Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică
LEGE nr. 393 din 28 septembrie 2004 privind Statutul aleşilor locali
- Act publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 912 din 7 octombrie 2004 -
Selectați versiunea
LEGE nr. 393 din 28 septembrie 2004 (*actualizată*)privind Statutul aleşilor locali(actualizată până la data de 10 iulie 2005*)

----------------*) Textul iniţial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 912 din 7 octombrie 2004. Aceasta este forma actualizată de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. până la data de 10 iulie 2005, cu modificările şi completările aduse de LEGEA nr. 216 din 5 iulie 2005.Parlamentul României adopta prezenta lege. Capitolul I Dispoziţii generale Articolul 1Prezenta lege are ca obiect stabilirea condiţiilor de exercitare a mandatului de către alesii locali, a drepturilor şi obligaţiilor ce le revin în baza mandatului încredinţat. Articolul 2 (1) Prin aleşi locali, în sensul prezentei legi, se înţelege consilierii locali şi consilierii judeţeni, primării, primarul general al municipiului Bucureşti, viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene. Este asimilat aleşilor locali şi delegatul sătesc. (2) Consilierii locali şi consilierii judeţeni, precum şi primării se aleg prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat de către cetăţenii cu drept de vot din unitatea administrativ-teritorială în care urmează să-şi exercite mandatul, potrivit Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale. (3) Viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene sunt aleşi prin vot secret indirect, potrivit prevederilor Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare. (4) Delegatul sătesc se alege potrivit Legii nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare. Articolul 3 (1) Participarea aleşilor locali la activitatea autorităţilor administraţiei publice locale are caracter public şi legitim, fiind în acord cu interesele generale ale colectivităţii în care îşi exercită mandatul. (2) În exercitarea mandatului, alesii locali sunt în serviciul colectivităţii locale. Articolul 4În asigurarea liberului exerciţiu al mandatului lor, alesii locali îndeplinesc o funcţie de autoritate publică şi sunt ocrotiţi de lege. Capitolul II Exercitarea mandatului de către alesii locali Secţiunea 1 Exercitarea mandatului de către consilierii locali şi consilierii judeţeni Articolul 5Consilierii locali şi consilierii judeţeni îşi exercită drepturile şi îşi îndeplinesc îndatoririle pe întreaga durata a mandatului pentru care au fost aleşi. Articolul 6 (1) Consilierii validati intră în dreptul deplinei exercitari a mandatului de la data declarării ca legal constituit a consiliului din care fac parte, potrivit Legii nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Validarea mandatului de consilier se face prin votul deschis al majorităţii consilierilor prezenţi. Persoana al carei mandat este supus validării nu participa la vot. (3) Consilierii validati după şedinţa de constituire a consiliului intră în exerciţiul mandatului de consilier după depunerea jurământului. Articolul 7 (1) Consilierii locali şi consilierii judeţeni, ale căror mandate au fost validate, depun în faţa consiliului local, respectiv a consiliului judeţean, următorul jurământ în limba română: "Jur sa respect Constituţia şi legile tarii şi sa fac, cu buna-credinţa, tot ceea ce sta în puterile şi priceperea mea pentru binele locuitorilor comunei (oraşului, judeţului). Asa să-mi ajute Dumnezeu." Jurământul poate fi depus şi fără formula religioasă. (2) Consilierii locali şi consilierii judeţeni care refuza să depună jurământul sunt consideraţi demisionaţi de drept. Articolul 8 (1) După declararea ca legal constituit a consiliului, consilierilor în funcţie li se eliberează o legitimatie care atesta calitatea de membru al consiliului, semnată de primar, respectiv de preşedintele consiliului judeţean. (2) Consilierii locali şi consilierii judeţeni primesc un semn distinctiv al calităţii lor de reprezentanţi aleşi ai colectivităţii locale, pe care au dreptul sa îl poarte pe întreaga durata a mandatului. (3) Modelul legitimatiei de consilier şi cel al semnului distinctiv se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Cheltuielile pentru confecţionarea acestora se suporta din bugetul local. Legitimatia şi însemnul se pot păstra de către consilierii locali, după încetarea mandatului, cu titlu evocativ. Articolul 9 (1) Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează la data declarării ca legal constituit a noului consiliu ales. (2) Calitatea de consilier local sau de consilier judeţean încetează de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: a) demisie; b) incompatibilitate; c) schimbarea domiciliului într-o alta unitate administrativ-teritorială, inclusiv ca urmare a reorganizării acesteia; d) lipsa nemotivată de la mai mult de 3 şedinţe ordinare consecutive ale consiliului; e) imposibilitatea exercitării mandatului pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege; f) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate; g) punerea sub interdicţie judecătorească; h) pierderea drepturilor electorale; i) deces. (3) Încetarea de drept a mandatului de consilier se constata de către consiliul local, respectiv de consiliul judeţean, prin hotărâre, la propunerea primarului ori, după caz, a preşedintelui consiliului judeţean sau a oricărui consilier. (4) În cazurile prevăzute la alin. (2) lit. c)-e) hotărârea consiliului poate fi atacată de consilier, la instanţa de contencios administrativ, în termen de 10 zile de la comunicare. Instanţa se va pronunţa în termen de cel mult 30 de zile. În acest caz procedura prealabilă nu se mai efectuează, iar hotărârea primei instanţe este definitivă şi irevocabilă. Articolul 10Consilierii locali şi consilierii judeţeni pot demisiona, anuntand în scris preşedintele de şedinţa, respectiv preşedintele consiliului judeţean, care ia act de aceasta. Preşedintele propune consiliului adoptarea unei hotărâri prin care se ia act de demisie şi se declara locul vacant. Articolul 11 (1) Încetarea mandatului de consilier în cazul schimbării domiciliului în alta unitate administrativ-teritorială poate interveni numai după efectuarea în actul de identitate al celui în cauza a menţiunii corespunzătoare, de către organul