Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică
LEGE nr. 7 din 11 ianuarie 2006 (*republicată*) privind statutul funcţionarului public parlamentar*)
- Act publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 345 din 25 mai 2009 -
Selectați versiunea
LEGE nr. 7 din 11 ianuarie 2006 (*actualizata*)privind statutul functionarului public parlamentar(actualizata până ala data de 13 februarie 2006*)

------------*) Textul initial a fost publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 35 din 16 ianuarie 2006. Aceasta este forma actualizata de S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra Neamt până la data de 13 februarie 2006, cu modificările şi completările aduse de ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 2 din 9 februarie 2006.**) NOTA C.T.C.E. S.A. Piatra-Neamt:Conform articolului unic din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 2 din 9 februarie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 133 din 13 februarie 2006, aplicarea prevederilor Legii nr. 7/2006 privind statutul functionarului public parlamentar, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 35 din 16 ianuarie 2006, se suspenda până la data de 31 decembrie 2006 inclusiv.Parlamentul României adopta prezenta lege. Capitolul I Dispozitii generale Articolul 1 (1) Prezenta lege reglementeaza statutul functionarului public parlamentar din cadrul structurilor de specialitate ale Parlamentului României. (2) În sensul prezentei legi, prin structuri de specialitate se înţelege serviciile Camerei Deputatilor şi Senatului care desfăşoară activităţile prevăzute la art. 3 şi la art. 5 alin. (2). Articolul 2Funcţionarii publici parlamentari numiti în cadrul structurilor de specialitate ale Camerei Deputatilor şi Senatului au un statut special, conferit de atribuţiile şi raspunderile ce le revin, în scopul realizării prerogativelor constitutionale ale Parlamentului. Articolul 3În sensul prezentei legi, activităţile desfăşurate de funcţionarii publici parlamentari şi care implica exercitarea prerogativelor constitutionale ale Parlamentului sunt urmatoarele: a) asigurarea din punct de vedere tehnic şi de specialitate a elaborarii, redactarii şi definitivarii actelor legislative; b) elaborarea de studii, sinteze şi analize comparative, în scopul îmbunătăţirii şi perfectionarii cadrului legislativ; c) organizarea, prezentarea şi redactarea lucrărilor de specialitate ale comisiilor parlamentare; d) organizarea lucrărilor plenului Camerei Deputatilor şi Senatului, inclusiv a sedintelor comune; e) organizarea şi desfăşurarea activităţii Biroului permanent; f) documentarea, evidenta şi informatizarea activităţii legislative; g) gestionarea resurselor umane şi financiare, contenciosul administrativ şi auditul intern; h) organizarea şi desfăşurarea activităţilor de relatii parlamentare externe şi de protocol, precum şi activitatea de informatica, relatii cu presa şi cu publicul, registratura şi arhiva. Articolul 4 (1) Functia publică parlamentara este o functie publică specifică de cariera, autonoma. (2) Functionarul public parlamentar se bucura de stabilitate şi îşi desfăşoară activitatea cu respectarea principiilor legalităţii, imparţialităţii, obiectivitatii, al subordonarii ierarhice, precum şi al neutralitatii politice. Articolul 5 (1) Raporturile de serviciu se nasc şi se exercită pe baza actului administrativ de numire, emis în condiţiile prezentei legi. (2) Functiile publice parlamentare din cadrul structurilor de specialitate ale Parlamentului sunt: functiile publice în care sunt numite, pe durata nedeterminata, persoane care desfăşoară activităţile prevăzute la art. 3, persoanele care desfăşoară activităţi de specialitate la grupurile parlamentare, la cabinetele membrilor Biroului permanent, precum şi persoanele numite în functia de sef de cabinet. (3) Prevederile prezentei legi nu se aplică personalului din structurile Parlamentului, care desfăşoară activităţi administrative, de gospodarire, investitii, întreţinere-reparatii şi de deservire, pentru care incadrarea în munca se face prin contract individual de muncă, potrivit Codului muncii. Articolul 6 (1) Functiile publice parlamentare se clasifica, în raport cu nivelul atribuţiilor titularului functiei publice parlamentare, după cum urmeaza: a) functii publice parlamentare corespunzătoare categoriei inaltilor functionari publici; b) functii publice parlamentare de conducere; c) functii publice parlamentare de execuţie. (2) Clasificarea functiilor publice parlamentare, precum şi vechimea minima necesară pentru ocuparea acestora sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. Articolul 7 (1) Functiile publice parlamentare corespunzătoare inaltilor functionari publici parlamentari sunt: functia de secretar general, secretar general adjunct şi sef de departament sau director general, după caz. (2) Functiile publice parlamentare de conducere sunt: director, director adjunct, sef serviciu, sef secţie şi sef birou. (3) Functiile publice parlamentare de execuţie sunt cele prevăzute în anexa la prezenta lege. Capitolul II Incompatibilităţi şi interdictii Articolul 8Calitatea de functionar public parlamentar este incompatibila cu orice alta functie publică sau privată, cu excepţia functiilor şi activităţilor didactice din învăţământul superior, al cercetării stiintifice şi al creatiei literar-artistice. Articolul 9 (1) Funcţionarii publici parlamentari nu pot detine functii şi nu pot desfăşura alte activităţi, remunerate sau neremunerate, după cum urmeaza: a) în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice, cu excepţia cazului în care raportul de serviciu este suspendat, conform art. 59 alin. (1) lit. a); b) în cadrul cabinetului demnitarului, cu excepţia cazului în care functionarul public parlamentar este suspendat din functia publică, în condiţiile legii, pe durata numirii sale; c) în cadrul regiilor autonome sau al societatilor comerciale din sectorul public sau privat; d) în calitate de membru al unui grup de interes economic. (2) Funcţionarii publici parlamentari nu pot fi mandatari ai unor persoane în ceea ce priveste efectuarea unor acte în legătură cu functia publică pe care o exercită. (3) În situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b), la încetarea perioadei pentru care a fost numit sau ales ori la incheierea mandatului demnitarului, după caz, functionarul public parlamentar este reincadrat în functia publică deţinută sau intr-o functie similara. Articolul 10 (1) Nu sunt permise raporturi ierarhice directe, în cazul în care funcţionarii publici parlamentari sunt soti sau rude de gradul I. (2) Persoanele care se afla în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1) vor opta, în termen de 10 zile, pentru încetarea raporturilor ierarhice directe. (3) Orice persoană poate sesiza existenta situaţiilor prevăzute la alin. (1). (4) Situaţiile prevăzute la alin. (1) şi, corelativ, neindeplinirea obligaţiilor prevăzute la alin. (2) se constata de către secretarul general, care va dispune încetarea raporturilor ierarhice directe dintre funcţionarii publici parlamentari soti sau rude de gradul I. (5) Procedura de constatare a incompatibilitatilor este stabilita prin Regulamentul intern al functionarilor publici parlamentari din structurile de specialitate ale Camerei Deputatilor sau Senatului, aprobat de Biroul permanent al fiecarei Camere. Capitolul III Selectarea, numirea, evaluarea şi promovarea functionarului public parlamentar Secţiunea 1 Selectarea şi numirea functionarului public parlamentar Articolul 11 (1) În structurile de specialitate ale Parlamentului o persoană poate ocupa o functie publică parlamentara, dacă indeplineste cumulativ urmatoarele condiţii: a) are cetatenia română, domiciliul în România şi capacitate deplina de exercitiu; b) cunoaste limba română; c) a implinit vârsta de 18 ani; d) este apta din punct de vedere medical pentru indeplinirea functiei; starea de sănătate este atestata pe bază de examen medical de specialitate; e) indeplineste condiţiile de studii şi vechime în specialitate stabilite de prezenta lege; f) nu a fost condamnata definitiv pentru savarsirea unei infractiuni, care o face nedemna pentru exercitarea unei functii publice; g) nu a desfăşurat activitate de politie politica, astfel cum este definita de lege; h) nu a fost destituita dintr-o functie publică în ultimii 7 ani; i) a fost declarata "admis" la concursul sau examenul sustinut pentru ocuparea functiei publice parlamentare. (2) Pe lângă condiţiile prevăzute la alin. (1), pentru ocuparea unei functii publice parlamentare în structurile de specialitate ale Parlamentului pot fi stabilite condiţii specifice, aprobate de