Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică
LEGE nr. 27 din 26 aprilie 1996 a partidelor politice
- Act publicat în MONITORUL OFICIAL NR. 87 din 29 aprilie 1996 -
LEGE Nr. 27 din 26 aprilie 1996a partidelor politice Publicat în  MONITORUL OFICIAL NR. 87 din 29 aprilie 1996

Parlamentul României adopta prezenta lege. Capitolul 1 Dispoziţii generale Articolul 1Partidele politice sunt asociaţii ale cetăţenilor români cu drept de vot, care participa în mod liber la formarea şi exercitarea voinţei lor politice, indeplinind o misiune publică garantată de Constituţie. Ele sunt persoane juridice de drept public. Articolul 2În activitatea lor, partidele politice promovează valorile şi interesele naţionale, precum şi pluralismul politic, contribuie la educarea politica a cetăţenilor şi încurajează participarea acestora la viaţa publică, influenţează formarea opiniei publice, formează cetăţenii capabili de a-şi asuma responsabilităţi politice, participa cu candidaţi în alegeri şi, unde este cazul, potrivit legii, la constituirea autorităţilor publice, stimuleaza participarea cetăţenilor la scrutinuri şi organizează iniţiativa legislativă a cetăţenilor. Articolul 3 (1) Pot funcţiona ca partide politice numai asociaţiile constituite potrivit prevederilor prezentei legi şi care acţionează pentru respectarea suveranităţii naţionale, a independentei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale, a ordinii de drept şi a principiilor democraţiei constituţionale. (2) Sunt interzise partidele politice care, prin statutul, programele, propaganda de idei ori prin alte activităţi pe care le organizează, încalcă prevederile art. 30 alin. (7), art. 37 alin. (2) sau alin. (4) din Constituţie. (3) Sunt interzise partidele politice asociate la organizaţii din străinătate ale căror dispoziţii sunt imperative. (4) Partidelor politice le este interzisă organizarea de activităţi militare sau paramilitare. Articolul 4 (1) Din partidele politice nu pot face parte judecătorii Curţii Constituţionale, avocaţii poporului, magistraţii şi asimilaţii acestora, membrii Curţii de Conturi, personalul militar şi civil care îşi desfăşoară activitatea în structurile forţelor armate, ale celor de apărare a ordinii publice şi siguranţei naţionale, membrii Consiliului Legislativ, membrii consiliilor de administraţie şi personalul de specialitate de la Societatea Naţionala de Radiodifuziune, Societatea Naţionala de Televiziune şi Agenţia Naţionala de Presa "ROMPRES", precum şi alte categorii de persoane cărora, în mod expres, prin lege, le este interzisă asocierea politica. (2) Se exceptează de la prevederile alin. (1) persoanele care ocupa funcţii de subsecretari de stat sau superioare acestora, precum şi consilierii sau personalul de la cabinetele celor care îndeplinesc funcţiile respective, dacă sunt civili. Articolul 5 (1) Un cetăţean român nu poate face parte în acelaşi timp din două sau mai multe partide politice. (2) Înscrierea unei persoane într-un alt partid politic constituie de drept demisie din partidul al cărui membru a fost. (3) Membrii organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care înscriu candidaţi în alegeri pot face parte şi dintr-un partid politic. (4) Nici o persoană nu poate fi constrinsa să facă parte sau sa nu facă parte dintr-un partid politic. (5) Dobindirea sau pierderea calităţii de membru al unui partid politic nu creează prioritati sau îngrădiri în legătură cu drepturile cetăţeneşti. Articolul 6 (1) Partidele politice se organizează şi funcţionează pe criteriul administrativ-teritorial. (2) Este interzisă constituirea de structuri ale partidelor politice după criteriul locului de muncă, precum şi desfăşurarea de activităţi politice în cadrul agenţilor economici sau al instituţiilor publice. (3) În cadrul organizaţiilor teritoriale, partidele politice îşi pot organiza structuri care se vor ocupa de problemele specifice unei anumite categorii sociale sau profesionale. (4) În structurile proprii de tineret ale partidelor politice pot fi înscrişi şi ţinerii care au împlinit vârsta de 16 ani. Aceştia, până la împlinirea virstei de 18 ani, nu au drepturile şi obligaţiile membrilor de partid. Articolul 7 (1) Fiecare partid politic trebuie să aibă denumire şi însemn proprii. Denumirea integrală, denumirea prescurtata şi însemnul unui partid politic trebuie să se deosebeasca clar de cele ale partidelor anterior înregistrate. (2) Prevederile alin. (1) se aplică şi semnelor electorale ale partidelor politice şi ale