cu apele, precum și modificarea sau extinderea acestora, fără respectarea avizului sau a autorizației de gospodărire a apelor;2) exploatarea sau întreținerea lucrărilor construite pe ape sau care au legătura cu apele, fără respectarea prevederilor autorizației de gospodărire a apelor;3) folosirea resurselor de apa de suprafața sau subterane în diferite scopuri, fără respectarea prevederilor autorizației de gospodărire a apelor, cu excepția satisfacerii necesităților gospodăriei proprii;4) evacuarea sau injectarea de ape uzate, precum și descărcarea de reziduuri și orice alte materiale în resursele de apa, fără respectarea prevederilor avizului sau a autorizației de gospodărire a apelor;5) extragerea agregatelor minerale din albiile sau malurile cursurilor de apa, canalelor, lacurilor, pe de plaja sau de pe faleza marii, fără aviz sau autorizație de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestora;6) extragerea agregatelor minerale din rezerve neomologate sau în afară perimetrelor marcate, peste limita cantității maxime de 5.000 mc pe an;7) nerespectarea de către agenții economici a obligației de a solicita autorizația de gospodărire a apelor, la termenele stabilite;8) nerespectarea, de către producătorii de informații ce pot constitui Fondul național de date de gospodărirea apelor, a obligațiilor de a păstra aceste date și de a le furniza conform prevederilor prezentei legi;9) amplasarea în albii majore de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuințe, fără avizul de amplasament, precum și fără avizul sau autorizația de gospodărire a apelor sau fără respectarea măsurilor de protecție împotriva inundațiilor;10) neintretinerea corespunzătoare a malurilor sau a albiilor în zonele stabilite, de către cei cărora li s-a recunoscut un drept de folosința a apei sau de către deținătorii de lucrări;11) nerespectarea de către persoanele fizice și persoanele juridice a regimului impus în zonele de protecție;12) nerespectarea de către utilizatorii de apa a obligațiilor legale care le revin privind gospodărirea rațională a apei, întreținerea și repararea instalațiilor proprii sau a celor din sistemele de alimentare cu apa și canalizare-epurare;13) neasigurarea întreținerii și exploatării stațiilor și instalațiilor de prelucrare a calității apelor la capacitatea autorizata, lipsa de urmărire, prin analize de laborator, a eficientei acestora și de intervenție operativă în caz de neincadrare în normele de calitate și în limitele înscrise în autorizația de gospodărire a apelor;14) evacuarea apelor de mina sau de zacamint în cursurile de apa fără asigurarea epurarii corespunzătoare a acestora, astfel încât să fie respectate limitele admise pentru evacuare în receptorii de suprafața;15) folosirea, transportul, minuirea și depozitarea de reziduuri sau de substanțe chimice, fără asigurarea condițiilor de evitare a poluarii, directa sau indirecta, a apelor de suprafața sau subterane;16) practicarea, în lacurile de acumulare folosite ca surse pentru alimentari cu apa potabilă, a pisciculturii în regim de furajare a pestilor;17) topirea teiului, cânepii, inului sau a altor plante textile, fără avizul sau autorizația de gospodărire a apelor și în afară locurilor anume destinate și amenajate în aceste scopuri;18) depozitarea în albii sau pe malurile cursurilor de apa, ale canalelor, lacurilor, bălților și pe faleza marii, pe baraje și diguri sau în zonele de protecție a acestora a materialelor de orice fel;19) spalarea, în cursurile de apa sau în lacuri și pe malurile acestora, a vehiculelor și autovehiculelor, a altor utilaje și agregate mecanice;20) spalarea, în cursurile de apa sau în lacuri și pe malurile acestora, a animalelor domestice, dezinfectate cu substanțe toxice, a obiectelor de uz casnic prin folosirea detergenților și a ambalajelor ce au conținut pesticide sau alte substanțe periculoase;21) vărsarea sau aruncarea în instalații sanitare sau în rețele de canalizare a reziduurilor petroliere sau a substanțelor periculoase;22) deversarea apelor uzate în rețelele de canalizare ale localităților sau ale obiectivelor industriale, cu nerespectarea condițiilor stabilite de deținătorii acestora, ca și lipsa preepurarii locale a acestor ape;23) folosirea de canale deschise, pentru scurgerea apelor fecaloid-menajere sau a apelor cu conținut toxic;24) nerespectarea, de către persoanele fizice și juridice, a reglementărilor legale în vigoare, în cazurile de poluare a apelor naționale navigabile de către nave sau instalații plutitoare, sub orice pavilion;25) inexistenta, la utilizatorii de apa, a planurilor proprii de prevenire și combatere a poluarilor accidentale sau neaplicarea acestora;26) neanuntarea unităților de gospodărire a apelor cu privire la producerea unei poluari accidentale, de către utilizatorii care au produs-o;27) neluarea de măsuri operative, de către utilizatorul de apa care a produs poluarea accidentală, pentru înlăturarea cauzelor și efectelor acesteia;28) nerespectarea, de către persoane fizice și persoane juridice, a restricțiilor în folosirea apelor și a altor măsuri, stabilite pentru perioadele de seceta, ape mari sau calamitați;29) inexistenta planurilor de apărare împotriva inundațiilor, fenomenelor meteorologice periculoase și accidentelor la construcții hidrotehnice, la nivel de obiectiv, precum și nerespectarea acestora și a planurilor locale de apărare;30) obturarea sau blocarea, sub orice formă, precum și scoaterea din funcțiune, în orice mod, a construcțiilor și instalațiilor de descărcare a apelor mari;31) plantarea, tăierea ori distrugerea arborilor, arbuștilor, tufelor, a culturilor perene și puietilor din albiile cursurilor de apa, din cuvetele lacurilor de acumulare și de pe malurile lor sau de pe baraje, diguri și din zonele de protecție a acestora;32) plantarea de stâlpi pe baraje și diguri, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestuia;33) pasunatul în zonele de protecție a cursurilor de apa;34) distrugerea sau deteriorarea unităților și instalațiilor rețelei naționale de observații, a reperelor, a mirelor hidrometrice sau a altor însemne tehnice sau topografice, a forajelor hidrogeologice, a stațiile de determinare automată a calității apelor și a altora asemenea;35) instalarea de conducte, cabluri, linii aeriene prin, peste sau sub albii ale râurilor, diguri, canale, conducte, baraje sau alte lucrări hidrotehnice ori în zonele de protecție a acestora, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea prevederilor acestuia, ori fără notificarea unor astfel de activități;36) efectuarea de săpături pe maluri și în albiile cursurilor de apa sau ale canalelor pentru executarea de lucrări de traversare sau alte lucrări hidrotehnice, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea acestuia;37) circulația cu vehicule, trecerea cu animale sau staționarea acestora pe baraje, diguri sau canale, cu excepția locurilor anume destinate în acest scop sau pentru intervenții operative;38) întreținerea necorespunzătoare a lucrărilor de captare, acumulare și distribuție a apei, a lucrărilor de protecție a albiilor și malurilor, a celor de prevenire și combatere a acțiunii distructive a apelor;39) inexistenta la lucrările de barare a cursurilor de apa a instalațiilor care să asigure în aval debitele salubre și debitele de servitute, precum și migrarea ihtiofaunei;40) nerespectarea prevederilor programelor de exploatare a lacurilor de acumulare și prizelor de apa, precum și neasigurarea debitelor salubre și a debitelor de servitute;41) inexistenta sau nefunctionarea puțurilor de observatie și control pentru urmărirea poluarii apelor subterane, datorită apelor uzate rezultate din activitatea proprie;42) inexistenta dispozitivelor sau a aparaturii de măsura și control al debitelor de apa captate sau evacuate;43) inexistenta dispozitivelor sau a aparaturii de urmărire a comportării în timp a lucrărilor hidrotehnice și de alarmare în caz de pericol;44) întreținerea necorespunzătoare a dispozitivelor sau aparaturii de măsura și control al debitelor de apa captate sau evacuate, precum și a aparaturii de urmărire a comportării în timp a lucrărilor hidrotehnice și de alarmare în caz de pericol;45) refuzul persoanelor fizice și juridice de a prezenta avizele și autorizațiile de gospodărire a apelor sau orice alte documente necesare pentru efectuarea controlului, inclusiv de a participa la control cu reprezentanți de specialitate;46) refuzul de a permite, personalului cu atribuții de serviciu în gospodărirea apelor și celor cu drept de control, accesul la ape, pe terenurile și incintele utilizatorilor de apa sau ale deținătorilor de lucrări, precum și în orice alt loc unde este necesar a efectua constatări, a monta și a întreține aparatura de măsura și control, a preleva probe de apa sau a interveni în aplicarea prevederilor legale;47) neaducerea la îndeplinire, la termenele stabilite, a măsurilor dispuse anterior, precum și a solicitărilor legale ale autorității publice centrale din domeniul apelor și ale Administrației Naționale "Apele Române"; (la 29-08-2004, Pct. 47) al art. 87 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmelor "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" și "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagmele "autoritatea publică centrală din domeniul apelor" și "Administrația Națională "Apele Române". ) 48) autorizarea lucrărilor prevăzute la art. 48 fără a fi îndeplinite condițiile pentru prevenirea poluarii apelor, conform prevederilor legale în vigoare, sau retragerea nejustificată a autorizației de gospodărire a apelor;49) neprimirea sub orice formă, de către deținătorii terenurilor din aval, a apelor ce se scurg în mod natural de pe terenurile situate în amonte;50) executarea de construcții sau instalații supraterane în zonele de protecție a platformelor meteorologice;51) neparticiparea la acțiunile de apărare împotriva inundațiilor, de combatere a secetei sau a altor calamitați naturale;52) inexistenta instalațiilor de stocare, epurare și a racordurilor de descărcare în instalații de mal sau plutitoare a apelor impurificate, de pe nave sau instalații plutitoare, sub orice pavilion;53) bransarea locuințelor la rețeaua de alimentare cu apa centralizata, fără existenta sau realizarea rețelelor de canalizare a stației de epurare. Articolul 88Contravențiile prevăzute la art. 87, savârșite de persoane fizice și persoane juridice, se sancționează după cum urmează:a) cu amendă de la 200.000.000 lei la 300.000.000 lei, pentru persoane juridice, și cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la pct. 5), 6), 9), 11)-18), 21)-23), 28), 30), 34), 35) și 52);b) cu amendă de la 100.000.000 lei la 120.000.000 lei, pentru persoane juridice, și cu amendă de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la pct. 1)-4), 7), 10), 24)-27), 29), 31), 32), 39)-41), 43)-51);c) cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei, pentru persoane juridice, și cu amendă de la 2.500.000 lei la 5.000.000 lei, pentru persoane fizice, faptele prevăzute la pct. 8), 19), 20), 33), 36)-38), 42) și 53). (la 29-08-2004, Art. 88 a fost modificat de pct. 99 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 89Amenzile aplicate persoanelor fizice sau persoanelor juridice străine se plătesc în lei, la cursul de schimb valutar în momentul efectuării plății. Articolul 90Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 88 se fac de către:a) inspectorii din autoritatea publică centrală din domeniul apelor și Administrația Națională «Apele Române»;b) directorul general al Administrației Naționale «Apele Române», directorii direcțiilor de ape, precum și salariații împuterniciți de aceștia;c) alte persoane împuternicite de conducerea autorității publice centrale din domeniul apelor;d) comisarii Gărzii de Mediu. (la 29-08-2004, Art. 90 a fost modificat de pct. 100 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 91Contravențiilor prevăzute de prezenta lege le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002 , cu modificările ulterioare. (la 29-08-2004, Art. 91 a fost modificat de pct. 101 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 92(1) Evacuarea, aruncarea sau injectarea în apele de suprafață și subterane, în apele maritime interioare sau în apele mării teritoriale de ape uzate, deșeuri, reziduuri sau produse de orice fel, care conțin substanțe, bacterii sau microbi în cantitate sau concentrație care poate schimba caracteristicile apei, punând în pericol viața, sănătatea și integritatea corporală a persoanelor, viața animalelor, mediul înconjurător, producția agricolă sau industrială ori fondul piscicol, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 5 ani.(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează și următoarele fapte:a) poluarea, în orice mod, a resurselor de apă, dacă are un caracter sistematic și produce daune utilizatorilor de apă din aval;b) descărcarea apelor uzate și a deșeurilor de pe nave sau platforme plutitoare direct în apele naturale;c) poluarea prin evacuarea sau scufundarea în apele naturale a unor substanțe sau deșeuri periculoase direct sau de pe nave ori platforme plutitoare;d) depozitarea în albia majoră a râurilor, a combustibilului nuclear sau a deșeurilor rezultate din folosirea acestuia;e) punerea în pericol a digurilor de contur ale lacurilor de acumulare prin exploatările de agregate minerale din albia majoră sau terase.(3) Depozitarea sau folosirea de îngrășăminte chimice, pesticide sau alte substanțe toxice periculoase în zonele de protecție a apelor constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 300.000.000 lei la 500.000.000 lei.(4) Savârșirea din culpă a faptelor prevăzute la alin. (1) și (2) se pedepsește cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 300.000.000 lei la 500.000.000 lei, iar a faptelor prevăzute la alin. (3), cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 100.000.000 lei la 300.000.000 lei.(5) Dacă faptele prevăzute la alin. (1)-(3) au avut ca urmare vătămarea corporală gravă a unei persoane, au pus în pericol sănătatea ori integritatea corporală a unui număr mare de persoane sau au cauzat o pagubă materială importantă, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 10 ani și interzicerea unor drepturi.(6) Dacă faptele prevăzute la alin. (1)-(3) au avut ca urmare moartea uneia sau mai multor persoane, otrăvirea în masă a populației, provocarea de epidemii sau o pagubă importantă economiei naționale, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 20 de ani și interzicerea unor drepturi.(7) Tentativa la infracțiunile prevăzute în alin. (1)-(3) se pedepsește. (la 29-08-2004, Art. 92 a fost modificat de pct. 102 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 93(1) Executarea, modificarea sau extinderea de lucrări, construcții ori instalații pe ape sau care au legătură cu apele, fără avizul de gospodărire a apelor sau fără notificarea unei astfel de lucrări, precum și darea în exploatare de unități, fără punerea concomitentă în funcțiune a rețelelor de canalizare, a stațiilor și instalațiilor de epurare a apei uzate, potrivit autorizației de gospodărire a apelor, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 300.000.000 lei la 500.000.000 lei.(2) Cu pedeapsa prevăzută la alin. (1) se sancționează și următoarele fapte:a) utilizarea resurselor de apă în diferite scopuri, fără autorizația de gospodărire a apelor sau fără notificarea activității;b) exploatarea sau întreținerea lucrărilor construite pe ape ori în legătură cu apele, desfășurarea activității de topire a teiului, cânepii, inului și a altor plante textile, de tăbăcire a pieilor și de extragere a agregatelor minerale, fără autorizația de gospodărire a apelor;c) exploatarea de agregate minerale în zonele de protecție sanitară a surselor de apă, în zonele de protecție a albiilor, malurilor, construcțiilor hidrotehnice, construcțiilor și instalațiilor hidrometrice sau a instalațiilor de măsurare automată a calității apelor;d) utilizarea albiilor minore, fără autorizația de gospodărire a apelor, precum și a plajei și țărmului mării în alte scopuri decât îmbăierea sau plimbarea;e) continuarea activității după pierderea drepturilor obținute în baza legii.(3) Săvârșirea din culpă a faptelor prevăzute la alin. (1) și (2) se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 200.000.000 lei la 400.000.000 lei. (la 29-08-2004, Art. 93 a fost modificat de pct. 103 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 94(1) Restrângerea utilizării apei potabile pentru populație în folosul altor activități sau depășirea cantității de apă alocate, dacă are un caracter sistematic ori a produs o perturbare în activitatea unei unități de ocrotire socială sau a cauzat neajunsuri în alimentarea cu apă a populației, constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 150.000.000 lei la 300.000.000 lei.(2) Săvârșirea din culpă a faptei prevăzute la alin. (1) se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 100.000.000 lei la 200.000.000 lei. (la 29-08-2004, Art. 94 a fost modificat de pct. 104 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 95(1) Distrugerea, deteriorarea sau manevrarea de către persoanele neautorizate a stăvilarelor, grătarelor, vanelor, barierelor sau a altor construcții ori instalații hidrotehnice constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 3 ani sau cu amendă de la 150.000.000 lei la 300.000.000 lei.(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează efectuarea de săpături, gropi sau șanțuri în baraje, diguri ori în zonele de protecție a acestor lucrări, precum și extragerea pământului sau a altor materiale din lucrările de apărare, fără avizul de gospodărire a apelor sau cu nerespectarea acestuia.(3) Săvârșirea din culpă a faptelor prevăzute la alin. (1) și (2) se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la un an sau cu amendă de la 100.000.000 lei la 200.000.000 lei.(4) Tentativa la infracțiunile prevăzute la alin. (1) și (2) se pedepsește. (la 29-08-2004, Art. 95 a fost modificat de pct. 105 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 96Abrogat. (la 29-08-2004, Art. 96 a fost abrogat de pct. 106 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 97Abrogat. (la 29-08-2004, Art. 97 a fost abrogat de pct. 106 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 98Abrogat. (la 29-08-2004, Art. 98 a fost abrogat de pct. 106 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 99Abrogat. (la 29-08-2004, Art. 99 a fost abrogat de pct. 106 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 100Abrogat. (la 29-08-2004, Art. 100 a fost abrogat de pct. 106 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 101Abrogat. (la 29-08-2004, Art. 101 a fost abrogat de pct. 106 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 102Abrogat. (la 29-08-2004, Art. 102 a fost abrogat de pct. 106 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 103Abrogat. (la 29-08-2004, Art. 103 a fost abrogat de pct. 106 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 104Abrogat. (la 29-08-2004, Art. 104 a fost abrogat de pct. 106 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 105Abrogat. (la 29-08-2004, Art. 105 a fost abrogat de pct. 106 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 106Infracțiunile prevăzute de prezenta lege se constata de către organele abilitate, precum și de către personalul prevăzut la art. 90, care înaintează actul de constatare la organul local de cercetare penală. Capitolul VII Dispoziții tranzitorii și finale Articolul 107(1) Pentru lucrările existente pe ape sau în legătură cu apele, neautorizate, utilizatorii de apă sau deținătorii lucrărilor respective vor întocmi documentele necesare și vor solicita autorizația de gospodărire a apelor în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (la 29-08-2004, Alin. (1) al art. 107 a fost modificat de pct. 107 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (2) Pentru echiparea instalațiilor existente, în conformitate cu prevederile art. 59 alin. (1), utilizatorii de apa vor elabora programe etapizate în funcție de impactul cantitativ și calitativ asupra resurselor de apa. Nerespectarea termenelor prevăzute în programele etapizate conduce la aplicarea în sistem pausal a mecanismului economic în domeniul apelor, la capacitatea totală a instalațiilor de prelevare sau evacuare.(3) Utilizatorii de apă care la data intrării în vigoare a prezentei legi nu sunt dotați cu stații sau instalații de epurare ori ale căror instalații existente necesită completări, extinderi, retehnologizări sau optimizări funcționale sunt obligați să realizeze și să pună în funcțiune stații și instalații de epurare la capacitate și cu eficiența corespunzătoare, pe baza unui program etapizat, întocmit în raport cu mărimea impactului evacuării asupra resurselor de apă sau pentru îndeplinirea condițiilor de protecție a apelor și a ecosistemelor acvatice. (la 29-08-2004, Alin. (3) al art. 107 a fost modificat de pct. 107 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) (4) Programele etapizate prevăzute la alin. (2) și (3) se întocmesc de către utilizatorii de apa, în termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, se avizează de Administrația Națională "Apele Române" și se aproba de autoritatea publică centrală din domeniul apelor. (la 29-08-2004, Alin. (4) al art. 107 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmelor "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" și "Regia Autonomă "Apele Române"" cu sintagmele "autoritatea publică centrală din domeniul apelor" și "Administrația Națională "Apele Române"". ) (5) Programele etapizate au putere juridică.(6) Nerespectarea prevederilor alin. (2), (3) și (4) poate determina luarea măsurilor de încetare a activității utilizatorilor de apa. Articolul 108(1) Autorizațiile de gospodărire a apelor, eliberate înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi, își păstrează valabilitatea numai dacă sunt reconfirmate de către Administrația Națională "Apele Române", în baza verificării îndeplinirii tuturor condițiilor necesare pentru autorizare. (la 29-08-2004, Alin. (1) al art. 108 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administrația Națională "Apele Române"". ) (2) În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi, titularii de autorizații de gospodărire a apelor vor solicita reconfirmarea acestora, în baza unei documentații tehnice întocmite conform prevederilor art. 52.(3) În cazul în care autorizația de gospodărire a apelor nu poate fi reconfirmata din motive justificate, titularul acesteia va întocmi un program etapizat, care va fi aprobat și urmărit de Administrația Națională "Apele Române". Neaducerea la îndeplinire a prevederilor programului aprobat determina încetarea activității utilizatorilor de apa. (la 29-08-2004, Alin. (3) al art. 108 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmei "Regia Autonomă "Apele Române" cu sintagma "Administrația Națională "Apele Române"". ) Articolul 109Salariații autorității publice centrale din domeniul apelor și ai Administrației Naționale "Apele Române au dreptul sa poarte uniforma, al carei model va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului. (la 29-08-2004, Art. 109 a fost modificat de art. II din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, prin înlocuirea sintagmelor "Ministerul Apelor, Pădurilor și Protecției Mediului" și "Regia Autonomă "Apele Române"" cu sintagmele "autoritatea publică centrală din domeniul apelor" și "Administrația Națională "Apele Române"". ) Articolul 110Autoritatea publică centrală pentru apă este în drept să emită norme, normative și ordine cu caracter obligatoriu în domeniul apelor. În termen de un an de la intrarea în vigoare a prezentei legi se vor elabora și promova, prin ordin al conducătorului autorității publice centrale pentru apă:a) procedura și competențele de emitere a avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apelor;b) procedura de modificare sau de retragere a avizelor și autorizațiilor de gospodărire a apelor;c) procedura de suspendare temporară a autorizațiilor de gospodărire a apelor;d) procedura de notificare;e) procedura de instituire a regimului de supraveghere specială;f) normativul de conținut al documentațiilor tehnice supuse avizării și autorizării;g) competențele de avizare și aprobare a regulamentelor de exploatare și a programelor de exploatare a lacurilor de acumulare;h) normele metodologice pentru elaborarea regulamentelor de exploatare bazinală;i) regulamentul-cadru pentru exploatarea barajelor, lacurilor de acumulare și prizelor de alimentare cu apă;j) metodologia privind elaborarea planurilor de restricții și de folosire a apei în perioade deficitare;k) metodologia-cadru de elaborare a planurilor de prevenire și combatere a poluărilor accidentale la folosințele de apă potențial poluatoare;l) normele metodologice privind avizul de amplasament;m) procedura privind mecanismul de acces la informația de gospodărire a apelor;n) procedura privind participarea utilizatorilor de apă, a riveranilor și a publicului în activitatea de consultare;o) metodologia și instrucțiunile tehnice pentru elaborarea schemelor directoare. (la 29-08-2004, Art. 110 a fost modificat de pct. 108 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 111Regimul apelor minerale și geotermale va fi reglementat prin lege specială. Articolul 111^1Administrația Națională «Apele Române» se va reorganiza ca instituție publică în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. (la 29-08-2004, Art. 111^1 a fost introdus de pct. 109 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 111^2Organizarea și funcționarea Administrației Naționale «Apele Române» se stabilesc prin statut propriu, aprobat prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorității publice centrale din domeniul apelor. (la 29-08-2004, Art. 111^2 a fost introdus de pct. 109 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 111^3Administrația Națională «Apele Române», ca instituție publică, preia toate drepturile și este ținută de toate obligațiile fostului agent economic Administrația Națională «Apele Române». (la 29-08-2004, Art. 111^3 a fost introdus de pct. 109 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 111^4Obligațiile bugetare restante stabilite prin certificate de obligații bugetare, cu excepția impozitelor și contribuțiilor cu reținere la sursă, inclusiv accesoriile acestora, se anulează la data intrării în vigoare a prezentei legi. (la 29-08-2004, Art. 111^4 a fost introdus de pct. 109 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Articolul 112Abrogat. (la 29-08-2004, Art. 112 a fost abrogat de pct. 110 al art. I din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. ) Această lege a fost adoptată în ședința comuna a Camerei Deputaților și Senatului din 11 septembrie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României.
    PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
    ADRIAN NĂSTASE
    p. PREȘEDINTELE SENATULUI
    CONSTANTIN DAN VASILIU
    Anexa nr. 1DEFINIȚIILEtermenilor tehnici utilizați1. acumulare nepermanentă: acumulare realizată prin bararea unui curs de apă sau ca incinta laterală îndiguită, având rol numai pentru atenuarea viiturilor;2. abordare combinată: controlul evacuărilor și emisiilor în apele de suprafață conform modului de abordare stabilit în art 2^8;3. acvifer: strat sau strate subterane de roci geologice sau alte strate geologice cu o porozitate și o permeabilitate suficientă astfel încât să permită fie o curgere semnificativă a apelor subterane, fie prelevarea unor cantități importante de ape subterane;4. agregate minerale: material inert granular (nisip, pietriș, bolovăniș etc.) de natură minerală, utilizat ca material de construcție, existent în albiile și malurile cursurilor de apă, ale lacurilor, precum și pe țărmul mării;5. albie minoră: suprafață de teren ocupată permanent sau temporar de apă, care asigură curgerea nestingherită, din mal în mal, a apelor la niveluri obișnuite, inclusiv insulele create prin curgerea naturală a apelor;6. albie majoră: porțiunea de teren din valea naturală a unui curs de apă, peste care se revarsă apele mari, la ieșirea lor din albia minoră;7. ape de suprafață: apele interioare, cu excepția apelor subterane; ape tranzitorii și ape costiere, exceptând cazul stării chimice pentru care trebuie incluse apele teritoriale;8. ape subterane: apele aflate sub suprafața solului în zona saturată și în contact direct cu solul sau cu subsolul;9. ape tranzitorii: corpuri de apă de suprafață aflate în vecinătatea gurilor râurilor, care sunt parțial saline ca rezultat al apropierii de apele de coastă, dar care sunt influențate puternic de cursurile de apă dulce;10. ape costiere: apele de suprafață situate în interiorul unei linii ale cărei puncte sunt situate în totalitate la o distanță de l milă marină pe partea dinspre mare, față de cel mai apropiat punct al liniei de bază, de la care se măsoară întinderea apelor teritoriale, cu extinderea limitei, unde este cazul, până la limita exterioară a apelor tranzitorii;11. ape interioare: toate apele de suprafață stătătoare și curgătoare și subterane aflate în interiorul liniei de bază, de la care se măsoară întinderea apelor teritoriale;12. ape naționale navigabile:a) apele maritime considerate, potrivit legii, ape maritime interioare;b) fluviile, râurile, canalele și lacurile din interiorul țării, pe sectoarele lor navigabile;c) apele navigabile de frontieră, de la malul român până la linia de frontieră;13. ape uzate: ape provenind din activități casnice, sociale sau economice, conținând substanțe poluante sau reziduuri care-i alterează caracteristicile fizice, chimice și bacteriologice inițiale, precum și ape de ploaie ce curg pe terenuri poluate;14. apa destinată consumului uman:a) orice tip de apă în stare naturală sau după tratare, folosită pentru băut, la prepararea hranei ori pentru alte scopuri casnice, indiferent de originea ei și indiferent dacă este furnizată prin rețea de distribuție, din rezervor sau este distribuită în sticle ori în alte recipiente;b) toate tipurile de apă folosită ca sursă în industria alimentară pentru fabricarea, procesarea, conservarea sau comercializarea produselor ori substanțelor destinate consumului uman;15. zone protejate: zonele menționate în anexa l^2 și art. 5^1;16. autoritate competentă: autoritatea (autoritățile) responsabilă de implementarea prevederilor Legii apelor nr. 107/1996 cu modificările și completările ulterioare;17. avizul și autorizația de gospodărire a apelor: acte ce condiționează din punct de vedere tehnic și juridic execuția lucrărilor construite pe ape sau în legătură cu apele și funcționarea sau exploatarea acestor lucrări, precum și funcționarea și exploatarea celor existente și reprezintă principalele instrumente folosite în administrarea domeniului apelor; acestea se emit în baza reglementărilor elaborate și aprobate de autoritatea administrației publice centrale cu atribuții în domeniul apelor;18. bazin hidrografic: înseamnă o suprafață de teren de pe care toate scurgerile de suprafață curg printr-o succesiune de curenți, râuri și posibil lacuri, spre mare într-un râu cu o singură gură de vărsare, estuar sau deltă;19. cadastrul apelor: activitatea privind inventarierea, clasificarea, evidența și sinteza datelor referitoare la rețeaua hidrografică, resursele de apă, lucrările de gospodărire a apelor, precum și la prelevările și restituțiile de apă;20. corp de apă de suprafață: un element discret și semnificativ al apelor de suprafață, de exemplu: lac, lac de acumulare, curs de apă-râu sau canal, sector de curs de apă-râu sau canal, ape tranzitorii sau un sector/secțiune din apele costiere; 21. corp de apă subterană: volum distinct de apă subterană dintr-un acvifer sau mai multe acvifere;22. corp de apă artificial: corp de apă de suprafață creat prin activitate umană;23. corp de apă puternic modificat: corp de apă de suprafață care, datorită unei modificări fizice cauzată de o activitate umană, și-a schimbat substanțial caracterul lui natural, desemnat astfel în conformitate cu prevederile anexei nr. l^1;24. controlul emisiilor: acțiunea de reglementare a unor limite specifice ale emisiilor, cum ar fi: valori limită de emisie, valori limită sau condiții referitoare la efectele generate, natura sau alte caracteristici ale emisiilor, condiții de operare cu efect asupra emisiilor;25. debit salubru: debitul minim necesar într-o secțiune pe un curs de apă, pentru asigurarea condițiilor naturale de viață ale ecosistemelor acvatice existente;26. debit de servitute: debitul minim necesar a fi lăsat permanent într-o secțiune pe un curs de apă, în aval de o lucrare de barare, format din debitul salubru și debitul minim necesar utilizatorilor de apă din aval;27. deșeu: orice substanță sau orice obiect care aparține unor categorii stabilite conform legii, pe care deținătorul le aruncă, are intenția sau obligația de a le arunca;28. dezvoltare durabilă: dezvoltarea care corespunde necesităților prezentului, fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile necesități;29. district al bazinului hidrografic: suprafață de teren sau de mare, constituită dintr-unul sau mai multe bazine hidrografice vecine împreună cu apele subterane și costiere asociate, care este identificată ca unitate principală de administrare a bazinului hidrografic;30. drept de folosință a apelor: dreptul recunoscut de lege oricărei persoane de a folosi resursele de apă;31. evacuarea directă în apa subterană: evacuarea poluanților în apele subterane fără percolare prin sol sau subsol;32. faleza mării: mal înalt și abrupt al unei mări;33. Fondul național de date de gospodărire a apelor: totalitatea bazelor de date meteorologice, hidrologice, hidrogeologice, de gospodărire cantitativă și calitativă a apelor;34. folosințe de apă: serviciile de apă împreună cu orice activitate identificată ca având un impact semnificativ asupra stării apelor;35. gospodărirea apelor: ansamblul activităților care prin mijloace tehnice și măsuri legislative, economice și administrative, conduc la cunoașterea, utilizarea, valorificarea rațională, menținerea sau îmbunătățirea resurselor de apă pentru satisfacerea nevoilor sociale și economice, la protecția împotriva epuizării și poluării acestor resurse, precum și la prevenirea și combaterea acțiunilor distructive ale apelor;36. informații de gospodărire a apelor: informații privind caracteristicile cantitative și calitative ale resurselor de apă, zonele inundabile, degradările albiilor și malurilor, lucrările de amenajare a bazinelor hidrografice și alte lucrări care au legătură cu apele, inclusiv sursele de poluare și lucrările pentru protecția calității apelor și alte elemente caracteristice naturale sau antropice, precum și drepturile de utilizare a apelor;37. lac: corp de apă interioară, stătătoare, de suprafață;38. mal: porțiune îngustă de teren, de regulă în pantă, de-a lungul unei ape;39. monitorizare integrată a apelor: reprezintă activitatea de observații și măsurători standardizate și continue pe termen lung, asupra apelor, pentru cunoașterea și caracterizarea stării și tendinței de evoluție a mediului hidric. Această activitate presupune tripla integrare a:a) ariilor de investigare la nivel de bazin hidrografic: râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere, ape subterane, zone protejate și folosințe de apă;b) mediilor de investigare: apa, sedimente/materii în suspensie, biota;c) elementelor investigate: biologice, hidromorfologice și fizico-chimice;40. nivel mediu al apei: poziția curbei suprafeței libere a apei, raportată la un plan de referință corespunzătoare tranzitării prin albie a debitului mediu pe o perioadă îndelungată (debit-modul);41. notificarea reprezintă un act de reglementare, în baza căruia beneficiarul sau titularul de investiție poate să execute sau să pună în funcțiune anumite categorii de lucrări și activități desfășurate pe ape sau în legătură cu acestea;42. obiective de protecție a apelor și mediului acvatic: sunt obiectivele stabilite în art. 2^1;43. participarea publicului: informarea, consultarea și implicarea activă a acestuia în activitățile de gospodărire a apelor;44. plaja mării: porțiunea de teren din vecinătatea mării, cuprinsă între cota cea mai scăzută a apei și limita terenului neafectat de dinamica mediului acvatic;45. poluare: înseamnă introducerea directă sau indirectă, ca rezultat al activității umane, a unor substanțe, sau a căldurii în aer, apă sau pe sol, care poate dăuna sănătății umane sau calității ecosistemelor acvatice sau celor terestre dependente de cele acvatice, care poate conduce la pagube materiale ale proprietății, sau care pot dăuna sau obstrucționa serviciile sau alte folosințe legale ale mediului;46.poluant: înseamnă orice substanță care poate să determine poluare, în special substanțele prevăzute în anexa nr. 6;47. potențial ecologic bun: starea unui corp de apă puternic modificat sau a unui corp de apă artificial, clasificată în concordanță cu prevederile relevante din anexa nr. l^1;48. prevenirea și înlăturarea efectelor poluărilor accidentale a resurselor de apă: totalitatea măsurilor și acțiunilor care implică: măsuri de prevenire, mijloace și construcții cu rol de apărare și pregătire pentru intervenții; acțiuni operative de urmărire a undei de poluare, limitarea răspândirii, colectarea, neutralizarea și distrugerea poluanților; măsuri pentru restabilirea situației normale și refacerea echilibrului ecologic;49. program etapizat: act cu putere juridică elaborat pentru conformarea cu prevederile legale, prin efectuarea eșalonată a remedierilor sau a completărilor ce se impun la folosințele de apă;50. râu: corp de apă interioară care curge în cea mai mare parte la suprafața terenului, dar care poate curge și subteran într-o anumită parte a cursului său;51. recirculare: refolosirea apei în cadrul unei folosințe, în scopul reducerii volumului de apă proaspătă prelevată din sursă;52. resurse de apă: apele de suprafață alcătuite din cursurile de apă cu deltele lor, lacuri, bălți, apele maritime interioare și marea teritorială, precum și apele subterane de pe teritoriul țării, în totalitatea lor;53. resurse disponibile de apă subterană: rata medie anuală, pe termen lung, a reîncărcării totale a unui corp de apă subterană, mai puțin rata anuală pe termen lung a debitului necesar pentru atingerea obiectivelor de protecție a apelor și mediului acvatic pentru apele de suprafață asociate, specificate în art. 2^1 alin. (1), pentru evitarea oricărei diminuări importante a stării ecologice a unor astfel de ape, precum și pentru evitarea oricăror daune importante ale ecosistemelor terestre asociate;54. schema directoare de amenajare și management a bazinului hidrografic (SDABH) instrumentul de planificare în domeniul apelor pe bazin hidrografic, alcătuită din două părți: Planul de amenajare al bazinului hidrografic (PABH) și Planul de management al bazinului hidrografic (PMABH);55. servicii de apă: toate serviciile efectuate pentru populație, instituții publice sau altă activitate economică, referitoare la:a) asigurarea necesarului de apă brută în sursă în secțiunea de captare a folosințelor;b) captarea, acumularea, stocarea, transportul, tratarea și distribuția apelor de suprafață sau subteran;c) colectarea și epurarea apelor uzate care sunt evacuate în apele de suprafață;56. stații și instalații de prelucrare a calității apelor: stații de tratare pentru obținerea de apă potabilă sau industrială; stații/instalații de preepurare/epurare a apelor uzate;57. starea ecologică: este o expresie a calității structurii și funcționării ecosistemelor acvatice asociate apelor de suprafață, clasificate în concordanță cu prevederile anexei nr. l^1;58. starea ecologică bună: este starea unui corp de ape de suprafață, astfel clasificată în concordanță cu prevederile anexei nr. l^1;59. starea apelor de suprafață: este expresia generală a stării unui corp de apă de suprafață, determinată de indicatorii minimi ce caracterizează starea sa ecologică și starea sa chimică;60. starea ecologică a apelor de suprafață: starea de calitate exprimată prin structura și funcționarea ecosistemelor acvatice din apele de suprafață, clasificată în funcție de elementele biologice, chimice și hidromorfologice caracteristice;61. starea ecologică hună a apelor de suprafață: starea unui corp de apă de suprafață, definită pe baza "stării bune" a elementelor biologice;62. starea chimică bună a apelor de suprafață: starea chimică, necesară pentru atingerea obiectivelor de protecție a apelor și a mediului acvatic specifice apelor de suprafață, stabilite la art. 2^1 alin. (1), respectiv starea chimică bună atinsă de un corp de apă de suprafață pentru care concentrațiile poluanților nu depășesc valorile standard privind calitatea mediului;63. starea bună a apelor de suprafață: starea atinsă de un corp de apă de suprafață atunci când, atât starea sa ecologică cât și starea chimică sunt "bune";64. starea apelor subterane: este expresia generală a stării unui corp de apă subterană, determinată de indicatorii minimi care caracterizează starea sa cantitativă și starea sa chimică;65. starea bună a apelor subterane: este starea atinsă de un corp de apă subterană atunci când, atât starea sa cantitativă cât și starea sa chimică sunt cel puțin "bune";66. starea chimică bună a apelor subterane: starea chimică a unui corp de apă subterană, care îndeplinește toate condițiile prevăzute în tabelul 2.3.2 din anexa nr. l^1;67. starea cantitativă: expresie a gradului în care un corp de apă subterană este afectat de prelevări de apă directe și indirecte;68. starea cantitativă bună: este starea definită conform tabelului 2.1.2 din anexa nr. l^1;69. valori standard privind calitatea mediului: concentrația unui anumit poluant sau a unui grup de poluanți în apă, sediment sau biota care nu trebuie să fie depășită pentru protecția sănătății umane și a mediului;70. substanțe prioritare: substanțe care reprezintă un risc semnificativ de poluare asupra mediului acvatic și prin intermediul acestuia asupra omului și folosințelor de apă; conform listei substanțelor prioritare/prioritar periculoase din anexa 5;71. substanțe periculoase: substanțe sau grupuri de substanțe care sunt toxice, persistente și care tind să bio-acumuleze și alte substanțe sau grupuri de substanțe care conduc la un nivel echivalent ridicat de preocupare;72. substanțe prioritar periculoase: substanțele sau grupurile de substanțe care sunt toxice, persistente și care tind să bioacumuleze și alte substanțe sau grupe de substanțe care creează un nivel similar de risc;73. sub-bazin hidrografic: suprafață de teren de pe care se colectează toate apele de la izvoare până la un anumit punct al cursului de apă, care este în mod normal un lac sau o confluență a cursului de apă;74. sub-unitate hidrografică: suprafață de teren situată pe teritoriul național formată dintr-un sub-bazin, o parte a unui sub-bazin, un grup de sub-bazine sau un grup de părți de sub-bazine;75. utilizator de apă: orice persoană fizică sau persoană juridică care, în activitățile sale, folosește apa, luciul de apă sau valorifică fructul acesteia;76. valori limită ale emisiilor: înseamnă masa, exprimată în funcție de anumiți parametri specifici, concentrația și/sau nivelul unei emisii, care nu poate fi depășită în nici o perioadă sau în mai multe perioade de timp. Valorile limită ale emisiilor pot fi stabilite pentru anumite grupuri, familii sau categorii de substanțe, în particular pentru mercur, cadmiu, HCH.Valorile limită ale emisiilor pentru substanțe trebuie, în mod normal, să se aplice la punctul unde emisiile părăsesc instalația, diluția nefiind luată în seamă la determinarea acestora. Cu privire la evacuarea indirectă în cursurile de apă, efectul stației de epurare a apelor uzate poate fi luat în considerare la determinarea valorilor limită a emisiilor instalațiilor implicate, cu condiția să fie garantat/să se asigure un nivel echivalent pentru protecția mediului ca întreg și că acest fapt nu conduce la niveluri mai ridicate de poluare a mediului;77. zona de protecție: zona adiacentă cursurilor de apă, lucrărilor de gospodărire a apelor, construcțiilor și instalațiilor aferente, în care se introduc, după caz, interdicții sau restricții privind regimul construcțiilor sau exploatarea fondului funciar, pentru a asigura stabilitatea malurilor sau a construcțiilor, respectiv pentru prevenirea poluării resurselor de apă;78. zona umedă: întinderi de bălți, mlaștini, turbării de ape naturale sau artificiale cu adâncime mai mică de 2 m, permanente sau temporare, unde apa este stagnantă sau curgătoare, dulce, salmastră sau sărată, inclusiv ape costiere cu adâncime mai mică de 6 m;79. zona inundabilă: suprafață de teren din albia majoră a unui curs de apă, delimitată de un nivel al oglinzii apei, corespunzător anumitor debite în situații de ape mari.------------Anexa 1 a fost înlocuită cu anexa 1 din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. Anexa nr. 1^1Condiții pentru atingerea obiectivelor deprotecție a apelor și mediului acvatic pentru toatecorpurile de apă de suprafață și subterane1. STAREA APELOR DE SUPRAFAȚĂ1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor de suprafață1.1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a râurilor1.1.2. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a lacurilor1.1.3. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor tranzitorii1.1.4. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor costiere1.1.5. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a corpurilor de apă artificiale sau puternic modificate1.2. Definiții normative pentru clasificările stării ecologice1.2.1. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună sau moderată a râurilor1.2.2. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună sau moderată a lacurilor1.2.3. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună sau moderată a apelor tranzitorii1.2.4. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună sau moderată a apelor costiere1.2.5. Definiții pentru potențialul ecologic maxim, bun sau moderat al corpurilor de apă puternic modificate sau artificiale1.2.6. Procedura pentru stabilirea valorilor standard privind calitatea mediului, pentru caracterizarea stării chimice1.3. Monitoringul stării ecologice și chimice a apelor de suprafață1.3.1. Proiectarea programului de monitoring de supraveghere1.3.2. Proiectarea programului de monitoring operațional1.3.3. Proiectarea programului de monitoring de investigare1.3.4. Frecvența monitoringului1.3.5. Cerințe suplimentare de monitoring pentru zonele protejate1.3.6. Standarde pentru monitoringul elementelor de calitate1.4. Clasificarea și prezentarea stării ecologice1.4.1. Comparabilitatea rezultatelor de monitoring biologic1.4.2. Prezentarea rezultatelor monitoringului și clasificarea stării ecologice și a potențialului ecologic1.4.3. Prezentarea rezultatelor monitoringului și clasificarea stării chimice2. STAREA APELOR SUBTERANE2.1. Starea cantitativă a apelor subterane2.1.1. Parametri pentru clasificarea stării cantitative2.1.2. Definirea stării cantitative2.2. Monitoringul stării cantitative a apelor subterane2.2.1. Rețeaua de monitoring a nivelului apelor subterane2.2.2. Densitatea locurilor de monitoring2.2.3. Frecvența monitoringului2.2.4. Interpretarea și prezentarea stării cantitative a apelor subterane2.3. Starea chimică a apelor subterane2.3.1. Parametri pentru determinarea stării chimice a apelor subterane2.3.2. Definirea stării chimice bune a apelor subterane2.4. Monitoringul stării chimice a apelor subterane2.4.1. Rețeaua de monitoring a apelor subterane2.4.2. Monitoringul de supraveghere2.4.3. Monitoringul operațional2.4.4. Identificarea tendinței poluanților2.4.5. Prezentarea și interpretarea stării chimice a apelor subterane2.5. Prezentarea stării apelor subterane1. STAREA APELOR DE SUPRAFAȚĂ1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor de suprafață1.1.1. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a râurilor1.1.1.1. Elemente biologiceCompoziția și abundența florei acvaticeCompoziția și abundența faunei de nevertebrate bentoniceCompoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole1.1.1.2. Elemente hidromorfologice care suportă elementele biologiceRegimul hidrologiccantitatea și dinamica curgerii apeilegătura cu corpurile de apă subteranăContinuitatea râurilorCondiții morfologiceadâncimea râurilor și variația lățimiistructura și substratul patului râuluistructura zonei riverane1.1.1.3. Elemente chimice și fizico-chimice care sprijină elementele biologice1.1.1.4. GeneralitățiCondiții termiceCondiții de oxigenareSalinitateStarea acidifieriiCondițiile nutrienților1.1.1.5. Poluanți specificiPoluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apăPoluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă1.1.2. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a lacurilor1.1.2.1. Elemente biologiceCompoziția, abundența și biomasa fitoplanctonuluiCompoziția și abundența altor elemente de floră acvaticăCompoziția și abundența faunei de nevertebrate bentoniceCompoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole1.1.2.2. Elemente hidromorfologice care sprijină elementele biologiceRegimul hidrologiccantitatea și dinamica curgerii apeitimpul de retențielegătura cu corpurile de apă subteranăCondiții morfologicevariația adâncimii lacurilorcantitatea, structura și substratul patului laculuistructura țărmului lacului1.1.2.3. Elemente chimice și fizico-chimice care suportă elementele biologice1.1.2.4. GeneralitățiTransparențaCondiții termiceCondiții de oxigenareSalinitateStarea acidifieriiCondițiile nutrienților1.1.2.5. Poluanți specificiPoluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apăPoluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă1.1.3. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor tranzitorii1.1.3.1. Elemente biologiceCompoziția, abundența și biomasa fitoplanctonuluiCompoziția și abundența altor elemente de floră acvaticăCompoziția și abundența faunei de nevertebrate bentoniceCompoziția, abundența și structura pe vârste a faunei piscicole1.1.3.2. Elemente hidromorfologice care sprijină elementele biologiceCondiții morfologicevariația adâncimiicantitatea, structura și substratul patuluistructura zonei de influență a mareeiRegimul mareeidebitul de apă dulceexpunerea la valuri1.1.3 3. Elemente chimice și fizico-chimice care suportă elementele biologice1.1.3.4. GeneralitățiTransparențaCondiții termiceCondiții de oxigenareSalinitateCondițiile nutrienților1.1.3.5. Poluanți specificiPoluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apăPoluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă1.1.4. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a apelor costierel.l.4.l. Elemente biologiceCompoziția, abundența și biomasa fitoplanctonuluiCompoziția și abundența altor elemente de floră acvaticăCompoziția și abundența faunei de nevertebrate bentonice1.1.4.2. Elemente hidromorfologice care suportă elementele biologiceCondiții morfologicevariația adâncimiicantitatea, structura și substratul patului de coastăstructura zonei de influență a mareeiRegimul mareeidirecția curenților dominanțiexpunerea la valuri1.1.4.3. Elemente chimice și fizico-chimice care suportă elementele biologice1.1.4.4. GeneralitățiTransparențaCondiții termiceCondiții de oxigenareSalinitateCondițiile nutrienților1.1.4.5. Poluanți specificiPoluarea cu toate substanțele prioritare identificate ca fiind evacuate în corpurile de apăPoluarea cu alte substanțe identificate ca fiind evacuate în cantități importante în corpurile de apă1.1.5. Elemente de calitate pentru clasificarea stării ecologice a corpurilor de apă de suprafață artificiale și puternic modificateElementele de calitate care se aplică corpurilor de apă de suprafață artificiale sau puternic modificate sunt acelea aplicabile la oricare din cele 4 categorii de apă de suprafață (râuri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere) și care corespund cel mai bine corpurilor de apă de suprafață puternic modificate sau artificiale supuse clasificării din punct de vedere al stării ecologice.1.2. Definiții normative ale clasificărilor stării ecologiceTabelul 1.2. Definiții generale pentru râuri, lacuri, ape tranzitorii și ape costiereTextul următor include o definiție generală a calității ecologice. În scopul clasificării, valorile pentru elementele de calitate a stării ecologice aferente fiecărei categorii de apă de suprafață sunt cele prevăzute în tabelele din secțiunile 1.2.1 - 1.2.4.
      Stare foarte buna Stare bună Stare moderată
    General                             Nu există sau sunt foarte mici alterări antropogene ale valo-rilor elementelor fi-zico-chimice și hi- dromorfologice de ca-litate, pentru tipul de corp de apă de su-prafață, față de ace-lea asociate în mod normal cu acel tip încondiții nemodificate  Valorile elementelorbiologice de calitatepentru tipul de corp de apă de suprafață sunt acelea asociate în mod normal cu aceltip, în condiții ne- modificate și nu ara-tă, sau există doar foarte mici dovezi deperturbare.   Condițiile sunt spe-cifice tipului și comunităților. Valorile elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafață prezintă nivele scăzu-te schimbare datorită activităților umane, dar deviază ușor față de acele valori aso- ciate, în mod normal, cu tipul de corp de apă de suprafață în condiții nemodificate                 Valorile elementelorbiologice de calitatepentru tipul de corp de apă de suprafață deviază moderat față de acelea asociate, în mod normal, cu ti-pul de corp de apă desuprafață, în condi- ții nemodificate. Va-lorile prezintă semnemoderate de perturba-re ca urmare a acti- vităților umane și sunt esențial pertur-bate față de valoriledin condițiile de stare bună.           
    Apele care realizează o stare sub cea moderată trebuie clasificate ca fiind de o calitate slabă sau proastă.Apele care prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafață și în care comunitățile biologice importante deviază semnificativ de la valorile asociate, în mod normal, cu tipul de corp de apă de suprafață în condiții nemodificate, vor fi clasificate ca fiind de calitate slabă.Apele care prezintă dovezi de alterări majore ale valorilor elementelor biologice de calitate pentru tipul de corp de apă de suprafață și în care sunt absente părți mari din comunitățile biologice importante, care sunt în mod normal asociate cu tipul de corp de apă de suprafață în condiții nemodificate, vor fi clasificate ca fiind de calitate proastă.1.2.1. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a râurilorElemente biologice de calitate    Elemente hidromorfologice de calitate
    Element Stare foarte buna Stare bună Stare moderată
    Regimul hidro- logic      Cantitatea și dina- mica curgerii și le- gătura rezultantă cu apele subterane, re- flectă în totalitate,sau aproape în tota- litate, condiții ne- modificate. Condițiile sunt în conformitate cu atingereavalorilor specificate mai sus pentru elemen-tele de calitate bio- logică.   Condițiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor spe- cificate mai sus pen-tru elementele de ca-litate biologică.   
    Continu-itatea râului      Continuitatea râului nu este perturbată deactivitățile antro- pogenice și permite migrarea neperturbatăa organismelor acva- tice și transportul de sedimente . Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor speci-ficate mai sus pentru elementele de calitatebiologică.   Condițiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor spe- cificate mai sus pen-tru elementele de ca-litate biologică.   
    Condițiimorfolo-gice         Profilurile canaluluivariațiile de lățime și de adâncime, vite-zele de curgere, con-dițiile de substrat și atât structura câtși condițiile zonelorriverane corespund întotalitate sau aproa-pe în totalitate con-dițiilor nemodificateCondițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor speci-ficate mai sus pentru elementele de calitatebiologică.      Condițiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor spe- cificate mai sus pen-tru elementele de ca-litate biologică.      
        Elemente fizico-chimice de calitate
    Element Stare foarte buna Stare bună Stare moderată
    Condițiigenerale                        Valorile elementelor fizico-chimice cores-pund în totalitate condițiilor nemodifi-cate. sau aproape în tota- litate, condiții ne- modificate.  Concentrațiile nutri-enților rămân în în- tervalul normal pen- tru condiții nemodi- ficate.  Nivelele de salinita-te, pH, bilanțul de oxigen, capacitatea de neutralizare a acidului și tempera- tura nu arată semne de modificări antro- pogene și rămân în intervalul normal pentru condițiile ne-modificate. Temperatura, bilanțul de oxigen, pH, capaci-tatea de neutralizare a acidului și salini- tatea nu ating nivele peste limita stabilităpentru asigurarea funcționării ecosiste-mului specific tipuluiși realizarea valori- lor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.  Concentrațiile nutri- enților nu depășesc nivelele stabilite, astfel încât să asigu-re funcționarea eco- sistemelor și realiza-rea valorilor specifi-cate mai sus pentru elementele biologice de calitate.  Condițiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor spe- cificate mai sus pen-tru elementele biolo-gice de calitate.                     
    Poluanțispeci- fici sinte- tici       Concentrațiile sunt aproape de zero sau cel puțin sub limita de detecție pentru cele mai avansate tehnici analitice de uz general. de sedimente .    Concentrațiile nu de- pășesc valorile stan- dard stabilite în con-formitate cu proceduradetaliată în secțiunea1.2.6 fără a aduce prejudicii prevederi- lor legale referitoarela produsele pentru protecția plantelor șibiocide. Condițiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor spe- cificate mai sus pen-tru elementele biolo-gice de calitate.      
    Poluanțispeci- fici nesinte-tici       Concentrațiile rămân în intervalul normal al condițiilor nemo- dificate(corespunză- toare nivelelor isto-rice anterioare)      Concentrațiile nu de- pășesc valorile stan- dard stabilite în con-cordanță cu procedura detaliată în secțiunea1.2.6 fără a aduce prejudicii prevederi- lor legale referitoarela produsele pentru protecția plantelor șibiocide. Condițiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor spe- cificate mai sus pen-tru elementele biolo-gice de calitate.      
    1.2.2. Definiții pentru starea ecologica foarte bună, bună și moderată în lacuri    Elemente biologice de calitate
    Element Stare foarte buna Stare bună Stare moderată
    Fito- plancton                        Compoziția taxonomicăși abundența fito- planctonului cores- pund în totalitate sau aproape în tota- litate condițiilor nemodificate.  Biomasa medie a fito-planctonului este în conformitate cu con- dițiile fizico-chimi-ce specifice tipului și nu duce la o alte-rare semnificativă a condițiilor de trans-parență specifice tipului.  Înflorirea fitoplanc-tonului se produce cu o frecvență și o intensitate în con- formitate cu condi- țiile fizico-chimice specifice tipului. Sunt ușoare schimbări ale compoziției și a- bundenței taxonilor planctonici comparativcu comunitățile speci-fice tipului. Aceste schimbări nu arată creșteri accelerate ale algelor care să ducă la perturbări ne-dorite în ceea ce pri-vește echilibrul orga-nismelor prezente în corpurile de apă sau calitatea fizico-chi- mică a apelor sau se- dimentului.  Se poate produce o ușoară creștere a frecvenței și intensi-tății înfloririi planctonului specific tipului.   Compoziția și abun- dența taxonilor planctonici diferă moderat de comunită- țile specifice tipu- lui.  Biomasa este moderat deranjată și poate săproducă o perturbare semnificativă nedori-tă a condițiilor altor elemente biolo-gice și fizico-chimi-ce de calitate a apeisau sedimentelor.   Se poate produce a creștere moderată a frecvenței și inten- sității înfloririi planctonice. Se poateproduce o înflorire persistentă în lunilede vară.
    Macro- fite și fito- bentos                       Compoziția taxonomicăcorespunde în totali-tate sau aproape în totalitate condiții- lor nemodificate.  Nu sunt schimbări de-tectabile în abunden-ța medie a macrofi- telor și fitobento- sului.                Sunt schimbări ușoare ale compoziției și abundenței taxonilor macrofitici și fito- bentonici comparativ cu comunitățile speci-fice tipului. Asemeneaschimbări nu indică o creștere accelerată a fitobentosului sau a formelor mai evoluate de plante, ducând la perturbări nedorite asupra bilanțului or- ganismelor prezente încorpurile de apă sau asupra calității din punct de vedere fizi- co-chimic a apelor.  Comunitatea fitoben- tonică nu este afec- tată negativ de înve- lișurile de bacterii prezente datorită ac- tivității antropogene.Compoziția taxonilor de macrofite și fito-bentos diferă moderatfață de comunitățile specifice tipului și sunt semnificativ perturbate față de acelea observate la starea bună.  Schimbările moderate în abundența medie a macrofitelor și fito-bentosului sunt evi- dente.  Comunitatea fitoben- tonică poate să în- terfereze, iar în anumite zone poate fiînlocuită de grupu- rile și învelișurile de bacterii ca rezul-tat al activităților antropogene.  
    Fauna denever- tebrate bento- nice                   Compoziția taxonomicăși abundența cores- pund în totalitate sau aproape în tota- litate condițiilor nemodificate.  Raportul dintre taxo-nii sensibili la per-turbări și cei insen-sibili nu arată nici un semn de alterare față de nivelurile nemodificate.  Nivelul diversității taxonilor de never- tebrate nu arată niciun semn de alterare față de nivelurile nemodificate.   Sunt schimbări ușoare ale compoziției și abundenței taxonilor de nevertebrate compa-rativ cu comunitățile specifice tipului.  Raportul între taxoniisensibili la pertur- bații și cei insensi- bili arată ușoare sem-ne de alterare față denivelele specifice ti-pului.  Nivelul de diversitatea taxonilor de never- tebrate arată semne ușoare de alterare fa-ță de nivelurile spe- cifice tipului.   Compoziția și abun- dența taxonilor de nevertebrate diferă moderat față de con- dițiile specifice ti-pului.  Grupurile taxonomice majore ale comuni- tății specifice tipu-lui sunt absente.  Raportul între taxo- nii sensibili și în- sensibili la modifi- care și nivelul de diversitate, este substanțial mai scă- zut față de nivelul specific tipului și semnificativ mai scă-zut decât pentru sta-rea bună.
    Fauna pisci- colă                         Compoziția speciilor și abundența cores- pund în totalitate sau aproape în tota- litate condițiilor nemodificate.  Sunt prezente toate speciile sensibile specifice tipului.  Structura pe vârste acomunităților de pești arată mici sem-ne de perturbare an- tropogenă și nu indi-că o dereglare în re-producerea sau dez- voltarea unor specii particulare.        Sunt schimbări ușoare ale compoziției spe- ciilor și abundenței comunităților speci- fice tipului, care se pot atribui impactuluiasupra elementelor de calitate fizico-chimi-că sau hidromorfologi-că.  Structura pe vârste a comunităților de peștiarată semne de pertur-bare atribuite impac- tului antropogen asu- pra elementelor de ca-litate fizico-chimică sau hidromorfologică și, în câteva cazuri, este un indicator pen-tru dereglări în re- producerea sau dezvol-tarea unor anumite specii în măsura în care unele clase de vârstă pot lipsi. Compoziția și abun- dența speciilor de pești diferă moderat față de comunitățile specifice tipului datorită impactului antropogen asupra elementelor de cali- tate fizico-chimice sau hidromorfologice. Structura pe vârste acomunităților de pești arată semne ma-jore de perturbare, care sunt atribuite impactului antropogenasupra elementelor decalitate fizico-chi- mică sau hidromorfo- logică în așa fel încât o proporție mo-derată de specii spe-cifice tipului sunt absente sau sunt foarte puțin abun- dente.
        Elemente hidromorfologice de calitate
    Element Stare foarte buna Stare bună Stare moderată
    Regimul hidrolo-gic       Cantitatea și dina- mica curgerii, nive- lului, timpului de retenție și legătura rezultantă cu apele subterane reflectă întotalitate sau aproa-pe în totalitate con-dițiile nemodificate.Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor speci-ficate mai sus pentru elementele biologice de calitate.    Condițiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor spe- cificate mai sus pen-tru elementele biolo-gice de calitate.    
    Condi- țiile morfo- logice       Variația adâncimii lacului, cantitatea și structura substra-tului precum și structura sau condi- țiile zonelor de țărmcorespund în totali- tate sau aproape în totalitate cu condi- țiile nemodificate. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele biolo- gice de calitate.     Condițiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor spe- cificate mai sus pen-tru elementele biolo-gice de calitate.     
        Elemente fizico-chimice de calitate
    Element Stare foarte buna Stare bună Stare moderată
    Condițiigenerale                         Valorile elementelor de calitate fizico- chimică corespund în totalitate sau aproa-pe în totalitate cu condițiile nemodifi- cate.  Concentrațiile de nu-trienți rămân în în- tervalul asociat în mod normal condi- țiilor nemodificate.   Nivelurile de salini-tate, pH, bilanțul deoxigen, capacitatea de neutralizare a acizilor, transparen-ța și temperatura nu arată semne de per- turbări antropogene și rămân în interva- lul asociat, în mod normal, condițiilor nemodificate. Temperatura, bilanțul de oxigen, pH, capaci-tatea de neutralizare a acizilor, transpa- rența și salinitatea nu ating nivele peste intervalul stabilit astfel încât să se asigure funcționarea ecosistemului și atin-gerea valorilor men- ționate mai sus pentruelementele biologice de calitate.  Concentrația nutrien- ților nu depășește nivelurile stabilite astfel încât să asi- gure funcționarea eco-sistemului și atin- gerea valorilor speci-ficate pentru elemen- tele biologice de ca- litate.   Condițiile în confor-mitate cu atingerea valorilor specificatemai sus pentru ele- mente biologice de calitate.                      
