Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică
LEGE nr. 21 din 1 martie 1991 (*republicată*) cetăţeniei române nr. 21/1991*)
- Act publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 576 din 13 august 2010 -
Selectați versiunea
LEGE nr. 21 din 1 martie 1991 (**republicată**)(*actualizată*)a cetăţeniei române(actualizată până la data de 17 mai 2009*)

**) Republicată în temeiul art. III din Legea nr. 192/1999 pentru modificarea şi completarea Legii cetateniei române nr. 21/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 14 decembrie 1999, dându-se articolelor o noua numerotare.Legea cetateniei române nr. 21/1991 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 44 din 6 martie 1991. Capitolul I Dispoziţii generaleDispoziţii generale Articolul 1Cetăţenia română este legătura şi apartenenţa unei persoane fizice la statul român.Cetăţenii români sunt egali în faţa legii; numai ei vor fi admişi în funcţiile publice civile şi militare.Cetăţenii României se bucura de protecţia statului român. Articolul 2Modurile de dobândire şi de pierdere a cetateniei române sunt cele prevăzute în prezenta lege. Articolul 3Încheierea, declararea nulităţii, anularea sau desfacerea căsătoriei între un cetăţean român şi un străin nu produce efecte asupra cetateniei soţilor. Capitolul II Dobândirea cetateniei româneDobândirea cetateniei române Articolul 4Cetăţenia română se dobândeşte prin: a) naştere; b) adopţie; c) acordare la cerere.A. Prin naştere Articolul 5Copiii născuţi pe teritoriul României, din părinţi cetăţeni români, sunt cetăţeni români.Sunt, de asemenea, cetăţeni români cei care: a) s-au născut pe teritoriul statului român, chiar dacă numai unul dintre părinţi este cetăţean român; b) s-au născut în străinătate şi ambii părinţi sau numai unul dintre ei are cetăţenia română.Copilul găsit pe teritoriul statului român este considerat cetăţean român, până la proba contrarie, dacă nici unul dintre părinţi nu este cunoscut.------------Alin. 3 al art. 5 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 405 din 13 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 721 din 15 octombrie 2003, care modifică pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 43 din 29 mai 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 399 din 9 iunie 2003.B. Prin adopţie Articolul 6Cetăţenia română se dobândeşte de către copilul cetăţean străin sau fără cetăţenie prin adopţie, dacă adoptatorii sunt cetăţeni români. În cazul în care adoptatul este major, este necesar consimţământul acestuia.------------Alin. 1 al art. 6 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 147 din 4 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 13 noiembrie 2008.În cazul în care numai unul dintre adoptatori este cetăţean român, cetăţenia adoptatului minor va fi hotărâtă, de comun acord, de către adoptatori. În situaţia în care adoptatorii nu cad de acord, instanţa judecătorească competenţa sa încuviinţeze adoptia va decide asupra cetateniei minorului, ţinând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimţământul acestuia.Dacă adoptia se face de către o singura persoana, iar aceasta este cetăţean român, minorul dobândeşte cetăţenia adoptatorului. Articolul 7În cazul declarării nulităţii sau anulării adopţiei, copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani este considerat că nu a fost niciodată cetăţean român, dacă domiciliază în străinătate sau dacă părăseşte ţara pentru a domicilia în străinătate.În cazul desfacerii adopţiei copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani pierde cetăţenia română pe data desfacerii adopţiei, dacă acesta domiciliază în străinătate sau dacă părăseşte ţara pentru a domicilia în străinătate.C. Prin acordare la cerere Articolul 8Cetăţenia română se poate acorda, la cerere, persoanei fără cetăţenie sau cetăţeanului străin, dacă îndeplineşte următoarele condiţii: a) s-a născut şi domiciliază, la data cererii, pe teritoriul României sau, deşi nu s-a născut pe acest teritoriu, domiciliază în condiţiile legii pe teritoriul statului român de cel puţin 8 ani sau, în cazul în care este căsătorit şi convietuieste cu un cetăţean român, de cel puţin 5 ani de la data căsătoriei;------------Lit. a) a alin. 1 al art. 8 a fost modificată de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 43 din 29 mai 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 399 din 9 iunie 2003. b) dovedeşte, prin comportament, acţiuni şi atitudine, loialitate faţă de statul român, nu întreprinde sau sprijină acţiuni împotriva ordinii de drept sau a securităţii naţionale şi declara ca nici în trecut nu a întreprins asemenea acţiuni;------------Lit. b) a alin. 1 al art. 8 a fost modificată de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 405 din 13 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 721 din 15 octombrie 2003, care modifică pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 43 din 29 mai 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 399 din 9 iunie 2003. c) a împlinit vârsta de 18 ani; d) are asigurate în România mijloace legale pentru o existenta decenta, în condiţiile stabilite de legislaţia privind regimul străinilor;------------Lit. d) a alin. 1 al art. 8 a fost modificată de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 43 din 29 mai 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 399 din 9 iunie 2003. e) este cunoscut cu o buna comportare şi nu a fost condamnat în ţara sau în străinătate pentru o infracţiune care îl face nedemn de a fi cetăţean român; f) cunoaşte limba română şi poseda notiuni elementare de cultura şi civilizatie românească, în măsura suficienta pentru a se integra în viaţa socială; g) cunoaşte prevederile Constituţiei României şi imnul naţional.------------Lit. g) a alin. 1 al art. 8 a fost modificată de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 43 din 29 mai 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 399 din 9 iunie 2003.Termenele prevăzute la alin. 1 lit. a) pot fi reduse până la jumătate în următoarele situaţii: a) solicitantul este o personalitate recunoscută pe plan internaţional; b) solicitantul este cetăţeanul unui stat membru al Uniunii Europene; c) solicitantul a dobândit statut de refugiat potrivit prevederilor legale în vigoare; d) solicitantul a investit în România sume care depăşesc 1.000.000 de euro.