către Biroul permanent al Camerei Deputatilor sau Senatului, la propunerea secretarului general. Articolul 12 (1) Numirea functionarului public parlamentar se face pe post vacant, prin concurs sau examen, după caz, în condiţiile prezentei legi. (2) Concursul se organizeaza şi se desfăşoară în cazul în care, pentru ocuparea unui post vacant, se inscriu minimum doua persoane. (3) Examenul are loc în cazul în care, pentru ocuparea unui post vacant, la concursul organizat s-a inscris o singura persoana sau numărul celor inscrisi este egal ori mai mic decat numărul posturilor vacante de acelasi nivel, scoase la concurs. Articolul 13Rezultatul concursului sau examenului se aduce la cunoştinţa candidaţilor, prin afisare, la sediul Camerei Deputatilor sau al Senatului, după caz, în termen de 5 zile de la susţinerea ultimei probe. Articolul 14 (1) Candidatul nemultumit de rezultatul concursului sau al examenului se poate adresa cu contestaţie, la secretarul general, în termen de 5 zile de la afisarea rezultatelor. (2) Normele de organizare şi desfăşurare ale concursului sau examenului şi procedura de solutionare a contestatiilor se aproba de Biroul permanent al fiecarei Camere a Parlamentului, la propunerea secretarului general al Camerei Deputatilor sau Senatului, după caz. Articolul 15 (1) Pe baza rezultatelor definitive, secretarul general emite ordinul de numire în functie a candidatului declarat "admis". (2) Actul administrativ de numire are forma scrisa şi trebuie să conţină temeiul legal al numirii, numele functionarului public parlamentar, denumirea functiei publice parlamentare, data de la care urmeaza sa exercite functia publică parlamentara, drepturile salariale, precum şi locul de desfăşurare a activităţii. (3) Fisa postului aferenta functiei publice parlamentare se anexeaza la actul administrativ de numire, iar o copie a acesteia se inmaneaza functionarului public parlamentar. (4) La investirea în functia publică parlamentara, functionarul public parlamentar depune juramantul de credinta, în termen de 3 zile de la emiterea actului de numire. (5) Juramantul prevăzut la alin. (4) are urmatorul continut: "Jur sa respect Constitutia, drepturile şi libertatile fundamentale ale omului, sa aplic în mod corect şi fără partinire legile tarii, sa indeplinesc constiincios indatoririle ce imi revin în functia publică parlamentara în care am fost numit, sa pastrez secretul profesional şi sa respect normele de conduita profesionala şi civica. Asa să-mi ajute Dumnezeu". Formula religioasa de încheiere va respecta libertatea convingerilor religioase. (6) Juramantul de credinta se poate depune şi fără formula religioasa. (7) Functionarul public parlamentar depune juramantul de credinta în faţa secretarului general, care poate fi asistat de secretarul general adjunct şi de conducatorul compartimentului în care îşi va desfăşura activitatea. (8) Secretarul general şi secretarul general adjunct depun juramantul de credinta în faţa Biroului permanent al Camerei Deputatilor sau al Senatului, după caz. Articolul 16 (1) Neprezentarea la termenul fixat pentru depunerea juramantului de credinta, consemnata în scris, duce la revocarea ordinului de numire în functia publică parlamentara a persoanei în cauza, cu excepţia situaţiei în care dovedeste ca motive obiective au impiedicat-o să se prezinte şi pe care le face cunoscute, în termen de 5 zile, secretarului general al Camerei Deputatilor sau al Senatului, după caz. (2) În termen de 5 zile de la încetarea motivelor prevăzute la alin. (1), functionarul public parlamentar are obligaţia de a depune juramantul de credinta. (3) Refuzul depunerii juramantului de credinta prevăzut la art. 15 alin. (5) sau neprezentarea în condiţiile alin. (2) se consemneaza în scris şi atrage revocarea ordinului de numire în functia publică parlamentara. Articolul 17 (1) În functiile publice parlamentare corespunzătoare inaltilor functionari publici sunt numiti secretarul general şi secretarul general adjunct ai Camerei Deputatilor sau Senatului, precum şi seful de departament sau directorul general, după caz. (2) Numirea în functia de secretar general şi de secretar general adjunct se face de Camera Deputatilor sau de Senat, potrivit regulamentului fiecarei Camere. (3) Numirea în functia publică parlamentara de sef de departament ori de director general, după caz, se face de secretarul general, cu avizul Biroului permanent al Camerei Deputatilor sau Senatului. Articolul 18 (1) În functiile publice parlamentare de conducere din structurile Camerei Deputatilor sau Senatului se numesc functionari publici cu studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenţă ori echivalenta, după caz, şi care indeplinesc, pe lângă condiţiile prevăzute la art. 11, şi condiţia de a avea o vechime în functiile publice, potrivit anexei la prezenta lege. (2) Numirea în functiile publice parlamentare de conducere se face pe bază de concurs, organizat de secretarul general al Camerei Deputatilor sau Senatului, după caz, în limita posturilor vacante, potrivit normelor stabilite de Biroul permanent al fiecarei Camere a Parlamentului. (3) Inaltii functionari publici parlamentari şi funcţionarii publici parlamentari cu functii de conducere beneficiaza de indemnizatia de conducere prevăzută de legea privind salarizarea functionarilor publici. Secţiunea a 2-a Evaluarea activităţii functionarului public parlamentar Articolul 19Evaluarea profesionala individuala a functionarilor publici parlamentari se face anual, în condiţiile legii. Articolul 20Criteriile de evaluare a activităţii profesionale individuale, precum şi metodologia de evaluare şi de contestare a calificativelor acordate se aproba de către Biroul permanent al Camerei Deputatilor sau Senatului, după caz, la propunerea secretarului general. Secţiunea a 3-a Promovarea în functie a functionarului public parlamentar Articolul 21 (1) În cariera, functionarul public parlamentar beneficiaza de dreptul de a promova în functie. (2) Promovarea intr-o functie publică parlamentara superioara vacanta se face prin concurs sau examen. Articolul 22 (1) În vederea prezentarii la examen sau la concurs, pentru a promova intr-o functie superioara, functionarul public parlamentar trebuie să indeplineasca urmatoarele condiţii: a) să aibă vechimea minima prevăzută în anexa la prezenta lege; b) sa fi obţinut la evaluarea activităţii profesionale din ultimii 2 ani cel puţin calificativul "Bun"; c) sa indeplineasca cerinţele specifice, prevăzute în fisa postului. (2) Metodologia de organizare şi desfăşurare ale examenului sau concursului pentru promovarea intr-o functie parlamentara superioara se aproba de birourile permanente reunite ale camerelor Parlamentului, la propunerea secretarilor generali ai acestora. Articolul 23Promovarea functionarului public parlamentar se poate face numai în functia imediat superioara şi numai o dată pe an, în condiţiile prevăzute de prezenta lege. Articolul 24 (1) Functionarul public parlamentar a cărui activitate, cu ocazia evaluării profesionale anuale, a fost notata cu calificativul "Nesatisfacator" sau "Satisfacator" nu poate fi promovat în anul imediat următor. (2) În situaţia în care, în ultimii 2 ani consecutivi, functionarul public parlamentar a fost notat cu calificativul "Nesatisfacator", secretarul general propune functionarului respectiv trecerea intr-o functie inferioara, în limita posturilor vacante. Dacă nu exista posturi vacante ori propunerea nu este acceptata, se procedeaza la eliberarea din functie a functionarului public parlamentar ca necorespunzator. Secţiunea a 4-a Formarea profesionala a functionarului public parlamentar Articolul 25 (1) Functionarul public parlamentar are dreptul şi obligaţia de a-şi perfectiona pregătirea profesionala şi de a urma cursuri de perfectionare organizate în acest scop. (2) Formarea şi perfectionarea pregatirii profesionale au caracter continuu, se organizeaza, se finanţează şi se desfăşoară potrivit programului anual aprobat de Biroul permanent al fiecarei Camere a Parlamentului. Articolul 26Formarea şi perfectionarea profesionala ale functionarilor publici parlamentari se realizează în urmatoarele forme: a) participarea la cursuri organizate de Parlament sau de furnizorii de servicii de formare şi perfectionare profesionala specifice activităţii parlamentare, din tara sau din strainatate; b) stagii de adaptare profesionala la cerinţele functiei; c) stagii de practica şi specializare în tara şi în strainatate; d) formare şi perfectionare profesionala individualizata; e) alte forme de pregatire profesionala. Articolul 27 (1) La nivelul Parlamentului se elaboreaza de către secretarii generali şi se aproba de birourile