    Poluanțispeci- fici sinte- tici       Concentrațiile apro- piate de zero sau celpuțin sub limitele dedetecție pentru majo-ritatea tehnicilor analitice de uz gene-ral.     Concentrațiile nu de- pășesc valorile stan- dard stabilite în con-formitate cu proceduradetaliată în secțiunea1.2.6. fără a aduce prejudicii prevede- rilor legale referi- toare la produsele pentru protecția plan-telor și biocide. Condițiile în confor-mitate cu atingerea valorilor specificatemai sus pentru ele- mente biologice de calitate.      
    Poluanțispeci- fici nesin- tetici       Concentrațiile rămân în intervalul normal al condițiilor nemo- dificate(corespunză- toare nivelelor isto-rice anterioare).      Concentrațiile nu de- pășesc valorile stan- dard stabilite în con-formitate cu proceduradetaliată în secțiunea1.2.6. fără a aduce prejudicii prevede- rilor legale referi- toare la produsele pentru protecția plan-telor și biocide. Condițiile în confor-mitate cu atingerea valorilor specificatemai sus pentru ele- mente biologice de calitate.      
    1.2.3. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată în           apele tranzitionale    Elemente biologice de calitate
    Element Stare foarte buna Stare bună Stare moderată
    Fito- plancton                             Compoziția taxonomicăși abundența fito- planctonului sunt în concordanță cu condi-țiile nemodificate.    Biomasa medie a fito-planctonului este în conformitate cu con- dițiile fizico-chimi-ce specifice tipului și nu duce la o alte-rare semnificativă a condițiilor de trans-parență specifice tipului.      Înflorirea planc- tonului se produce cu o frecvență și o intensitate care esteîn conformitate cu condițiile fizico- chimice specifice tipului. Sunt ușoare schimbări ale compoziției și a- bundenței taxonilor planctonici.    Sunt ușoare schimbări ale biomasei în compa-rație cu condițiile specifice tipului. Aceste schimbări nu indică nici o creștereaccelerată a algelor care să aibă ca rezul-tat perturbări nedori-te a echilibrului or- ganismelor prezente încorpul de apă sau a calității fizico-chi- mice a apei.  Se poate produce o ușoară creștere a frecvenței și intensi-tății înfloririi planctonului specific tipului.    Compoziția și abun- dența taxonilor fito-planctonici diferă moderat față de con- țile specifice tipu- lui.  Biomasa este moderat deranjată și poate săproducă o perturbare semnificativă nedori-tă a condițiilor altor elemente biolo-gice de calitate.         Se poate produce o ușoară creștere a frecvenței și inten- sității înfloririi fitoplanctonului. Înflorirea persis- tentă se poate pro- duce în lunile de vară.
    Macro- alge                  Compoziția taxonomicăa macroalgelor este în conformitate cu condițiile nemodifi- cate.  Nu sunt schimbări de-tectabile în înveli- șul macroalgal din cauza activităților antropogene.         Sunt ușoare schimbări ale compoziției taxo- nomice și abundenței macroalgelor în compa-rație cu comunitățile specifice tipului. Asemenea schimbări nu indică nici o creș- tere accelerată a fi- tobentosului sau a al-tor forme mai evoluatede plante, urmând să aibă ca rezultat per- turbări nedorite ale echilibrului organis- melor prezente în cor-pul de apă sau ale ca-lității fizico-chimicea apei. Compoziția taxonomicăa macroalgelor diferămoderat față de con- dițiile specifice ti-pului și este semni- ficativ modificată față de starea de ca-litate bună.   Sunt evidente schim- bari moderate în abundența medie a ma-croalgelor și pot să aibă ca rezultat o perturbare nedorită abilanțului organis- melor prezente în corpurile de apă.
    Angio- sperme               Compoziția taxonomicăcorespunde în totali-tate sau aproape în totalitate condi- țiilor nemodificate.   Nu sunt schimbări de-tectabile în abunden-ța angiospermelor dincauza activităților antropogene.     Sunt schimbări ușoare ale compoziției taxo- nomice a angiosperme- lor comparativ cu co- munitățile specifice tipului.  Abundența angiosper- melor arată ușoare semne de perturbare.       Compoziția taxonomicăa angiospermelor di- feră moderat față de comunitățile specifi-ce tipului și este semnificativ mult maimodificată decât cea corespunzătoare stă- rii de calitate bună.   Sunt dereglări mode- rate în abundența ta-xonilor de angiosper-me.
    Fauna de ne- verte- brate bento- nice            Nivelul diversității și abundența taxoni- lor de nevertebrate se încadrează în în- tervalul caracteris- tic pentru condițiilenemodificate.  Sunt prezenți toți taxonii sensibili la perturbări asociate condițiilor nemodifi-cate.     Nivelul diversității și abundența taxonilorde nevertebrate este ușor în afara interva-lului asociat cu con- dițiile specifice ti- pului.  Sunt prezenți majori- tatea taxonilor sen- sibili din comunită- țile specifice tipului     Nivelul diversității și abundența taxoni- lor de nevertebrate este moderat în afaraintervalului asociat în mod normal cu con-dițiile specifice ti-pului.  Sunt prezenți taxoniiindicatori de poluare Sunt absenți mulți dintre taxonii sen- sibili din comunită- țile specifice tipu- lui.
    Fauna pisci- colă          Compoziția speciilor și abundența sunt în conformitate cu con- dițiile nemodificate.        Abundența speciilor sensibile la pertur- bare arată ușoare sem-ne de degradare față de condițiile specifi-ce tipului, care pot if atribuite impac- tului antropogen asu- pra elementelor fizi- co-chimice sau hidro- morfologice de cali- tate. O proporție moderată a speciilor sensibilela perturbare este absentă ca rezultat al impactului antro- pogen asupra elemen- telor fizico-chimice sau hidromorfologice de calitate.    
        Elemente hidromorfologice de calitate
    Element Stare foarte buna Stare bună Stare moderată
    Regimul mareelor    Regimul de curgere a apelor dulci cores- punde în totalitate sau aproape în tota- litate condițiilor nemodificate. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor speci-fice menționate mai sus pentru elementele biologice de calitate.Condițiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor spe- cifice menționate maisus pentru elementelebiologice de calitate
    Condi- ții morfo- logice       Variația adâncimilor,condițiile de sub- strat, precum și structura și condi- țiile zonelor influ- ențate de maree co- respund în totalitatesau aproape în tota- litate condițiilor nemodificate. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cifice menționate mai sus pentru elementele biologice de calitate.    Condițiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor spe- cifice menționate maisus pentru elementelebiologice de calitate    
        Elemente fizico-chimice de calitate
    Element Stare foarte buna Stare bună Stare moderată
    Condițiigenerale                       Elementele fizico- chimice corespund în totalitate sau aproa-pe în totalitate con-dițiilor nemodificate Concentrațiile nutri-enților rămân în în- tervalul asociat în mod normal cu condi- țiile nemodificate.  Temperatura, bilanțuloxigenului și trans- parența nu arată sem-ne de perturbare an- tropogenă și rămân înintervalul asociat înmod normal condi- țiilor nemodificate.      Temperatura, condi- țiile de oxigenare și transparența nu ating nivele în afara inter-valelor stabilite astfel încât să asi- gure funcționarea eco-sistemelor și atinge- rea valorilor specifi-cate mai sus pentru elementele biologice de calitate.    Concentrațiile nutri-enților nu depășesc nivelurile stabilite astfel încât să asi- gure funcționarea eco-sistemului și atin- gerea valorilor speci-ficate mai sus pentru elementele biologice de calitate. Condițiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor men- ționate mai sus pen- tru elementele biolo-gice de calitate.                    
    Poluanțispeci- fici sinte- tici       Concentrațiile apro- piate de zero sau celpuțin sub limita de detecție pentru majo-ritatea tehnicilor analitice avansate deuz general.     Concentrațiile nu de- pășesc valorile stan- dard stabilite în con-formitate cu proceduradetaliată în secțiunea1.2.6. fără a aduce prejudicii prevede- rilor legale referi- toare la produsele pentru protecția plan-telor și biocide. Condițiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor men- ționate mai sus pen- tru elementele bio- logice de calitate.      
    Poluanțispeci- fici nesin- tetici       Concentrațiile rămân în intervalul asociatîn mod normal, condi-țiilor nemodificate (corespunzătoare ni- velelor istorice an- terioare).     Concentrațiile nu de- pășesc valorile stan- dard stabilite în con-formitate cu proceduradetaliată în secțiunea1.2.6. fără a aduce prejudicii prevede- rilor legale referi- toare la produsele pentru protecția plan-telor și biocide. Condițiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor men- ționate mai sus pen- tru elementele biolo-gice de calitate.      
    1.2.4. Definiții pentru starea ecologică foarte bună, bună și moderată a apelor costiere    Elemente biologice de calitate
    Element Stare foarte buna Stare bună Stare moderată
    Fito- plancton                          Compoziția și abun- dența taxonilor planctonici sunt în conformitate cu con- dițiile nemodificate.   Biomasa medie a fito-planctonului este în conformitate cu con- dițiile fizico-chimi-ce specifice tipului și nu duce la altera-rea semnificativă a condițiilor specificede transparență.  Înflorirea planc- tonului se produce cuo frecvență și inten-sitate care este con-formă cu condițiile fizico-chimice speci-fice tipului.    Compoziția și abunden-ța taxonilor fito- planctonici arată ușoare semne de per- turbare.   Sunt ușoare schimbări ale biomasei față de condițiile specifice tipului. Aceste schimbări nu indică o creștere accelerată a algelor care să aibă ca rezul-tat perturbări nedori-te a echilibrului or- ganismelor prezente încorpurile de apă sau acalității apei.   Se poate produce o ușoară creștere a frecvenței și intensi-tății înfloririi planctonului specific tipului. Compoziția și abun- dența taxonilor planctonici arată semne moderate de perturbare.   Biomasa algelor este mult în afara inter- valului asociat cu condițiile specifice tipului și are impactasupra altor elementebiologice de calitate Se poate produce o creștere moderată a frecvenței și inten- sității înfloririi planctonului. Înflo- rirea persistentă se poate produce în lu- nile de vară.      
    Macro- alge și angio- sperme               Sunt prezenți toți taxonii de macroalge sau angiosperme sen- sibili la perturbări asociate condițiilor nemodificate.  Nivelurile de acope- rire cu macroalge și ale abundenței angio-spermelor sunt în conformitate cu con- dițiile nemodificate.     Sunt prezenți majori- tatea taxonilor de macroalge și angio- sperme asociate cu condițiile nemodifi- cate.  Nivelul acoperirii cu macroalge și abunden- ța angiospermelor ara-tă ușoare semne de perturbare.       Sunt absenți un numărmoderat de taxoni de macroalge și angio- sperme sensibili la perturbații asociate cu condițiile nemodi-ficate.  Acoperirea cu macro- alge și abundența angiospermelor este moderat perturbată șipoate să aibă ca re- zultat perturbarea nedorită a echilibru-lui organismelor pre-zente în corpurile deapă.
    Fauna denever- tebrate bento- nice            Nivelul diversității și abundenței taxo- nilor de nevertebrateeste în intervalul asociat în mod normalcu condițiile nemodi-ficate.  Sunt prezenți toți taxonii sensibili la perturbări asociate cu condițiile nemodi-ficate.    Nivelul diversității și abundenței taxo- nilor de nevertebrate este ușor în afara în-tervalului asociat condițiilor specifice tipului.  Sunt prezenți majori- tatea taxonilor sen- sibili din comunită- țile specifice tipului    Nivelul diversității și abundența taxoni- lor de nevertebrate este moderat în afaraintervalului asociat cu condițiile speci- fice tipului.  Sunt prezenți taxoniiindicatori ai polu- ării.  Mulți taxoni sensi- bili ale comunități- lor specifice tipuluisunt absenți.
        Elemente hidromorfologice de calitate
    Element Stare foarte buna Stare bună Stare moderată
    Regimul mareelor      Regimul de curgere a apelor dulci precum și direcția și vitezacurenților dominanți corespunde în totali-tate sau aproape în totalitate condiții- lor nemodificate. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor speci-fice menționate mai sus pentru elementele biologice de calitate.  Condițiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor spe- cifice menționate maisus pentru elementelebiologice de calitate  
    Condi- ții morfo- logice       Variația adâncimilor,structura și sub- stratul patului cos- tier și atât struc- tura cât și condi- țiile zonelor de în- respund în totalitatesau aproape în tota- litate condițiilor nemodificate. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor spe- cifice menționate mai sus pentru elementele biologice de calitate.    Condițiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor spe- cifice menționate maisus pentru elementelebiologice de calitate    
        Elemente fizico-chimice de calitate
    Element Stare foarte buna Stare bună Stare moderată
    Condițiigenerale                       Elementele fizico- chimice corespund în totalitate sau aproa-pe în totalitate con-dițiilor nemodificate Concentrațiile nutri-enților rămân în în- tervalul asociat în mod normal cu condi- țiile nemodificate.  Temperatura, bilanțulde oxigen și trans- parența nu arată sem-ne de perturbare an- tropogenă și rămân înintervalul asociat înmod normal condi- țiilor nemodificate.      Temperatura, condi- țiile de oxigenare și transparența nu ating nivele în afara inter-valului stabilit astfel încât să asi- gure funcționarea eco-sistemului și să asi- gure atingerea valo- rilor specificate mai sus pentru elementele biologice de calitate.   Concentrațiile nutri-enților nu depășesc nivelele stabilite pentru funcționarea ecosistemului și atin-gerea valorilor spe- cificate mai sus pen- tru elementele biolo- gice de calitate.  Condițiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor men- ționate mai sus pen- tru elementele biolo-gice de calitate.                    
    Poluanțispeci- fici sinte- tici       Concentrațiile sunt apropiate de zero saucel puțin sub limi- tele de detecție a celor mai avansate tehnici analitice de uz general.     Concentrațiile nu de- pășesc valorile stan- dard stabilite în con-formitate cu proceduradetaliată în secțiunea1.2.6. fără a aduce prejudicii prevede- rilor legale referi- toare la produsele pentru protecția plan-telor și biocide. Condițiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor men- ționate mai sus pen- tru elementele bio- logice de calitate.      
    Poluanțispeci- fici nesin- tetici       Concentrațiile rămân în intervalul normal al condițiilor nemo- dificate(corespunză- toare nivelelor is- torice anterioare).      Concentrațiile nu de- pășesc valorile stan- dard stabilite în con-cordanță cu procedura detaliată în secțiunea1.2.6. fără a aduce prejudicii prevede- rilor legale referi- toare la produsele pentru protecția plan-telor și biocide. Condițiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor men- ționate mai sus pen- tru elementele biolo-gice de calitate.      
    1.2.5. Definiții pentru potențialul ecologic foarte bun, bun sau moderat pentru corpurile de apă puternic modificate sau artificiale
    Element  Potențial ecologic maxim Potențial ecologic bun Potențial ecologic moderat
    Elementebiolo- gice de calitate          Valorile elementelor biologice de calitaterelevante reflectă, pe cât posibil, pe acelea asociate cu cel mai apropiat tip de corp de apă de su-prafață comparabil, având condițiile fi- zice date, care re- zultă din caracteris-ticile corpului de apă puternic modifi- cat sau artificial. Sunt ușoare schimbări ale valorilor elemen- telor biologice rele- vante comparativ cu valorile găsite la po-tențialul ecologic foarte bun.        Sunt schimbări mode- rate ale valorilor elementelor biologicede calitate relevanteîn comparație cu va- lorile găsite la po- tențialul ecologic foarte bun.  Aceste valori sunt semnificativ modifi- cate față de cele caracteristice stăriide calitate bună.
    Elementehidro- morfo- logice                   Condițiile hidromor- fologice sunt în con-formitate numai cu acele impacturi asu- pra corpurilor de apăde suprafață, care arrezultă din caracte- risticile de corpuri de apă puternic modi-ficate sau artifici- ale, după ce s-au luat toate măsurile de reducere pentru a asigura cea mai bună aproximare a conti- nuității ecologice, în particular cu re- ferire la migrarea faunei și la terenu- rile adecvate pentru cultivare și produ- cere de sămânță. Condițiile sunt în conformitate cu atin- gerea valorilor speci-ficate mai sus pentru elementele biologice de calitate.                 Condițiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor spe- cificate mai sus pen-tru elementele bio- logice de calitate.                 
        Elemente fizico-chimice
    Element  Potențial ecologic maxim Potențial ecologic bun Potențial ecologic moderat
    Condițiigenerale                             Elementele fizico- chimice corespund în totalitate sau aproa-pe în totalitate cu condițiile nemodifi- cate asociate tipuluide corp de apă de su-prafață cel mai apro-piat comparabil de corpurile de apă pu- ternic modificate sauartificiale în cauză. Concentrațiile nutri-enților rămân în în- tervalul asociat în mod normal cu astfel de condiții nemodi- ficate.  Nivelele temperaturiibilanțului de oxigen și a pH-ului sunt în conformitate cu ace- lea găsite în cele mai apropiate tipuri de corp de apă com- parabile, aflate în condiții nemodificate  Valorile elementelor fizico-chimice sunt înintervalul stabilit astfel incât să se asigure funcționarea ecosistemelor și să seatingă valorile speci-ficate anterior pentruelementele biologice de calitate.  Temperatura și pH nu depășesc nivelele din intervalul stabilit pentru a asigura func-ționarea ecosistemuluiși atingerea valorilormenționate mai sus pentru elementele bio-logice de calitate.  Concentrațiile nutri- enților nu depășesc nivelele stabilite astfel incât să se asigure funcționarea ecosistemelor și atin-gerea valorilor men- ționate mai sus pentruelementele biologice de calitate. Condițiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor men- ționate mai sus pen- tru elementele biolo-gice de calitate.                          
    Poluanțispeci- fici sinte- tici       Concentrațiile apropiate de zero saucel puțin sub limi- tele de detecție pen-tru cele mai avansatetehnologii analitice de uz general.     Concentrațiile nu de- pășesc valorile stan- dard stabilite în con-formitate cu proceduradetaliată în secțiunea1.2.6. fără a aduce prejudicii prevede- rilor legale referi- toare la produsele pentru protecția plan-telor și biocide. Condițiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor men- ționate mai sus pen- tru elementele bio- logice de calitate.      
    Poluanțispeci- fici nesin- tetici        Concentrațiile rămân în intervalul asociatîn mod normal condi- țiilor nemodificate găsite în tipul de corp de apă de supra-față aflat cel mai aproape comparabil cucorpul de apă artifi-cial sau cu modifi- cări importante, aflat în cauză. Concentrațiile nu de- pășesc valorile stan- dard stabilite în con-cordanță cu procedura detaliată în secțiunea1.2.6. fără a aduce prejudicii prevede- rilor legale referi- toare la produsele pentru protecția plan-telor și biocide.  Condițiile sunt în conformitate cu atin-gerea valorilor men- ționate mai sus pen- tru elementele biolo-gice de calitate.       
    1.2.6. Procedura pentru stabilirea valorilor standard pentru caracterizarea stării chimice de calitateÎn vederea stabilirii valorilor standard pentru apa, sediment sau biota necesare caracterizarii stării chimice de calitate, trebuie să se actioneze în conformitate cu urmatoarele prevederi. Valorile standard pot fi stabilite pentru apa, sediment sau biota.Acolo unde este posibil, atât datele de toxicitate acuta, cat și cele de toxicitate cronica trebuie să fie obtinute pentru taxonii stabiliti mai jos, care sunt importanti pentru tipul de corp de apa respectiv, cat și pentru orice taxon acvatic pentru care sunt date disponibile. "Setul de baza" al taxonilor consta în:a) Alge și/sau macrofite;b) Daphnia sau organisme reprezentative pentru ape saline;c) Pesti.Stabilirea valorilor standard pentru caracterizarea stării chimice de calitatePentru stabilirea unei concentratii medii maxime anuale se aplică procedura urmatoare:(i) se stabilesc factori de siguranță corespunzatori în fiecare caz, în functie de natura și calitatea datelor disponibile și de indicatiile tehnice privind evaluarea riscului pentru noile substante notificate și evaluarea riscului pentru substantele existente și factorii de siguranță prevăzuți în tabelul nr. 1.2.6.:Tabelul nr. 1.2.6.