aliantelor politice. (3) Denumirile şi însemnele partidelor politice, precum şi semnele electorale nu pot reproduce sau combina simbolurile naţionale ale statului român, ale altor state, ale organismelor internaţionale ori ale cultelor religioase. Fac excepţie partidele politice care sunt membre ale unor organizaţii politice internaţionale, acestea putind utiliza însemnul organizaţiei respective ca atare sau într-o combinaţie specifică. Capitolul 2 Organizarea partidelor politice Articolul 8Fiecare partid politic trebuie să aibă statut şi program politic proprii. Articolul 9Statutul partidului politic cuprinde în mod obligatoriu: a) denumirea integrală şi prescurtata, însemnul partidului şi semnul electoral; b) sediul central; c) menţiunea expresă ca urmăreşte numai obiective politice; d) drepturile şi îndatoririle membrilor; e) sancţiunile disciplinare şi procedurile prin care acestea pot fi aplicate membrilor; f) procedura de alegere a organelor executive şi competentele acestora; g) competenţa adunării generale a membrilor sau a delegaţilor acestora; h) organele împuternicite să prezinte candidaturi în alegerile locale, parlamentare şi prezidenţiale; i) organul competent sa decidă fuziunile cu alte partide politice, cu aliante politice sau alte forme de asociere; j) condiţiile în care îşi încetează activitatea; k) modul de administrare a patrimoniului şi sursele de finanţare stabilite în condiţiile prezentei legi; l) organul care prezidează partidul în relaţiile cu autorităţile publice şi terţii. Articolul 10Programul politic al partidului trebuie să fie prezentat în forma scrisă şi să fie aprobat de adunarea generală a membrilor săi, de adunarea delegaţilor acestora sau de organele împuternicite prin statut. Articolul 11 (1) Partidele politice pot avea ca subdiviziuni organizaţii teritoriale, cu un număr minim de membri prevăzut de statut. (2) Organele locale pot reprezenta partidul politic faţă de terţi la nivelul local corespunzător, pot deschide conturi la banca şi răspund de gestionarea acestora. Articolul 12 (1) Adunarea generală a membrilor şi organul executiv sunt foruri obligatorii de conducere ale partidului politic şi ale organizaţiilor sale teritoriale. Conducerile organizaţiilor teritoriale se aleg pentru o perioadă determinata, prevăzută prin statut. (2) Statutele pot prevedea şi alte organe pentru a contribui la formarea voinţei politice. În acest caz, atribuţiile lor trebuie formulate explicit în statut. Articolul 13 (1) Adunarea generală a membrilor partidului politic sau a delegaţilor acestora este organul suprem de decizie, la nivel naţional, al partidului. Întrunirea acestuia are loc cel puţin o dată la 4 ani. Se pot convoca în acest interval şi adunări extraordinare. (2) Delegaţii la adunare sunt aleşi de organizaţiile teritoriale prin vot secret. Numărul acestora se stabileşte în funcţie de numărul de membri. Procedurile de desemnare şi de alegere a acestora trebuie prevăzute în statut. Articolul 14 (1) Pentru soluţionarea diferendelor dintre membrii unui partid politic sau dintre aceştia şi conducerile organizaţiilor partidului se constituie la nivelul partidului şi al organizaţiilor sale teritoriale organe de arbitraj. (2) Membrii organului de arbitraj se aleg pe o durată de cel mult 4 ani. (3) Organul de arbitraj lucrează conform unui regulament care trebuie să asigure părţilor dreptul de a fi ascultate şi proceduri echitabile de decizie. Articolul 15 (1) Organele împuternicite ale partidului politic hotărăsc primirea de membri, în condiţii stabilite de statut. (2) Membrii au dreptul de a demisiona din partid în orice moment, cu efect imediat. (3) Un membru nu poate fi exclus din partid decît dacă a încălcat statutul în mod deliberat sau a adus prejudicii partidului prin comportamentul sau. Articolul 16 (1) Hotărârile partidului politic şi ale organizaţiilor sale teritoriale se adoptă cu votul majorităţii prevăzute în statut. (2) Alegerea membrilor conducerii partidului politic şi ai conducerilor organizaţiilor sale teritoriale se face prin vot secret. (3) Statutul trebuie să prevadă dreptul fiecărui membru la iniţiativa politica şi posibilitatea examinării acesteia într-un cadru organizat. Capitolul 3 Înregistrarea partidelor politice Articolul 17 (1) Cererea de înregistrare a unui partid politic se depune la Tribunalul Municipiului Bucureşti, însoţită de: a) statutul şi programul partidului; b) actul de constituire împreună cu lista semnaturilor de sustinere a cel puţin 10.000 