-------------Litera d) a alin. 2 al art. 8 a fost modificată de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 171 din 8 mai 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 321 din 14 mai 2009, care modifică pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 147 din 4 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 13 noiembrie 2008.-------------Alin. 2 al art. 8 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 147 din 4 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 13 noiembrie 2008.Dacă cetăţeanul străin sau persoana fără cetăţenie care a solicitat sa i se acorde cetăţenia română se afla în afară teritoriului statului român o perioadă mai mare de 6 luni în cursul unui an, anul respectiv nu se ia în calcul la stabilirea perioadei prevăzute la alin. 1 lit. a).------------Alin. 3 al art. 8 a fost introdus de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 43 din 29 mai 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 399 din 9 iunie 2003. Articolul 9Copilul născut din părinţi cetăţeni străini sau fără cetăţenie şi care nu a împlinit vârsta de 18 ani dobândeşte cetăţenia română o dată cu părinţii săi.În cazul în care numai unul dintre părinţi dobândeşte cetăţenia română, părinţii vor hotărî, de comun acord, cu privire la cetăţenia copilului. În situaţia în care părinţii nu cad de acord, tribunalul de la domiciliul minorului va decide, ţinând seama de interesele acestuia. În cazul copilului care a împlinit vârsta de 14 ani este necesar consimţământul acestuia.Copilul dobândeşte cetăţenia română pe aceeaşi dată cu părintele sau.În cazul în care minorul a dobândit cetăţenia română în condiţiile alin. 1 sau 2 şi nu a fost inclus în certificatul de cetăţenie al părintelui sau nu i s-a eliberat certificat de cetăţenie potrivit dispoziţiilor art. 19 alin. 5 sau 7, părinţii sau, după caz, părintele, cetăţeni români, pot solicita transcrierea ori înscrierea în registrele de stare civilă române a certificatelor sau extraselor de stare civilă eliberate de autorităţile străine în condiţiile Legii nr. 119/1996cu privire la actele de stare civilă, cu modificările şi completările ulterioare.-------------Alin. 4 al art. 9 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 147 din 4 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 13 noiembrie 2008.Copilul care a împlinit vârsta de 14 ani poate formula în nume propriu cererea de transcriere sau înscriere a certificatului ori extrasului de naştere. În acest caz, dovada cetăţeniei minorului se face cu cartea de identitate sau paşaportul emisă/emis de autorităţile române părintelui ori cu certificatul prevăzut de art. 19 alin. 4.-------------Alin. 5 al art. 9 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 147 din 4 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 13 noiembrie 2008. Articolul 10Cetăţenia română se poate acorda şi persoanelor care au pierdut această cetăţenie, precum şi descendenţilor acestora până la gradul 2 inclusiv şi care cer redobândirea ei, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc în mod corespunzător condiţiile prevăzute la art. 8 alin. 1 lit. b), c), d) şi e).Dispoziţiile alin. 1 se aplică şi apatrizilor foşti cetăţeni români şi descendenţilor acestora până la gradul 2 inclusiv.Redobândirea cetăţeniei de către unul dintre soţi nu are nicio consecinţă asupra cetăţeniei celuilalt soţ. Soţul cetăţean străin sau fără cetăţenie al persoanei care redobândeşte cetăţenia română poate cere acordarea cetăţeniei române în condiţiile prezentei legi.-------------Art. 10 a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 147 din 4 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 13 noiembrie 2008. Articolul 10^1*)Foştii cetăţeni români care au dobândit cetăţenia română prin naştere sau prin adopţie şi care au pierdut-o din motive neimputabile lor sau această cetăţenie le-a fost ridicată fără voia lor, precum şi descendenţii acestora până la gradul III pot redobândi ori li se poate acorda cetăţenia română, la cerere, cu păstrarea cetăţeniei străine şi stabilirea domiciliului în ţară sau cu menţinerea acestuia în străinătate, dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 8 alin. 1 lit. b), c) şi e).-------------Alin. 1 al art. 10^1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 36 din 15 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 259 din 21 aprilie 2009.Dispoziţiile art. 10 alin. 2-4 se aplică în mod corespunzător.------------Art. 10^1 a fost introdus de pct. 6 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 43 din 29 mai 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 399 din 9 iunie 2003. Articolul 10^2Persoanele prevăzute la art. 10^1 care au domiciliul sau reşedinţa în România pot depune cererea de redobândire ori acordare a cetăţeniei române la Direcţia cetăţenie din cadrul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, după împlinirea unui termen de 4 ani de la momentul obţinerii dreptului de şedere.-------------Art. 10^2 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 171 din 8 mai 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 321 din 14 mai 2009, care modifică pct. 5 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 147 din 4 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 13 noiembrie 2008. Capitolul III Procedura acordării cetateniei româneProcedura acordării cetateniei române Articolul 11Aprobarea cererilor de acordare ori de redobândire a cetăţeniei române se face prin ordin al ministrului justiţiei, care apreciază, în acest sens, asupra propunerilor Comisiei pentru cetăţenie.--------------Art. 11 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 87 din 5 septembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 634 din 14 septembrie 2007. Articolul 12Cererea de acordare sau, după caz, de redobândire a cetăţeniei române se formulează în limba română, se adresează Comisiei pentru cetăţenie şi se depune personal sau, în cazuri temeinic justificate, prin mandatar cu procură specială şi autentică la sediul Ministerului Justiţiei, Direcţia cetăţenie, şi este însoţită de acte care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege.Persoanele care au domiciliul sau reşedinţa în străinătate pot depune cererea de redobândire sau de acordare întemeiată pe dispoziţiile art. 10 alin. 1 şi art. 10^1, însoţită de actele care dovedesc îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, la misiunile diplomatice ori oficiile consulare competente după domiciliul sau reşedinţa solicitanţilor. Cererile vor fi înaintate de îndată Comisiei pentru cetăţenie.