permanente reunite ale Camerei Deputatilor şi Senatului planuri de formare şi perfectionare profesionala, cu consultarea sindicatului sau, după caz, a reprezentantilor personalului din structurile de specialitate ale Camerei Deputatilor sau Senatului. (2) Planul de formare şi perfectionare profesionala, după aprobare, se aduce la cunoştinţa functionarilor publici parlamentari. Articolul 28 (1) Funcţionarii publici parlamentari beneficiaza de drepturile salariale cuvenite, pe perioada în care urmeaza forme de perfectionare profesionala, în situaţia în care acestea sunt: a) organizate la iniţiativa Parlamentului; b) urmate la iniţiativa functionarului public parlamentar, cu aprobarea secretarului general. (2) În cazul în care cursurile de perfectionare sunt organizate în alta localitate decat cea de domiciliu, functionarul public parlamentar beneficiaza şi de drepturile de delegare, potrivit prezentei legi. (3) Pentru acoperirea cheltuielilor planurilor de formare şi perfectionare profesionala ale functionarilor publici parlamentari, în bugetele anuale ale fiecarei Camere sunt prevăzute sumele necesare pentru cheltuielile respective. (4) Secretarul general prezinta anual Biroului permanent un raport cu privire la realizarea planurilor de formare şi perfectionare profesionala, precum şi cheltuielile aferente. Articolul 29 (1) Functionarul public parlamentar care urmeaza o formă de specializare sau de perfectionare cu o durată mai mare de 3 luni şi primeste pe această perioadă drepturile salariale este obligat să se angajeze în scris ca va lucra minimum 3 ani în cadrul Camerei Deputatilor sau Senatului, după caz. În cazul nerespectarii angajamentului, acesta va suporta cheltuielile efectuate, proportional cu timpul ramas până la implinirea termenului. (2) Prevederile alin. (1) nu se aplică functionarului public parlamentar care nu mai detine functia publică din motive ce nu îi sunt imputabile sau în cazul în care a intervenit transferul în interesul serviciului. Capitolul IV Drepturile şi oblibaţiile functionarului public parlamentar Secţiunea 1 Drepturile functionarului public parlamentar Articolul 30Stabilirea drepturilor functionarilor publici parlamentari tine seama de importanţa atribuţiilor şi raspunderilor ce le revin în scopul realizării prerogativelor constitutionale ale Parlamentului, ca organ reprezentativ suprem al poporului român şi ca unica autoritate legiuitoare a tarii, precum şi de incompatibilităţile şi interdicţiile ce le sunt stabilite prin prezenta lege. Articolul 31 (1) Functionarul public parlamentar are dreptul de a fi incadrat în functia corespunzătoare pregatirii, specializarii, competentei profesionale, experientei şi aptitudinilor personale. (2) Functionarul public parlamentar are dreptul de a fi promovat în functie corespunzător pregatirii, experientei şi rezultatelor profesionale consemnate în evaluarile anuale. (3) Functionarul public parlamentar se bucura de stabilitate, de egalitate de sanse şi de tratament la numirea şi promovarea în functie, precum şi la accesul la formele de pregatire profesionala. Articolul 32 (1) Functionarul public parlamentar beneficiaza de un tratament corect la locul de muncă, cu respectarea demnitatii sale. (2) Activitatea functionarului public parlamentar se desfăşoară în condiţii de muncă de natura sa îi ocroteasca sănătatea şi integritatea fizica. Articolul 33Functionarul public parlamentar are dreptul de a fi informat cu privire la deciziile care se iau în aplicarea prezentului statut şi care îl vizeaza în mod direct. Articolul 34Funcţionarii publici parlamentari se pot organiza în asociaţii profesionale sau în alte asociaţii care au ca scop reprezentarea intereselor proprii, perfectionarea pregatirii profesionale, precum şi protejarea statutului lor. Articolul 35 (1) Dreptul la asociere sindicala este garantat functionarilor publici parlamentari, în condiţiile legii. (2) Funcţionarii publici parlamentari îşi pot exercita dreptul la greva, în condiţiile legii. Articolul 36Funcţionarii publici parlamentari pot fi aleşi sau numiti intr-o functie de demnitate publică, în condiţiile legii. Articolul 37Pentru activitatea desfăşurată, functionarul public parlamentar are dreptul la un salariu de baza lunar, sporuri, indemnizatii, premii şi altele asemenea, potrivit legii. Articolul 38 (1) Stabilirea salariilor de baza ale functionarilor publici parlamentari se face în mod diferentiat, avandu-se în vedere realizarea unei ierarhii juste în sistem de cariera, în raport cu natura, importanţa, complexitatea şi responsabilitatea functiilor în care acestia sunt numiti, cu vechimea, disponibilitatea, confidentialitatea şi fidelitatea acestora în asigurarea bunei functionari a serviciului. (2) Salariile de baza ale functionarilor publici parlamentari se stabilesc prin lege. (3) Până la adoptarea unei legi speciale, salariile de baza ale functionarilor publici parlamentari se acordă în cuantumul şi în condiţiile prevăzute de Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 24/2000 privind sistemul de stabilire a salariilor de baza pentru personalul contractual din sectorul bugetar, aprobata prin Legea nr. 383/2001, cu modificările ulterioare. De asemenea, funcţionarii publici parlamentari beneficiaza şi de celelalte drepturi prevăzute de Legea nr. 53/1991, privind indemnizatiile şi celelalte drepturi ale senatorilor şi deputatilor, precum şi salarizarea personalului din aparatul Parlamentului României republicată, cu modificările şi completările ulterioare. (4) Secretarul general şi secretarul general adjunct ai Camerei Deputatilor şi Senatului beneficiaza de indemnizatia prevăzută în Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 24/2000, aprobata prin Legea nr. 383/2001, cu modificările ulterioare. Articolul 39 (1) Funcţionarii publici parlamentari au dreptul, în fiecare an calendaristic, la concediu de odihnă platit, potrivit legii şi regulamentului intern al fiecarei Camere. Concediul de odihnă neefectuat până la sfârşitul anului din motive care privesc exercitarea atribuţiilor de serviciu ori din alte motive obiective, potrivit regulamentului, se compenseaza în bani. (2) Stabilirea concediului de odihnă şi modul de calcul al indemnizatiei pentru concediul de odihnă se aproba, prin regulament, de Biroul permanent al Camerei Deputatilor şi Senatului. (3) Cu 5 zile inaintea plecarii în concediul de odihnă, functionarul public parlamentar primeste indemnizatia de concediu, care nu poate fi mai mica decat suma rezultata din cumularea salariului de baza, a indemnizatiei de conducere şi a sporurilor acordate la salariul de baza din luna anterioara plecarii în concediul de odihnă şi o primă egala cu salariul de baza din aceeasi luna. Articolul 40Funcţionarii publici parlamentari au dreptul la concedii medicale şi la alte concedii, în condiţiile legii. Articolul 41Funcţionarii publici parlamentari au dreptul la tichete de masa, în condiţiile legii. Articolul 42 (1) Perioada în care functionarul public parlamentar de specialitate juridica desfăşoară activitate în structurile de specialitate ale Parlamentului se considera vechime în magistratura şi în specialitate, în condiţiile legii. (2) Se considera, de asemenea, vechime în specialitate şi perioada în care funcţionarii publici parlamentari de alta specialitate îşi desfăşoară activitatea în structurile de specialitate ale Parlamentului. Articolul 43Pentru merite deosebite în activitate, funcţionarii publici parlamentari care au obţinut numai calificativul "Excepţional" în ultimii 5 ani pot fi propusi pentru conferirea de decoratii, potrivit legii. Secţiunea a 2-a Oblibaţiile functionarului public parlamentar Articolul 44 (1) Funcţionarii publici parlamentari au obligaţia sa indeplineasca cu profesionalism, imparţialitate şi în conformitate cu legea indatoririle de serviciu şi să se abtina de la orice fapta care ar putea aduce prejudicii persoanelor fizice sau juridice ori prestigiului corpului functionarilor publici parlamentari. (2) Funcţionarii publici parlamentari au indatorirea de a respecta normele de conduita profesionala prevăzute de lege. Articolul 45Funcţionarii publici parlamentari au obligaţia sa nu stirbeasca, în orice imprejurare, prin activitatea desfăşurată şi conduita personala, prestigiul functiei şi al Parlamentului. Articolul 46 (1) Funcţionarii publici parlamentari au obligaţia ca, în exercitarea atribuţiilor ce le revin, sa nu favorizeze vreun partid politic şi sa nu participe la activităţi politice în timpul programului de lucru. (2) Functionarilor publici parlamentari le este interzis sa faca parte din asociaţii interzise de lege şi sa participe la manifestari politice şi sindicale ilegale. Articolul 