de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin 15 dintre judeţele tarii, dar nu mai puţin de 300 în fiecare judeţ, însoţit de o declaraţie autentificată a conducătorului organului executiv al partidului privind autenticitatea semnaturilor; c) listele membrilor partidului din organizaţiile judeţene sau a municipiului Bucureşti, necesare înregistrării partidelor, care vor cuprinde: numele, iniţială tatălui, prenumele, anul naşterii, domiciliul, actul de identitate, semnatura; d) o declaraţie privitoare la sediul şi la patrimoniul partidului; e) dovada deschiderii contului bancar. (2) Cererea de înregistrare se semnează de către conducătorul organului executiv al partidului politic şi de cel puţin trei membri fondatori, care vor fi citaţi în instanţa. (3) Cererea de înregistrare se afişează la sediul Tribunalului Municipiului Bucureşti, timp de 15 zile, şi se facă publică într-un ziar central de mare tiraj. Articolul 18 (1) Tribunalul Municipiului Bucureşti examinează cererea de înregistrare a partidului politic în şedinţa publică, cu participarea reprezentantului Ministerului Public. (2) Persoanele fizice sau juridice interesate pot interveni în proces, dacă depun o cerere de intervenţie în interes propriu potrivit Codului de procedura civilă. Cererea de intervenţie se comunică din oficiu persoanelor care au semnat cererea de înregistrare. Articolul 19 (1) Tribunalul Municipiului Bucureşti se pronunţa asupra cererii de înregistrare a partidului politic în cel mult 15 zile de la expirarea termenului prevăzut la art. 17 alin. (3). (2) Împotriva deciziei Tribunalului Municipiului Bucureşti se poate face contestaţie la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 5 zile de la comunicare. (3) Curtea de Apel Bucureşti va examina contestaţia în şedinţa publică, în termen de cel mult 15 zile de la înregistrarea acesteia. (4) Decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă. Articolul 20Partidul politic dobîndeşte personalitate juridică de la data pronunţării hotărârii definitive a instanţei privind admiterea cererii de înregistrare. Articolul 21 (1) Partidele politice ale căror cereri de înregistrare au fost admise se înscriu în Registrul partidelor politice la Tribunalul Municipiului Bucureşti. (2) Hotărârea de admitere a înregistrării partidului politic se publică în Monitorul Oficial al României. Articolul 22 (1) Modificarea statutului sau a programului partidului politic poate avea loc în condiţiile prevăzute de statut. (2) Modificările aprobate de organul competent al partidului politic se comunică Tribunalului Municipiului Bucureşti pentru înregistrare, care le examinează potrivit procedurii prevăzute la art. 17, 18 şi 19. Articolul 23 (1) În cazul în care instanţa a respins cererea de încuviinţare a modificării statutului, iar partidul politic în cauza acţionează în baza statutului modificat, Ministerul Public va solicita Tribunalului Municipiului Bucureşti începerea activităţii partidului şi radierea acestuia din Registrul partidelor politice. (2) Tribunalul Municipiului Bucureşti, în termen de 15 zile de la înregistrarea cererii Ministerului Public, se va pronunţa asupra acesteia. (3) Împotriva hotărârii Tribunalului Municipiului Bucureşti partea interesată poate face contestaţie la Curtea de Apel Bucureşti, în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii. (4) Curtea de Apel Bucureşti se pronunţa în termen de 15 zile de la înregistrarea contestaţiei, iar hotărârea sa este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României. Capitolul 4 Asocierea partidelor politice Articolul 24 (1) Partidele politice se pot asocia între ele, pe baza unui proces de asociere, constituind o alianta politica. (2) Alianţele politice depun protocolul de asociere la Tribunalul Municipiului Bucureşti şi solicita înscrierea în Registrul de evidenta a aliantelor politice. Articolul 25Protocolul de constituire a aliantei politice trebuie să menţioneze denumirea, însemnul şi semnul electoral, dacă este cazul, partidele politice aliate, obiectivele aliantei, modul de organizare şi factorii de decizie. Articolul 26 (1) Partidele politice şi alianţele politice pot constitui şi alte forme de asociere, împreună cu formaţiuni nepartidice, legal constituie, cu scopul promovării unor obiective comune. (2) Protocolul de constituire a formelor de asociere prevăzute la alin. (1) va menţiona denumirea, însemnul, dacă este cazul, organizaţiile aliate, obiectivele asocierii, modul de organizare şi factorii de decizie şi va fi depus la Tribunalul