-------------Alin. 2 al art. 12 a fost modificat de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 171 din 8 mai 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 321 din 14 mai 2009, care modifică pct. 6 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 147 din 4 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 13 noiembrie 2008.În situaţia în care, la nivelul misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare, numărul solicitanţilor este cu mult mai mare decât capacitatea de procesare a oficiului, se va proceda la programarea acestora în limita a 30.000 de dosare pe an, pentru fiecare oficiu consular.-------------Alin. 3 al art. 12 a fost introdus de pct. 4 al articolului unic din LEGEA nr. 171 din 8 mai 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 321 din 14 mai 2009, care completează art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 147 din 4 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 13 noiembrie 2008, cu pct. 6^1.--------------Art. 12 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 70 din 8 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 283 din 11 aprilie 2008, care modifică pct. 2 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 87 din 5 septembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 634 din 14 septembrie 2007. Articolul 13Comisia pentru cetăţenie, denumită în continuare Comisia, entitate fără personalitate juridică din cadrul Ministerului Justiţiei, verifică îndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege.Comisia are un secretariat tehnic constituit în cadrul direcţiei de specialitate a Ministerului Justiţiei. Directorul direcţiei de specialitate din Ministerul Justiţiei este şi preşedintele Comisiei.Comisia are activitate permanentă, este formată dintr-un preşedinte şi 8 membri, personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor din cadrul Ministerului Justiţiei şi Libertăţilor Cetăţeneşti, numiţi prin ordin al ministrului justiţiei şi libertăţilor cetăţeneşti. Lucrările Comisiei nu sunt publice, acestea se desfăşoară în prezenţa a cel puţin 3 membri şi sunt prezidate de preşedinte, iar în lipsa acestuia, de către un membru desemnat de acesta.--------------Alin. 3 al art. 13 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 36 din 15 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 259 din 21 aprilie 2009.Îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege pentru acordarea ori redobândirea cetăţeniei române se constată printr-un raport motivat, care se adoptă de Comisie cu votul majorităţii celor prezenţi. În caz de paritate, votul preşedintelui Comisiei sau al înlocuitorului acestuia este decisiv.--------------Art. 13 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 70 din 8 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 283 din 11 aprilie 2008, care modifică pct. 3 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 87 din 5 septembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 634 din 14 septembrie 2007. Articolul 14Cererea de acordare sau de redobândire a cetăţeniei este înregistrată la secretariatul tehnic al Comisiei. În cazul în care constată lipsa unor documente necesare soluţionării cererii, preşedintele Comisiei solicită, prin rezoluţie, completarea dosarului. În cazul în care, în termen de cel mult 6 luni de la primirea solicitării, nu sunt transmise actele necesare, cererea se va respinge ca nesusţinută.Preşedintele Comisiei, prin rezoluţie, stabileşte termenul la care se va dezbate cererea de acordare sau redobândire a cetăţeniei, dispunând totodată solicitarea de relaţii de la orice autorităţi cu privire la îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. 1 lit. b) şi e).-------------Alin. 2 al art. 14 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 147 din 4 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 13 noiembrie 2008.-------------Alin. 3 al art. 14 a fost abrogat de pct. 8 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 147 din 4 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 13 noiembrie 2008.La termenul stabilit în vederea dezbaterii cererii, Comisia verifică îndeplinirea condiţiilor necesare acordării sau redobândirii cetăţeniei, cu excepţia condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. 1 lit. f) şi g).În cazul în care Comisia constată necesitatea audierii unor persoane care ar putea da informaţii utile în vederea soluţionării cererii, dispune citarea acestora, stabilind un nou termen.În cazul în care sunt întrunite condiţiile pentru acordarea cetăţeniei române, Comisia stabileşte, într-un termen ce nu va depăşi 6 luni, programarea persoanei la interviul organizat pentru verificarea condiţiilor prevăzute de art. 8 alin. 1 lit. f) şi g).--------------Art. 14 a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 87 din 5 septembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 634 din 14 septembrie 2007. Articolul 14^1Cererea de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române, formulată potrivit art. 10^1, este înregistrată la secretariatul tehnic al Comisiei.Preşedintele Comisiei pentru cetăţenie, prin rezoluţie, dispune: a) solicitarea de relaţii de la orice autorităţi cu privire la îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 8 alin. 1 lit. b) şi e); b) completarea dosarului, în termen de cel mult două luni de la primirea solicitării secretariatului tehnic al Comisiei de către petent, în cazul în care se constată lipsa unor documente necesare soluţionării cererii, sub sancţiunea respingerii cererii ca nesusţinută; c) fixarea termenului la care Comisia va verifica îndeplinirea condiţiilor necesare acordării sau redobândirii cetăţeniei române potrivit art. 10^1, termen care nu va depăşi 5 luni de la data înregistrării cererii.