       Factor de siguranța
    Cel puțin un test de toxicitate acuta [CL(50)] pentru fiecare din cele trei niveluri trofice din setul de baza 1000  
    Un test de toxicitate cronica la concentrația la care nu se observa nici un efect (fie pe pesti sau pe Daphnia sau pe un organism reprezentativ pentru apele saline) 100   
    Doua teste de toxicitate cronica la concentrația la care nu se observa nici un efect, pentru speciile care reprezinta doua nivele trofice (pesti și/sau Daphnia sau un organism reprezentativ pentru ape saline și/sau alge) 50   
    Teste de toxicitate cronica la concentrația la care nu se observa, în mod normal, nici un efect, la cel puțin trei specii (pesti din specii obisnuite,Daphnia sau un organism reprezentativ pentru ape saline și alge) care să reprezinte trei niveluri trofice 10    
    Alte cazuri, inclusiv datele din teren sau ecosisteme model, care permit sa fie calculati și aplicati factori de siguranță mult mai precisi Prin evaluare, de la caz la caz
    (îi) acolo unde datele despre persistenta și bioacumulare sunt disponibile, acestea trebuie să fie luate în considerare la determinarea valorii standard finale;(iii) valoarea/valorile standard trebuie să fie comparata/comparate cu orice rezultat din studiile de teren. Acolo unde apar anomalii, trebuie să fie revizuite determinarile pentru a permite să se calculeze un factor de siguranță mult mai precis;(iv) valoarea/valorile standard stabilite trebuie să fie supuse în mod egal revizuirii și consultării publice, inclusiv pentru a permite să fie calculat un factor de siguranță mai precis.1.3. Monitoringul stării ecologice și chimice pentru apele de suprafațaReteaua de monitoring a apelor de suprafața trebuie să fie stabilita în conformitate cu prevederile art. 35. Reteaua de monitoring trebuie să fie proiectata astfel încât să asigure o vedere generală coerenta și cuprinzatoare a stării ecologice și chimice în cadrul fiecarui bazin hidrografic și să permită clasificarea corpurilor de apa în cinci clase, în conformitate cu definițiile normative prevăzute la pct. 1.2. Trebuie elaborata o harta sau harti care să arate reteaua de monitoring a apelor de suprafața din Schema directoare de amenajare și management a bazinului hidrografic. Pe baza caracterizarii și evaluării impactului, efectuate în conformitate cu art. 43 alin. (1^5) și ale anexei nr. 1^2, pentru fiecare perioada la care se aplică o schema directoare la nivel de bazin hidrografic, trebuie să stabileasca un program de monitoring de supraveghere și un program de monitoring operational. În anumite cazuri se pot stabili programe de monitoring de investigare.În cadrul sistemului stabilit trebuie monitorizati parametrii care sunt indicatori ai stării fiecarui element de calitate important. Pentru selectarea parametrilor pentru elementele biologice de calitate, trebuie identificat nivelul taxonilor corespunzător cerut pentru atingerea nivelului de certitudine și precizie adecvat în clasificarea elementelor de calitate. Estimarile nivelului de certitudine și precizie a rezultatelor furnizate prin programele de monitoring trebuie prezentate în schema directoare .1.3.1. Proiectarea programului de monitoring de supraveghere1.3.1.1. Obiectiv:Programele de monitoring de supraveghere trebuie să furnizeze informații pentru:a) suplimentarea și validarea procedurii de evaluare a impactului, detaliata în anexa nr. 1^2;b) proiectarea eficienta și efectiva a programelor viitoare de monitoring;c) evaluarea schimbarilor pe termen lung a condițiilor naturale;d) evaluarea schimbarilor pe termen lung care rezultă din activitatea antropogenica generală.Rezultatele unui astfel de program de monitoring trebuie revizuite și folosite, în combinație cu procedura de evaluare a impactului prevăzută în anexa nr. 1^2, pentru determinarea cerințelor pentru programele de monitoring din schemele directoare la nivel de bazin hidrografic actuale și viitoare.1.3.1.2. Selectarea punctelor de monitoringProgramul de monitoring de supraveghere trebuie efectuat pentru un numar suficient de corpuri de apa, astfel încât să se asigure o evaluare a stării globale a apelor de suprafața din fiecare bazin hidrografic sau sub-bazin hidrografic din cadrul districtului bazinului hidrografic. Pentru selectarea acestor corpuri de apa, monitoringul se va realiza în punctele în care:a) debitul cursului de apa este important în cadrul districtul bazinului hidrografic ca intreg, inclusiv punctele de pe rauri mari, unde bazinul hidrografic este mai mare de 2.500 kmp;b) volumul de apa prezent este semnificativ în cadrul districtului bazinului hidrografic, incluzând lacuri naturale și lacuri artificiale mari;c) corpurile de apa importante traverseaza frontiera unui stat;d) exista locuri identificate în conformitate cu legislatia privind schimbul de informații;e) în alte asemenea puncte unde este necesară estimarea incarcarii poluantilor care sunt transferati peste granite și care sunt transferati în mediul acvatic marin.1.3.1.3. Selectarea elementelor de calitateMonitoringul de supraveghere trebuie efectuat pentru fiecare punct de monitoring timp de 1 an în cursul perioadei acoperite de schema directoare la nivel de bazin hidrografic pentru:a) parametrii care indica toate elementele biologice de calitate;b) parametrii care indica toate elementele hidromorfologice de calitate;c) parametrii care indica toate elementele fizico-chimice de calitate;d) lista poluantilor prioritari care sunt evacuati într-un bazin hidrografic sau sub-bazin;e) alti poluanti evacuati în cantitati importante în bazinul sau sub-bazinul hidrografic, în afară de cazul în care exercitiul anterior de monitoring de supraveghere a demonstrat ca respectivul corp de apa a atins starea buna și nu exista nici o dovadă, în urma revizuirii impactului activității umane în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^2, din care să rezulte ca s-a schimbat impactul asupra corpului de apa. În acest caz monitoringul de supraveghere trebuie să fie efectuat o dată pe perioada de valabilitate a trei scheme directoare succesive, elaborate la nivel de bazin hidrografic.1.3.2. Proiectarea programului de monitoring operationalMonitoringul operational trebuie să fie facut pentru:a) stabilirea stării acelor corpuri de apa identificate ca având riscul sa nu indeplineasca obiectivele de protecție a apelor și mediului acvatic stabilite;b) evaluarea oricăror schimbari ale stării unor astfel de corpuri de apa, care rezultă din programele de măsuri.Programul poate fi amendat în perioada de valabilitate a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, în functie de informațiile obtinute ca parte a cerințelor prevăzute în anexa nr. 1^2, sau ca parte a prezentei anexe, în particular pentru a permite o reducere a frecventei cu care un impact este depistat a fi nesemnificativ sau pentru ca presiunea importanța generata de impact să fie eliminata.1.3.2.1. Selectarea amplasamentelor de monitoringMonitoringul operational trebuie să fie realizat pentru toate acele corpuri de apa care, fie pe baza evaluării impactului realizat conform prevederilor anexei nr. 1^2 sau a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având riscul de a nu îndeplini obiectivele sale de protecție a apelor și a mediului acvatic stabilite conform art. 2^1 și pentru acele corpuri de apa în care sunt evacuate substantele din lista prioritara. Punctele de monitoring trebuie selectate pentru substantele din lista prioritara după cum s-a specificat în legislatia care stabileste valorile standard relevante privind calitatea apelor și mediului acvatic. În toate celelalte cazuri, inclusiv pentru substantele din lista prioritara, acolo unde nu exista instrucțiuni specifice în legislatia specifică, punctele de monitoring trebuie să fie stabilite după cum urmeaza:a) pentru corpurile de apa supuse riscului din cauza presiunilor semnificative de impact a surselor punctuale se vor stabili suficiente puncte de monitoring în cadrul fiecarui corp de apa, în scopul evaluării impactului surselor punctuale. În cazul în care un corp de apa este supus unor presiuni multiple din partea surselor punctuale, punctele de monitoring pot fi selectate pentru evaluarea marimii și impactului acestor presiuni ca un intreg;b) pentru corpurile de apa supuse riscului din cauza presiunilor semnificative de impact a surselor difuze se vor stabili suficiente puncte de monitoring în cadrul unor corpuri de apa selectate, în scopul evaluării impactului surselor difuze. Selectarea corpurilor de apa trebuie facuta astfel încât acestea să fie reprezentative pentru riscul relativ al aparitiei presiunilor din cauza surselor difuze și pentru riscul relativ al neindeplinirii stării bune a apelor de suprafața;c) pentru corpurile de apa supuse riscului din cauza presiunilor hidromorfologice se vor stabili suficiente puncte de monitoring în cadrul unei selectii a corpurilor de apa, în scopul evaluării marimii și impactului presiunilor hidromorfologice. Selectarea corpurilor de apa trebuie să fie caracteristica pentru impactul global al presiunii hidromorfologice la care sunt supuse toate corpurile de apa.1.3.2.2. Selectarea elementelor de calitatePentru evaluarea presiunii de impact la care sunt supuse toate corpurile de apa de suprafața, trebuie monitorizate acele elemente de calitate care sunt caracteristice presiunilor de impact la care corpul sau corpurile de apa sunt supuse. În acest scop, trebuie să se monitorizeze:a) parametrii caracteristici ai elementului sau elementelor biologice de calitate cele mai sensibile la presiunile la care sunt supuse corpurile de apa respective;b) toate substantele prioritare evacuate, precum și alti poluanti evacuati în cantitati importante;c) parametrii caracteristici ai elementului hidromorfologic de calitate cel mai sensibil la presiunea identificata.1.3.3. Proiectarea programului de monitoring de investigareObiectivMonitoringul de investigare trebuie efectuat:a) acolo unde nu se cunosc motivele oricarei depășiri;b) acolo unde monitoringul de supraveghere arata ca obiectivele stabilite conform art. 2^1 pentru un corp de apa nu se pot realiza, iar monitoringul operational nu a fost inca stabilit, pentru a stabili cauzele pentru care un corp de apa sau corpurile de apa nu indeplinesc obiectivele de protecție a apelor și mediului acvatic stabilite;c) pentru stabilirea impactului poluarilor accidentale.Programul de monitoring de investigare trebuie să furnizeze informații necesare stabilirii unui program de măsuri pentru realizarea obiectivelor de protecție a apelor și mediului acvatic stabilite și a masurilor specifice necesare pentru remedierea efectelor poluarilor accidentale.1.3.4. Frecventa monitoringuluiPentru perioada programului de monitoring de supraveghere, frecventele pentru parametrii de monitoring caracteristici elementelor fizico-chimice de calitate prevăzute în tabelul nr. 1.3.4. trebuie să fie aplicate, în afară de cazul în care, pe baza cunoștințelor tehnice și a deciziei expertilor, sunt justificate intervale mai mari. Pentru elementele biologice sau hidromorfologice de calitate, monitoringul trebuie efectuat cel puțin o dată în perioada de monitoring de supraveghere.Pentru programul de monitoring operational, frecventa monitoringului necesară pentru fiecare parametru trebuie să fie determinata astfel încât să se asigure furnizarea unor date suficiente pentru o evaluare credibila a stării elementelor importante de calitate. Ca regula, monitoringul trebuie să aibă loc la intervale care nu depasesc pe cele prevăzute în tabelul nr. 1.3.4., cu excepția cazurilor când, pe baza cunoștințelor tehnice și a deciziei expertilor, sunt justificate intervale mai mari de timp.Frecventele trebuie să fie alese astfel încât să se realizeze un nivel acceptabil de certitudine și precizie. Estimarile certitudinii și preciziei realizate de sistemul de monitoring utilizat trebuie să fie stabilite în Schema directoare de amenajare și management a bazinului hidrografic.Frecventele de monitoring trebuie să fie alese ținând seama de variabilitatea parametrilor care rezultă atât din condițiile naturale, cat și cele antropogene. Intervalele de timp la care este intreprins monitoringul trebuie să fie alese astfel încât sa minimizeze impactul variatiei sezoniere asupra rezultatelor și deci, să asigure ca rezultatele reflecta schimbările în corpurile de apa ca urmare a schimbarilor cauzate de presiuni antropogene. Dacă este necesar, trebuie efectuat un monitoring suplimentar în timpul diferitelor anotimpuri în acelasi an, pentru a realiza acest obiectiv.Tabel nr. 1.3.4.
    Element de calitate Rauri Lacuri Ape tranzitionaleApe costiere
    Biologice
    Fitoplancton 6 luni 6 luni 6 luni 6 luni
    Alta flora acvatica 3 ani 3 ani 3 ani 3 ani
    Macro-nevertebrate 3 ani 3 ani 3 ani 3 ani
    Pesti 3 ani 3 ani 3 ani  
    Hidromorfologice
    Continuitate 6 ani    
    Hidrologie continuu 1 luna   
    Morfologie 6 ani 6 ani 6 ani 6 ani
    Fizico-chimice
    Condiții termice 3 luni 3 luni 3 luni 3 luni
    Oxigenare 3 luni 3 luni 3 luni 3 luni
    Salinitate 3 luni 3 luni 3 luni  
    Starea nutrientilor 3 luni 3 luni 3 luni 3 luni
    Starea acidifierii 3 luni 3 luni   
    Alti poluanti 3 luni 3 luni 3 luni 3 luni
    Substante prioritare 1 luna 1 luna 1 luna 1 luna
    1.3.5. Cerințe de monitoring suplimentar pentru zonele protejateÎn scopul indeplinirii cerințelor urmatoare, programele de monitoring necesare trebuie să fie suplimentate:1.3.5.1. Puncte de captare a apei potabileCorpurile de apa de suprafața desemnate conform art. 2^6 care asigura în medie mai mult de 100 mc/zi trebuie să fie stabilite ca fiind puncte de monitoring și trebuie supuse unui astfel de monitoring suplimentar. Aceste corpuri trebuie monitorizate pentru toate substantele prioritare evacuate și pentru toate celelalte substante evacuate în cantitati importante care ar putea afecta starea corpurilor de apa și care sunt controlate conform prevederilor legale privind apa potabila. Monitoringul trebuie să fie efectuat în conformitate cu frecventele stabilite în tabelul nr. 1.3.5.1.Tabelul nr. 1.3.5.1.
    Comunitatea deservita (locuitori echivalenti) Frecventa  
    < 10.000 4 ori pe an
    10.000 - 30.000 8 ori pe an
    > 30.000 12 ori pe an
    1.3.5.2. Habitate și specii în zone protejateCorpurile de apa care formeaza aceste zone trebuie să fie incluse în programele de monitoring operational, acolo unde, pe baza evaluării impactului și a monitoringului de supraveghere, acestea sunt identificate ca având riscul sa nu indeplineasca obiectivele de calitate a apelor și mediului acvatic stabilite conform art. 2^1. Monitoringul trebuie să fie efectuat pentru evaluarea impactului tuturor presiunilor importante asupra acestor corpuri și, acolo unde este necesar, pentru evaluarea schimbarilor stării acestor corpuri care rezultă în urma realizării programelor de măsuri. Monitoringul trebuie să continue până când zonele protejate satisfac cerințele referitoare la apă ale legislației pe baza careia au fost stabilite zonele protejate respective și până când sunt indeplinite obiectivele stabilite în conformitate cu prevederile art. 2^1.1.3.6. Standarde pentru metodele de monitoring al elementelor de calitateMetodele folosite pentru monitoringul parametrilor tip trebuie să se conformeze urmatoarelor standarde prezentate mai jos sau unor alte standarde naționale sau internationale care să asigure furnizarea datelor de o calitate și comparabilitate stiintifica echivalenta.    Prelevare probe macro-nevertebrate    SR EN ISO 5667-3: 2002 Calitatea apei - Prelevarea probelor - Partea a                            3-a: Instrucțiuni privind conservarea și                            manipularea probelor    SR EN 27828: 2001 Calitatea apelor - Metode pentru prelevarea                            biologica a probelor - Indrumar privind reteaua de                            prelevare manuala a macro-nevertebratelor bentice    SR EN 28265: 2001 Calitatea apelor - Metode pentru prelevarea                            biologica a probelor - Indrumarul privind                            proiectarea și utilizarea instrumentelor de                            prelevare a probelor pentru macro-nevertebratele                            bentice din substraturi stancoase în apele                            puțin adanci    SR EN ISO 9391: 2000 Calitatea apelor - Prelevarea probelor din ape                            adanci pentru macro-nevertebrate - Indrumar privind                            folosirea instrumentelor de prelevare, de                            colonizare, calitativa și cantitativa    SR EN ISO 8689-1: 2003 Clasificarea biologica a raurilor PARTEA I:                            Indrumar privind interpretarea datelor biologice                            de calitate provenite din supravegherile macro-                            nevertebratelor bentice în apele curgatoare    SR EN ISO 8689-2: 2003 Clasificarea biologica a raurilor PARTEA a II-a:                            Indrumarul privind prezentarea datelor biologice                            de calitate provenite din supravegherile                            macro-nevertebratelor bentice din apele curgatoareLista metodelor de prelevare de probe pentru macrofite, pesti, diatomee, va fi actualizata ca urmare a progresului tehnic și va fi aprobata prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor.Lista metodelor standard de analiza pentru parametrii fizico-chimici și parametrii hidromorfologici va fi actualizata ca urmare a progresului tehnic și va fi aprobata prin ordin al conducătorului autorității publice centrale din domeniul apelor.1.4. Clasificarea și prezentarea stării ecologice1.4.1. Comparabilitatea rezultatelor de monitoring biologica) în scopul estimarii valorilor elementelor biologice de calitate specificate pentru fiecare categorie de apa de suprafața sau pentru corpurile de apa de suprafața puternic modificate sau artificiale se stabilesc sisteme de monitoring. Pentru aplicarea procedurii stabilite mai jos la corpurile de apa puternic modificate sau artificiale, referirile la starea ecologica trebuie să fie percepute ca fiind referitoare la potentialul ecologic. Astfel de sisteme pot utiliza anumite specii sau grupe de specii care sunt reprezentative pentru elementele de calitate ca un intreg;b) pentru asigurarea comparabilitatii unor astfel de sisteme de monitoring, rezultatele obtinute prin aplicarea sistemelor de monitoring utilizate trebuie să fie exprimate ca rapoarte de calitate ecologica, în scopul clasificarii stării ecologice. Aceste rapoarte trebuie să reprezinte relația dintre valorile parametrilor biologici observati pentru un corp de apa de suprafața dat și valorile pentru acesti parametri în condițiile de referința aplicabile acestui corp de apa. Raportul trebuie să fie exprimat ca o valoare numerica între 0 și 1, cu starea ecologica foarte buna reprezentata de valori apropiate de 1 iar starea ecologica proasta prin valori apropiate de 0;c) scara rapoartelor de calitate ecologica pentru sistemul de monitoring corespunzător fiecarei categorii de apa de suprafața trebuie împărțită în cinci clase, în intervalul de la starea ecologica foarte buna la starea ecologica proasta, asa cum au fost definite la pct. 1.2., prin asocierea unei valori numerice fiecarei limite între clase. Valoarea limitei dintre clasele de stare foarte buna și buna, precum și valoarea limitei între starea buna și moderata trebuie să fie stabilite prin exercitiu de intercalibrare.1.4.2. Prezentarea rezultatelor monitoringului și clasificarea stării ecologice și a potentialului ecologica) pentru categoriile de ape de suprafața, clasificarea stării ecologice pentru corpurile de apa trebuie să fie reprezentata de valori scazute ale parametrilor, obtinute ca rezultat al monitoringului biologic și fizico-chimic pentru elementele de calitate relevante, clasificate în concordanta cu prima coloana a tabelului nr. 1.4.2.a). Rezultatele vor fi prezentate pe o harta, pentru fiecare district al bazinului hidrografic, care să ilustreze clasificarea stării ecologice pentru fiecare corp de apa, prin coduri de culori în concordanta cu a doua coloana a tabelului stabilit mai jos, reprezentand clasificarea stării ecologice a corpului de apa:Tabel nr. 1.4.2.a)
    Clasificarea stării ecologice Cod culoare
    Foarte buna Albastru
    Buna Verde
    Moderata Galben
    Slaba Orange
    Proasta Rosu
    b) pentru corpurile de apa puternic modificate sau artificiale, clasificarea stării ecologice pentru corpul de apa trebuie să fie reprezentata de valori scazute ale parametrilor, obtinute ca rezultat al monitoringului biologic și fizico-chimic pentru elementele de calitate relevante, clasificate în concordanta cu prima coloana a tabelului nr. 1.4.2.b). Rezultatele trebuie prezentate pe o harta, pentru fiecare district al bazinului hidrografic, care să ilustreze clasificarea potentialului ecologic pentru fiecare corp de apa, prin coduri de culori, în concordanta cu a doua coloana a tabelului nr. 1.4.2.b)., pentru corpurile de apa artificiale și în concordanta cu a treia coloana a tabelului nr. 1.4.2.b)., pentru corpurile de apa puternic modificate:Tabel nr. 1.4.2.b)
    Clasificarea potentialului ecologic Cod de culoare
    Corpuri de apa artificiale Corpuri puternic modificate
    Bun și Foarte bun Benzi de dimensiuni egale cu verde și gri deschis Benzi de dimensiuni egale cuverde și gri inchis
    Moderat  Benzi de dimensiuni egale cu galben și gri deschis Benzi de dimensiuni egale cugalben și gri inchis
    Slab  Benzi de dimensiuni egale cu orange și gri deschis Benzi de dimensiuni egale cuorange și gri inchis
    Prost  Benzi de dimensiuni egale cu rosuși gri deschis în mod egal Benzi de dimensiuni egale curosu și gri inchis
    c) printr-un punct negru pe harta, trebuie, de asemenea, să se indice acele corpuri de apa unde nerealizarea stării bune sau a potentialului ecologic bun este determinata de nerespectarea uneia sau mai multor valori standard de calitate a apei și mediului acvatic, care au fost stabilite pentru acel corp de apa, în ceea ce priveste poluantii specifici sintetici și nesintetici.1.4.3. Prezentarea rezultatelor monitoringului și clasificarea stării chimiceAcolo unde, un corp de apa se conformeaza cu toate valorile standard de calitate a apei și mediului acvatic, stabilite prin reglementarile specifice, acesta trebuie să fie înregistrat ca atingand starea chimica buna. În caz contrar, corpul de apa trebuie să fie înregistrat ca neindeplinind starea chimica buna.Pentru ilustrarea stării chimice a fiecarui corp de apa trebuie realizata o harta pentru fiecare district al bazinului hidrografic, utilizandu-se coduri de culori în conformitate cu coloana a doua a tabelului nr. 1.4.3., stabilite pentru reflectarea clasificarii stării chimice a corpului de apa.Tabel nr. 1.4.3.