Municipiului Bucureşti, pentru a fi înscris în registrul altor forme de asociere a partidelor. (3) Aportul financiar al fiecărei formaţiuni nepartidice, membra a unei forme de asociere prevăzute la alin. (1), nu poate depăşi, într-un an, suma de 500 de salarii minime pe economie. Articolul 27În cazul în care alianta politica se va prezenta în alegeri cu liste comune, candidaţii trebuie să facă parte dintr-un partid politic legal constituit, membru al aliantei politice. Articolul 28Obiectivele aliantelor politice şi ale altor forme de asociere a partidelor, precum şi modul de organizare a lor trebuie să se conformeze prevederilor art. 3 din prezenta lege. Capitolul 5 Încetarea activităţii partidelor politice Articolul 29Un partid politic îşi încetează activitatea ca urmare a autodizolvarii, a dizolvării pronunţate pe cale judecătorească ori prin hotărâre a Curţii Constituţionale sau ca urmare a inactivităţii constatate de Tribunalul Municipiului Bucureşti, conform art. 31. Articolul 30Actele privitoare la autodizolvarea partidului politic se depun în termen de cel mult 10 zile la Tribunalul Municipiului Bucureşti, în vederea radierii din Registrul partidelor politice. Articolul 31În cazul în care un partid politic nu desemnează candidaţi, singur sau în alianta, în doua campanii electorale legislative, în cel puţin 10 circumscripţii, sau nu a ţinut nici o adunare generală timp de 5 ani, Tribunalul Municipiului Bucureşti, la cererea Ministerului Public, va constata încetarea existenţei sale, cu respectarea normelor de procedura prevăzute la art. 23. Capitolul 6 Finanţele partidelor politice Articolul 32Partidele politice pot deţine bunuri mobile şi imobile care sunt necesare realizării activităţilor specifice. Articolul 33 (1) Sursele de finanţare a unui partid politic pot fi: a) cotizatii ale membrilor de partid; b) donaţii şi legate; c) venituri provenite din activităţi proprii; d) subvenţii de la bugetul de stat, potrivit legii bugetare anuale. (2) Operaţiunile de încasări şi plati ale partidelor se efectuează prin conturi în lei şi în valută, deschise la bănci cu sediul în România, potrivit legii. Articolul 34 (1) Cuantumul cotizaţiilor, repartizarea şi utilizarea acestora se stabilesc prin hotărâri ale partidului politic, potrivit statutului. (2) Veniturile totale provenite din cotizatii sunt neplafonate. (3) Suma cotizaţiilor plătite într-un an de o persoană nu poate depăşi 50 de salarii de baza minime pe ţara. Salariul de baza minim pe ţara luat ca referinţa este cel existent la data de 1 ianuarie a anului respectiv. Articolul 35 (1) Donaţiile primite de un partid politic într-un an nu pot depăşi 0,005% din veniturile bugetului de stat pe anul respectiv. (2) În anul financiar în care au loc alegeri parlamentare, prezidenţiale sau locale, plafonul de la alineatul precedent este dublu. (3) Donatia primită de la o persoană fizica într-un an nu poate depăşi 100 de salarii de baza minime pe ţara în anul respectiv. (4) Donatia primită de la o persoană juridică într-un an nu poate fi mai mare de 500 de salarii de baza minime pe ţara. (5) La primirea donatiei sunt obligatorii verificarea şi înregistrarea identităţii donatorului. La solicitarea donatorului, identitatea sa poate rămâne confidenţială, dar nu şi pentru o donaţie anuală mai mare de 10 salarii de baza minime pe ţara. Suma totală primită de un partid politic ca donaţii confidenţiale nu poate depăşi 20% din subvenţia maxima acordată de la bugetul de stat unui partid politic în anul respectiv. (6) Lista donatorilor cu sume mai mari de 10 salarii de baza minime pe ţara se publică în Monitorul Oficial al României până la data de 31 martie a anului următor. (7) Sunt interzise donaţiile de bunuri materiale sau sume de bani, făcute cu scopul evident de a obţine un avantaj economic sau politic. Articolul 36 (1) Partidele politice nu pot primi donaţii de la instituţiile publice, de la regiile autonome, de la societăţile comerciale şi de la societăţile bancare cu capital majoritar de stat. (2) Donaţiile din partea altor state ori a organizaţiilor din străinătate sunt interzise. Fac excepţie de la prevederile acestui alineat donaţiile constind în bunuri materiale necesare activităţii politice, primite de la organizaţii politice internaţionale la care partidul politic respectiv este afiliat sau de la partide aflate în relaţii de colaborare politica. Aceste donaţii se publică în Monitorul Oficial al României. Articolul 37Partidele politice nu pot desfăşura activităţi specifice