abilitat potrivit legii. (2) Prevederile art. 9 alin. (2) lit. e) nu se aplică în cazul în care consilierul a fost însărcinat de către consiliul din care face parte, de către Guvern sau de către Parlament cu exercitarea unei misiuni în ţara sau în străinătate. Pe durata exercitării misiunii încredinţate exercitarea mandatului se suspenda. (3) Prevederile art. 9 alin. (2) lit. f)-h) devin aplicabile numai după rămânerea definitivă şi irevocabilă a hotărârii judecătoreşti. Articolul 12 (1) În toate situaţiile de încetare a mandatului înainte de expirarea duratei normale a acestuia consiliul local sau consiliul judeţean, după caz, adopta în prima şedinţa ordinară, la propunerea primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean, o hotărâre prin care se ia act de situaţia aparuta şi se declara vacant locul consilierului în cauza. (2) Hotărârea va avea la baza, în toate cazurile, un referat constatator semnat de primar şi de secretarul comunei sau oraşului, respectiv de preşedintele consiliului judeţean şi de secretarul general al judeţului. Referatul va fi însoţit de actele justificative. Secţiunea a 2-a Exercitarea mandatului de către primar Articolul 13Primarul îşi exercită drepturile şi îşi îndeplineşte îndatoririle ce îi revin pe întreaga durata a mandatului pentru care a fost ales. Articolul 14 (1) Primarul intră în dreptul deplinei exercitari a mandatului după depunerea jurământului, al cărui conţinut este prevăzut la art. 7 alin. (1). (2) După depunerea jurământului în cadrul unei ceremonii publice, primarului i se înmânează legitimatia, care va fi semnată de preşedintele de şedinţa, un semn distinctiv al calităţii de primar, pe care acesta are dreptul sa îl poarte, potrivit legii, pe întreaga durata a mandatului, precum şi eşarfa în culorile drapelului naţional al României. (3) Modelul legitimatiei de primar, al semnului distinctiv şi al eşarfei se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. (4) Eşarfa va fi purtata în mod obligatoriu la Ziua Naţionala a României, la solemnităţi, recepţii, ceremonii publice şi la celebrarea căsătoriilor, indiferent de locul de desfăşurare a acestora. (5) Legitimatia şi însemnul de primar se pot păstra după încetarea mandatului, cu titlu evocativ. Articolul 15 (1) Calitatea de primar încetează la data depunerii jurământului de către noul primar. (2) Calitatea de primar încetează, de drept, înainte de expirarea duratei normale a mandatului, în următoarele cazuri: a) demisie; b) incompatibilitate; c) schimbarea domiciliului într-o alta unitate administrativ-teritorială; d) imposibilitatea de a o fi exercitat pe o perioadă mai mare de 6 luni consecutive, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege; e) condamnarea, prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă, la o pedeapsă privativă de libertate; f) punerea sub interdicţie judecătorească; g) pierderea drepturilor electorale; h) deces. Articolul 16 (1) În toate cazurile de încetare înainte de termen a mandatului de primar, prefectul emite un ordin prin care constata încetarea mandatului primarului. (2) Ordinul va avea la baza un referat semnat de secretarul comunei sau al oraşului, precum şi actele din care rezultă motivul legal de încetare a mandatului. Articolul 17 (1) Primarul poate demisiona, anuntand în scris consiliul local şi prefectul. La prima şedinţa a consiliului, preşedintele de şedinţa ia act de aceasta situaţie, care se consemnează în procesul-verbal şi devin aplicabile dispoziţiile art. 16. (2) Prefectul ia act prin ordin de demisia primarului. Ordinul prefectului, împreună cu un extras din procesulverbal al şedinţei, se înaintează Ministerului Administraţiei şi Internelor, care va propune Guvernului stabilirea datei desfăşurării alegerilor pentru un nou primar. (3) Prevederile art. 11 alin. (1) se aplică şi în cazul primarului. (4) Primarul se afla în imposibilitatea exercitării mandatului în situaţiile în care nu se poate prezenta efectiv la primărie din motive de sănătate sau din alte cauze, chiar dacă acestea nu îi sunt imputabile. Prevederile art. 11 alin. (2) se aplică în mod corespunzător. (5) În cazurile prevăzute la art. 15 alin. (2) lit. e)-g), încetarea mandatului poate avea loc numai după rămânerea definitivă şi, după caz, irevocabilă a hotărârii judecătoreşti. Secţiunea a 3-a Exercitarea mandatului de către preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean, de către viceprimari şi de către delegatul sătesc Articolul 18 (1) Preşedintele şi vicepreşedinţii consiliului judeţean, precum şi viceprimarii intră în exercitarea mandatului după declararea lor ca legal aleşi, potrivit Legii nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare. (2) Exercitarea mandatului de către persoanele prevăzute la alin. (1) încetează odată cu expirarea mandatului consiliului din care fac parte. Viceprimarii nu pot fi în acelaşi timp şi consilieri.------------Alin. (2) al art. 18 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 216 din 5 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 590 din 7 iulie 2005. (3) Încetarea mandatului de consilier, în condiţiile art. 9 alin. (2), are ca efect încetarea de drept, pe aceeaşi dată, şi a mandatului de preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean. (4) Mandatul de preşedinte sau de vicepreşedinte al consiliului judeţean, respectiv de viceprimar, poate inceta înainte de termen în urma eliberării sau revocării acestuia din funcţie, în condiţiile Legii nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare. Articolul 19Delegatul sătesc îşi exercită mandatul de la data alegerii sale, în condiţiile Legii nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare. Expirarea mandatului delegatului sătesc are loc o dată cu alegerea unui alt delegat sătesc, precum şi în cazurile prevăzute la art. 9 alin. (2) lit. a), b) şi e)-i). Adunarea sătească poate hotărî oricând eliberarea din funcţie a delegatului sătesc şi alegerea unei alte persoane în aceasta funcţie. Capitolul III Protecţia legală a aleşilor locali Articolul 20 (1) În exercitarea mandatului, alesii locali sunt în serviciul colectivităţii, fiind ocrotiţi de lege. (2) Libertatea de opinie şi de acţiune în exercitarea mandatului alesului local este garantată. Articolul 21Alesii locali nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. Articolul 22Reţinerea, arestarea sau