47 (1) Funcţionarii publici parlamentari sunt obligati sa indeplineasca atribuţiile ce revin postului pe care îl ocupa. (2) Funcţionarii publici parlamentari sunt obligati să se conformeze dispoziţiilor primite de la superiorii ierarhici şi sa rezolve în termenul stabilit lucrarile repartizate de către acestia. (3) În caz de imposibilitate a exercitarii functiei, funcţionarii publici parlamentari sunt obligati sa anunte de îndată sefii ierarhici. Articolul 48Funcţionarii publici parlamentari au obligaţia sa pastreze secretul de serviciu, precum şi confidentialitatea în legătură cu faptele, informaţiile sau documentele de care iau cunoştinţa în exercitarea functiei publice parlamentare, în condiţiile legii, cu excepţia informaţiilor de interes public. Articolul 49 (1) Functionarilor publici parlamentari le este interzis să solicite sau sa accepte, direct ori indirect, pentru ei sau pentru altii, în considerarea functiei lor publice parlamentare, daruri ori alte avantaje. (2) Functionarilor publici parlamentari le este interzis sa primeasca direct cereri a caror rezolvare intră în competenţa lor sau sa discute direct cu petentii ori sa intervina pentru solutionarea acestor cereri, cu excepţia celor cărora le sunt stabilite asemenea atribuţii. (3) La numirea intr-o functie publică parlamentara, precum şi la încetarea raporturilor de serviciu funcţionarii publici parlamentari sunt obligati să depună, în condiţiile legii, declaratia de avere. Declaratia de avere se actualizeaza potrivit legii. Articolul 50Funcţionarii publici parlamentari au obligaţia să respecte intocmai regimul juridic al conflictului de interese şi al incompatibilitatilor stabilite de lege. Articolul 51Funcţionarii publici parlamentari sunt obligati să urmeze formele de pregatire şi perfectionare profesionala organizate de Parlament sau de furnizorii de servicii de formare şi perfectionare profesionala, specifice activităţii parlamentare din tara sau din strainatate. Articolul 52Funcţionarii publici parlamentari cu functii de conducere raspund de ordinele şi instrucţiunile pe care le dau functionarilor din subordine. Acestea trebuie să fie conforme cu reglementarile legale şi sa nu lezeze onoarea şi demnitatea functionarilor publici parlamentari care urmeaza să le execute. Capitolul V Modificarea, suspendarea şi încetarea raportului de serviciu Secţiunea 1 Modificarea raportului de serviciu Articolul 53Modificarea raportului de serviciu se face prin: a) delegare; b) detasare; c) transfer; d) trecerea intr-o alta functie sau în cadrul altui compartiment din cadrul structurilor de specialitate ale Camerei Deputatilor ori Senatului, după caz. Articolul 54 (1) Delegarea se dispune în interesul Camerei Deputatilor sau al Senatului, după caz, pe o perioadă de cel mult 60 de zile calendaristice într-un an. (2) Functionarul public parlamentar poate refuza delegarea dacă se afla în una dintre urmatoarele situaţii: a) graviditate; b) îşi creşte singur copilul minor; c) starea sănătăţii, dovedita cu certificat medical, face contraindicata delegarea. (3) Delegarea pe o perioadă mai mare de 60 de zile calendaristice în cursul unui an se poate dispune numai cu acordul scris al functionarului public parlamentar. Măsura se poate dispune pentru o perioadă de cel mult 90 de zile calendaristice într-un an. (4) Pe timpul delegării, functionarul public parlamentar îşi păstrează functia şi salariul şi are dreptul la plata cheltuielilor de transport şi cazare, precum şi la o indemnizatie de delegare, potrivit legii. Articolul 55 (1) Detasarea se dispune în interesul autorităţii publice sau al institutiei publice în care urmeaza să îşi desfasoare activitatea functionarul public parlamentar, pe o perioadă de cel mult 6 luni. În cursul unui an calendaristic un functionar public parlamentar poate fi detasat pe o perioadă mai mare de 6 luni numai cu acordul sau scris. (2) Detasarea se poate dispune doar dacă pregătirea profesionala a functionarului public parlamentar corespunde atribuţiilor şi responsabilitatilor functiei publice pe care urmeaza să fie detasat. (3) Functionarul public parlamentar poate refuza detasarea dacă se afla în una dintre urmatoarele situaţii: a) graviditate; b) îşi creşte singur copilul minor; c) starea sănătăţii, dovedita cu certificat medical, face contraindicata detasarea; d) detasarea se face intr-o localitate în care nu i se asigura condiţii corespunzătoare de cazare; e) este singurul intretinator de familie; f) motive familiale temeinice justifica refuzul de a da curs detaşării. (4) Pe perioada detaşării, functionarul public parlamentar îşi păstrează functia şi salariul. Dacă salariul corespunzător functiei publice pe care este detasat este mai mare, el are dreptul la acest salariu. Pe timpul detaşării în alta localitate, autoritatea sau institutia publică beneficiara este obligata sa îi suporte costul integral al transportului, dus şi intors, cel puţin o dată pe luna, al cazarii şi al indemnizatiei de detasare. Articolul 56 (1) Transferul, ca modalitate de modificare a raportului de serviciu, poate avea loc între autorităţile sau instituţiile publice, după cum urmeaza: a) în interesul serviciului; b) la cererea functionarului public parlamentar. (2) Transferul în interesul serviciului se poate face numai cu acordul scris al functionarului public parlamentar transferat, de regula în aceeasi functie publică sau intr-una echivalenta. În cazul transferului în interesul serviciului în alta localitate, functionarul public parlamentar transferat are dreptul la o indemnizatie egala cu salariul net calculat la nivelul salariului din luna anterioara celei în care se transfera, la acoperirea tuturor cheltuielilor de transport şi la un concediu platit de 5 zile. Plata acestor drepturi se suporta de autoritatea sau institutia publică la care se face transferul, în termen de cel mult 15 zile de la data aprobării transferului. (3) Transferul la cerere se face intr-o alta functie publică echivalenta, în urma aprobării cererii de transfer a functionarului public parlamentar de către conducatorul autorităţii sau institutiei publice la care se solicita transferul. Articolul 57 (1) Functionarul public parlamentar poate fi trecut definitiv sau temporar în cadrul altor compartimente din cadrul structurilor de specialitate ale Camerei Deputatilor sau Senatului, după caz. (2) Trecerea definitivă în cadrul altui compartiment se face, cu acordul scris al functionarului public parlamentar, de către secretarul general al Camerei Deputatilor sau Senatului, după caz. (3) Trecerea temporara în cadrul altui compartiment se dispune motivat de către secretarul general al Camerei Deputatilor sau Senatului, după caz, în interesul Camerei din care functionarul public parlamentar face parte, pe o perioadă de 6 luni, dar nu mai are de un an, cu respectarea pregatirii profesionale şi a salariului pe care acesta îl are. Functionarul public parlamentar poate fi trecut temporar în cadrul altui compartiment pe o perioadă mai mare de 6 luni numai cu acordul sau scris. Articolul 58 (1) Exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice parlamentare de conducere vacante se realizează prin promovarea temporara a unui functionar public parlamentar care indeplineste condiţiile specifice pentru ocuparea acestei functii de conducere. (2) Măsura prevăzută la alin. (1) se dispune de secretarul general al Camerei Deputatilor sau Senatului, după caz, pe o perioadă de maximum 6 luni. (3) Exercitarea cu caracter temporar a unei functii publice parlamentare de conducere, al carei titular este detasat sau suspendat în condiţiile prezentei legi, se realizează prin promovarea temporara, pe durata detaşării sau suspendarii titularului, a unui functionar public parlamentar care indeplineste condiţiile specifice pentru ocuparea acestei functii publice parlamentare. (4) Măsura prevăzută la alin. (3) se dispune de secretarul general al Camerei Deputatilor sau Senatului, după caz. (5) Dacă salariul corespunzător functiei publice parlamentare pe care este delegat sa o exercite este mai mare, functionarul public parlamentar are dreptul la acest salariu. Secţiunea a 2-a Suspendarea raportului de serviciu Articolul 59 (1) Raportul de serviciu se suspenda de drept atunci când functionarul public parlamentar se afla în una dintre urmatoarele situaţii: a) este numit sau ales pe durata determinata intr-o alta functie în cadrul autorităţilor sau instituţiilor publice; perioada de exercitare a acelei functii se considera vechime în functia publică parlamentara, precum şi vechime în specialitate; b) este incadrat la cabinetul unui demnitar; c) este desemnat de secretarul general al Camerei Deputatilor sau