--------------Art. 14^1 a fost introdus de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 36 din 15 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 259 din 21 aprilie 2009. Articolul 16În cazul în care nu sunt îndeplinite condiţiile cerute de lege pentru acordarea ori redobândirea cetăţeniei, precum şi în cazul nepromovării interviului prevăzut la art. 14 alin. 6 ori al neprezentării, în mod nejustificat, la susţinerea acestuia, Comisia, printr-un raport motivat, propune ministrului justiţiei respingerea cererii.O nouă cerere de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române se poate depune după 6 luni de la respingerea cererii anterioare.-------------Alin. 2 al art. 16 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 147 din 4 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 13 noiembrie 2008.--------------Art. 16 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 87 din 5 septembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 634 din 14 septembrie 2007. Articolul 17Dacă solicitantul este declarat admis la interviu, Comisia va întocmi un raport în care va menţiona întrunirea condiţiilor legale pentru acordarea sau, după caz, redobândirea cetăţeniei.Raportul însoţit de cererea de acordare ori de redobândire a cetăţeniei va fi înaintat ministrului justiţiei.--------------Art. 17 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 87 din 5 septembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 634 din 14 septembrie 2007. Articolul 18Ministrul justiţiei, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de prezenta lege, emite în termen de 30 de zile calendaristice ordinul de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române, după caz. Ordinul de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.În cazul în care constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege, ministrul justiţiei respinge, prin ordin, cererea de acordare sau de redobândire a cetăţeniei.Ordinul ministrului justiţiei de respingere a cererii de acordare sau de redobândire a cetăţeniei se comunică solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, în termen de 90 de zile calendaristice de la data emiterii ordinului.Ordinul poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la secţia de contencios administrativ a curţii de apel de la domiciliul sau, după caz, reşedinţa solicitantului. Dacă solicitantul nu are domiciliul sau reşedinţa în România, ordinul poate fi atacat, în acelaşi termen, la secţia de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti. Hotărârea curţii de apel este definitivă şi irevocabilă.--------------Art. 18 a fost modificat de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 70 din 8 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 283 din 11 aprilie 2008, care modifică pct. 8 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 87 din 5 septembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 634 din 14 septembrie 2007. Articolul 19Cetăţenia română se dobândeşte la data depunerii jurământului de credinţă.În termen de 3 luni de la data publicării ordinului ministrului justiţiei în Monitorul Oficial al României, Partea I, persoanele cărora li se acordă cetăţenia română vor depune jurământul de credinţă faţă de România.Jurământul de credinţă se depune în şedinţă solemnă în faţa ministrului justiţiei sau a secretarului de stat delegat în acest sens şi are următorul conţinut:"Jur să fiu devotat patriei şi poporului român, să apăr drepturile şi interesele naţionale, să respect Constituţia şi legile României."După depunerea jurământului, Comisia eliberează certificatul de cetăţenie română, care va fi întocmit în două exemplare, semnate de ministrul justiţiei, dintre care un exemplar va fi înmânat titularului. Ambele exemplare ale certificatului conţin elemente de siguranţă şi au aplicate fotografii ale titularului.În situaţia în care copiii minori dobândesc cetăţenia română odată cu părinţii sau cu unul dintre ei, aceştia vor fi înscrişi în certificatul de cetăţenie al părinţilor şi nu depun jurământul.În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluţionare a cererii şi până la data dobândirii de către părinţi a cetăţeniei române, acesta va depune jurământul şi i se va elibera certificat de cetăţenie distinct.-------------Alin. 7 al art. 19 a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 147 din 4 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 13 noiembrie 2008.În cazul în care copilul devine major în timpul procesului de soluţionare a cererii şi până la data dobândirii de către părinţi a cetăţeniei române, Comisia, la sesizarea persoanei interesate, va analiza cazul, putând decide în legătură cu depunerea de către acesta a jurământului şi cu eliberarea unui certificat de cetăţenie separat pentru copilul devenit major.--------------Art. 19 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 87 din 5 septembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 634 din 14 septembrie 2007. Articolul 20Nedepunerea, din motive imputabile persoanei care a obţinut cetăţenia română, a jurământului de credinţă, în termenul prevăzut la art. 19 alin. 2, atrage încetarea efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române faţă de persoana în cauză.Constatarea încetării efectelor ordinului de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române faţă de persoanele care nu au depus jurământul în condiţiile legii se face de către ministrul justiţiei, la sesizarea direcţiei de specialitate din cadrul Ministerului Justiţiei, sau, după caz, de către şeful misiunii diplomatice ori al oficiului consular.Persoana care decedează înaintea depunerii jurământului de credinţă faţă de România este recunoscută ca fiind cetăţean român, la cererea succesorilor legali ai persoanei decedate, din ziua publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a ordinului ministrului justiţiei de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române, urmând a fi eliberat certificatul de cetăţenie de către Comisie. Cererea poate fi depusă în termen de un an de la data decesului titularului cererii de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române.Persoana care nu poate depune jurământul de credinţă faţă de România din cauza unui handicap permanent sau a unei boli cronice obţine cetăţenia română de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a ordinului ministrului justiţiei de acordare sau, după caz, de redobândire a cetăţeniei române, pe baza cererii şi a înscrisurilor medicale transmise în acest sens, personal sau prin reprezentantul legal sau convenţional cu mandat special, până la data finalizării procedurii de acordare sau, după caz, de redobândire a cetăţeniei. Cererea adresată Comisiei privind eliberarea certificatului de cetăţenie poate fi formulată în termen de un an de la data luării la cunoştinţă a termenului de depunere a jurământului de credinţă. Nedepunerea cererii în termenul de un an atrage încetarea efectelor ordinului ministrului justiţiei de acordare sau de redobândire a cetăţeniei române.