trimiterea în judecata penală ori contravenţională a aleşilor locali, precum şi faptele săvârşite care au determinat luarea măsurilor se aduc la cunoştinţa atât autorităţii administraţiei publice din care fac parte, cat şi prefectului, în termen de cel mult 24 de ore, de către organele care au dispus măsurile respective. Articolul 23 (1) Pe întreaga durata a mandatului, alesii locali se considera în exerciţiul autorităţii publice şi se bucura de protecţia prevăzută de legea penală. (2) De aceeaşi protecţie juridică beneficiază şi membrii familiei - soţ, sotie şi copii - în cazul în care agresiunea împotriva acestora urmăreşte nemijlocit exercitarea de presiuni asupra alesului local în legătură cu exercitarea mandatului sau. Capitolul IV Grupurile de consilieri Articolul 24 (1) Consilierii se pot constitui în grupuri, în funcţie de partidele sau alianţele politice pe ale căror liste au fost aleşi, dacă sunt în număr de cel puţin 3. (2) Consilierii care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) pot constitui un grup prin asociere. (3) Grupul de consilieri este condus de un lider, ales prin votul deschis al majorităţii membrilor grupului. Articolul 25Prevederile art. 24 alin. (1) se aplică şi consilierilor independenţi. Articolul 26Consilierii nu pot forma grupuri în numele unor partide care nu au participat la alegeri sau care nu au întrunit numărul de voturi necesar pentru a intră în consiliu cu cel puţin un consilier. Articolul 27În cazul fuzionării, doua sau mai multe partide, care sunt reprezentate în consiliu sau care au deja constituite grupuri, pot forma un grup distinct. Capitolul V Drepturile aleşilor locali Articolul 28 (1) Pe timpul exercitării mandatului de primar, viceprimar, preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean se suspenda contractul de muncă sau actul de numire a acestora în cadrul unei instituţii ori autorităţi publice, respectiv la regii autonome sau la societăţi comerciale cu capital integral ori majoritar de stat sau ale unităţilor administrativ-teritoriale. (2) Sunt exceptate de la suspendarea contractului de muncă sau a actului de numire cadrele didactice, mai puţin educatorii şi invatatorii, precum şi cercetatorii ştiinţifici, ziaristii cu atestat profesional, oamenii de cultura şi arta. Articolul 29 (1) În funcţiile deţinute de persoanele ale căror contracte de muncă sau acte de numire au fost suspendate potrivit art. 28 alin. (1) pot fi numite sau angajate alte persoane, numai pe durata determinata. (2) Funcţiile de conducere pot fi ocupate numai prin delegare, pe durata exercitării mandatului de către titular. (3) În cazul în care, pe durata exercitării mandatului de către persoanele care ocupa funcţiile de aleşi locali prevăzute la art. 28 alin. (1), au loc reorganizari ale persoanei juridice, acestea sunt obligate sa comunice persoanelor ale căror contracte de muncă sau acte de numire au fost suspendate noile locuri de muncă stabilite, corespunzător celor deţinute de acestea, cu respectarea legislaţiei în vigoare. Articolul 30 (1) La încetarea mandatului de primar, de viceprimar, de preşedinte sau vicepreşedinte al consiliului judeţean persoanele în cauza îşi reiau activitatea în executarea aceloraşi contracte de muncă sau acte de numire. La stabilirea clasei şi gradului de încadrare se vor lua în calcul şi perioadele lucrate în funcţiile de demnitate publică alese. (2) În cazul în care conducerea persoanei juridice refuza reluarea activităţii în funcţia deţinută anterior alegerii, persoana în cauza se va putea adresa instanţei de judecată competente, cererea fiind scutită de taxa de timbru judiciar. Articolul 31Timp de 2 ani de la data încetării mandatului, persoanelor prevăzute la art. 28 alin. (1) nu li se poate modifica sau desface contractul de muncă ori acestea nu pot fi eliberate din funcţie pe motive ce nu le sunt imputabile. Articolul 32La încetarea mandatului, primării şi viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene, care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru pensionare sau sunt pensionari, beneficiază, la cerere, de calcularea sau, după caz, de recalcularea pensiei, luându-se în calcul şi indemnizaţiile lunare primite, în condiţiile legii. Articolul 33Alesii locali au dreptul de iniţiativa în promovarea actelor administrative, individual sau în grup. Articolul 34 (1) Pentru participarea la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate, consilierii au dreptul la o indemnizaţie de şedinţa. Preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene nu li se acordă indemnizaţie de şedinţa. (2) Indemnizaţia de şedinţa pentru membrii consiliului care participa la şedinţele ordinare ale consiliului şi ale comisiilor de specialitate va fi în cuantum de până la 5% din indemnizaţia lunară a primarului, preşedintelui consiliului judeţean sau primarului general al municipiului Bucureşti, după caz. (3) Numărul maxim de şedinţe pentru care se poate acorda indemnizaţia, potrivit alin. (2), este de o şedinţa de consiliu şi 1-2 şedinţe de comisii de specialitate pe luna.------------Alin. (3) al art. 34 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 216 din 5 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 590 din 7 iulie 2005.-------------Alin. (4) al art. 34 a fost abrogat de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 216 din 5 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 590 din 7 iulie 2005. (5) Plata indemnizaţiilor stabilite potrivit prevederilor alin. (2) şi (3) se efectuează exclusiv din veniturile proprii ale bugetelor locale, respectiv judeţene.