Senatului, după caz, sa desfasoare activităţi în cadrul unor organisme ori institutii internationale, pentru perioada respectiva; d) efectueaza stagiul militar, serviciul militar alternativ, este concentrat sau mobilizat; e) este arestat preventiv; f) efectueaza tratament medical în strainatate, dacă functionarul public parlamentar nu se afla în concediu medical pentru incapacitate temporara de muncă, precum şi pentru insotirea sotului sau, după caz, a sotiei ori a unei rude până la gradul I inclusiv, în condiţiile legii; g) se afla în concediu pentru incapacitate temporara de muncă, în condiţiile legii; h) carantina, în condiţiile legii; i) concediu de maternitate, în condiţiile legii; j) este disparut, iar dispariţia a fost constatata prin hotărâre judecătorească irevocabila; k) forta majoră; l) în alte cazuri expres prevăzute de lege. (2) În termen de 5 zile calendaristice de la data încetării motivului de suspendare de drept, functionarul public parlamentar este obligat sa informeze în scris secretarul general al Camerei Deputatilor sau Senatului, după caz, despre acest fapt. (3) În termen de 5 zile de la expirarea termenului prevăzut la alin. (2), secretarul general al Camerei Deputatilor sau Senatului, după caz, este obligat să asigure condiţiile necesare reluării activităţii de către functionarul public parlamentar. Articolul 60 (1) Raportul de serviciu se suspenda la iniţiativa functionarului public parlamentar în urmatoarele situaţii: a) concediu pentru cresterea copilului în vârsta de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, până la implinirea varstei de 3 ani, în condiţiile legii; b) concediu pentru ingrijirea copilului bolnav în vârsta de până la 7 ani sau, în cazul copilului cu handicap pentru afectiunile intercurente, până la implinirea varstei de 18 ani; c) concediu pentru formare profesionala; d) desfăşurarea unei activităţi în cadrul unor organisme sau institutii internationale în alte situaţii decat cele prevăzute la art. 59 alin. (1) lit. c); e) pentru participare la campania electorala până în ziua ulterioară alegerilor, dacă nu este ales; f) concedii fără plata pentru studii sau pentru alte interese personale. (2) Cererea de suspendare a raportului de serviciu se face în scris, motivat, cu cel puţin 15 zile calendaristice înainte de data de la care se solicita suspendarea. Articolul 61Pe perioada suspendarii raportului de serviciu, secretarul general al Camerei Deputatilor sau Senatului, după caz, este obligat sa rezerve postul aferent functiei publice parlamentare respective. Numirea pe functie se face pe o perioadă determinata. Secţiunea a 3-a Încetarea raportului de serviciu Articolul 62Încetarea raportului de serviciu al functionarului public parlamentar are loc în urmatoarele condiţii: a) prin demisie; b) prin eliberare din functia publică parlamentara; c) prin destituire din functia publică parlamentara; d) prin pensionare; e) prin acordul părţilor, consemnat în scris; f) de drept. Articolul 63Functionarul public parlamentar poate demisiona din functie, cu obligaţia notificarii în scris secretarului general al Camerei Deputatilor sau Senatului, după caz. Demisia nu trebuie motivata şi produce efecte la 30 de zile calendaristice de la înregistrare. Articolul 64 (1) Secretarul general al Camerei Deputatilor sau Senatului, după caz, va dispune eliberarea din functie prin ordin, care se comunică functionarului public parlamentar în termen de 5 zile lucratoare de la emitere, pentru motive neimputabile acestuia, în urmatoarele cazuri: a) reducerea personalului, ca urmare a reorganizarii activităţii, prin desfiintarea postului ocupat de functionarul public parlamentar; b) ca urmare a admiterii cererii de reintegrare în functia ocupata de către alt functionar public parlamentar, a unui functionar public eliberat sau destituit nelegal ori pentru motive neintemeiate, de la data ramanerii definitive a hotărârii judecătorești de reintegrare; c) starea sănătăţii fizice sau/şi psihice a functionarului public parlamentar, constatata prin decizie a organelor competente de expertiza medicală, nu îi mai permite acestuia să îşi indeplineasca atribuţiile corespunzătoare functiei publice parlamentare deţinute. (2) În situaţiile prevăzute la alin. (1), secretarul general al Camerei Deputatilor sau Senatului, după caz, este obligat sa acorde functionarului public parlamentar care urmeaza să fie eliberat un preaviz de 30 de zile calendaristice. (3) Functionarul public parlamentar poate fi eliberat din functie în situaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) şi b) numai dacă nu exista functii publice parlamentare vacante corespunzătoare în cadrul structurilor Camerei Deputatilor sau Senatului, după caz. Articolul 65Destituirea din functia publică parlamentara se dispune, prin ordin, de secretarul general al Camerei Deputatilor sau Senatului, după caz, şi se comunică functionarului public parlamentar în termen de 5 zile lucratoare de la data emiterii, în urmatoarele cazuri: a) ca sanctiune disciplinara aplicata pentru savarsirea repetata a unor abateri disciplinare sau a unei abateri disciplinare care a avut consecinte grave; b) dacă s-a ivit un motiv legal de incompatibilitate, iar functionarul public parlamentar nu acţionează pentru încetarea acestuia într-un termen de 10 zile de la data intervenirii cazului de incompatibilitate. Articolul 66Raportul de serviciu inceteaza de drept în urmatoarele situaţii: a) la data decesului; b) la data ramanerii irevocabile a hotărârii judecătorești de declarare a mortii functionarului public parlamentar; c) dacă functionarul public parlamentar nu mai indeplineste una dintre condiţiile prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. a), d) şi e); d) ca urmare a constatarii nulitatii absolute a actului administrativ de numire în functie, de la data la care nulitatea a fost constatata prin hotărâre judecătorească definitivă; e) când functionarul public parlamentar a fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru savarsirea unei infractiuni contra umanitatii, contra statului sau contra autorităţii, de serviciu sau în legătură cu serviciul, de fals ori pentru fapte de corupţie sau a unei infractiuni savarsite cu intentie care îl face incompatibil cu exercitarea unei functii publice, cu excepţia situaţiei în care a intervenit reabilitarea; f) când functionarul public parlamentar a fost condamnat printr-o hotărâre definitivă prin care s-a dispus aplicarea unei sancţiuni privative de libertate; g) ca urmare a interzicerii exercitarii functiei, ca măsura de siguranţă ori ca pedeapsa complementara, de la data ramanerii definitive a hotărârii judecătorești prin care s-a dispus interdictia; h) la data expirarii termenului pentru care a fost exercitata cu caracter temporar functia publică. Articolul 67Raportul de serviciu poate inceta la data comunicarii deciziei de pensionare a functionarului public parlamentar pentru limita de vârsta ori invaliditate. Articolul 68Constatarea cazului de incetare a raportului de serviciu, în situaţiile prevăzute la art. 63 şi 67, se face prin ordin al secretarului general al Camerei Deputatilor sau Senatului, după caz, în termen de 5 zile lucratoare. Articolul 69 (1) La încetarea raportului de serviciu, functionarul public parlamentar îşi păstrează drepturile dobandite în cadrul carierei, cu excepţia cazului în care raportul de serviciu a incetat din motive imputabile acestuia. (2) Functionarul public parlamentar, la încetarea raportului de serviciu, are obligaţia de a preda lucrarile şi bunurile care i-au fost încredinţate în vederea exercitarii atribuţiilor de serviciu. Articolul 70În cazul în care raportul de serviciu a incetat din motive pe care functionarul public parlamentar le considera neintemeiate, acesta poate cere instanţei de contencios administrativ anularea actului administrativ prin care s-a constatat sau s-a dispus încetarea raportului de serviciu, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare, cu plata unor despăgubiri egale cu drepturile banesti de care acesta ar fi beneficiat pe acea perioada. Articolul 71 (1) Funcţionarii publici parlamentari al caror raport de serviciu a incetat pentru motive neimputabile în condiţiile art. 62 lit. d) şi art. 64, beneficiaza de o indemnizatie egala cu 7 salarii lunare brute, care se impoziteaza potrivit legii. (2) Indemnizatia prevăzută la alin. (1) se acordă o singură dată în decursul carierei de functionar public parlamentar. (3) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul decesului functionarului public parlamentar aflat în activitate. În acest caz, de indemnizatie beneficiaza sotul sau sotia şi copiii care se aflau în întreţinerea functionarului