societăţilor comerciale. Fac excepţie: a) editarea, realizarea şi difuzarea publicaţiilor ori a altor materiale de propaganda şi cultura politica proprii; b) acţiunile culturale, sportive şi distractive; c) serviciile interne; d) închirierea spaţiilor proprii pentru conferinţe şi acţiuni social-culturale; e) dobinzile bancare; f) vânzarea bunurilor din patrimoniu, cu excepţia celor primite drept donaţii din străinătate. Articolul 38Publicaţiile şi materialele de propaganda vor conţine obligatoriu numele partidului politic ori al aliantei politice sau al altor forme de asociere a partidelor politice care le-a editat, după caz. Articolul 39 (1) Partidele politice primesc anual subvenţii de la bugetul de stat, în condiţiile legii. Subvenţia se vărsa lunar, în contul fiecărui partid politic, prin bugetul Secretariatului General al Guvernului. (2) Suma alocata anual partidelor politice nu poate fi mai mare de 0,04% din veniturile bugetului de stat. (3) Partidele politice care la începutul legislaturii sunt reprezentate prin grup parlamentar, cel puţin într-o Camera, primesc o subvenţie de baza. Totalul subvenţiilor de baza reprezintă o treime din subvenţiile bugetare alocate partidelor politice. (4) Partidele politice reprezentate în Parlament primesc şi o subvenţie proporţională cu numărul de mandate obţinute. Suma cuvenită pentru un mandat se stabileşte prin împărţirea restului de două treimi din subvenţiile de la bugetul de stat pentru partide politice la numărul total al parlamentarilor. (5) Subvenţia totală acordată de la bugetul de stat unui partid politic, după aceste operaţiuni, nu poate depăşi de 5 ori subvenţia de baza. (6) Partidele politice care nu au mandate parlamentare, dar au obţinut cel puţin 2% din voturile exprimate, primesc subvenţii egale, care se stabilesc prin împărţirea sumei neconsumate, potrivit dispoziţiilor alin. (5), la numărul partidelor politice respective. Suma totală acordată partidelor politice neparlamentare nu poate fi mai mare decît o subvenţie de baza. (7) Sumele neconsumate prin redistribuire, potrivit prevederilor alin. (6), se împart partidelor politice parlamentare proporţional cu numărul mandatelor. (8) Sumele neconsumate la sfârşitul anului financiar se reportează în anul următor. Articolul 40 (1) Veniturile provenite de la subvenţiile bugetare pot avea următoarele destinaţii: a) cheltuieli materiale pentru întreţinerea şi funcţionarea sediilor; b) cheltuieli de personal; c) cheltuieli pentru presa şi propaganda; d) cheltuieli privind organizarea de activităţi cu caracter politic; e) cheltuieli de deplasare; f) cheltuieli pentru telecomunicaţii; g) cheltuieli cu delegatiile din străinătate; h) investiţii în bunuri mobile şi imobile necesare activităţii partidelor. (2) Eficienta şi oportunitatea acestor cheltuieli urmează să fie decise de organele alese ale partidelor politice. Articolul 41 (1) Autorităţile locale asigura cu prioritate spaţii pentru sediile partidelor politice, la cererea motivată a acestora. (2) Închirierea spaţiilor destinate sediilor partidelor politice urmează regimul juridic prevăzut pentru închirierea spaţiilor destinate pentru locuit. (3) Partidele politice sunt scutite de plată impozitelor pe clădiri pentru imobilele pe care le deţin în proprietate. (4) Partidele politice care îşi încetează activitatea ca urmare a autodizolvarii, a dizolvării pronunţate prin hotărâri definitive ale instanţelor judecătoreşti, ori a neinregistrarii lor potrivit prevederilor art. 46 alin. (2) sunt obligate sa predea autorităţilor publice locale, în termen de 60 de zile, spaţiile pe care le-au deţinut cu contract de închiriere încheiat şi cu acordul acestora. (5) Tribunalul Municipiului Bucureşti va comunică prefecţilor încetarea activităţii partidului politic în vederea preluării sediilor de către autorităţile publice locale, prin executorii judecătoreşti. Articolul 42 (1) Veniturile realizate din activităţile prevăzute la art. 33 sunt scutite de impozite şi taxe. (2) De asemenea, sunt scutite de taxe vamale donaţiile primite din străinătate, prevăzute la art. 36. Articolul 43Plata tuturor cheltuielilor legate de telecomunicaţii, energie electrica şi termica, gaze, apa, canal se face la tariful spaţiilor destinate pentru locuit. Articolul 44Curtea de Conturi este organul abilitat sa controleze respectarea prevederilor art. 33 alin. (2), art. 34 alin. (3), art. 35-37 şi art. 39-41 privind finanţarea partidelor politice. Articolul 45Donaţiile acceptate de către partidele politice cu