    Clasificarea stării chimice Cod de culori
    Buna Albastru
    Alta stare decat buna Rosu
    2. APE SUBTERANE2.1. Starea cantitativa a apelor subterane2.1.1. Parametri pentru clasificarea stării cantitativeRegimul nivelului apelor subterane2.1.2. Definitia stării cantitative
    Elemente Stare buna
    Nivelul apelorsubterane               Nivelul apelor subterane în corpul de apa subterana este în asa fel încât resursa disponibila de apa subterana nu este depasita de un debit mediu anual captat pe lunga durata. În consecința, nivelul apelor subterane nu este supus modificarilor antropogene care ar putea conduce la: - nerealizarea obiectivelor de protecție a apelor și mediului acvatic prevăzute în art. 2^1 alin. (1) pentru apele de suprafața asociate; - orice diminuare semnificativa a stării unor astfel de ape; - orice deteriorare semnificativa a ecosistemelor terestre care depind direct de corpurile de apa subterana; - modificari ale directiei de curgere, care rezultă din schimbările de nivelce se pot produce temporar, sau continuu, intr-o zona limitata spatial, dar care nu determina patrunderea apei sarate sau alte patrunderi, și care nu indica o tendinta de modificare sustinuta și identificata clar, influentata deactivitățile antropogene, a directiei de curgere care ar conduce la aceste patrunderi.
    2.2. Monitoringul stării cantitative a apelor subterane2.2.1. Reteaua de monitoring a nivelului apelor subteraneReteaua de monitoring a apelor subterane trebuie să fie stabilita în concordanta cu prevederile art. 35 alin. (2^3). Reteaua de monitoring trebuie să fie proiectata astfel încât să asigure o evaluare credibila a stării cantitative a tuturor corpurilor sau a grupurilor de corpuri de apa subterana, inclusiv evaluarea resurselor de ape subterane disponibile. Reteaua de monitoring a apelor subterane va fi prezentată în schema directoare la nivel de bazin hidrografic, pe o harta sau pe harti.2.2.2. Densitatea amplasamentelor de monitoringReteaua trebuie să includa suficiente puncte de monitoring reprezentative pentru estimarea nivelului apelor subterane în fiecare corp sau grup de corpuri de apa subterana, ținând seama de variatiile pe termen scurt și lung în realimentarea lor și în particular:a) pentru corpurile de apa subterana identificate ca având riscul sa nu indeplineasca obiectivele de protecție a calității apelor și mediului acvatic, prevăzute la art. 2^1, trebuie să asigure o densitate suficienta a punctelor de monitoring pentru evaluarea impactului captarilor și evacuarilor asupra nivelului apelor subterane;b) pentru corpurile de ape subterane interioare ale caror ape subterane curg peste frontiera de stat, trebuie să asigure suficiente puncte de monitoring pentru estimarea directiei și debitului de apa subterana care curge peste frontiera.2.2.3. Frecventa monitoringuluiFrecventa observatiilor trebuie să fie suficienta pentru a permite evaluarea stării cantitative a fiecarui corp sau grup de corpuri de apa subterana, ținând seama de variatiile pe termen scurt și lung a realimentarii. În particular:a) pentru corpurile de apa subterana identificate ca având riscul de a nu îndeplini obiectivele de protecție a calității apelor sau mediului acvatic, prevăzute la art. 2^1, trebuie să asigure o frecventa suficienta de măsurare pentru evaluarea impactului captarilor și evacuarilor asupra nivelului apei subterane;b) pentru corpurile de ape subterane interioare ale caror ape subterane curg peste frontiera de stat trebuie să asigure o frecventa suficienta de măsurare pentru estimarea directiei și debitului de curgere al apei subterane peste frontiera.2.2.4. Interpretarea și prezentarea stării cantitative a apelor subteraneRezultatele obtinute din reteaua de monitoring pentru un corp sau grup de corpuri de apa subterana trebuie să fie folosite pentru evaluarea stării cantitative a acestui corp sau acelor corpuri de apa subterana. Conform prevederilor de la pct. 2.5., trebuie să se realizeze o harta a evaluării stării cantitative care rezultă, utilizand urmatoarele coduri de culori:Starea calitativa buna - verde,Starea calitativa slaba - rosu.2.3. Starea chimica a apelor subterane2.3.1. Parametri pentru determinarea stării chimice a apelor subteraneConductivitateConcentratiile poluantilor2.3.2. Definitia stării chimice bune a apelor subterane
    Elemente Stare buna
    Generale            Conductivitate  Compozitia chimica a corpului de ape subterane este în asa fel încât concentratiile poluantilor: - după cum s-a mentionat mai jos, nu arata efecte ale patrunderilor saline sau ale altor patrunderi; - nu se depasesc valorile standard de calitate aplicabile, ca urmare a legislației în vigoare; - nu au ca rezultat neindeplinirea obiectivelor de protecție a apelor și mediului acvatic, prevăzute la art. 2^1, pentru apelede suprafața asociate, nici o alta diminuare semnificativa a calității ecologice sau chimice a acestor corpuri de apa și nici o deteriorare/perturbare semnificativa a ecosistemelor terestre care depind direct de corpurile de apa subterana. Modificările conductivitatii nu sunt caracteristice intruziunilor saline sau altor intruziuni în corpul de apa subterana.
    2.4. Monitoringul stării chimice a apelor subterane2.4.1. Reteaua de monitoring a apelor subteraneReteaua de monitoring a apelor subterane trebuie să fie stabilita în concordanta cu prevederile art. 35 alin. (2^3). Reteaua de monitoring trebuie să fie astfel proiectata încât să ofere o imagine generală coerenta și cuprinzatoare a stării chimice a apelor subterane în cadrul fiecarui bazin hidrografic și sa detecteze prezenta tendintelor de crestere, pe termen lung, a concentratiilor poluantilor din cauza activităților antropogene.Pe baza caracterizarii și evaluării impactului efectuate în conformitate cu art. 43 alin. (1^4) și anexa nr. 1^2, pentru orice perioada de aplicare a unei scheme directoare la nivel de bazin hidrografic, trebuie să se stabileasca un program de monitorizare de supraveghere. Rezultatele acestui program trebuie să fie utilizate pentru stabilirea unui program de monitoring operational care să fie aplicat pentru perioada de timp rămasă de aplicare a schemei cadru.Estimarea nivelului de certitudine și precizie a rezultatelor furnizate de programele de monitoring trebuie să fie inclusa în schema directoare.2.4.2. Monitoringul de supraveghere2.4.2.1. ObiectivMonitoringul de supraveghere trebuie să fie efectuat pentru:a) suplimentarea și validarea procedurii de evaluare a impactului;b) furnizarea informațiilor necesare la evaluarea tendintelor pe termen lung, atât ca rezultat al schimbarilor condițiilor naturale, cat și al activității antropogene.2.4.2.2. Selectarea amplasamentelor de monitoringTrebuie alese suficiente puncte de monitoring pentru fiecare din urmatoarele:a) corpurile de apa identificate ca prezentand risc, ca urmare a exercitiului de caracterizare efectuat în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^2;b) corpurile care traverseaza frontiera de stat.2.4.2.3. Selectarea parametrilorSetul următor de parametric-cheie trebuie să fie urmariti în toate corpurile de apa subterana selectate:a) continut de oxygen;b) valoare pH;c) conductivitate;d) nitrati;e) amoniu.Corpurile de apa subterane, care sunt identificate în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^2 ca având un risc important de neindeplinire a stării bune, trebuie de asemenea să fie monitorizate pentru acei parametri care sunt caracteristici impactului determinat de activitățile antropogene.Corpurile de apa transfrontiera trebuie de asemenea să fie monitorizate pentru acei parametri care sunt importanti pentru protectia tuturor folosintelor asigurate din debitul de apa subterana.2.4.3. Monitoringul operational2.4.3.1. ObiectivMonitoringul operational trebuie să fie efectuat în perioadele dintre programele de monitoring de supraveghere, pentru:a) stabilirea stării chimice a tuturor corpurilor sau grupurilor de corpuri de apa subterana determinate a avea risc;b) stabilirea prezentei oricarei tendinte crescatoare a concentratiei oricărui poluant, determinata de activitatea antropogena pe termen lung.2.4.3.2. Selectarea punctelor de monitoringMonitoringul operational trebuie să fie efectuat pentru toate acele corpuri sau grupuri de corpuri de apa care, pe baza atât a evaluării impactului, efectuata în conformitate cu prevederile anexei nr. 1^2, cat și a monitoringului de supraveghere, sunt identificate ca având un risc de neindeplinire a obiectivelor de protecție a calității apelor și mediului acvatic. Alegerea punctelor de monitoring trebuie, de asemenea, sa reflecte o evaluare a felului cum datele de monitoring din amplasamentele respective furnizeaza informații referitoare la starea de calitate a corpului sau corpurilor de apa subterana.2.4.3.3. Frecventa monitoringuluiMonitoringul operational trebuie efectuat în perioada dintre programele de monitoring de supraveghere cu o frecventa suficienta pentru detectarea impactului presiunilor antropogene importante/relevante, dar cel puțin o dată pe an.2.4.4. Identificarea tendintelor poluantilorPentru identificarea tendintelor crescatoare ale concentratiilor poluantilor din cauza activităților antropogene pe termen lung și schimbările acestor tendinte trebuie să se foloseasca datele atât din monitoringul de supraveghere, cat și din cel operational. Trebuie identificat anul de baza sau perioada de baza de la care se calculeaza tendinta de identificare. Calcularea tendintei trebuie să fie efectuata pentru un corp de apa subterana, sau, dacă este necesar, pentru un grup de corpuri de apa subterana. Modificarea tendintei trebuie să fie demonstrata statistic și trebuie stabilit nivelul de certitudine asociat cu identificarea.2.4.5. Prezentarea și interpretarea stării chimice a apelor subteranePentru evaluarea stării chimice a apelor subterane, rezultatele obtinute din punctele individuale de monitoring trebuie să fie agregate pentru corpul de apa considerat ca un intreg. Pentru ca starea chimica buna să fie atinsa pentru un corp de apa subterana, pentru acei parametri chimici pentru care s-au stabilit valori standard de calitate privind protectia mediului:a) trebuie să se calculeze valoarea medie a rezultatelor monitoringului la fiecare punct din corpul sau grupul de corpuri de apa subterana;b) aceste valori medii trebuie să fie utilizate pentru a demonstra conformarea cu starea chimica buna a apelor subterane.Conform pct. 2.5, trebuie să se realizeze o harta a stării chimice a apelor subterane, utilizand urmatoarele coduri de culori:Stare chimica buna - verde,Stare chimica slaba - rosu.Se vor marca, printr-un punct negru pe harta, acele corpuri de apa subterana care sunt supuse unei tendinte semnificative și susținute de crestere a concentratiei oricărui poluant care rezultă din impactul activității umane. Modificarea tendintei trebuie să fie marcată printr-un punct albastru pe harta.Aceste harti trebuie incluse în schemele directoare la nivel de bazin hidrografic.2.5. Prezentarea stării apelor subteraneÎn schemele directoare la nivel de bazin hidrografic trebuie inclusa o harta care să arate, pentru fiecare corp de apa sau grupuri de corpuri de apa subterana, atât starea cantitativa cat și starea chimica a acelui corp sau grup de corpuri de apa, utilizand coduri de culori în conformitate cu prevederile pct. 2.2.4 și 2.4.5. În cazul în care nu se realizează harti separate pentru cerințele de la pct. 2.2.4. și 2.4.5., se va furniza obligatoriu o indicatie, în conformitate cu prevederile de la pct. 2.4.5., referitoare la harta stării chimice a corpului de apa subterana, a acelor corpuri de apa care sunt supuse unei tendinte semnificative și susținute de crestere a concentratiei oricărui poluant sau orice alta schimbare a acestei tendinte.------------Anexa 1^1 a introdusă conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.
    Anexa nr. 1^2ZONE PROTEJATE1. Registrul Zonelor Protejate necesar trebuie să includa urmatoarele tipuri de zone protejate:(i) zonele desemnate pentru captarea apelor pentru utilizarea în scop potabil;(îi) zonele desemnate pentru protectia speciilor importante din punct de vedere economic;(iii) corpurile de apa desemnate ca ape cu scop recreational, inclusiv arii destinate ca ape de imbaiere;(iv) zonele sensibile la nutrienti, inclusiv ariile desemnate ca zone vulnerabile;(v) zonele destinate protectiei habitatelor sau speciilor unde întreținerea sau îmbunătățirea stării apelor este un factor important pentru protectia acestora, inclusiv zonele importante pentru Natura 2000.2. Rezumatul registrului necesar care constituie parte a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic va include hartile care indica amplasamentul fiecarei zone protejate și o descriere a legislației naționale sau locale conform careia acestea au fost stabilite.------------Anexa 1^2 a introdusă conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. Anexa nr. 1^3DELIMITAREA ȘI CARACTERIZAREA CORPURILOR DE APACARACTERIZAREA IMPACTURILOR ȘI PRESIUNILOR GENERATE DEACTIVITĂȚILE ANTROPICE1. APE DE SUPRAFATA1.1. Caracterizarea tipurilor de corpuri de ape de suprafațaÎn vederea stabilirii masurilor pentru atingerea stării bune a apelor se vor identifica amplasamentul și limitele corpurilor de apa de suprafața și se va realiza o caracterizare initiala a tuturor acestor corpuri, în concordanta cu urmatoarea metodologie. În scopul caracterizarii initiale a acestora, corpurile de apa de suprafața pot fi grupate astfel:a) corpurile de apa de suprafața din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie identificate ca facand parte fie din una din urmatoarele categorii - rauri, lacuri, ape tranzitorii, ape costiere - sau ca fiind corpuri de apa de suprafața artificiale sau corpuri de apa puternic modificate;b) pentru fiecare categorie de apa de suprafața, corpurile de apa de suprafața relevante din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie diferentiate corespunzător tipului. Aceste tipuri sunt acelea definite utilizand fie "sistemul A", fie "sistemul B" prevăzut la pct. 1.2;c) dacă este folosit "sistemul A", tipurile de corpuri de apa de suprafața din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie mai întâi diferentiate în functie de ecoregiunile relevante, în conformitate cu zonele geografice identificate la pct. 1.2. Corpurile de apa de suprafața din cadrul fiecarei ecoregiuni trebuie să fie diferentiate prin tipurile de corpuri de apa de suprafața, conform elementelor de descriere stabilite în tabelele pentru "sistemul A";d) dacă este folosit "sistemul B" trebuie să se realizeze cel puțin acelasi grad de diferentiere ca la folosirea "sistemului A". Conform acestui sistem, corpurile de apa de suprafața din cadrul districtului bazinului hidrografic trebuie să fie diferentiate în tipuri, folosind valorile pentru elementele de descriere obligatorii și elementele de descriere optionale, asemanatoare, sau combinatii de elemente de descriere, care sunt necesare pentru a se asigura ca, condițiilor de referința biologice specifice tipului pot fi derivate intr-o maniera corespunzătoare.e) pentru corpurile de apa de suprafața artificiale sau puternic modificate diferentierile trebuie realizate în conformitate cu elementele de descriere pentru oricare dintre categoriile de ape de suprafața care corespund cel mai bine cu corpurile de apa artificiale sau puternic modificate respective;f) se va elabora o harta/harti (în format GIS) a/ale amplasamentului geografic al tipurilor de corpuri de apa, în concordanta cu gradul de diferentiere cerut conform "sistemului A".1.2. Ecoregiuni și tipuri de corpuri de ape de suprafața1.2.1. RauriSistem A
    Tipologie fixata Elemente de descriere
    Ecoregiuni Ecoregiunile stabilite la nivel european
    Tip             Clasificare în functie de altitudine Înaltă: > 800 m Medie: 200 - 800 m Joasa: < 200 m Clasificare în functie de suprafața bazinului hidrografic Mica: 10 - 100 kmp Medie: > 100 - 1.000 kmp Mare: > 1.000 - 10.000 kmp Foarte mare: > 10.000 kmp Geologie Calcaroasa Silicioasa Organica
       "Sistem B"
    Caracterizare alternativa  Factori fizici și chimici care determina caracteristicile raului sau ale unei părți de rau și, prin urmare, structura populatiei biologice și compozitia
    Factori obligatorii    Altitudine Latitudine Longitudine Geologie Marime
    Factori optionali               distanta de la izvor dinamica apei (în functie de debit și pantă) latimea medie a apei adancimea medie a apei panta medie a apei structura și forma albiei minore categoria de evacuare a raului (debit) forma vaii debit (transport) solide capacitate de tamponare compozitia medie a substratului cloruri domeniul de temperatura a aerului temperatura medie a aerului precipitatii
        1.2.2. Lacuri    "Sistem A"
    Tipologie fixata Elemente de descriere
    Ecoregiune Ecoregiunile stabilite la nivel european
    Tip                 Clasificare în functie de altitudine Înaltă: > 800 m Mijlocie: 200 - 800 m Mica: < 200 m Clasificare în functie de adancimea medie < 3 m, 3 m - 15 m > 15 m Clasificare în functie de marimea suprafetei 0,5 - 1 kmp 1 - 10 kmp 10 - 100 kmp > 100 kmp Geologie Calcaroasa Silicioasa Organica
        "Sistem B"
    Caracterizare alternativa   Factorii fizici și chimici care determina caracteristicile lacurilor și, prin urmare, structura populatiei biologice și compozitia