--------------Alin. (5) al art. 34 a fost modificat de pct. 4 al articolului unic din LEGEA nr. 216 din 5 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 590 din 7 iulie 2005. (6) Consilierii au dreptul la decontarea cheltuielilor pe care le-au făcut în exercitarea mandatului, în condiţiile legii. (7) Prevederile prezentului articol se aplică în mod corespunzător şi delegatului sătesc. Articolul 35Primării şi viceprimarii, precum şi preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene au dreptul la o indemnizaţie lunară, stabilită potrivit legii. De asemenea, ei au dreptul la decontarea, în condiţiile legii, a cheltuielilor legate de exercitarea mandatului. Articolul 36Drepturile băneşti cuvenite aleşilor locali, potrivit legii, pot fi cumulate cu pensia sau cu alte venituri, în condiţiile legii. Articolul 37Consilierii şi delegatul sătesc, care participa la şedinţele de consiliu organizate în mod excepţional în timpul programului de lucru, se considera invoiti de drept, fără a le fi afectat salariul şi celelalte drepturi ce le revin, potrivit legii, de la locul de muncă. Articolul 38 (1) Primării şi viceprimarii, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene beneficiază de concedii de odihnă, concedii medicale, concedii fără plata, precum şi de concedii plătite în cazul unor evenimente familiale deosebite, potrivit legii. (2) Pentru a beneficia de concediu fără plata sau de concedii plătite în cazul unor evenimente familiale deosebite, primării şi preşedinţii consiliilor judeţene au obligaţia de a informa, în prealabil, consiliul local sau judeţean, după caz, indicând durata acestora şi perioada în care vor avea loc. În cazuri de urgenta, informarea se va face în prima şedinţa de consiliu, organizată după terminarea concediului. (3) Concediile fără plata sau pentru evenimente familiale deosebite, precum şi durata acestora, în cazul viceprimarilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene, se aproba de către primar, respectiv de către preşedinte. Articolul 39Durata exercitării mandatului de primar şi de viceprimar, de preşedinte şi de vicepreşedinte al consiliului judeţean constituie vechime în munca şi în specialitate şi se ia în calcul la promovare şi la acordarea tuturor drepturilor băneşti rezultate din aceasta, inclusiv la calcularea şi la recalcularea pensiei. Articolul 40Alesii locali care folosesc autoturismul proprietate personală sau mijloacele de transport în comun pentru a se deplasa din localitatea în care domiciliază în localitatea în care se desfăşoară şedinţa consiliului local, a consiliului judeţean sau a comisiilor de specialitate vor primi contravaloarea transportului. Articolul 41Alesii locali beneficiază de plată cursurilor de pregătire, formare şi perfecţionare profesională organizate de instituţii specializate, în decursul mandatului, conform hotărârii consiliului local sau judeţean. Articolul 42 (1) Dreptul aleşilor locali de a avea acces la orice informaţie de interes public nu poate fi îngrădit. (2) Autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, instituţiile, serviciile publice, precum şi persoanele juridice de drept privat sunt obligate să asigure informarea corecta a aleşilor locali, potrivit competentelor ce le revin, asupra treburilor publice şi asupra problemelor de interes local. Articolul 43 (1) Dreptul de asociere este garantat aleşilor locali. (2) În virtutea mandatului reprezentativ acordat de colectivitatile locale, structurile asociative legal constituite ale aleşilor locali vor fi consultate de către autorităţile administraţiei publice centrale în toate problemele de interes local. Articolul 44 (1) În urma îndeplinirii unor misiuni oficiale, alesii locali sunt obligaţi să prezinte, la prima şedinţa ordinară de consiliu, un raport privind deplasarile efectuate. În cazul primarului, viceprimarului şi consilierilor locali, termenul maxim de depunere a raportului este de 30 de zile, iar în cazul consilierilor judeţeni este de 45 de zile de la data încheierii misiunii. (2) În cazul nerespectării prevederilor alin. (1), alesii locali vor suporta cheltuielile deplasarii. Capitolul VI Obligaţiile aleşilor locali Articolul 45Alesii locali, în calitate de reprezentanţi ai colectivităţii locale, au îndatorirea de a participa, pe durata mandatului, la exercitarea funcţiilor autorităţilor administraţiei publice locale din care fac parte sau pe care le reprezintă, cu buna-credinţa şi fidelitate faţă de ţara şi de colectivitatea care i-a ales. Articolul 46Consilierii locali şi consilierii judeţeni sunt obligaţi să respecte Constituţia şi legile tarii, precum şi regulamentul de funcţionare a consiliului, să se supună regulilor de curtoazie şi disciplina şi sa nu folosească în cuvântul lor sau în relaţiile cu cetăţenii expresii injurioase, ofensatoare ori calomnioase. Articolul 47Alesii locali sunt obligaţi sa menţioneze expres situaţiile în care interesele lor personale contravin intereselor generale. În cazurile în care interesul personal nu are caracter patrimonial, consiliile locale pot permite participarea la vot a consilierului. Articolul 48Alesii locali sunt obligaţi la probitate şi discretie profesională. Articolul 49Alesii locali sunt obligaţi sa dea dovadă de cinste şi corectitudine; este interzis alesului local sa ceara, pentru sine sau pentru altul, bani, foloase materiale sau alte avantaje. Articolul 50 (1) Alesii locali au obligaţia de a aduce la cunoştinţa cetăţenilor toate faptele şi actele administrative ce interesează colectivitatea locală. (2) Alesii locali sunt obligaţi ca, în exercitarea mandatului, sa organizeze periodic, cel puţin o dată pe trimestru, intalniri cu cetăţenii, sa acorde audiente şi să prezinte în consiliul local o informare privind problemele ridicate la intalnirea cu cetăţenii. (3) Comisiile de specialitate sunt obligate să prezinte consiliului un raport anual de activitate, care va fi făcut public prin grija secretarului comunei sau oraşului, respectiv a secretarului general al judeţului sau al municipiului Bucureşti. Articolul 51Alesii locali au îndatorirea de a-şi perfectiona pregătirea în domeniul administraţiei publice locale, urmând cursurile de pregătire, formare şi perfecţionare organizate în acest scop de instituţiile abilitate. Articolul 52 (1) Consilierii locali şi consilierii judeţeni, preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene nu pot lipsi de la lucrările consiliului sau ale comisiilor de specialitate din care fac parte decât în situaţiile prevăzute în regulamentul de funcţionare. (2) Nu se considera absent consilierul care nu participa la lucrări întrucât se afla în îndeplinirea unei însărcinări oficiale, precum şi în alte cazuri stabilite prin regulamentul de funcţionare a consiliului. Articolul 53Alesii locali nu pot face uz şi nu se pot prevala de aceasta calitate în exercitarea unei activităţi private. Articolul 54 (1) Primării şi viceprimarii sunt obligaţi să depună declaraţia de avere la prefect, în termen de 3 zile de la validare, în cazul primarului, respectiv de la alegere, în cazul viceprimarului. Preşedinţii şi vicepreşedinţii consiliilor