încălcarea prevederilor art. 35 şi 36 ori de către cele aflate în una dintre situaţiile prevăzute la art. 23 şi 29 se fac venit la bugetul de stat, pe baza hotărârii Colegiului jurisdicţional al Curţii de Conturi. Capitolul 7 Dispoziţii finale şi tranzitorii Articolul 46 (1) Partidele politice existente la data intrării în vigoare a prezentei legi continua sa funcţioneze pe baza actelor legale de înregistrare valabile la data infiintarii. (2) În termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, partidele politice existente se vor conformă prevederilor ei, urmînd procedura judiciară stabilită la art. 17-19. (3) Termenul de 6 luni pentru înscriere este un termen de decădere. Articolul 47 (1) Denumirea unui partid politic, simbolul şi semnele electorale folosite de acesta începând cu anul 1990 îi aparţin de drept, dacă le-a folosit primul, şi nu pot fi însuşite de alte partide politice. (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică şi aliantelor politice, în condiţiile legii electorale. Articolul 48Organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, care participa la alegeri, sunt obligate să respecte, în mod corespunzător şi dacă este cazul, prevederile art. 2-4, 7, 16, 34-43 şi 47. Articolul 49Decretul-lege nr. 8/1989 privind înregistrarea şi funcţionarea partidelor politice şi a organizaţiilor obşteşti în România se abroga.Această lege a fost adoptată în şedinţa comuna a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 19 martie 1996, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, şi a fost reexaminata de Senat în şedinţa din 16 aprilie 1996 şi de Camera Deputaţilor în şedinţa din 22 aprilie 1996 potrivit art. 145 alin. (1) din Constituţie, în urma Deciziei Curţii Constituţionale nr. 35 din 2 aprilie 1996*).PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORADRIAN NASTASEp. PREŞEDINTELE SENATULUIRADU VASILE------------- Notă *) Decizia Curţii Constituţionale nr. 35 din 2 aprilie 1996 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 11 aprilie 1996.---------------------------

Noutăți

  • LEGE nr. 60 din 22 martie 2007 pentru modificarea şi completarea Legii pomiculturii nr. 348/2003
  • LEGE nr. 188 din 8 decembrie 1999 (*republicată*) privind Statutul funcţionarilor publici*)
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 4 din 3 februarie 2005 privind recalcularea pensiilor din sistemul public, provenite din fostul sistem al asigurărilor sociale de stat
  • LEGE nr. 95 din 11 mai 2016 privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice
  • LEGE nr. 109 din 9 mai 2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică
  • LEGE nr. 349 din 3 decembrie 2007 privind reorganizarea cadrului instituţional în domeniul managementului substanţelor chimice
  • LEGE nr. 33 din 15 noiembrie 1968 privind pregătirea tineretului pentru apărarea patriei
  • LEGEA nr. 8 din 14 martie 1996 (*republicată*) privind dreptul de autor şi drepturile conexe
  • LEGE nr. 234 din 24 noiembrie 2016 pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 309/2002 privind recunoaşterea şi acordarea unor drepturi persoanelor care au efectuat stagiul militar în cadrul Direcţiei Generale a Serviciului Muncii în perioada 1950-1961
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 130 din 16 septembrie 1999 pentru completarea Legii nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 126 din 18 decembrie 2003 privind operarea, funcţionarea şi finanţarea asistenţei de urgenţă acordate cu elicopterele achiziţionate de Ministerul Sănătăţii şi repartizate operatorilor medicali Institutul Clinic Fundeni şi Spitalul Clinic Judeţean de Urgenţă Târgu Mureş
  • LEGE nr. 286 din 29 octombrie 2007 privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2007 pentru modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995
  • LEGE nr. 84 din 21 iulie 1992 privind regimul zonelor libere
  • LEGE nr. 175 din 11 aprilie 2001 pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 197/1999 privind unele facilităţi care se acordă Companiei Naţionale "Poşta Română" - S.A. pentru plata la domiciliul beneficiarilor a drepturilor de pensii cuvenite pensionarilor militari aflaţi în evidenta Ministerului Apărării Naţionale, Ministerului de Interne şi Serviciului Român de Informaţii
  • LEGE nr. 240 din 12 iulie 2007 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 102/2006 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calităţii educaţiei