public parlamentar la data decesului. Articolul 72 (1) Funcţionarii publici parlamentari din structurile de specialitate ale Parlamentului au dreptul la asigurări sociale, în condiţiile legii. (2) Funcţionarii publici parlamentari cu o vechime în munca de 30 de ani au dreptul la pensie pentru limita de vârsta la implinirea varstei de 65 de ani. (3) La implinirea varstei prevăzute la alin. (2), funcţionarii publici parlamentari cu o vechime în munca de 30 de ani, din care cel puţin 14 ani în structurile Parlamentului, beneficiaza de pensie de serviciu în cuantumul prevăzut la art. 82 din Legea privind statutul judecatorilor şi procurorilor nr. 303/2004, republicată. (4) Pentru fiecare an ce depăşeşte vechimea de 14 ani în Parlament, se adauga la cuantumul pensiei cate 1% din venit, fără a se putea depăşi venitul brut avut la data pensionarii. (5) Pensiile functionarilor publici parlamentari se actualizeaza în condiţiile alin. (3), în raport cu nivelul salariului brut al unui functionar public parlamentar în activitate, cu aceeasi vechime, nivel de salarizare şi functie publică. (6) Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul asigurarilor sociale de stat se suporta din bugetul de stat. (7) La data intrarii în vigoare a prezentei legi, pensiile pentru limita de vârsta şi vechime integrală ale celor care au ocupat cel puţin 7 ani functii corespunzătoare functionarului public parlamentar în structurile de specialitate ale Parlamentului se recalculeaza şi se actualizeaza în acord cu dispozitiile alin. (3) şi (5), avandu-se în vedere venitul brut lunar al functionarului public parlamentar în activitate corespunzător functiei avute la data pensionarii. Articolul 73 (1) Funcţionarii publici parlamentari care au o vechime în munca de 30 de ani, din care cel puţin 14 ani în structurile Parlamentului, pot solicita pensionarea şi înainte de implinirea varstei de 65 de ani, dar nu mai devreme de 60 de ani; dispozitiile art. 72 alin. (3)-(6) din prezenta lege se aplică în mod corespunzător. (2) De drepturile prevăzute la alin. (1) şi la art. 72 alin. (3), (5) şi (6) din prezenta lege beneficiaza şi funcţionarii publici parlamentari cu o vechime în munca de 30 de ani, din care în structurile Parlamentului între 4-14 ani, în acest caz cuantumul pensiei prevăzut la art. 72 alin. (3) fiind micsorat cu 1% pentru fiecare an care lipseste din vechimea de 14 ani. Articolul 74Funcţionarii publici parlamentari care implinesc vârsta de pensie îşi pot continua activitatea cu aprobarea secretarului general al Camerei Deputatilor sau Senatului, după caz. Articolul 75Funcţionarii publici parlamentari se pot asigura şi la instituţiile private de asigurări sociale, în condiţiile legii. Articolul 76 (1) Persoanele care indeplinesc condiţiile de pensionare prevăzute de prezenta lege beneficiaza de prevederile art. 72 şi 73, după caz, chiar dacă la data pensionarii ocupa o alta functie sau au o alta ocupatie, după caz. În acest caz, pensia se stabileste pe baza drepturilor salariale pe care le are un functionar public parlamentar în activitate cu aceeasi vechime, nivel de salarizare şi functie publică. (2) De prevederile alin. (1) pot beneficia numai persoanele al caror raport de serviciu a incetat în condiţiile art. 62 lit. a), b) şi e) din prezenta lege. Articolul 77Urmasii functionarului public parlamentar decedat: sotul supravietuitor, copiii, în vârsta de până la 16 ani sau dacă îşi continua studiile, până la implinirea varstei de 26 de ani, ori pe toata durata invaliditatii de orice grad şi care se aflau în întreţinerea acestuia, beneficiaza de o pensie egala cu 80% din salariul de baza avut de functionarul public parlamentar la data decesului. Capitolul VI Raspunderea disciplinara a functionarilor publici parlamentari Articolul 78Funcţionarii publici parlamentari raspund disciplinar, contraventional, civil şi penal, în condiţiile legii. Articolul 79 (1) Funcţionarii publici parlamentari raspund disciplinar pentru abaterile de la indatoririle de serviciu. (2) Constituie abatere disciplinara: a) incalcarea prevederilor legale privind interdicţiile functionarilor publici parlamentari; b) desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic în timpul programului de lucru; c) refuzul nejustificat de a îndeplini o indatorire ce îi revine potrivit fisei postului sau dispusa de conducatorul ierarhic superior; d) neglijenta grava sau repetata în rezolvarea lucrărilor; e) intarzierea sistematica în efectuarea lucrărilor; f) absenta nemotivata de la serviciu sau intarzierea ori plecarea înainte de termen de la program în mod repetat; g) atitudinea ireverentioasa în timpul exercitarii functiei; h) nerespectarea reglementarilor legale referitoare la secretul de serviciu, secretul profesional sau a confidentialitatii lucrărilor care au acest caracter; i) manifestarile care aduc atingere prestigiului Parlamentului; j) utilizarea functiei în afara Parlamentului, cu excepţia cazului în care aceasta urmareste realizarea sarcinilor de serviciu. Articolul 80Sanctiunile disciplinare care se pot aplica functionarilor publici parlamentari, proportional cu gravitatea faptelor, sunt: a) mustrarea; b) avertismentul; c) diminuarea drepturilor salariale lunare brute cu 5-10%, pe o perioadă de la o luna la 3 luni; d) suspendarea dreptului de promovare pe o perioadă de 1-3 ani; e) trecerea intr-o functie inferioara, pe o perioadă de 6-12 luni, cu diminuarea corespunzătoare a salariului de baza; f) revocarea din functia de conducere ocupata şi trecerea pe o functie de execuţie; g) destituirea din functie. Articolul 81 (1) Sancţiunea disciplinara se aplică de către secretarul general al Camerei Deputatilor sau Senatului, după caz, în cel mult 30 de zile de la data luării la cunoştinţa despre abaterea savarsita, dar nu mai mult de un an de la data savarsirii acesteia. (2) Sanctiunile disciplinare prevăzute la art. 80 lit. a) şi b) se pot aplica direct de către sefii de departament ori directorii generali sau, după caz, de către directorii structurilor în care îşi desfăşoară activitatea cel în cauza. (3) La aplicarea şi individualizarea sanctiunii disciplinare se va ţine seama de cauzele şi gravitatea abaterii disciplinare, imprejurarile în care aceasta a fost savarsita, gradul de vinovatie şi consecintele abaterii, comportarea generală în serviciu a functionarului public parlamentar, precum şi de existenta, în antecedentele acestuia, a altor sancţiuni disciplinare care nu au fost radiate în condiţiile legii. (4) Sancţiunea disciplinara nu poate fi aplicata decat după cercetarea prealabila a faptei imputate şi după audierea functionarului. Audierea functionarului trebuie consemnata în scris, sub sancţiunea nulitatii. Refuzul acestuia de a se prezenta la audiere sau de a semna o declaratie privitoare la abaterile imputate se consemneaza într-un proces-verbal. În astfel de cazuri, sancţiunea poate fi aplicata fără audierea acestuia. Articolul 82 (1) Împotriva sanctiunilor disciplinare, aplicate în condiţiile art. 81 alin. (2), functionarul public parlamentar se poate adresa secretarului general cu contestaţie, în termen de 15 zile de la data comunicarii sanctiunii aplicate.Secretarul general se pronunţă cu privire la contestaţie în termen de 10 zile de la primirea acesteia, solicitand, dacă apreciaza necesar, şi avizul comisiei de disciplina. (2) Secretarul general şi secretarul general adjunct pot fi sanctionati disciplinar de către Biroul permanent al Camerei Deputatilor sau al Senatului, după caz, pentru abateri disciplinare, cu sanctiunile prevăzute la art. 80. Articolul 83 (1) În cadrul Camerei Deputatilor şi Senatului se constituie cate o comisie de disciplina. (2) Modul de constituire a comisiei de disciplina, componenta, atribuţiile, modul de sesizare şi procedura de lucru ale acesteia se stabilesc de către Biroul permanent al fiecarei Camere a Parlamentului. Articolul 84Functionarul public parlamentar nemultumit de sancţiunea aplicata se poate adresa instanţei de contencios administrativ, solicitand anularea sau modificarea ordinului ori dispozitiei de sanctionare, în condiţiile legii. Articolul 85 (1) Sanctiunile disciplinare se radiază de drept, după cum urmeaza: a) în termen de 6 luni de la aplicare, sanctiunile disciplinare prevăzute la art. 80 lit. a) şi b), dacă functionarul public parlamentar sanctionat cu una dintre aceste sancţiuni nu a savarsit o alta abatere disciplinara în această perioadă; b) în termen de un an de la expirarea termenului pentru care au fost aplicate, sanctiunile prevăzute la art. 80 lit. c)-f), dacă functionarul public parlamentar sanctionat cu una dintre aceste sancţiuni nu a savarsit o alta abatere disciplinara în