    Factori obligatorii     Altitudine Latitudine Longitudine Adancime Geologie Marime
    Factori optionali           adancimea medie a apei forma lacului timpul de retentie temperatura medie a aerului domeniul de variatie a temperaturii aerului caracteristici de amestec (ex. monomictice, dimictice, polimictice) capacitatea de tamponare starea de fond a nutrientilor compozitia medie a substratului fluctuatia de nivel a apei
        1.2.3. Ape tranzitorii    "Sistem A"
    Tipologie fixata Elemente de descriere
    Ecoregiuni         Acestea sunt urmatoarele, după cum au fost identificate la nivel european: Marea Baltica Marea Barents Marea Norvegiei Marea Nordului Oceanul Atlantic de Nord Marea Mediterana Marea Neagra
    Tip          În functie de salinitatea medie anuală < 0,5 la mie: apa dulce 0,5 - < 5 la mie: oligosalina 5 - < 18 la mie: mezosalina 18 - < 30 la mie: polisalina    30 - < 40 la mie: mezosalină                              În functie de marimea medie a mareei < 2 m: micro-maree 2 - 4 m: mezo-maree > 4 m: macro-maree
        "Sistem B"
    Caracterizare alternativa   Factorii fizici și chimici care determina caracteristicile apelor tranzitorii și, prin urmare, structura populatiei biologice și compozitia
    Factori obligatorii   Latitudine Longitudine Limita mareelor Salinitate
    Factori optionali          adancime viteza curentului expunerea la valuri timpul de retentie temperatura medie a apei caracteristici de amestec turbiditate compozitia medie a substratului forma intervalul de variatie a temperaturii apei
        1.2.4. Ape costiere    "Sistem A"
    Tipologie fixata Elemente de descriere
    Ecoregiune        Urmatoarele ecoregiuni sunt identificate la nivel european:Marea Baltica Marea Barents Marea Norvegiei Marea Nordului Oceanul Atlantic de Nord Marea Mediterana Marea Neagra
    Tip          În functie de salinitatea medie anuală: < 0,5 la mie: apa dulce 0,5 - < 5 la mie: oligosalina 5 - < 18 la mie: mezosalina 18 - < 30 la mie: polisalina     30 - < 40 la mie: mezosalină                           În functie de adancimea medie: ape puțin adanci: < 30 m intermediare: 30 - 200 m adanci: > 200 m
        "Sistem B"
    Caracterizare alternativa   Factorii fizici și chimici care determina caracteristicile apelor costiere și, prin urmare, structura populatiei biologice și compozitia
    Factori obligatorii   Latitudine Longitudine Limita mareelor Salinitate
    Factori optionali        viteza curentilor expunerea la valuri temperatura medie a apei caracteristici de amestec turbiditate timp de retentie (pentru golfurile interioare) compozitia medie a substratului intervalul de variatie a temperaturii apei
    1.3. Stabilirea condițiilor de referința specifice tipului pentru tipurile de corpuri de apa de suprafațaa) pentru fiecare tip de corp de apa de suprafața caracterizat în conformitate cu prevederile pct. 1.1., condițiile hidromorfologice și fizico-chimice specifice tipului trebuie să fie stabilite ca reprezentand valorile elementelor de calitate hidromorfologice și fizico-chimice specificate la pct. 1.1. din anexa nr. 1^1 pentru acel tip de corp de apa de suprafața la stare ecologica foarte buna, asa cum au fost definite în tabelul relevant de la pct. 1.2. din anexa nr. 1^1. Condițiile de referința biologice specifice tipului trebuie să fie stabilite ca reprezentand valorile elementelor biologice de calitate prevăzute la pct. 1.1. din anexa nr. 1^1 pentru acel tip de corp de apa de suprafața la starea ecologica foarte buna, după cum este definit în tabelul relevant din pct. 1.2., anexa nr. 1^1;b) pentru aplicarea procedurilor stabilite în aceasta secțiune corpurilor de apa de suprafața important modificate sau artificiale, referințele la starea ecologica foarte buna trebuie să fie înțelese ca fiind referințe la potentialul ecologic maxim, asa cum a fost definit în tabelul 1.2.5 din anexa nr. 1^1. Valorile pentru potentialul ecologic maxim pentru un corp de apa trebuie să fie revizuite la fiecare 6 ani;c) condițiile specifice tipului pentru scopurile menționate la lit. a) și b) și condițiile de referința biologice specifice tipului se pot baza fie pe asezarea în spatiu, fie pe modelare, sau pot fi derivate, folosind o combinație a acestor metode. Acolo unde nu este posibil să se foloseasca aceste metode, se pot stabili astfel de condiții pe bază de studii. Pentru definirea stării ecologice foarte bune în ceea ce priveste concentratiile poluantilor sintetici specifici, limitele de detectie sunt acelea care pot fi atinse în concordanta cu tehnicile disponibile la data când au fost stabilite condițiile specifice tipului;d) pentru condițiile biologice de referința specifice tipului bazate pe asezarea în spatiu, se va dezvolta o retea de referința pentru fiecare tip de corp de apa de suprafața. Reteaua trebuie să conțină un numar suficient de amplasamente cu stare foarte buna pentru a furniza un nivel suficient de certitudine pentru valorile corespunzătoare condițiilor de referința, având data variabilitatea valorilor elementelor de calitate corespunzătoare stării ecologice foarte bune pentru tipul de corp de apa de suprafața și tehnicilor de modelare care trebuie aplicate conform prevederilor de la lit. e);e) condițiile de referința biologice specifice tipului bazate pe modelare pot fi derivate folosind fie modele predictive, fie metodele cu caracteristici ascunse. Metodele trebuie să foloseasca date istorice, paleologice și alte date disponibile și trebuie să asigure un nivel suficient de certitudine pentru valorile condițiilor de referința pentru a asigura ca acele condiții, astfel derivate sunt corespunzătoare și valabile pentru fiecare tip de corp de apa de suprafața;f) acolo unde nu este posibila stabilirea unor condiții corespunzătoare de referința specifice tipului pentru un element de calitate într-un tip de corp de apa de suprafața, datorita gradului mare de variabilitate a acelui element, înregistrat nu doar ca rezultat al variatiilor sezoniere, atunci acel element poate fi exclus din evaluarea stării ecologice pentru acel tip de corp de apa de suprafața. În astfel de circumstanțe, motivele pentru excluderea acelui element de calitate vor fi prezentate în schema directoare a bazinului hidrografic respectiv.1.4. Identificarea presiunilor antropiceÎn vederea stabilirii impactului antropic se vor colecta și reactualiza informațiile despre tipul și marimea presiunilor antropice semnificative la care sunt supuse în mod deosebit apele de suprafața din fiecare district al bazinului hidrografic, în special urmatoarele:a) estimarea și identificarea surselor de poluare punctiforme, în particular cu substantele prevăzute în anexa nr. 6, provenite din activități urbane, industriale sau agricole sau din alte instalații și activități, bazate printre altele, pe informațiile privind epurarea apelor uzate, protectia apelor împotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole și, pentru scopurile schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, pe informațiile privind descarcarea anumitor substante periculoase în mediu acvatic, calitatea apei de suprafața destinata prelevarii în scop potabil, calitatea apei pentru pesti, calitatea apei pentru moluste și calitatea apei de imbaiere;b) estimarea și identificarea surselor importante de poluare difuza, în particular cu substantele prevăzute în anexa nr. 6, provenite din activități urbane, industriale sau agricole sau din alte instalații și activități, bazate printre altele, pe informațiile privind protectia apelor împotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, calitatea apei potabile, și pentru scopurile schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, pe informațiile privind descarcarea anumitor substante periculoase în mediu acvatic, calitatea apei de suprafața destinata prelevarii în scop potabil, calitatea apei pentru pesti, calitatea apei pentru moluste, plasarea pe piața a produselor de protecție a plantelor și calitatea apei de imbaiere;c) estimarea și identificarea captarilor importante de apa pentru folosinte urbane, industriale, agricole sau pentru alte folosinte, inclusiv variatiile sezoniere și necesarul anual total, și a pierderilor de apa în sistemele de distribuție;d) estimarea și identificarea impactului regularizarilor importante de cursuri de apa, inclusiv transportul și derivatiile, asupra caracteristicilor globale de curgere și a bilantului apei;e) identificarea dereglarilor morfologice importante ale corpurilor de apa;f) estimarea și identificarea altor impacte antropogene importante asupra stării apelor de suprafața;g) estimarea destinatiilor de utilizare a terenurilor, inclusiv identificarea zonelor urbane importante, zonelor industriale și agricole și, acolo unde este necesar, identificarea zonelor piscicole și a pădurilor.1.5. Evaluarea impactuluiÎn vederea evaluării impactului se va realiza o evaluare a susceptibilitatii stării corpurilor de apa de suprafața la toate presiunile antropice identificate la pct. 1.4.În acest sens se vor utiliza informațiile prevăzute la pct. 1.4. și orice alte informații relevante, inclusiv datele existente de monitoring al apelor și mediului acvatic, pentru a efectua o evaluare a posibilității pe care o au corpurile de apa de suprafața din cadrul districtului bazinului hidrografic, sa nu indeplineasca obiectivele de protecție a apelor și mediului acvatic prevăzute la art. 2^1. Pentru realizarea unor astfel de evaluari se pot utiliza tehnici de modelare.Pentru acele corpuri identificate ca având risc de a nu îndeplini obiectivele de calitate a apelor și mediului acvatic, acolo unde este necesar, trebuie să fie efectuata caracterizarea ulterioară pentru a optimiza proiectarea ambelor tipuri de programe de monitoring, prevăzute la art. 35 alin. (2^1)-(2^5), inclusiv a programelor de măsuri prevăzute la art. 43 alin (1^8).2. APE SUBTERANE2.1. Caracterizarea initialaSe va efectua o caracterizare initiala a tuturor corpurilor de apa subterana pentru evaluarea utilizarii lor și a gradului în care exista riscul de neindeplinire a obiectivelor de protecție a apelor și mediului acvatic, prevăzute la art. 2^1, pentru fiecare corp de apa subterana. Pentru caracterizarea initiala corpurile de apa subterana pot fi grupate. Pentru realizarea acestei caracterizari initiale se pot folosi datele hidrologice, geologice, pedologice, datele referitoare la destinația utilizarii terenului, datele referitoare la evacuari și/sau captari sau alte date existente Caracterizarea initiala trebuie să identifice:a) localizarea și limitele corpului sau corpurilor de ape subterane;b) presiunile la care corpul sau corpurile de apa de suprafața sunt supuse inclusiv:(i) surse de poluare difuze;(îi) surse de poluare punctuale;(iii) captari;(iv) realimentare artificiala.c) caracterul general al stratului de suprafața al zonei de receptie din care corpul de apa subterana se realimenteaza;d) acele corpuri de apa subterana de care sunt direct dependente ecosisteme ale apelor de suprafața sau ecosisteme terestre.2.2. Caracterizarea ulterioarăCa urmare a acestei caracterizari initiale, se va efectua caracterizarea ulterioară a acelui corp sau a acelor corpuri de apa subterana care au fost identificate ca având risc, în scopul stabilirii unei evaluari mai precise a semnificatiei acestui risc și a identificarii oricăror măsuri necesare. Aceasta caracterizare trebuie să includa informații relevante despre impactul activității umane și, acolo unde este necesar, informații despre:a) caracteristicile geologice ale corpului de apa subterana, inclusiv extinderea și tipul unităților geologice;b) caracterizarea hidrologica a corpurilor de apa subterana inclusiv conductivitatea hidraulica, porozitatea și limitele;c) caracteristicile depozitelor superficiale și ale solurilor din zona din care corpul de apa subterana se realimenteaza, inclusiv grosimea, porozitatea, conductivitatea hidraulica și proprietățile de absorbtie ale depozitelor și solurilor;d) caracteristicile de stratificatie a apelor subterane în corpul de apa subterana;e) un inventar al sistemelor de suprafața asociate, inclusiv ecosistemele terestre și corpurile de apa de suprafața, cu care corpul de apa subterana este legat dinamic;f) estimarile direcțiilor și ratelor (fluxurilor) de schimb de apa între corpul de apa subterana și sistemele de suprafața asociate;g) date suficiente pentru a calcula rata medie anuală pe termen lung a reincarcarii totale;h) caracterizarea compozitiei chimice a apelor subterane, inclusiv specificarea contributiei generate din activitatea umana. În acest sens, atunci când se stabilesc nivele de fond naturale pentru acele corpuri de ape subterane, se pot folosi tipologii pentru caracterizarea apelor subterane.2.3. Revizuirea impactului activităților umane asupra apelor subteranePentru acele corpuri de apa subterana care traverseaza granita dintre doua sau mai multe tari sau care sunt identificate, ca urmare a caracterizarii initiale efectuate în concordanta cu pct. 2.1., ca având risc de neindeplinire a obiectivelor de protecție a calității apelor și mediului acvatic stabilite pentru fiecare corp de apa în conformitate cu prevederile art. 2^1, trebuie culese și mentinute, acolo unde necesar, urmatoarele informații despre fiecare corp de apa subterana:a) localizarea punctelor în care corpul de apa subterana este folosit pentru captarea apei, cu excepția:(i) punctelor pentru captarea apei care furnizeaza mai puțin de 10 mc/zi, în medie;(îi) punctelor pentru captarea apei în vederea consumului uman care furnizeaza mai puțin de 10 mc/zi, în medie sau care deservește mai puțin de 50 persoane;b) debitele medii anuale de prelevare (captare) din aceste puncte;c) compozitia chimica a apelor captate din corpurile de ape subterane;d) localizarea punctelor din corpurile de apa subterana în care sunt evacuate direct ape;e) debitele evacuate în aceste puncte;f) compozitia chimica a evacuarilor în corpul de apa subterana;g) folosintele terenului în zona sau zonele de receptie din care corpul de apa se realimenteaza, inclusiv aportul de poluanti și alterarile antropogenice ale caracteristicilor de realimentare cum ar fi apa de ploaie sau scurgeri datorate impermeabilizarii solului, realimentarii artificiale, indiguirii sau drenajului.2.4. Revizuirea impactului schimbarilor nivelurilor apei subteraneSe vor identifica acele corpuri de ape subterane pentru care trebuie să fie specificate obiective de protecție a apelor și mediului acvatic mai scazute/reduse inclusiv ca rezultat al luării în considerare a efectelor stării corpului de apa asupra:(i) apelor de suprafața și a ecosistemelor terestre asociate;(îi) regularizarii apei, protectiei împotriva inundațiilor și drenaj;(iii) dezvoltării umane.2.5. Revizuirea impactului poluarii asupra calității apelor subteraneSe vor identifica acele corpuri de ape subterane pentru care trebuie să fie specificate obiective de protecție a apelor și mediului acvatic mai puțin stringente și unde, ca rezultat al impactului activității umane, corpul de apa subterana este atât de poluat încât atingerea stării chimice bune a apelor subterane este nerealizabila sau deosebit de costisitoare.------------Anexa 1^3 a introdusă conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.
    Anexa nr. 1^4Schema districtelor de bazin cu limitele acestora------------Anexa 1^4 a introdusă conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. Anexa nr. 2LATIMEA ZONELOR DE PROTECTIE IN JURUL LACURILOR NATURALE,LACURILOR DE ACUMULARE, IN LUNGUL CURSURILOR DE APA, DIGURILOR,CANALELOR, BARAJELOR ȘI A ALTOR LUCRARI HIDROTEHNICEa) Latimea zonei de protecție în lungul cursurilor de apa
    Lățimea cursului de apă (m)sub 1010-50peste 51
    Lățimea zonei de protecție (m)51520
    Cursuri de apă regularizate (m)235
    Cursuri de apă îndiguite (m)toată lungimea dig-mal, dacă aceasta este mai mică de 50 m
    b) Latimea zonei de protecție în jurul lacurilor naturale:– indiferent de suprafața, 5 m la care se adauga zona de protecție stabilita în conformitate cu art. 5.c) Latimea zonei de protecție în jurul lacurilor de acumulare:– între Nivelul Normal de Retentie și cota coronamentului.d) Latimea zonei de protecție de-a lungul digurilor:– 4 m spre interiorul incintei.e) Latimea zonei de protecție de-a lungul canalelor de derivatie de debite:– 3 m.f) Baraje și lucrari-anexe la baraje:Latimea zonei de protecție (m)
    – baraje de pământ, anrocamente, beton sau alte materiale20 m în jurul acestora
    - instalații de determinare automată a calității apei, construcții și instalații hidrometrice2 m în jurul acestora
    – borne de microtriangulație, foraje de drenaj, foraje hidrogeologice, aparate de măsurarea debitelor1 m în jurul acestora
    NOTĂ:Zonele de protecție se masoara astfel:a) la cursurile de apa, începând de la limita albiei minore;b) la lacurile naturale, de la nivelul mediu;c) la alte lucrari hidrotehnice, de la limita zonei de construcție.Notă: Zona de protecție sanitara la instalatiile de alimentare cu apa se stabileste de autoritatea publică centrala în domeniul sănătății.------------Anexa 2 a fost înlocuită cu anexa 2 din LEGEA nr. 310 din 28 iunie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004, conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.