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 20 din 23 aprilie 2014 privind înfiinţarea Departamentului pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului, stabilirea unor măsuri de eficientizare a activităţii de privatizare pentru dezvoltarea în condiţii de profitabilitate a activităţii operatorilor economici cu capital de stat, pentru exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de acţionar a statului la anumiţi operatori economici, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
  • LEGE nr. 1 din 6 ianuarie 1998*) (*republicată*) privind organizarea şi funcţionarea Serviciului de Informaţii Externe
  • LEGE nr. 103 din 16 noiembrie 1995 pentru ratificarea Protocolului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Cuba privind rambursarea cotei de participare a României la realizarea complexului "Las Camariocas", semnat la Havana la 5 februarie 1995
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 14 din 2 aprilie 2014 pentru completarea art. 176 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal
  • LEGE nr. 15 din 19 decembrie 1980 pentru aprobarea Decretului Consiliului de Stat nr. 466/1979 privind regimul produselor şi substanţelor toxice
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 73 din 6 noiembrie 1997 privind asigurarea şi creditarea stocurilor de aprovizionare pentru perioada de toamna-iarna, destinate localităţilor izolate din Delta Dunării
  • LEGE nr. 40 din 17 iunie 1994 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Consiliul Federal Elveţian privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 25 octombrie 1993
  • LEGE nr. 50 din 17 decembrie 1971 pentru aprobarea Decretului nr. 99/1971 pentru modificarea Decretului nr. 657/1969 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Industriei Uşoare, aprobat prin Legea nr. 52/1969
  • LEGE nr. 292 din 20 decembrie 2011 asistenţei sociale
  • LEGE nr. 23 din 6 mai 1994 pentru ratificarea Tratatului privind CERUL DESCHIS, încheiat la Helsinki la 24 martie 1992
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 7 din 10 februarie 2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 189/2002 privind operaţiunile compensatorii referitoare la contractele de achiziţii pentru nevoi de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 106 din 14 iulie 2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/2001 privind înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii "C.N.I." - S.A.
  • LEGE nr. 398 din 11 octombrie 2004 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 52/2004 pentru modificarea alin. (1) al art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2003 pentru modificarea Legii nr. 141/1997 privind Codul vamal al României şi a art. 16 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 64/2003 pentru stabilirea unor măsuri privind înfiinţarea, organizarea, reorganizarea sau funcţionarea unor structuri din cadrul aparatului de lucru al Guvernului, a ministerelor, a altor organe de specialitate ale administraţiei publice centrale şi a unor instituţii publice
  • LEGE nr. 81 din 24 iunie 2014 privind declararea zilei de 23 aprilie Ziua Cărţii
  • LEGE nr. 1 din 6 ianuarie 2017 privind eliminarea unor taxe şi tarife, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
  • LEGE nr. 309 din 8 iulie 2003 privind respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 68/2001 pentru modificarea Legii nr. 146/1999 privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea spitalelor
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 70 din 24 mai 1999 privind achiziţionarea de la producătorii agricoli individuali de grâu de panificaţie pentru consumul intern
  • LEGE nr. 193 din 17 mai 2006 privind acordarea tichetelor cadou şi a tichetelor de creşă
  • LEGE nr. 23 din 10 ianuarie 2002 pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 269/2000 privind urmărirea şi controlul postprivatizare al societăţilor comerciale
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 48 din 20 mai 2009 privind modificarea şi completarea art. 5 din Legea nr. 82/1992 privind rezervele de stat
  • LEGE nr. 64 din 21 martie 2008 (*republicată*) privind funcţionarea în condiţii de siguranţă a instalaţiilor sub presiune, instalaţiilor de ridicat şi a aparatelor consumatoare de combustibil*)