judeţene depun declaraţia de avere în termen de 10 zile de la alegere, la Ministerul Administraţiei şi Internelor. (2) Prevederile legale în vigoare privitoare la declaraţia de avere se aplică în mod corespunzător. Capitolul VII Răspunderea aleşilor locali Articolul 55Alesii locali răspund, în condiţiile legii, administrativ, civil sau penal, după caz, pentru faptele săvârşite în exercitarea atribuţiilor ce le revin. Articolul 56 (1) Consilierii răspund în nume propriu, pentru activitatea desfăşurată în exercitarea mandatului, precum şi solidar, pentru activitatea consiliului din care fac parte şi pentru hotărârile pe care le-au votat. (2) În procesul-verbal al şedinţei consiliului va fi consemnat rezultatul votului, iar, la cererea consilierului, se va menţiona în mod expres votul acestuia. Articolul 57 (1) Încălcarea de către consilieri a prevederilor Legii nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare, a prevederilor prezentei legi şi ale regulamentului de organizare şi funcţionare a consiliului atrage aplicarea următoarelor sancţiuni: a) avertismentul; b) chemarea la ordine; c) retragerea cuvantului; d) eliminarea din sala de şedinţa; e) excluderea temporară de la lucrările consiliului şi ale comisiei de specialitate; f) retragerea indemnizaţiei de şedinţa, pentru 1-2 şedinţe. (2) Sancţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a)-d) se aplică de către preşedintele de şedinţa, iar cele de la alin. (1) lit. e) şi f) de către consiliu, prin hotărâre. (3) Pentru aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. e), cazul se va transmite comisiei de specialitate care are în obiectul de activitate şi aspectele juridice, aceasta prezentând un raport întocmit pe baza cercetărilor efectuate, inclusiv a explicatiilor furnizate de cel în cauza. Articolul 58La prima abatere, preşedintele de şedinţa atrage atenţia consilierului în culpa şi îl invita să respecte regulamentul. Articolul 59 (1) Consilierii care nesocotesc avertismentul şi invitaţia preşedintelui şi continua să se abata de la regulament, precum şi cei care încalcă în mod grav, chiar pentru prima data, dispoziţiile regulamentului vor fi chemaţi la ordine. (2) Chemarea la ordine se înscrie în procesul-verbal de şedinţa. Articolul 60 (1) Înainte de a fi chemat la ordine, consilierul este invitat de către preşedinte să îşi retragă sau sa explice cuvântul ori expresiile care au generat incidentul şi care ar atrage aplicarea sancţiunii. (2) Dacă expresia întrebuinţată a fost retrasă ori dacă explicaţiile date sunt apreciate de preşedinte ca satisfăcătoare, sancţiunea nu se mai aplica. Articolul 61În cazul în care după chemarea la ordine un consilier continua să se abata de la regulament, preşedintele îi va retrage cuvântul, iar dacă persista, îl va elimina din sala. Eliminarea din sala echivaleaza cu absenta nemotivată de la şedinţa. Articolul 62 (1) În cazul unor abateri grave, săvârşite în mod repetat, sau al unor abateri deosebit de grave, consiliul poate aplica sancţiunea excluderii temporare a consilierului de la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate. (2) Gravitatea abaterii va fi stabilită de comisia de specialitate care are în obiectul de activitate aspecte juridice, în cel mult 10 zile de la sesizare. Articolul 63Excluderea temporară de la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate nu poate depăşi doua şedinţe consecutive. Articolul 64Excluderea de la lucrările consiliului şi ale comisiilor de specialitate are drept consecinţa neacordarea indemnizaţiei de şedinţa pe perioada respectiva. Articolul 65În caz de opunere, interzicerea participării la şedinţe se executa cu ajutorul forţei publice puse la dispoziţie preşedintelui. Articolul 66 (1) Sancţiunile prevăzute la art. 57 alin. (1) lit. e) şi f) se aplică prin hotărâre adoptată de consiliu cu votul a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie. (2) Pe perioada aplicării sancţiunii, consilierii în cauza sunt scoşi din cvorumul de lucru. Articolul 67Pentru menţinerea ordinii în şedinţele comisiilor de specialitate, preşedinţii acestora au aceleaşi drepturi ca şi preşedintele de şedinţa. Aceştia pot aplica sancţiunile prevăzute la art. 57 alin. (1) lit. a)-d). Articolul 68Sancţiunile prevăzute la art. 57 alin. (1) se pot aplica în mod corespunzător preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene, pentru abaterile săvârşite în calitatea lor de consilier. Articolul 69 (1) Pentru abateri grave şi repetate, săvârşite în exercitarea mandatului de viceprimar, de preşedinte sau de vicepreşedinte al consiliului judeţean, persoanelor în cauza li se pot aplica următoarele sancţiuni: a) mustrare; b) avertisment; c) diminuarea indemnizaţiei cu 5-10% pe timp de 1-3 luni; d) eliberarea din funcţie. (2) Sancţiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) se aplică, prin hotărâre a consiliului, la propunerea motivată a primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean. În cazul preşedintelui consiliului judeţean, propunerea trebuie facuta de cel puţin o treime din numărul consilierilor în funcţie şi va fi temeinic motivată. Motivele care justifica propunerea de sancţionare vor fi aduse la cunoştinţa consilierilor cu cel puţin 5 zile înaintea şedinţei. (3) În cazul sancţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), hotărârea se adoptă cu votul deschis al majorităţii consilierilor în funcţie, iar în cazul sancţiunilor prevăzute la lit. c) şi d), cu votul secret a cel puţin două treimi din numărul consilierilor în funcţie. (4) Aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) lit. c) şi d) poate fi facuta numai dacă se face dovada ca viceprimarul, preşedintele sau vicepreşedintele consiliului judeţean a încălcat Constituţia, celelalte legi ale tarii sau a prejudiciat interesele tarii, ale unităţii administrativ-teritoriale sau ale locuitorilor din unitatea administrativ-teritorială respectiva. (5) La eliberarea din funcţie se aplică în mod corespunzător prevederile Legii nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare. Articolul 70Împotriva sancţiunii prevăzute la art. 69 alin. (1) lit. c) şi d) persoana în cauza se poate adresa instanţei de contencios administrativ competente. Procedura prealabilă nu este obligatorie. Articolul 71Aplicarea sancţiunilor prevăzute la art. 57 alin. (1), în cazul preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliului judeţean, în calitatea acestora de consilier, nu are nici un efect asupra exercitării de către cei în cauza a mandatului încredinţat de consiliu. Articolul 72Aplicarea sancţiunii prevăzute la art. 69 alin. (1) lit. d) nu are nici un efect asupra mandatului de consilier al preşedintelui sau al vicepreşedintelui consiliului judeţean. Articolul 73Primării pot fi revocaţi din funcţie în urma unui referendum, în condiţiile şi în cazurile stabilite prin Legea nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare. Capitolul VIII Registrul de interese Articolul 74 (1) Alesii locali sunt obligaţi să îşi facă publice interesele personale printr-o declaraţie pe propria răspundere, depusa în dublu exemplar la secretarul comunei, oraşului, municipiului, sectorului municipiului Bucureşti, respectiv la secretarul general al judeţului sau al municipiului Bucureşti, după caz. (2) Un exemplar al declaraţiei privind interesele personale se păstrează de către secretar într-un dosar special, denumit registru de interese. (3) Al doilea exemplar al declaraţiei de interese se transmite la secretarul general al prefecturii, care le va păstra într-un dosar special, denumit registru general de interese. (4) Modelul declaraţiei se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Administraţiei şi Internelor, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. Articolul 75Alesii locali au un interes personal într-o anumită problema, dacă au posibilitatea sa anticipeze ca o decizie a autorităţii publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: a) soţ, sotie, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv; b) orice persoană fizica sau juridică cu care au o relaţie de angajament, indiferent de natura acestuia; c) o societate comercială la care deţin calitatea de asociat unic, funcţia de administrator sau de la care obţin venituri; d) o alta autoritate din care fac parte; e) orice persoană fizica sau juridică, alta decât autoritatea din care fac parte, care a făcut o plata către aceştia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora; f) o asociaţie sau fundaţie din care fac parte. Articolul 76În declaraţia privind interesele personale, alesii locali vor specifică: a) funcţiile deţinute în cadrul societăţilor comerciale, autorităţilor şi instituţiilor publice, asociaţiilor şi fundaţiilor; b) veniturile obţinute din colaborarea cu orice persoană fizica sau juridică şi natura colaborării respective; c) participarea la capitalul societăţilor comerciale, dacă aceasta depăşeşte 5% din capitalul societăţii; d) participarea la capitalul societăţilor comerciale, dacă aceasta nu depăşeşte 5% din capitalul societăţii, dar depăşeşte valoarea de 100.000.000 lei; e) asociaţiile şi fundaţiile ai căror membri sunt; f) bunurile imobile deţinute în proprietate sau în concesiune; g) funcţiile deţinute în cadrul societăţilor comerciale, autorităţilor sau instituţiilor publice de către soţ/sotie; h) bunurile imobile deţinute în proprietate sau în concesiune de către soţ/sotie şi copii minori; i) lista proprietăţilor deţinute pe raza unităţii administrativ-teritoriale din ale căror autorităţi ale administraţiei publice locale fac parte; j) cadourile şi orice beneficii materiale sau avantaje făcute de orice persoană fizica ori juridică, legate sau decurgând din funcţia deţinută în cadrul autorităţii administraţiei publice locale; orice cadou sau donaţie primită de alesii locali într-o ocazie publică sau festiva devin proprietatea acelei instituţii ori autorităţi; k) orice alte interese, stabilite prin hotărâre a consiliului local, în cazul primarilor, viceprimarilor şi consilierilor locali, sau prin hotărâre a consiliului judeţean, în cazul preşedintelui şi vicepreşedintelui acestuia şi al consilierilor judeţeni. Articolul 77 (1) Consilierii judeţeni şi consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea şi adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii. (2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), consilierii locali şi consilierii judeţeni sunt obligaţi sa anunţe, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl au în problema respectiva. (3) Anunţarea interesului personal şi abţinerea de la vot se consemnează în mod obligatoriu în procesul-verbal al şedinţei. Articolul 78Registrul de interese are caracter public, putând fi consultat de către orice persoană, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public. Articolul 79 (1) Declaraţia privind interesele personale se depune după cum urmează: a) în termen de 15 zile de la data declarării consiliului ca legal constituit, în cazul consilierilor judeţeni şi al consilierilor locali; b) în termen de 15 zile de la depunerea jurământului, în cazul primarilor; c) în termen de 15 zile de la alegere, în cazul preşedinţilor şi vicepreşedinţilor consiliilor judeţene şi al viceprimarilor. (2) Alesii locali în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi vor depune declaraţia în termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului prevăzute la art. 74 alin. (4). Articolul 80 (1) Alesii locali au obligaţia sa reactualizeze declaraţia privind interesele personale la începutul fiecărui an, dar nu mai târziu de 1 februarie, dacă au intervenit modificări semnificative faţă de declaraţia anterioară. (2) Secretarul unităţii administrativ-teritoriale va transmite secretarului general al prefecturii, până la data de 1 martie a fiecărui an, un exemplar al declaraţiilor reactualizate. Articolul 81Hotărârile adoptate cu nerespectarea dispoziţiilor art. 77 sunt nule de drept, potrivit dispoziţiilor art. 47 alin. (2) din Legea nr. 215/2001, cu modificările şi completările ulterioare. Articolul 82 (1) Nerespectarea declaraţiei privind interesele personale în termenul prevăzut la art. 79 atrage suspendarea de drept a mandatului, până la depunerea declaraţiei. (2) Refuzul depunerii declaraţiei privind interesele personale atrage încetarea de drept a mandatului. (3) Suspendarea sau încetarea mandatului se constata prin hotărâre a consiliului local, respectiv judeţean. Articolul 83Cadourile şi orice beneficii materiale nedeclarate potrivit prevederilor art. 76 lit. j) sunt supuse confiscării. Articolul 84Fapta aleşilor locali de a face declaraţii privind interesele personale, care nu corespund adevărului, constituie infracţiunea de fals în