--------------Art. 20 a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 87 din 5 septembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 634 din 14 septembrie 2007. Capitolul IV Dovada cetateniei româneDovada cetateniei române Articolul 21Dovada cetăţeniei române se face cu cartea de identitate sau, după caz, cu buletinul de identitate, paşaportul ori cu certificatul prevăzut la art. 19 alin. 4.Cetăţenia copilului până la vârsta de 14 ani se dovedeşte cu certificatul său de naştere, însoţit de buletinul ori cartea de identitate, după caz, sau paşaportul oricăruia dintre părinţi.În cazul în care copilul este înscris în paşaportul unuia dintre părinţi sau, după caz, în buletinul de identitate, dovada cetăţeniei se face cu oricare dintre aceste acte.-------------Art. 21 a fost modificat de pct. 11 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 147 din 4 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 13 noiembrie 2008. Articolul 22În caz de nevoie misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României eliberează, la cerere, dovezi de cetăţenie pentru cetăţenii români aflaţi în străinătate. Capitolul V Pierderea cetateniei românePierderea cetateniei române Articolul 23Cetăţenia română se pierde prin: a) retragerea cetateniei române; b) aprobarea renunţării la cetăţenia română; c) în alte cazuri prevăzute de lege.A. Prin retragerea cetateniei române Articolul 24Cetăţenia română se poate retrage persoanei care: a) aflată în străinătate, săvârşeşte fapte deosebit de grave prin care vătăma interesele statului român sau lezeaza prestigiul României; b) aflată în străinătate, se inroleaza în forţele armate ale unui stat cu care România a rupt relaţiile diplomatice sau cu care este în stare de război; c) a obţinut cetăţenia română prin mijloace frauduloase. d) este cunoscută ca având legături cu grupări teroriste sau le-a sprijinit, sub orice formă, ori a săvârşit alte fapte care pun în pericol siguranţa naţionala.-----------Lit. d) a alin. 1 al art. 24 a fost modificată de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 405 din 13 octombrie 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 721 din 15 octombrie 2003, care modifică pct. 14 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 43 din 29 mai 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 399 din 9 iunie 2003.Cetăţenia română nu poate fi retrasă persoanei care a dobândit-o prin naştere. Articolul 25Retragerea cetateniei române nu produce efecte asupra cetateniei soţului sau copiilor persoanei căreia i s-a retras cetăţenia.B. Prin aprobarea renunţării la cetăţenia română Articolul 26Pentru motive temeinice se poate aproba renunţarea la cetăţenia română persoanei care a împlinit vârsta de 18 ani şi care: a) nu este invinuita sau inculpata într-o cauza penală ori nu are de executat o pedeapsă penală; b) nu este urmărită pentru debite către stat, persoane fizice sau juridice din ţara sau, având astfel de debite, le achită ori prezintă garanţii corespunzătoare pentru achitarea lor; c) a dobândit ori a solicitat şi are asigurarea ca va dobândi o alta cetăţenie. Articolul 27Pierderea cetateniei române prin aprobarea renunţării nu produce nici un efect asupra cetateniei soţului sau copiilor minori.Cu toate acestea, în cazul în care ambii părinţi obţin aprobarea renunţării la cetăţenia română, iar copilul minor se afla împreună cu ei în străinătate ori părăseşte împreună cu ei ţara, minorul pierde cetăţenia română o dată cu părinţii săi, iar dacă aceştia au pierdut cetăţenia română la date diferite, pe ultima dintre aceste date. Copilul minor care, pentru a domicilia în străinătate, părăseşte ţara după ce ambii părinţi au pierdut cetăţenia română pierde cetăţenia română pe data plecării sale din ţara.Dispoziţiile alineatului precedent se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care numai unul dintre părinţi este cunoscut sau este în viaţă.Copilul minor, încredinţat prin hotărâre judecătorească părintelui care are domiciliul în străinătate şi care renunţa la cetăţenie, pierde cetăţenia română pe aceeaşi dată cu părintele căruia i-a fost încredinţat şi la care locuieşte, cu condiţia obţinerii acordului celuilalt părinte, cetăţean român.În situaţiile prevăzute la alin. 2, 3 şi 4 copilului care a împlinit vârsta de 14 ani i se cere consimţământul.C. Alte cazuri de pierdere a cetateniei române Articolul 28Copilul minor, cetăţean român, adoptat de un cetăţean străin, pierde cetăţenia română, dacă, la cererea adoptatorului sau, după caz, a adoptatorilor, dobândeşte cetăţenia acestora în condiţiile prevăzute de legea străină. Minorului care a împlinit vârsta de 14 ani i se cere consimţământul.Data pierderii cetateniei române în condiţiile alin. 1 este data dobândirii de către minor a cetateniei adoptatorului.În cazul declarării nulităţii sau anulării adopţiei, copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani este considerat că nu a pierdut niciodată cetăţenia română. Articolul 29În cazul declarării nulităţii sau anulării adopţiei, copilul care nu a împlinit vârsta de 18 ani este considerat că nu a pierdut niciodată cetăţenia română.Cetăţenia română se pierde şi în cazul în care filiaţia s-a stabilit numai faţă de un părinte cetăţean străin, celălalt părinte rămânând necunoscut.Data pierderii cetateniei române în condiţiile alin. 1 şi 2 este data stabilirii filiaţiei copilului. Capitolul VI Procedura retragerii cetateniei române şi aprobării renunţării la cetăţenia românăProcedura retragerii cetateniei române şi aprobării renunţării la cetăţenia română Articolul 30Cererea de renunţare la cetăţenia română, însoţită de actele doveditoare prevăzute la art. 26, se depune la secretariatul tehnic al Comisiei sau la misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale României din ţara în care solicitantul îşi are domiciliul sau reşedinţa.