această perioadă. (2) Radierea sanctiunii disciplinare prevăzute la alin. (1) se constata prin act administrativ al secretarului general al Camerei Deputatilor sau Senatului, după caz. Articolul 86Raspunderea contraventionala a functionarului public parlamentar se angajează, potrivi legii, în cazul în care acesta a savarsit o contraventie în timpul şi în legătură cu exercitarea atribuţiilor de serviciu. Articolul 87Raspunderea civila a functionarului public parlamentar se angajează pentru: a) pagubele produse cu vinovatie patrimoniului Camerei Deputatilor sau Senatului, după caz; b) nerestituirea în termenul legal a sumelor ce i s-au acordat necuvenit; c) daunele platite de Camera Deputatilor sau Senat, după caz, în calitate de comitent, unor terte persoane, în temeiul unei hotărâri judecătorești definitive şi irevocabile. Articolul 88 (1) Raspunderea functionarului public parlamentar pentru infractiunile savarsite în timpul exercitarii functiei în care este numit sau în legătură cu aceasta se stabileste potrivit legii penale. (2) În cazul în care, în urma sesizarii parchetului sau a organului de cercetare penala, s-a dispus începerea urmaririi penale, secretarul general va lua măsura suspendarii functionarului public parlamentar din functia pe care o detine. (3) Dacă parchetul dispune scoaterea de sub urmărire penala ori încetarea urmaririi penale în cazul prevăzut la alin. (2), precum şi în cazul în care instanţa judecătorească dispune achitarea sau încetarea procesului penal, suspendarea din functie inceteaza, iar secretarul general al Camerei Deputatilor ori Senatului, după caz, este obligat sa acorde salariul şi celelalte drepturi cuvenite functionarului public parlamentar pe perioada suspendarii. Capitolul VII Dispozitii tranzitorii şi finale Articolul 89 (1) Persoanele care, la data intrarii în vigoare a prezentei legi, sunt incadrate în structurile Parlamentului şi desfăşoară activităţile prevăzute la art. 3 şi la art. 5 alin. (2) se numesc, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, cu respectarea condiţiilor prevăzute la art. 11 alin. (1) lit. a)-g), în functiile publice parlamentare prevăzute în anexa la prezenta lege, corespunzător functiilor deţinute la această dată. Odata cu numirea, funcţionarii publici parlamentari depun juramantul de credinta, potrivit art. 15 alin. (5)-(7). (2) Stabilirea functiei de conducere şi a functiei de execuţie se face pentru fiecare salariat, avandu-se în vedere nivelul studiilor, vechimea în specialitate, nivelul încadrării avute, fisa postului, fisa de evaluare pe anul anterior, precum şi complexitatea şi responsabilitatea functiei. (3) În cazul în care persoana nu are vechimea minima prevăzută de prezenta lege pentru acea functie, numirea se face în functia deţinută la data intrarii în vigoare a legii, la nivelul de salarizare avut. (4) Prevederile alin. (1)-(3) se aplică în mod corespunzător şi persoanelor care sunt incadrate în structurile Parlamentului în care se desfăşoară activităţile prevăzute la art. 3 şi la art. 5 alin. (2) şi care, la data intrarii în vigoare a prezentei legi, sunt detasate sau suspendate. (5) De prevederile art. 39 şi ale art. 71-73 beneficiaza şi personalul prevăzut la art. 5 alin. (3) din prezenta lege. Articolul 90 (1) Până la adoptarea unui statut propriu, prevederile art. 42 şi ale art. 71-73 din prezenta lege se aplică şi functionarilor publici din cadrul Consiliului Legislativ - organ consultativ de specialitate al Parlamentului - şi membrilor acestuia. (2) Perioada în care persoanele prevăzute la alin. (1) desfăşoară activitate în cadrul Consiliului Legislativ constituie vechime în structurile Parlamentului. Articolul 91În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Regulamentul intern al personalului din structurile Camerei Deputatilor sau Senatului, după caz, va fi pus de acord cu prevederile prezentei legi. Articolul 92Prezenta lege se completeaza în mod corespunzător cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul fnctionarilor publici, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, cu cele ale Legii nr. 7/2004 privind Codul de conduita a functionarilor publici, cu cele ale Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cu orice alte dispozitii legale, în măsura în care nu contravin prezentei legi.Această lege a fost adoptata de Parlamentul României, în condiţiile art. 155 alin. (1), cu respectarea prevederilor art. 76 alin. (1) din Constitutia României, republicată.p. PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR,MIRON TUDOR MITREAPRESEDINTELE SENATULUINICOLAE VACAROIUBucureşti, 11 ianuarie 2006.Nr. 7. Anexa CLASIFICAREAfunctiilor publice parlamentare, condiţiile de studii şi vechimeI. Functiile publice parlamentare de conducere din structurile de specialitate ale Parlamentului───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────                                                               Vechimea minimaNr. Functia Nivelul în functiicrt. studiilor publice/                                                                 structurile                                                                 Parlamentului─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Functii publice parlamentare corespunzătoare     categoriei inaltilor functionari publici     a) secretar general S 12 ani     b) secretar general adjunct S 12 ani     c) sef departament, director general S 10 ani 2. Functii publice parlamentare de conducere     a) director, director adjunct S 8 ani     b) sef serviciu, sef secţie S 7 ani     c) sef birou S, SSD 6 ani───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────II. Functiile publice parlamentare de execuţie din structurile de specialitate ale Parlamentului───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────                                                               Vechimea minimaNr. Functia Nivelul în functiacrt. studiilor publică/                                                                 specialitate                                                                    - ani -─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 1. Consilier parlamentar S 7 2. Expert parlamentar S 4 3. Consultant parlamentar S - 4. Sef cabinet*) S, SSD, PL, M 2 5. Referent**) SSD, PL, M - 6. Stenodactilograf PL, M -───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────---------*) Functia de sef cabinet se utilizeaza la cabinetele membrilor birourilor permanente, la comisiile permanente, la grupurile parlamentare, la secretarii generali şi la secretarii generali adjuncţi, precum şi la departamente şi la directiile generale, după caz.**) Persoanele cu studii generale absolvite cu diploma, care la data intrarii în vigoare a prezentei legi desfăşoară activităţi de natura functiei publice, potrivit prezentei legi, vor putea fi mentinute în functia publică parlamentara ca functionar public parlamentar.---------

Noutăți

  • LEGE nr. 753 din 27 decembrie 2001 pentru respingerea Ordonanţei Guvernului nr. 113/1999 privind reglementarea producţiei, circulaţiei şi comercializării alimentelor
  • LEGE nr. 132 din 21 iulie 2000 pentru modificarea Legii nr. 44/1994 privind veteranii de război, precum şi unele drepturi ale invalizilor şi văduvelor de război
  • LEGEA nr. 51 din 7 iunie 1995 (*republicată*) pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat
  • LEGE nr. 250 din 29 aprilie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 4/2002 privind amânarea plăţii în vama a taxei pe valoarea adăugată aferentă importurilor de bunuri efectuate de firma Bombardier Transportation Sweden AB, precum şi amânarea exigibilităţii taxei pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri şi/sau prestărilor de servicii efectuate de persoane juridice române către aceasta firma pentru asamblarea a 18 trenuri noi de metrou
  • LEGE nr. 8 din 1 iulie 1977 privind asigurarea durabilităţii, siguranţei în exploatare, functionalitatii şi calităţii construcţiilor
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 36 din 26 februarie 2001 privind regimul preţurilor şi tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurentei
  • LEGE nr. 171 din 16 iulie 2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice
  • LEGE nr. 480 din 9 iulie 2002 privind înfiinţarea Universităţii "Bioterra" din Bucureşti
  • LEGE nr. 161 din 7 aprilie 2001 privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 34/1999 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 18/1996 privind angajarea de împrumuturi guvernamentale prin emisiunea de titluri de stat în valută pe piaţa internă