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 123 din 30 iunie 2000 pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 116 din 21 decembrie 2006 privind protecţia socială acordată persoanelor disponibilizate prin concedieri colective efectuate ca urmare a restructurării şi reorganizării unor societăţi naţionale, regii autonome, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, precum şi a societăţilor comerciale şi regiilor autonome subordonate autorităţilor administraţiei publice locale
  • LEGE nr. 176 din 11 aprilie 2001 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 114/1999 pentru modificarea anexei nr. 11 la Legea nr. 40/1991 cu privire la salarizarea Preşedintelui şi Guvernului României, precum şi a personalului Preşedinţiei, Guvernului şi al celorlalte organe ale puterii executive, republicată
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 30 din 12 aprilie 2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică
  • LEGE nr. 69 din 28 aprilie 2000 educaţiei fizice şi sportului
  • LEGE nr. 134 din 1 iulie 2010 (*republicată*) privind Codul de procedură civilă*)
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 91 din 23 decembrie 2014 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/1999 privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale
  • LEGE nr. 440 din 27 iunie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 95/1999 privind calitatea lucrărilor de montaj pentru utilaje, echipamente şi instalaţii tehnologice industriale
  • LEGE nr. 3 din 1 iulie 1983 cu privire la contractul-angajament
  • LEGE nr. 449 din 12 noiembrie 2003 privind vânzarea produselor şi garanţiile asociate acestora
  • LEGE nr. 388 din 10 iulie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2001 privind acordarea în anul 2001 a unui sprijin direct de un milion lei producătorilor agricoli pentru fiecare hectar de teren cultivat, cu finanţare de la bugetul de stat
  • CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (Legea nr. 135)
  • LEGE nr. 348 din 10 iulie 2003 (*republicată*) privind legea pomiculturii
  • LEGE nr. 466 din 12 noiembrie 2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2002 privind stabilirea perioadelor de conducere şi a perioadelor de odihnă ale conducătorilor vehiculelor care efectuează transporturi rutiere naţionale
  • LEGE nr. 304 din 4 iulie 2003 (*republicată*) pentru serviciul universal şi drepturile utilizatorilor cu privire la reţelele şi serviciile de comunicaţii electronice*)
  • LEGE nr. 607 din 6 noiembrie 2002 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Albania privind readmisia persoanelor, semnat la Bucureşti la 7 iunie 2002
  • LEGE nr. 5 din 19 iunie 1952 (*republicată*) pentru organizarea judecătorească
  • LEGE nr. 3 din 9 ianuarie 2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 44/2007 privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 21 din 15 aprilie 2004 privind Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă
  • LEGE nr. 235 din 2 iunie 2003 privind aprobarea preluării de către Ministerul Dezvoltării şi Prognozei a drepturilor şi obligaţiilor, inclusiv a obligaţiilor de plată a cotizaţiei anuale, ce decurg din calitatea României de membru al Biroului Internaţional al Expoziţiilor (B.I.E.)
  • LEGE nr. 414 din 20 octombrie 2003 pentru ratificarea Amendamentului nr. 2 convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană prin schimb de scrisori, semnate la Bruxelles la 9 august 2002 şi la Bucureşti la 10 martie 2003, la Memorandumul de finanţare convenit între Guvernul României şi Comisia Europeană privind asistenţa financiară nerambursabilă acordată prin Instrumentul pentru Politici Structurale de Preaderare pentru măsura "Îmbunătăţirea sistemului de apa potabilă şi a celui al apelor uzate în scopul conformării cu standardele europene în domeniul calităţii apei şi protecţiei mediului în municipiul Iaşi, România", semnat la Bruxelles la 22 decembrie 2000 şi la Bucureşti la 13 mai 2001
  • LEGE nr. 146 din 24 iulie 1997 privind taxele judiciare de timbru
  • LEGE nr. 37 din 24 iunie 1993 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia privind cooperarea în domeniile instruirii, tehnicii şi ştiinţei militare
  • LEGE nr. 151 din 20 mai 2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 16/2005 pentru modificarea lit. h) a art. 17 din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor
  • Contacte

    Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

    0743.087.930

    office@avocatura.com

    Urmărește-ne în social media

    Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC ADVO VALUE SRL.
    Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

    Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2021