În cazul în care constată lipsa documentelor necesare soluţionării cererii, preşedintele Comisiei solicită, prin rezoluţie, completarea dosarului. În cazul în care, în termen de cel mult 6 luni de la comunicare, nu sunt transmise actele necesare, cererea va fi respinsă ca nesusţinută.În cazul în care dosarul cuprinde toate documentele necesare soluţionării cererii de renunţare la cetăţenia română, preşedintele Comisiei, prin rezoluţie, dispune solicitarea de relaţii de la orice autorităţi cu privire la îndeplinirea condiţiei prevăzute, după caz, la art. 26 lit. a) şi b).-------------Alin. 3 al art. 30 a fost modificat de pct. 12 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 147 din 4 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 765 din 13 noiembrie 2008.Ministrul justiţiei dispune, prin ordin, aprobarea sau, după caz, respingerea cererii de renunţare la cetăţenia română, apreciind asupra raportului Comisiei prin care aceasta constată îndeplinirea sau neîndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 26.Ordinul ministrului justiţiei de respingere a cererii de renunţare la cetăţenie se comunică solicitantului, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.Ordinul poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la secţia de contencios administrativ a curţii de apel de la domiciliul sau, după caz, reşedinţa solicitantului. Dacă solicitantul nu are domiciliul sau reşedinţa în România, ordinul poate fi atacat, în acelaşi termen, la secţia de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti. Hotărârea curţii de apel este definitivă şi irevocabilă.Pierderea cetăţeniei române prin renunţare are loc la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a ordinului ministrului justiţiei de aprobare a renunţării la cetăţenie.Dovada renunţării la cetăţenia română se face cu adeverinţă eliberată de secretariatul Comisiei, pentru persoanele cu domiciliul în România, ori de misiunile diplomatice sau oficiile consulare ale României, pentru persoanele cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, pe baza ordinului ministrului justiţiei de aprobare a cererii de renunţare la cetăţenia română, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I.--------------Art. 30 a fost modificat de pct. 12 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 87 din 5 septembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 634 din 14 septembrie 2007. Articolul 31Orice autoritate sau persoană care are cunoştinţă de existenţa unui motiv pentru retragerea cetăţeniei române poate sesiza, în scris, Comisia, având obligaţia să prezinte dovezile de care dispune.Preşedintele Comisiei stabileşte, prin rezoluţie, termenul la care se va dezbate sesizarea de retragere, dispunând totodată: a) solicitarea punctului de vedere al autorităţilor competente cu privire la îndeplinirea condiţiilor legale privind retragerea cetăţeniei; b) invitarea persoanei care a formulat sesizarea, precum şi a oricărei persoane care ar putea da informaţii utile soluţionării cererii; c) citarea persoanei în cauză la domiciliul cunoscut sau, dacă acesta nu se cunoaşte, prin publicarea citaţiei în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. Citarea persoanei are loc cu cel puţin 6 luni înainte de termenul fixat pentru dezbaterea sesizării.La termenul stabilit pentru dezbaterea sesizării, Comisia verifică îndeplinirea condiţiilor necesare retragerii cetăţeniei române. Aceasta audiază persoanele citate potrivit alin. 2 lit. b), precum şi persoana în cauză. Lipsa persoanei legal citate nu împiedică desfăşurarea procedurilor de retragere a cetăţeniei române.În cazul în care constată îndeplinirea sau, după caz, neîndeplinirea condiţiilor legale de retragere a cetăţeniei române, Comisia va propune ministrului justiţiei, printr-un raport motivat, aprobarea retragerii cetăţeniei române sau, după caz, respingerea sesizării.Ministrul justiţiei, constatând îndeplinite condiţiile prevăzute de lege, emite ordinul de retragere a cetăţeniei române, respectiv de respingere a sesizării de retragere a cetăţeniei, în cazul în care constată neîndeplinirea condiţiilor prevăzute de lege.Ordinul ministrului justiţiei de admitere sau de respingere a sesizării de retragere a cetăţeniei se comunică persoanei în cauză, precum şi persoanei care a făcut sesizarea, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.Ordinul poate fi atacat, în termen de 15 zile de la data comunicării, la secţia de contencios administrativ a curţii de apel de la domiciliul sau, după caz, reşedinţa solicitantului. Dacă solicitantul nu are domiciliul sau reşedinţa în România, ordinul poate fi atacat, în acelaşi termen, la secţia de contencios administrativ a Curţii de Apel Bucureşti. Hotărârea curţii de apel este definitivă şi irevocabilă.Pierderea cetăţeniei române prin retragere are loc la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a ordinului ministrului justiţiei de aprobare a retragerii cetăţeniei române.--------------Art. 31 a fost modificat de pct. 13 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 87 din 5 septembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 634 din 14 septembrie 2007. Capitolul VII Dispoziţii finale şi tranzitoriiDispoziţii finale şi tranzitorii Articolul 34Sunt şi rămân cetăţeni români persoanele care au dobândit şi au păstrat această cetăţenie potrivit legislaţiei anterioare. Articolul 36Cererile privind acordarea cetateniei române şi aprobarea renunţării la cetăţenia română sunt supuse unei taxe prevăzute de lege.Prin derogare de la prevederile alin. 1, redobandirea cetateniei române potrivit art. 10 alin. 2 şi art. 10^1 este scutită de plată taxelor prevăzute de lege.------------Alin. 2 al art. 36 a fost modificat de pct. 17 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 43 din 29 mai 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 399 din 9 iunie 2003.