  • LEGE nr. 331 din 21 decembrie 2018 privind aprobarea Programului de investiţii pentru înfiinţarea unităţilor de capacitate mică pentru sacrificarea animalelor şi/sau prelucrarea cărnii în zona montană
  • LEGE nr. 76 din 17 aprilie 2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 346/2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării Naţionale
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 15 aprilie 2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare a Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Bancare prin comasarea prin absorbţie cu Autoritatea pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului
  • LEGE nr. 523 din 9 septembrie 1940 pentru blocarea titlurilor şi acţiunilor, proprietatea M. S. Regelui Carol al II-lea
  • LEGE nr. 55 din 16 martie 2006 privind siguranţa feroviară
  • LEGE nr. 98 din 19 mai 2016 privind achiziţiile publice
  • LEGE nr. 191 din 23 iunie 2005 pentru ratificarea Convenţiei dintre România şi Republica Ungară privind controlul traficului de frontieră rutier şi feroviar, semnată la Bucureşti la 27 aprilie 2004
  • LEGE nr. 306 din 28 iunie 2004 privind exercitarea profesiei de medic, precum şi organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor din România
  • LEGE nr. 384 din 10 octombrie 2006 privind statutul soldaţilor şi gradaţilor voluntari
  • LEGE nr. 158 din 20 octombrie 1999 privind constituirea şi funcţionarea Consiliului Naţional pentru Mediu şi Dezvoltare Durabilă
  • LEGE nr. 30 din 12 martie 1997 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 25/1996 privind ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii referitor la programele de asistenţă economică, tehnică şi în domenii conexe
  • LEGE nr. 141 din 24 iulie 1997 privind Codul vamal al României
  • CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015)
  • LEGE nr. 56 din 16 ianuarie 2002 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 64/2000 pentru completarea Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privaţi pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii
  • LEGE nr. 558 din 18 decembrie 2003 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2003 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 158/2001 privind regimul accizelor, precum şi a unor alte acte normative
  • LEGE nr. 47 din 20 martie 2009 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 1/2008 pentru prorogarea unor termene prevăzute în Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989 nr. 341/2004
  • CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (Legea nr. 135)
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 141 din 29 decembrie 2004 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 145 alin. (1) din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor şi al muniţiilor
  • LEGE nr. 174 din 16 mai 2006 privind unele măsuri de protecţie socială a personalului disponibilizat din cadrul Regiei Naţionale a Pădurilor - Romsilva, prin concedieri colective, ca urmare a restituirii pădurilor către foştii proprietari
  • LEGE nr. 597 din 31 octombrie 2001 privind unele măsuri de protecţie şi autorizare a construcţiilor în zona de coasta a Marii Negre
  • LEGE nr. 494 din 12 noiembrie 2004 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 83/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal
  • LEGE nr. 442 din 27 iunie 2002 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2002 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 29/2000 privind sprijinul acordat producătorilor de lapte
  • LEGE nr. 39 din 17 martie 2005 privind ratificarea Protocolului nr. 14 la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, adoptată la Roma la 4 noiembrie 1950, cu privire la modificarea sistemului de control al Convenţiei, adoptat la Strasbourg la 13 mai 2004
  • LEGEA nr. 36 din 12 mai 1995 (*republicată*) notarilor publici şi a activităţii notariale
  • LEGE nr. 540 din 15 decembrie 2003 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 208/2002 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării
  • LEGE nr. 12 din 17 februarie 2009 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Turcia privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Bucureşti la 3 martie 2008
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 292 din 29 decembrie 2000 pentru stabilirea unor măsuri privind reorganizarea şi funcţionarea Secretariatului General al Guvernului
  • LEGE nr. 22 din 6 mai 1993 privind bugetul asigurărilor sociale de stat pe anul 1993
  • LEGE nr. 364 din 19 septembrie 2003 pentru modificarea alin. (1) al art. 2 din Legea nr. 49/1991 privind acordarea de indemnizaţii şi sporuri invalizilor, veteranilor şi văduvelor de război
  • LEGE nr. 347 din 14 iulie 2004 (*republicată*) muntelui
  • LEGE nr. 152 din 15 iulie 1998 (*republicată*) privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe
  • LEGE nr. 32 din 29 martie 1991 *** Republicată privind impozitul pe salarii
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 54 din 27 mai 2009 privind stabilirea unor măsuri temporare în domeniul gazelor naturale
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 162 din 12 noiembrie 2008 privind transferul ansamblului de atribuţii şi competenţe exercitate de Ministerul Sănătăţii Publice către autorităţile administraţiei publice locale
  • LEGE nr. 67 din 25 martie 2004 (*republicată*) pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale*)
  • LEGE nr. 294 din 27 iunie 2003 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2002 pentru modificarea şi completarea Legii protecţiei mediului nr. 137/1995
  • LEGE nr. 185 din 21 octombrie 2008 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2008 privind unele măsuri pentru reglementarea regimului unor debitori şi creditori ai fondului de risc
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 16 din 23 februarie 2017 privind modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură
  • LEGE nr. 138 din 1 aprilie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 157/2000 privind prorogarea termenului prevăzut la art. III din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 134/2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2000 privind regimul produselor supuse accizelor
  • LEGE nr. 139 din 24 iulie 2000 (*republicată*) privind activitatea de meteorologie*)
  • LEGE nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente
  • LEGE nr. 76 din 25 aprilie 2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 7/2017 privind prorogarea termenului de depunere a declaraţiilor fiscale şi de plată a creanţelor fiscale scadente la data de 25 ianuarie 2017
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 116 din 29 iunie 2000 pentru modificarea art. 45 alin. (3) şi (4) din Legea nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, precum şi pentru stabilirea unor alte măsuri tranzitorii
  • LEGE nr. 435 din 27 octombrie 2003 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 51/2003 pentru ratificarea Memorandumului de finanţare dintre Guvernul României şi Comisia Europeană referitor la Programul PHARE 2002 de cooperare transfrontaliera dintre România şi Ungaria, semnat la Bucureşti la 11 decembrie 2002
  • LEGE nr. 18 din 27 septembrie 1990 (*republicată*) pentru ratificarea Convenţiei cu privire la drepturile copilului*)
  • LEGE nr. 598 din 15 decembrie 2004 privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2004 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 59/2004 privind măsuri de întărire a disciplinei financiar-economice în sistemul sanitar
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 96 din 22 decembrie 2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative
  • LEGE nr. 84 din 28 aprilie 2017 pentru aprobarea Contractului-cadru de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii (România UE cofinanţare pentru creştere 2014-2020), semnat la Bucureşti la 15 iulie 2016
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 59 din 7 mai 2008 pentru modificarea Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri
  • LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 101 din 25 noiembrie 2011 privind reglementarea condiţiilor pentru vânzarea imobilelor, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", a imobilelor proprietatea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", precum şi pentru modificarea unor acte normative
  • Contacte

    Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

    0743.087.930

    office@avocatura.com

    Urmărește-ne în social media

    Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC ADVO VALUE SRL.
    Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

    Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2020