declaraţii şi se pedepseşte potrivit Codului penal. Capitolul IX Dispoziţii finale Articolul 85 (1) Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la publicarea ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) La aceeaşi dată se abroga: a) art. 53, art. 60, alin. (2) al art. 72, art. 80 şi alin. (2) al art. 103 din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 23 aprilie 2001, cu modificările şi completările ulterioare; b) capitolul II din anexa nr. II/1 la Legea nr. 154/1998 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza în sectorul bugetar şi a indemnizaţiilor pentru persoane care ocupa funcţii de demnitate publică, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 16 iulie 1998, cu modificările ulterioare; c) orice alte dispoziţii contrare. (3) În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, regulamentele de organizare şi funcţionare a consiliilor locale şi judeţene vor fi modificate şi completate potrivit prevederilor acesteia.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORVALER DORNEANUPREŞEDINTELE SENATULUINICOLAE VACAROIUBucureşti, 28 septembrie 2004.Nr. 393.------------

Noutăți

  • LEGE nr. 150 din 18 iunie 2015 pentru modificarea şi completarea Legii cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996
  • CODUL DE PROCEDURĂ FISCALĂ din 24 decembrie 2003 (Ordonanţa nr. 92/2003)
  • LEGE nr. 121 din 9 decembrie 1994 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 34 din 5 august 1994 privind acordarea de către stat de garanţii pentru credite interne contractate de agenţii economici de la băncile comerciale şi constituirea fondului de risc pentru garanţiile acordate, emisă în baza Legii nr. 72/1994 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe
  • LEGE nr. 70 din 19 martie 2018 privind modificarea şi completarea Legii nr. 145/2014 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei produselor din sectorul agricol
  • LEGE nr. 495 din 12 noiembrie 2004 privind salarizarea şi alte drepturi băneşti ale personalului din administraţia centrală a Ministerului Afacerilor Externe şi de la misiunile diplomatice, oficiile consulare şi institutele culturale româneşti din străinătate
  • LEGE nr. 67 din 25 martie 2004 (*republicată*) pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale*)
  • LEGE nr. 92 din 23 aprilie 2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2014 pentru aprobarea unor măsuri privind operarea unei aeronave aflate în proprietatea Ministerului Afacerilor Interne
  • LEGE nr. 6 din 16 februarie 2017 bugetului de stat pe anul 2017
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 77 din 12 iulie 2005 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2000 privind sprijinul acordat producătorilor de lapte
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 53 din 20 iunie 2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 71/2001 privind organizarea şi exercitarea activităţii de consultanţă fiscală
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 96 din 8 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii
  • LEGE nr. 179 din 13 octombrie 2008 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 12/2008 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului
  • LEGE nr. 137 din 28 martie 2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 17 din 3 martie 2010 pentru completarea titlului XI "Renta viageră agricolă" din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente
  • LEGE nr. 80 din 11 iulie 1995 privind statutul cadrelor militare
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 58 din 19 aprilie 2001 privind organizarea şi finanţarea rezidenţiatului, stagiaturii şi activităţii de cercetare medicală în sectorul sanitar
  • LEGE nr. 540 din 11 octombrie 2001 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/2000 privind executorii judecătoreşti
  • LEGE nr. 14 din 17 februarie 2009 pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiect privind completarea sprijinului financiar acordat de Uniunea Europeană pentru restructurarea agriculturii) dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 28 decembrie 2007
  • LEGE nr. 32 din 3 aprilie 2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor
  • LEGE nr. 341 din 12 iulie 2004 recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 20 din 21 martie 2018 pentru completarea art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 80/2001 privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice
  • LEGE nr. 302 din 4 iulie 2003 pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere privind cooperarea dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Norvegiei pentru implementarea în comun (JI) şi a Acordului asupra proiectului "Dezvoltarea utilităţilor municipale - sistemul de încălzire din Făgăraş - faza a doua - CT5, CT6, CT7, CT8, judeţul Braşov", semnate la Oslo la 21 decembrie 2001
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 25 din 16 martie 2011 pentru modificarea unor acte normative privind reglementarea ajutoarelor de stat acordate producătorilor agricoli şi gestionarea fondurilor comunitare
  • LEGE nr. 205 din 2 iunie 2009 privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 135/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici
  • LEGE nr. 21 din 9 decembrie 1982 privind aprobarea Decretului Consiliului de Stat nr. 115/1982 pentru modificarea anexei la Legea nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 11 din 23 martie 2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale
  • LEGE nr. 120 din 4 iulie 2012 privind aderarea Institutului Naţional al Magistraturii la Reţeaua Euro-Arabă de Formare Judiciară (REAFJ), precum şi pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr. 41/1994 privind autorizarea plăţii cotizaţiilor la organizaţiile internaţionale interguvernamentale la care România este parte
  • LEGE nr. 247 din 17 iulie 2013 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2013 pentru completarea art. 13 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 74/2009 privind gestionarea fondurilor comunitare nerambursabile provenite din Fondul european de garantare agricolă, Fondul european agricol de dezvoltare rurală şi Fondul european pentru pescuit şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat, privind gestionarea fondurilor nerambursabile alocate de la Comunitatea Europeană şi a fondurilor alocate de la bugetul de stat aferente programului de colectare şi gestionare a datelor necesare desfăşurării politicii comune în domeniul pescuitului şi a programului de control, inspecţie şi supraveghere în domeniul pescuitului şi pentru modificarea art. 10 din Legea nr. 218/2005 privind stimularea absorbţiei fondurilor SAPARD, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală, Fondul european pentru pescuit, Fondul european de garantare agricolă, prin preluarea riscului de creditare de către fondurile de garan
  • LEGE nr. 32 din 3 aprilie 2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor
  • LEGE nr. 124 din 18 martie 2002 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova privind readmisia străinilor, semnat la Bucureşti la 27 iulie 2001
  • LEGE nr. 32 din 27 martie 2017 pentru modificarea art. 46 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru completarea art. 77 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 24 din 30 martie 2017 privind modificarea şi completarea Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie şi pentru modificarea unor acte normative
  • LEGE nr. 360 din 4 decembrie 2007 pentru ratificarea Tratatului de la Singapore privind dreptul mărcilor, adoptat la 28 martie 2006 în cadrul Conferinţei diplomatice pentru adoptarea unui tratat revizuit privind dreptul mărcilor (Singapore, 13-31 martie 2006)
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 65 din 29 iunie 2011 privind modificarea Legii îmbunătăţirilor funciare nr. 138/2004
  • CODUL PENAL din 17 iulie 2009 (LEGEA nr. 286)
  • LEGE nr. 82 din 17 decembrie 1971 pentru aprobarea Decretului nr. 372/1971 privind completarea articolului 35 din Legea nr. 1/1971 cu privire la activitatea de comerţ exterior, de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică a Republicii Socialiste România
  • LEGE nr. 317 din 1 iulie 2004 (*republicată*) privind Consiliul Superior al Magistraturii
  • LEGE nr. 396 din 7 octombrie 2003 pentru ratificarea Acordului de comerţ liber dintre România şi Republica Macedonia, semnat la Skopje la 7 februarie 2003
  • LEGE nr. 393 din 28 septembrie 2004 privind Statutul aleşilor locali
  • LEGE nr. 19 din 13 iulie 1949 pentru ratificarea unor decrete emise de Prezidiul Marii Adunări Naţionale în perioada de la 22 aprilie 1948 până la 15 iunie 1949
  • LEGE nr. 164 din 15 mai 2006 pentru modificarea art. 17 alin. (2) din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 20 din 27 martie 2013 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Oficiului Naţional pentru Jocuri de Noroc şi pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc
  • LEGE nr. 192 din 14 octombrie 2010 privind trecerea unor drumuri forestiere din domeniul public al statului şi din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva în domeniul public al unor unităţi administrativ-teritoriale şi în administrarea consiliilor locale ale acestora
  • LEGE nr. 787 din 29 decembrie 2001 pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 13/1998 privind modificarea şi completarea Codului de procedura civilă
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 18 din 9 martie 2010 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 71/2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar
  • LEGE nr. 97 din 26 martie 2001 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 165/1999 pentru completarea alin. 1 al art. 5 din Ordonanţa Guvernului nr. 29/1994 privind constituirea şi utilizarea Fondului special pentru dezvoltarea sistemului energetic
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 108 din 13 decembrie 2018 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 10/2017 pentru stimularea înfiinţării de noi întreprinderi mici şi mijlocii
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 97 din 21 iunie 2001 (*republicată*) privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor*)
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 92 din 9 octombrie 2003 pentru modificarea şi completarea unor reglementări referitoare la organizarea şi desfăşurarea referendumului
  • LEGE nr. 350 din 10 iulie 2003 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 157/2002 pentru completarea Legii arendării nr. 16/1994
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 71 din 17 iunie 2009 privind plata unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale personalului din sectorul bugetar
  • LEGE nr. 526 din 11 decembrie 2003 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare a turismului montan "Superschi în Carpaţi"
  • LEGE nr. 69 din 29 aprilie 1997 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/1997 privind produsele şi serviciile regiilor autonome, ale activităţilor cu caracter de monopol natural, precum şi ale activităţilor economice supuse unui regim special pentru care preţurile şi tarifele se vor stabili cu avizul Oficiului Concurentei
  • LEGE nr. 215 din 23 aprilie 2001 (*republicată*) administraţiei publice locale
  • LEGE nr. 510 din 17 noiembrie 2004 privind reorganizarea Inspectoratului General pentru Comunicaţii şi Tehnologia Informaţiei
  • LEGE nr. 250 din 22 iunie 2006 pentru modificarea Legii nr. 90/2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor
  • LEGE nr. 88 din 26 februarie 2002 pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 88/2000 privind finanţarea centrelor de consultanţa şi informare a consumatorilor
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 88 din 14 iunie 2001 privind înfiinţarea Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie
  • LEGE nr. 161 din 30 iulie 1998 pentru modificarea şi completarea unor dispoziţii ale Legii nr. 53/1991 privind indemnizaţiile şi celelalte drepturi ale senatorilor şi deputaţilor, precum şi salarizarea personalului din aparatul Parlamentului României
  • LEGE nr. 255 din 19 decembrie 2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 42/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală
  • Contacte

    Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

    0743.087.930

    office@avocatura.com

    Urmărește-ne în social media

    Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC ADVO VALUE SRL.
    Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

    Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2020