------------ Articolul 37Persoanele cărora li s-a acordat cetăţenia română, potrivit legii, au toate drepturile şi libertăţile, precum şi obligaţiile prevăzute prin Constituţie şi prin legile tarii pentru cetăţenii români. Articolul 38Cetăţenia română cu titlu de "cetăţenie de onoare" se poate acorda unor străini pentru servicii deosebite aduse tarii şi naţiunii române, la propunerea Guvernului, fără nici o alta formalitate, de către Parlamentul României.Persoanele care au dobândit cetăţenia de onoare se bucura de toate drepturile civile şi politice recunoscute cetăţenilor români, cu excepţia dreptului de a alege şi de a fi ales şi de a ocupa o funcţie publică. Articolul 39Pentru situaţiile în care se cere consimţământul celuilalt părinte sau al minorului care a împlinit vârsta de 14 ani, acesta trebuie făcut în forma unei declaraţii autentice date în faţa notarului public sau, în străinătate, la misiunile diplomatice ori oficiile consulare ale României.------------Art. 39 a fost modificat de pct. 19 al art. I din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 43 din 29 mai 2003, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 399 din 9 iunie 2003. Articolul 40Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României*).Cererile aflate în curs de soluţionare la data intrării în vigoare a prezentei legi se vor rezolva în conformitate cu prevederile acesteia. Condiţiile de dobândire a cetateniei române rămân supuse reglementărilor în vigoare la data depunerii cererii.--------*) A se vedea şi data intrării în vigoare a actului normativ modificator. Articolul 41Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga Legea nr. 24/1971 - Legea cetateniei române, Decretul-lege nr. 137/1990 privind unele dispoziţii referitoare la cetăţenia română, prevederile art. 3 şi ale art. 8 din Decretul-lege nr. 7/1989 privind repatrierea cetăţenilor români şi a foştilor cetăţeni români, precum şi orice alte dispoziţii contrare prevederilor prezentei legi.---------------

Noutăți

  • LEGE nr. 602 din 6 noiembrie 2002 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2002 pentru instituirea unor măsuri privind importul autovehiculelor
  • LEGEA nr. 8 din 14 martie 1996 (*republicată*) privind dreptul de autor şi drepturile conexe
  • CODUL DE PROCEDURĂ FISCALĂ din 20 iulie 2015 (Legea nr. 207 din 20 iulie 2015)
  • LEGE nr. 16 din 9 ianuarie 2007 privind organizarea şi exercitarea profesiei de geodez
  • LEGE nr. 74 din 28 aprilie 2016 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 43/2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 67 din 10 iulie 2003 privind majorarea pensiilor din sistemul public provenite din sistemul de asigurări sociale al agricultorilor
  • LEGE nr. 102 din 21 septembrie 1992 privind stema tarii şi sigiliul statului
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul proprietăţii
  • CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (Legea nr. 134)
  • LEGE nr. 699 din 3 decembrie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 29/2001 privind acceptarea unor amendamente la Convenţia referitoare la Regulamentul internaţional din 1972 pentru prevenirea abordajelor pe mare, încheiată la Londra la 20 octombrie 1972
  • LEGE nr. 206 din 8 noiembrie 2019 privind stabilirea unor măsuri de punere în aplicare a Regulamentului (UE, EURATOM) nr. 1.141/2014 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 octombrie 2014 privind statutul şi finanţarea partidelor politice europene şi a fundaţiilor politice europene
  • LEGE nr. 31 din 16 noiembrie 1990 (*republicată*) privind societăţile comerciale
  • LEGE nr. 74 din 3 noiembrie 1993 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Emiratelor Arabe Unite privind evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital şi a protocolului anexat, semnate la Abu-Dhabi la 11 aprilie 1993
  • LEGE nr. 336 din 29 noiembrie 2005 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2005 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 12/1998 privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române
  • LEGE nr. 4 din 8 ianuarie 1999 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 77/1998 pentru aderarea României la Protocolul de amendare a articolelor 1 a), 14(1) şi 14(3) b) ale Acordului european din 30 septembrie 1957 referitor la transportul rutier internaţional de mărfuri periculoase (ADR), încheiat la Geneva la 28 octombrie 1993
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 168 din 13 decembrie 2001 privind punerea în valoare a construcţiilor zootehnice dezafectate, destinate creşterii, îngrăşării şi exploatării animalelor, precum şi a fabricilor de nutreţuri combinate dezafectate
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 86 din 24 iunie 2008 pentru modificarea Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 101 din 25 noiembrie 2011 privind reglementarea condiţiilor pentru vânzarea imobilelor, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", a imobilelor proprietatea Regiei Autonome "Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat", precum şi pentru modificarea unor acte normative
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 116 din 24 octombrie 2003 privind privatizarea Societăţii Comerciale "Siderurgica" - S.A. Hunedoara
  • LEGE nr. 167 din 28 mai 2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor
  • LEGE nr. 138 din 7 iulie 2016 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 20/2015 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 2015
  • LEGE nr. 368 din 21 decembrie 2007 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2007 privind darea unei părţi dintr-un imobil în folosinţa gratuită a Ambasadei Franţei la Bucureşti
  • LEGE nr. 203 din 28 decembrie 1999 (*republicată*) privind permisele de muncă
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 60 din 28 septembrie 2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă
  • LEGE nr. 306 din 11 decembrie 2018 privind ratificarea Acordului de împrumut pentru politici de dezvoltare privind managementul riscurilor de dezastre, cu opţiune de amânare a tragerii până la apariţia unei catastrofe (CAT-DDO), dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, semnat la Bucureşti la 4 iulie 2018
  • LEGE nr. 58 din 5 martie 1998 Legea bancară