    Anexa nr. 3CONTINUTUL MINIM AL SCHEMELOR DIRECTOARE DE AMENAJARE ȘIMANAGEMENT ALE BAZINULUI HIDROGRAFIC ȘI AL PROGRAMELOR DEMASURI AFERENTE ACESTORAA. Schemele directoare de amenajare și management a apelor la nivel de bazin hidrografic (schemele directoare) trebuie să cuprindă urmatoarele elemente:1. o descriere generală a caracteristicilor districtelor bazinelor hidrografice:1.1. Pentru apele de suprafața:a) trasarea pe harta a corpurilor de apa și a limitelor acestora;b) trasarea pe harta a ecoregiunilor și a tipurilor de corpuri de apa de suprafața din cadrul bazinului hidrografic;c) identificarea condițiilor de referința pentru tipurile de corpuri de apa de suprafața;1.2. Pentru apele subterane: trasarea pe harta a corpurilor de apa subterana și a limitelor acestora;2. un rezumat al presiunilor antropice importante și al impactului activităților umane asupra stării apelor de suprafața și subterane, inclusiv:a) estimarea poluarii din surse punctuale;b) estimarea poluarii din surse difuze, inclusiv un rezumat al folosintelor terenului;c) estimarea presiunilor asupra stării cantitative a apelor, inclusiv asupra captarilor;d) analizele altor impacte ale activității umane asupra stării apelor;3. identificarea și trasarea pe harta a zonelor protejate;4. o harta a retelelor de monitoring și o prezentare pe harta a rezultatelor programelor de monitoring efectuate conform acelor prevederi, pentru starea:a) apelor de suprafața (ecologica și chimica);b) apelor subterane (chimica și cantitativa);c) zonelor protejate;5. o lista a obiectivelor de protecție a apelor și mediului acvatic stabilite pentru apele de suprafața, subterane și zonele protejate, inclusiv identificarea în particular a situațiilor în care s-a facut uz de art. 2^3, 2^4, 2^5 și 2^7 și informațiile asociate necesare conform acestui articol;6. un rezumat al analizelor economice ale utilizarii apei;7. un rezumat al programului sau programelor de măsuri adoptate, inclusiv modurile în care obiectivele stabilite în conformitate cu prevederile art. 2^1 sunt atinse prin acestea.7.1. un rezumat al masurilor necesare pentru implementarea legislației în domeniul protectiei apelor;7.2. un raport al etapelor practice și al masurilor luate pentru aplicarea principiului recuperării costurilor de utilizare a apei, în conformitate cu prevederile art. 80 alin. (1^1) și (1^2);7.3. un rezumat al masurilor luate pentru indeplinirea cerințelor privind apa utilizata pentru prelevarea de apa potabila, în conformitate cu prevederile art. 2^6 alin. (1) și (2), art. 5 alin. (1), art. 17 lit. e) și art. 35 alin. (2^3) și (2^4);7.4. un rezumat al masurilor de control impuse asupra captarilor și alocarii apei, inclusiv referința înregistrării și identificarii cazurilor în care s-au facut excepții, în conformitate cu prevederile art. 2^5 lit. b) - e);7.5. un rezumat al masurilor de control adoptate pentru evacuarile din surse punctuale și din alte activități cu un impact asupra stării apelor; în conformitate cu prevederile art. 48 și 50;7.6. o identificare a cazurilor în care evacuarile directe în apele subterane au fost autorizate, în conformitate cu prevederile art. 20;7.7. un rezumat al masurilor luate asupra substanțelor prioritare;7.8. un rezumat al masurilor luate pentru prevenirea sau reducerea impactului producerii de poluari accidentale;7.9. un rezumat al masurilor luate, în conformitate cu prevederile art. 2^5 lit. b) și c), pentru corpurile de apa care nu au realizat obiectivele stabilite în conformitate cu prevederile art. 2^1;7.10. detalii asupra masurilor suplimentare identificate ca fiind necesare pentru realizarea obiectivelor stabilite în conformitate cu prevederile art. 2^1;7.11. detalii asupra masurilor luate pentru evitarea cresterii poluarii apelor marine;8. un registru al tuturor programelor detaliate și al schemelor directoare pentru districtul bazinului hidrografic, în particular pentru sub-bazine, sectoare, portiuni sau tipuri de ape, împreună cu un rezumat al continutului acestora;9. un rezumat al masurilor de informare și consultare a publicului luate, rezultatul acestora și schimbările facute schemelor directoare, ca urmare a acestor acțiuni;10. o lista a autorităților competente;11. punctele de contact și procedurile pentru obtinerea documentatiilor de baza și a informațiilor legate de informarea și consultarea publicului și, în particular, detalii referitoare la masurile de control adoptate, precum și detalii referitoare la datele existente de monitoring colectate.B. Prima actualizare a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic precum și toate celelalte trebuie să includa:1. un rezumat al tuturor schimbarilor sau actualizarilor de la publicarea versiunii anterioare a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic, inclusiv un rezumat al revizuirilor care trebuie efectuate, în conformitate cu prevederile art. 2^3, 2^4, 2^5 și 2^7;2. o evaluare a progresului facut pentru realizarea obiectivelor de calitate a apei și mediului acvatic, inclusiv prezentarea rezultatelor pentru perioada de aplicare a schemei directoare anterioare, sub forma de harta și o explicatie pentru orice obiective de calitate a apei și mediului acvatic care nu au fost indeplinite;3. un rezumat și o explicatie pentru orice măsură prevăzută în precedenta versiune a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic care nu a fost inca intreprinsa;4. un rezumat al tuturor masurilor intermediare suplimentare adoptate, în conformitate cu prevederile art. 2^5 lit. b) și c), de la publicarea versiunii anterioare a schemei directoare la nivel de bazin hidrografic.C. CONTINUTUL PROGRAMELOR DE MASURIPentru fiecare bazin hidrografic se stabileste un Program de măsuri care va ține seama de caracteristicile bazinului hidrografic, impactul activităților umane asupra mediului și analiza economica a folosintelor de apa, realizate în conformitate cu prevederile art. 43 alin. (1^4), și va urmări realizarea obiectivelor de protecție a calității apelor și mediului acvatic și a zonelor protejate asociate bazinului hidrografic.Fiecare program de măsuri va include măsuri de baza și, unde este cazul, măsuri specifice.Masurile de baza sunt cerințe minime de conformare și vor consta din:a) masurile de implementare a legislației privind protectia calității apei, inclusiv masurile privind apa de imbaiere, apa potabila, accidentele majore cu impact asupra mediului, epurarea apelor uzate urbane, reducerea poluarii cu nitrati proveniti din agricultura, descarcarea substanțelor periculoase în ape, evaluarea impactului asupra mediului, namolurile provenite din statiile de epurare, produse pentru protectia plantelor, controlul integrat al poluarii industriale, protectia pasarilor;b) măsuri privind recuperarea costurilor serviciilor specifice gospodăririi apelor în conformitate cu prevederile art. 80 alin. (1^1) și (1^2);c) măsuri de promovare a utilizarii eficiente și durabile a apei, în scopul realizării obiectivelor de protecție a calității apelor și mediului acvatic și a zonelor protejate asociate bazinului hidrografic;d) măsuri privind asigurarea calității apei potabile, inclusiv măsuri de protecție a calității apei, pentru a reduce nivelul de tratare necesar pentru producerea de apa potabila în conformitate cu prevederile art. 5 alin. (1);e) reglementarea prealabila și controlul prelevarilor de apa dulce de suprafața și subterana și ale acumularilor de apa de suprafața, inclusiv un registru al prelevarilor de apa. Controlul va fi reanalizat periodic și unde este necesar reactualizat. Se exceptează de la control acele prelevări sau acumulari care nu au un impact semnificativ asupra stării apei;f) autorizarea prealabila și controlul reincarcarilor și imbogatirilor artificiale ale corpurilor de apa subterana. Apa utilizata poate fi preluata din orice apa de suprafața și subterana, cu condiția ca utilizarea sursei sa nu compromita realizarea obiectivelor de mediu pentru sursa de apa sau pentru corpul de apa subterana reincarcat sau îmbogățit. Controlul va fi reanalizat periodic și unde este necesar reactualizat;g) reglementarea prealabila a surselor de evacuare punctuale, care pot cauza poluarea apelor, inclusiv introducerea de poluanti în apa sau autorizarea prealabila sau inregistrarea pe baza unor reguli generale obligatorii, stabilind controlul emisiilor pentru poluantii interesati inclusiv controlul acestora. Controlul va fi reanalizat periodic și unde este necesar reactualizat;h) măsuri de prevenire sau control al introducerii de poluanti din sursele difuze capabile de a cauza poluare. Controlul poate fi sub forma unei autorizari prealabile, inclusiv interzicerea intrarii de poluanti în apa, sau inregistrarea pe baza unor reguli generale obligatorii. Controlul va fi reanalizat periodic și unde este necesar reactualizat;i) măsuri pentru orice alt impact advers semnificativ asupra apelor, identificate conform art. 43 alin. (1^4) și anexei nr. 1^3, în special măsuri pentru asigurarea conformarii condițiilor hidrologice ale corpurilor de apa cu realizarea stării ecologice sau potentialului ecologic solicitate pentru corpurile de apa desemnate ca artificiale sau puternic modificate. Controlul poate fi sub forma unei autorizari prealabile, inclusiv interzicerea intrarii de poluanti în apa, sau inregistrarea pe baza unor reguli generale obligatorii. Controlul va fi reanalizat periodic și unde este necesar reactualizat;j) interzicerea evacuarii directe de poluanti în apele subterane, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 20, cu condiția ca acele descarcari sa nu compromita realizarea obiectivelor de mediu pentru corpurile de apa subterana;k) măsuri pentru eliminarea poluarii apelor de suprafața cu substante prioritar periculoase și reducerea progresiva a poluarii cu alte substante care altfel ar putea conduce la nerealizarea obiectivelor stabilite pentru corpurile de apa;l) orice măsuri de prevenire a pierderilor semnificative de poluanti din instalatiile tehnologice și prevenirea sau reducerea impactului incidentelor de poluare accidentala, de exemplu ca urmare a inundațiilor, inclusiv sistemele de detectare și alarmare în cazul unor astfel de evenimente. În cazul accidentelor care nu pot fi prevăzute în mod rezonabil, acestea vor include toate masurile adecvate pentru reducerea riscului pentru ecosistemele acvatice.Masurile suplimentare sunt acele măsuri proiectate și implementate în plus față de masurile de baza, în scopul realizării obiectivelor de protecție a calității apelor și mediului acvatic și a zonelor protejate asociate bazinului hidrografic.Acestea includ:a) măsuri legislativeb) instrumente administrativec) instrumente fiscale și economiced) acorduri de protectia mediului negociatee) controlul emisiilorf) coduri de buna practicag) zone de agrement și de restaurare a zonelor umedeh) controlul prelevarilori) măsuri de management al cerințelor de apa, printre altele, promovarea unei productii agricole adaptate, cum ar fi culturile cu cerințe reduse de apa în zonele afectate de secetaj) măsuri de eficientizare și reutilizare, printre altele, promovarea unor tehnologii eficiente din punct de vedere al consumului de apa în industrie și a tehnicilor de irigatii, care necesita un consum redus de apak) proiecte de constructiil) uzine de desalinizarem) proiecte de reabilitaren) reincarcarea artificiala a acvifereloro) proiecte educationalep) proiecte de cercetare, dezvoltare și demonstrativeq) alte măsuri relevante------------Anexa 3 a fost introdusă conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. Anexa nr. 4ANALIZA ECONOMICAAnaliza economica va contine informații suficiente și detaliate (ținând seama de cheltuielile asociate cu colectarea datelor relevante) pentru:1. a face calculele relevante necesare pentru a lua în considerare principiul recuperării cheltuielilor serviciilor de apa, ținând seama de prognoza pe termen lung privind alimentarea și necesarul de apa din cadrul districtului de bazin hidrografic și dacă este necesar:a) estimarile volumului, preturilor și cheltuielilor asociate cu serviciile de apa;b) estimarile investitiilor importante inclusiv prognozele referitoare la realizarea unor asemenea investitii;2. a decide asupra celei mai bune combinatii de măsuri din punct de vedere al eficientei costurilor în domeniul folosintelor de apa care trebuie incluse în programele de măsuri, prevăzute la art. 43 alin. (1^8), pe baza estimarilor costurilor potentiale de realizare a acestor măsuri.------------Anexa 4 a fost introdusă conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004. Anexa nr. 5LISTA SUBSTANTELOR PRIORITARE/PRIORITARE PERICULOASE
    Nr. crt.  Substanța prioritara/prioritara periculoasa   Numar
    CAS* UE**
    1. Alaclor 15972-60-8 240-110-8
    2. Antracen 120-12-7 204-371-1
    3. Atrazin 1912-24-9 217-617-8
    4. Benzen 71-43-2 200-753-7
    5. Difenileteri bromurați n.d. n.d.
    6. Cadmiu și compusi 7440-43-9 231-152-8
    7. Cloralcani C10-C13 85535-84-8 287-476-5
    8. Clorfenvinfos 470-90-6 207-432-0
    9. Clorpirifos 2921-88-2 220-864-4
    10. 1,2-dicloretan 107-06-2 203-458-1
    11. Diclormetan 75-09-2 200-838-9
    12. 2-etilhexil-diftalat 117-81-7 204-211-0
    13. Diuron 330-54-1 206-354-4
    14. Endosulfan (alfa) 959-98-8 n.d.
    15. Fluorantren 206-44-0 205-912-4
    16. Hexaclorbenzen 118-74-1 204-273-9
    17. Hexaclorbutadiena 87-68-3 201-765-5
    18. Hexaclorciclohexan (gama) 58-89-9 200-401-2
    19. Isoproturon 34123-59-6 251-835-4
    20. Plumb și compusi 7439-92-1 231-100-4
    21. Mercur și compusi 7439-97-6 231-106-7
    22. Naftalina 91-20-3 202-049-5
    23. Nichel și compusi 7440-02-0 231-111-4
    24.  Nonil-fenoli (4-para-nonil-fenol) 25154-52-3 104-40-5 246-672-0 203-199-4
    25.  Octil-fenoli (para-tert-octilfenol) 1806-26-4 140-66-9 217-302-5 n.d.
    26. Pentaclorbenzen 608-93-5 210-172-5
    27. Pentaclorfenol 87-86-5 201-778-6
    28.      Hidrocarburi poliaromatice benz-a-piren benz-b-fluorantren benz-g,h,i-perilen benz-k-fluorantren indeno-1,2,3-cd-piren n.d. 50-32-8 205-99-2 191-24-2 207-08-9 193-39-5 n.d. 200-028-5 205-911-9 205-883-8 205-916-6 205-893-2
    29. Simazin 122-34-9 204-535-2
    30.  Compusi tributilstanici cation tributilstaniu 688-73-3 36643-28-4 211-704-4 n.d.
    31.  Triclorbenzeni 1,2,4-triclorbenzen 12002-48-1 120-82-1 234-413-4 204-428-0
    32. Triclormetan (cloroform) 67-66-3 200-663-8
    33. Trifluralin 1582-09-8 216-428-8
    *) CAS - Chemical Abstract Service - Serviciul de catalogare a substanțelor chimice**) UE - Inventarul European al substanțelor chimice comerciale existente (EINECS) sau Lista Europeana de substante chimice notificate (ELINCS)n.d. - nedisponibil------------Anexa 5 a fost introdusă conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.
    Anexa nr. 6LISTA PRINCIPALILOR POLUANTI1. Compusi organohalogenati și substante care pot forma astfel de compusi în mediu acvatic2. Compusi organofosforici3. Compusi organostanici4. Substante și preparate, sau produsi de degradare ai acestora, care s-a dovedit ca au proprietăți cancerigene sau mutagene sau proprietăți care pot afecta steroidogenic tiroida, reproductia sau alte functii endocrine în sau prin mediu acvatic5. Hidrocarburi persistente și substante toxice organice persistente sau care se pot bioacumula6. Cianuri7. Metale și compusii lor8. Arsenic și compusii lor9. Biocide și produse de protectia plantelor10. Materii în suspensie11. Substante care contribuie la eutroficare (în particular nitrati și fosfati)12. Substante care au o influența nefavorabila asupra bilantului de oxigen (și care poate fi masurat folosind parametri ca CBO(5), CCO, etc.)------------Anexa 6 a fost introdusă conform LEGII nr. 310 din 28 iunie 2004, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 584 din 30 iunie 2004.--------------

    Noutăți

  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 25 din 18 aprilie 2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului
  • LEGE nr. 39 din 17 martie 2005 privind ratificarea Protocolului nr. 14 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, adoptată la Roma la 4 noiembrie 1950, cu privire la modificarea sistemului de control al Convenţiei, adoptat la Strasbourg la 13 mai 2004
  • LEGE nr. 263 din 16 decembrie 2010 privind sistemul unitar de pensii publice
  • LEGE nr. 341 din 29 noiembrie 2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2005 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2004 privind finalizarea investiţiei "Turnătoria de tuburi de presiune din fontă ductilă" pe platforma Sidermet Călan şi stabilirea unor măsuri pentru finalizarea proiectului Donasid Călăraşi
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 19 din 23 aprilie 2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 118 din 24 octombrie 2003 privind măsuri pentru reglementarea unor obligaţii bugetare ale Societăţii Comerciale "Rompetrol Rafinare" - S.A. Constanţa
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 19 din 21 martie 2018 pentru încredinţarea către Compania Naţională "Unifarm" - S.A. a serviciului de interes economic general în vederea realizării activităţii de aprovizionare cu medicamente necesare asigurării activităţii de prevenire a deceselor şi agravării bolilor generate de lipsa imunoglobulinei umane şi suplimentarea bugetului Ministerului Sănătăţii din Fondul de rezervă bugetară la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2018
  • LEGE nr. 228 din 1 iunie 2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 99 din 22 septembrie 2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, convenit prin Scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române, semnată la Bucureşti la 24 aprilie 2009, şi prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 4 mai 2009, precum şi a Scrisorii suplimentare de intenţie, semnată de autorităţile române la data de 8 septembrie 2009 şi aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 21 septembrie 2009
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 229 din 24 noiembrie 2000 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 52/1994 privind valorile mobiliare şi bursele de valori
  • LEGE nr. 86 din 5 aprilie 2013 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2012 privind prorogarea termenului prevăzut la art. II alin. (1) din Legea nr. 122/2012 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, silvicultură şi dezvoltare rurală
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 3 din 11 februarie 2009 pentru modificarea şi completarea unor acte normative referitoare la organizarea şi funcţionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului
  • LEGE nr. 531 din 11 decembrie 2003 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2003 pentru instituirea unor măsuri speciale privind producţia, importul şi comercializarea uleiurilor minerale
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 16 din 27 martie 2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 182/2000 privind protejarea patrimoniului cultural naţional mobil
  • LEGE nr. 64 din 21 aprilie 1997 privind dreptul absolvenţilor învăţământului particular liceal, postliceal şi superior de a susţine examenul de finalizare a studiilor la unităţile şi instituţiile din învăţământul de stat
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 134 din 18 octombrie 2001 privind înfiinţarea Universităţii Creştine "Dimitrie Cantemir" din Bucureşti
  • LEGE nr. 45 din 20 martie 2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare
  • LEGE nr. 221 din 2 iunie 2009 privind condamnările cu caracter politic şi măsurile administrative asimilate acestora, pronunţate în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 211 din 4 decembrie 2008 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 106/2008 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Comunicaţii
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 70 din 4 noiembrie 2014 privind salarizarea personalului din cadrul sistemului public sanitar şi sistemului public de asistenţă socială în anul 2015
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 2 din 6 ianuarie 2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative
  • LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*republicată*) privind reforma în domeniul sănătăţii
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 135 din 22 decembrie 2006 privind majorarea capitalului social al Casei de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C. - S.A.
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 151 din 15 noiembrie 2001 privind unele măsuri de reorganizare a pieţei RASDAQ şi acordarea unei finanţări rambursabile de către Ministerul Finanţelor Publice
  • LEGE nr. 8 din 22 noiembrie 1972 privind dezvoltarea economico-socială planificată a României
  • LEGE nr. 251 din 23 iunie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici
  • CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 9 septembrie 1865
  • LEGE nr. 534 din 11 decembrie 2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 75/2003 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor publice de editare a monitoarelor oficiale ale unităţilor administrativ-teritoriale
  • LEGE nr. 597 din 15 decembrie 2004 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 59/2004 privind măsuri de întărire a disciplinei financiar-economice în sistemul sanitar
  • LEGE nr. 49 din 14 martie 2019 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/2008 privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil şi pentru modificarea altor acte normative
  • LEGE nr. 99 din 12 aprilie 2013 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 24/2011 privind unele măsuri în domeniul evaluării bunurilor
  • LEGE nr. 15 din 24 februarie 1995 privind aprobarea volumului maxim de masa lemnoasă ce se va recolta în anul 1995
  • LEGE nr. 300 din 10 decembrie 2018 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 68/2018 privind achiziţia centralizată de elicoptere şi simulatoare de zbor aparţinând Ministerului Afacerilor Interne, pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă
  • LEGE nr. 31 din 16 noiembrie 1990 (*republicată*) privind societăţile comerciale
  • LEGE nr. 279 din 10 iulie 2009 pentru ratificarea Acordului de securitate dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Norvegiei privind protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Bucureşti la 29 mai 2008
  • LEGE nr. 344 din 18 decembrie 2013 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 94/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii
  • LEGE nr. 264 din 10 octombrie 2013 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 32/2013 pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale
  • LEGE nr. 197 din 1 noiembrie 2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale
  • LEGE nr. 117 din 30 iunie 1999 privind taxele extrajudiciare de timbru
  • CODUL DE PROCEDURĂ FISCALĂ din 24 decembrie 2003 (Ordonanţa nr. 92/2003)
  • LEGE nr. 199 din 15 mai 2003 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 16/2003 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 121/2001 pentru suspendarea temporară a tuturor procedurilor referitoare la adopţiile internaţionale
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 69 din 4 iunie 2008 privind actualizarea participaţiei la capitalul social deţinute de Societatea Comercială "Fondul Proprietatea" - S.A. la Societatea Naţională "Nuclearelectrica" - S.A.
  • LEGE nr. 579 din 22 decembrie 2003 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2003 privind aprobarea scoaterii din rezerva de stat, sub formă de împrumut, a unor cantităţi de combustibil pentru Societatea Comercială de Producere a Energiei Electrice şi Termice "Termoelectrica" - S.A., filialele sale, Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare - Sucursala "Romag-Termo" şi centralele termice şi electrice de termoficare aflate în administrarea consiliilor judeţene şi locale
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 126 din 8 septembrie 2005 privind mandatarea Ministerului Finanţelor Publice pentru reprezentarea României sau a altor instituţii publice în faţa Curţii de Arbitraj Internaţionale a Centrului Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 95 din 10 noiembrie 2004 pentru reglementarea unor probleme financiare
  • LEGE nr. 209 din 25 iulie 2018 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 110/2017 privind Programul de susţinere a întreprinderilor mici şi mijlocii - IMM INVEST ROMÂNIA
  • LEGE nr. 148 din 27 iulie 1999 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 50/1998 pentru modificarea şi completarea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 82/1997 privind regimul accizelor şi al altor impozite indirecte
  • LEGE nr. 58 din 28 februarie 2003 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 109/1997 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Economic şi Social
  • LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*republicată*) privind reforma în domeniul sănătăţii
  • LEGE nr. 288 din 19 noiembrie 2015 privind votul prin corespondenţă, precum şi modificarea şi completarea Legii nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 208 din 15 noiembrie 2000 privind scutirea de taxa pe valoarea adăugată pentru livrările de bunuri şi/sau prestările de servicii prevăzute în anexa la Hotărârea Guvernului nr. 211/2000 privind garantarea de către Ministerul Finanţelor a unor împrumuturi externe pentru Ministerul Apărării Naţionale
  • LEGE nr. 147 din 12 iulie 2010 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 22/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal
  • LEGE nr. 226 din 11 iulie 2005 pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2005 privind modificarea alin. (2) şi (3) ale art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 24/2005 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal
  • LEGE nr. 237 din 2 iunie 2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 34/2003 privind măsuri în domeniul disciplinei financiar-valutare a agenţilor economici
  • LEGE nr. 615 din 7 noiembrie 2001 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 44/2001 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare PHARE dintre Guvernul României şi Comisia Europeană privind participarea României la programele comunitare "Leonardo da Vinci II", "Socrates II", "Youth for Europe" şi la Al cincilea program-cadru în domeniul cercetării şi dezvoltării tehnologice - RO 0001, semnat la Bucureşti la 27 iulie 2000
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 60 din 3 iunie 2009 privind unele măsuri în vederea implementării programului "Prima casă"
  • LEGE nr. 98 din 7 mai 2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2014 pentru prorogarea unor termene privind stabilirea unor măsuri pentru asigurarea facilităţilor la transport pentru anumite categorii de persoane
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 51 din 21 aprilie 2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă
  • LEGE nr. 189 din 9 decembrie 1999 (*republicată*) privind exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni
  • LEGE nr. 127 din 30 mai 2017 pentru instituirea Zilei naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste
  • Contacte

    Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

    0743.087.930

    office@avocatura.com

    Urmărește-ne în social media

    Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC ADVO VALUE SRL.
    Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

    Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2020