  • LEGE nr. 265 din 7 iulie 2009 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 5/2009 privind înfiinţarea Agenţiei de Credite pentru Studenţii din Instituţiile de Învăţământ Superior de Stat şi Particular Acreditate
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 193 din 27 decembrie 2001 pentru modificarea art. 43 alin. (1) din Legea audiovizualului nr. 48/1992
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 83 din 8 iunie 1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România
  • LEGE nr. 143 din 26 iulie 2000 (*republicată*) privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri*)
  • LEGE nr. 487 din 18 noiembrie 2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 70/2003 privind modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 108/2000 pentru aprobarea exceptării de la plata impozitului pe profit aferent veniturilor proprii ale Companiei Naţionale "Aeroportul Internaţional Bucureşti-Otopeni" - S.A., destinate acoperirii cheltuielilor de investiţii şi a avansului pentru modernizarea Aeroportului Internaţional Bucureşti-Otopeni şi a celor pentru rambursarea creditelor externe contractate, potrivit legii, cu această destinaţie
  • LEGE nr. 25 din 27 decembrie 1967 privind amnistierea unor infracţiuni, graţierea şi reducerea unor pedepse
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 146 din 31 octombrie 2002 (*republicată*) privind formarea şi utilizarea resurselor derulate prin trezoreria statului*)
  • LEGE nr. 215 din 23 aprilie 2001 (*republicată*) administraţiei publice locale
  • LEGE nr. 54 din 24 ianuarie 2003 Legea sindicatelor
  • LEGE nr. 87 din 10 mai 2000 pentru ratificarea Protocolului de adaptare a aspectelor instituţionale ale Acordului european instituind o asociere între România, pe de o parte, şi Comunităţile Europene şi statele membre ale acestora, pe de altă parte, pentru a tine seama de aderarea Republicii Austria, Republicii Finlanda şi Regatului Suediei la Uniunea Europeană, semnat la Bruxelles la 28 iunie 1999
  • LEGE nr. 122 din 4 mai 2006 privind azilul în România
  • LEGE nr. 110 din 14 mai 2015 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 2/2015 pentru reglementarea unor măsuri bugetare
  • LEGE nr. 126 din 27 decembrie 1995 privind regimul materiilor explozive
  • LEGE nr. 536 din 9 octombrie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 174/1999 privind acordarea unui sprijin financiar Fundaţiei Atletismul Românesc (Fundaţia Română de Atletism)
  • LEGE nr. 437 din 25 octombrie 2004 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 80/2004 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare şi privatizare a unor societăţi naţionale, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, precum şi a societăţilor şi regiilor autonome subordonate autorităţilor administraţiei publice locale
  • LEGE nr. 58 din 22 martie 2006 pentru ratificarea Acordului privind cooperarea dintre România şi Eurojust, semnat la Bruxelles la 2 decembrie 2005, şi pentru reglementarea unor măsuri referitoare la reprezentarea României la Eurojust, în perioada ce precedă aderării şi după data aderării la Uniunea Europeană
  • LEGE nr. 21 din 2 decembrie 1988 pentru aprobarea Decretului Consiliului de Stat nr. 315/1988 privind asigurarea producţiei de energie, folosirea raţională a energiei electrice, termice şi a gazelor naturale şi regimul de lucru al unităţilor economice şi sociale pe perioada de iarna 1988-1989
  • LEGE nr. 129 din 29 decembrie 1992 (*republicată*) privind protecţia desenelor şi modelelor*)
  • CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (Legea nr. 135)
  • LEGE nr. 340 din 10 decembrie 2013 a bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2014
  • LEGE nr. 28 din 26 aprilie 1995 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Libaneze privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor şi a protocolului-anexa, semnate la Bucureşti la 18 octombrie 1994
  • LEGE nr. 305 din 25 octombrie 2005 pentru acceptarea anexei IV revizuite la Convenţia internaţională din 1973 pentru prevenirea poluării de către nave, modificată prin Protocolul încheiat la Londra la data de 17 februarie 1978 (MARPOL 73/78), adoptată de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MEPC.115(51) a Comitetului pentru Protecţia Mediului Marin la Londra la 1 aprilie 2004
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 4 din 14 februarie 2000 privind înfiinţarea Institutului Naţional de Medicina Aeronautica şi Spaţială "General doctor aviator Victor Anastasiu"
  • LEGE nr. 177 din 30 iunie 2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcţii
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 201 din 29 decembrie 1999 pentru completarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 66/1997 privind scutirea de plată a impozitelor pe salarii şi/sau pe venituri realizate de consultanţi străini pentru activităţile desfăşurate în România în cadrul unor acorduri de împrumut
  • LEGE nr. 379 din 19 decembrie 2013 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 70/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor Publice, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene
  • LEGE nr. 422 din 18 iulie 2001 (*republicată*) privind protejarea monumentelor istorice*)
  • CODUL DE PROCEDURĂ FISCALĂ din 24 decembrie 2003 (Ordonanţa nr. 92/2003)
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 194 din 12 decembrie 2002 (*republicată*) privind regimul străinilor în România*)
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 15 din 16 februarie 2011 pentru modificarea şi completarea unor acte normative
  • LEGE nr. 164 din 7 aprilie 2001 (*republicată*) privind pensiile militare de stat
  • LEGE nr. 297 din 28 iunie 2004 privind piaţa de capital
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 199 din 9 noiembrie 2000 privind înfiinţarea Companiei Naţionale "Imprimeria Naţionala" - S.A.
  • LEGE nr. 343 din 17 iulie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal
  • Contacte

    Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

    0743.087.930

    office@avocatura.com

    Urmărește-ne în social media

    Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC ADVO VALUE SRL.
    Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

    Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2020