Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică
LEGE nr. 672 din 19 decembrie 2002 (*republicată*) privind auditul public intern*)
- Act publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 856 din 5 decembrie 2011 -
Selectați versiunea
LEGE nr. 672 din 19 decembrie 2002 (*actualizată*)privind auditul public intern(actualizată până la data de 1 ianuarie 2011*)

Parlamentul României adopta prezenta lege. Capitolul I Dispoziţii generale Articolul 1Prezenta lege reglementează auditul intern la entităţile publice, cu privire la formarea şi utilizarea fondurilor publice şi administrarea patrimoniului public.-----------Art. 1 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANŢA nr. 37 din 29 ianuarie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 31 ianuarie 2004. Articolul 2În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos se definesc după cum urmează: a) audit public intern - activitatea funcţional independenta şi obiectivă, care da asigurări şi consiliere conducerii pentru buna administrare a veniturilor şi cheltuielilor publice, perfectionand activităţile entităţii publice; ajuta entitatea publică să îşi îndeplinească obiectivele printr-o abordare sistematica şi metodica, care evaluează şi imbunatateste eficienta şi eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor de administrare; b) control intern - ansamblul formelor de control exercitate la nivelul entităţii publice, inclusiv auditul intern, stabilite de conducere în concordanta cu obiectivele acesteia şi cu reglementările legale, în vederea asigurării administrării fondurilor în mod economic, eficient şi eficace; include, de asemenea, structurile organizatorice, metodele şi procedurile; c) control financiar public intern - întregul sistem de control intern din sectorul public, format din sistemele de control ale entităţilor publice, ale altor structuri abilitate de Guvern şi dintr-o unitate centrala care este responsabilă de armonizarea şi implementarea principiilor şi standardelor de control şi audit; d) economicitate - minimizarea costului resurselor alocate pentru atingerea rezultatelor estimate ale unei activităţi, cu menţinerea calităţii corespunzătoare a acestor rezultate; e) eficacitate - gradul de îndeplinire a obiectivelor programate pentru fiecare dintre activităţi şi raportul dintre efectul proiectat şi rezultatul efectiv al activităţii respective; f) eficienta - maximizarea rezultatelor unei activităţi în relaţie cu resursele utilizate; g) entitate publică - autoritatea publică, instituţia publică, regia autonomă, compania/societatea naţională, societatea comercială la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acţionar majoritar şi care are personalitate juridică;-----------Litera g) a art. 2 a fost modificată de pct. 2 al art. I din ORDONANŢA nr. 37 din 29 ianuarie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 31 ianuarie 2004. h) fonduri publice - sumele alocate din bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele instituţiilor publice autonome, fondurile provenite din credite externe contractate sau garantate de stat şi a căror rambursare, dobânzi şi alte costuri se asigura din fonduri publice şi din fonduri externe nerambursabile; i) instituţie publică - include Parlamentul, Administraţia Prezidentiala, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administraţiei publice, alte autorităţi publice, instituţii publice autonome, precum şi instituţiile din subordinea acestora, indiferent de modul de finanţare a acestora; j) instituţie publică mica - instituţia care derulează un buget anual de până la nivelul echivalentului în lei a 100.000 euro pe o perioadă de 3 ani consecutiv; k) patrimoniu public - totalitatea drepturilor şi obligaţiilor statului, unităţilor administrativ-teritoriale sau ale entităţilor publice ale acestora, dobândite sau asumate cu orice titlu; fac parte din patrimoniul public drepturile şi obligaţiile referitoare atât la bunurile din domeniul public, cat şi din domeniul privat al statului şi al unităţilor administrativ-teritoriale; l) circuitul auditului - stabilirea fluxurilor informaţiilor, atribuţiile şi responsabilităţile referitoare la acestea, precum şi arhivarea documentaţiei justificative complete, pentru toate stadiile desfăşurării unei acţiuni, care să permită totodată reconstituirea operaţiunilor de la suma totală până la detalii individuale şi invers. Capitolul II Organizarea auditului public intern Articolul 3 (1) Obiectivele auditului public intern sunt: a) asigurarea obiectivă şi consilierea, destinate sa imbunatateasca sistemele şi activităţile entităţii publice; b) sprijinirea îndeplinirii obiectivelor entităţii publice printr-o abordare sistematica şi metodica, prin care se evaluează şi se imbunatateste eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului şi a proceselor administrării. (2) Sfera auditului public intern cuprinde: a) activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de entitatea publică din momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali, inclusiv a fondurilor provenite din asistenţa externa; b) constituirea veniturilor publice, respectiv autorizarea şi stabilirea titlurilor de creanţa, precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora; c) administrarea patrimoniului public, precum şi vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat/public al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale; d) sistemele de management financiar şi control, inclusiv contabilitatea şi sistemele informatice aferente. (3) Ministerul Finanţelor Publice şi Camera Auditorilor Financiari din România vor elabora Cadrul comun cuprinzând obiectivele specifice auditului intern la entităţile economice din domeniul public.-----------Alin. (3) al art. 3 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDONANŢA nr. 37 din 29 ianuarie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 31 ianuarie 2004. Articolul 4Auditul public intern este organizat astfel: a) Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI); b) Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI); c) compartimentele de audit public intern din entităţile publice. Articolul 5 (1) Se înfiinţează Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI) pe lângă Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI), organism cu caracter consultativ, pentru a acţiona în vederea definirii strategiei şi a îmbunătăţirii activităţii de audit public intern, în sectorul public. (2) CAPI cuprinde 11 membri, astfel: a) preşedintele Camerei Auditorilor Financiari din România; b) profesori universitari cu specialitate în domeniul auditului public intern - 2 persoane; c) specialişti cu înalta calificare în domeniul auditului public intern - 3 persoane; d) directorul general al UCAAPI; e) experţi din alte domenii de activitate, respectiv contabilitate publică, juridic, sisteme informatice - 4 persoane. (3) Membrii CAPI, cu excepţia directorului general al UCAAPI, nu pot face parte din structurile Ministerului Finanţelor Publice, iar modul de nominalizare a acestora se va stabili prin norme aprobate prin hotărâre a Guvernului. (4) CAPI va fi condus de un preşedinte ales cu majoritate simpla de voturi dintre membrii comitetului, pentru o perioadă de 3 ani; preşedintele convoacă intalnirile CAPI. (5) Regulamentul de organizare şi funcţionare a CAPI este aprobat de plenul acestuia, cu o majoritate de jumătate plus unu din voturi. (6) Secretariatul tehnic al CAPI este asigurat de UCAAPI. (7) Membrii CAPI vor primi o indemnizaţie de şedinţa egala cu 20%*) din nivelul echivalent salariului brut al secretarilor de stat; indemnizaţia se suporta din bugetul statului, prin bugetul Ministerului Finanţelor Publice.------------- Articolul 6În realizarea obiectivelor sale CAPI are următoarele atribuţii principale: a) dezbate planurile strategice de dezvoltare în domeniul auditului public intern şi emite o opinie asupra direcţiilor de dezvoltare a acestuia; b) dezbate şi emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI în domeniul auditului public intern; c) dezbate şi avizează raportul anual privind activitatea de audit public intern şi îl prezintă Guvernului; d) avizează planul misiunilor de audit public intern de interes naţional cu implicaţii multisectoriale; e) dezbate şi emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes naţional cu implicaţii multisectoriale; f) analizează importanţa recomandărilor formulate de auditorii interni în cazul divergenţelor de opinii dintre conducătorul entităţii publice şi auditorii interni, emitand o opinie asupra consecinţelor neimplementarii recomandărilor formulate de aceştia; g) analizează acordurile de cooperare între auditul intern şi cel extern referitor la definirea conceptelor şi la utilizarea standardelor în domeniu, schimbul de rezultate din activitatea propriu-zisa de audit, precum şi pregătirea profesională comuna a auditorilor; h) avizează numirea şi revocarea directorului general al UCAAPI. Articolul 7 (1) În cadrul Ministerului Finanţelor Publice se constituie Uniunea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI), structurată pe compartimente de specialitate, în subordinea directa a ministrului finanţelor publice. (2) UCAAPI este condusă de un director general, numit de ministrul finanţelor publice, cu avizul CAPI. (3) Directorul general este funcţionar public şi trebuie să aibă o înalta calificare profesională în domeniul financiarcontabil şi/sau al auditului, cu o competenţa profesională corespunzătoare, şi sa îndeplinească cerinţele Codului privind conduita etica a auditorului intern. Articolul 8În realizarea obiectivelor sale UCAAPI are următoarele atribuţii principale: a) elaborează, conduce şi aplica o strategie unitară în domeniul auditului public intern şi monitorizează la nivel naţional aceasta activitate; b) dezvolta cadrul normativ în domeniul auditului public intern; c) dezvolta şi implementeaza proceduri şi metodologii uniforme, bazate pe standardele internaţionale, inclusiv manualele de audit intern; d) dezvolta metodologiile în domeniul riscului managerial; e) elaborează Codul privind conduita etica a auditorului intern; f) avizează normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate în domeniul auditului public intern; g) dezvolta sistemul de raportare a rezultatelor activităţii de audit public intern şi elaborează raportul anual, precum şi sinteze, pe baza rapoartelor primite; h) efectuează misiuni de audit public intern de interes naţional cu implicaţii multisectoriale; i) verifica respectarea normelor, instrucţiunilor, precum şi a Codului privind conduita etica a auditorului intern de către compartimentele de audit public intern şi poate iniţia măsurile corective necesare, în cooperare cu conducătorul entităţii publice în cauza; j) coordonează sistemul de recrutare şi de pregătire profesională în domeniul auditului public intern; k) avizează numirea/destituirea sefilor compartimentelor de audit public intern din entităţile publice; l) cooperează cu Curtea de Conturi şi cu alte instituţii şi autorităţi publice din România; m) cooperează cu autorităţile şi organizaţiile de control financiar public din alte state, inclusiv din Comisia Europeană. Articolul 9Compartimentul de audit public intern se organizează astfel: a) conducătorul instituţiei publice sau, în cazul altor entităţi publice, organul de conducere colectivă are obligaţia instituirii cadrului organizatoric şi funcţional necesar desfăşurării activităţii de audit public intern; b) la instituţiile publice mici, care nu sunt subordonate altor entităţi publice, auditul public intern se limitează la auditul de regularitate şi se efectuează de către compartimentele de audit public intern ale Ministerului Finanţelor Publice; c) conducătorul entităţii publice subordonate, respectiv aflate în coordonarea sau sub autoritatea altei entităţi publice, stabileşte şi menţine un compartiment funcţional de audit public intern, cu acordul entităţii publice superioare; dacă acest acord nu se dă, auditul entităţii respective se efectuează de către compartimentul de audit public intern al entităţii publice care a decis aceasta.-----------Litera c) a art. 9 a fost modificată de pct. 4 al art. I din ORDONANŢA nr. 37 din 29 ianuarie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 31 ianuarie 2004. Articolul 10 (1) Compartimentul de audit public intern se constituie în subordinea directa a conducerii entităţii publice şi, prin atribuţiile sale, nu trebuie să fie implicat în elaborarea procedurilor de control intern şi în desfăşurarea activităţilor supuse auditului public intern. (2) Conducătorul compartimentului de audit public intern este numit/destituit de către conducătorul entităţii publice, cu avizul UCAAPI; pentru entităţile publice subordonate, respectiv aflate în coordonarea sau sub autoritatea altei entităţi publice, numirea/destituirea se face cu avizul entităţii publice superioare.-----------Alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDONANŢA nr. 37 din 29 ianuarie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 31 ianuarie 2004. (3) Conducătorul compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea şi desfăşurarea activităţilor de audit. (4) Funcţia de auditor intern este incompatibilă cu exercitarea acestei funcţii ca activitate profesională orientata spre profit sau recompensa. Articolul 11Atribuţiile compartimentului de audit public intern sunt: a) elaborează norme metodologice specifice entităţii publice în care îşi desfăşoară activitatea, cu avizul UCAAPI, iar în cazul entităţilor publice subordonate, respectiv aflate în coordonarea sau sub autoritatea altei entităţi publice, cu avizul acesteia;-----------Litera a) a art. 11 a fost modificată de pct. 6 al art. I din ORDONANŢA nr. 37 din 29 ianuarie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 31 ianuarie 2004. b) elaborează proiectul planului anual de audit public intern; c) efectuează activităţi de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management financiar şi control ale entităţii publice sunt transparente şi sunt conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienta şi eficacitate; d) informează UCAAPI despre recomandările neinsusite de către conducătorul entităţii publice auditate, precum şi despre consecinţele acestora; e) raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din activităţile sale de audit; f) elaborează raportul anual al activităţii de audit public intern; g) în cazul identificarii unor iregularitati sau posibile prejudicii, raportează imediat conducătorului entităţii publice şi structurii de control intern abilitate. h) verifică respectarea normelor, instrucţiunilor, precum şi a Codului privind conduita etică în cadrul compartimentelor de audit intern din entităţile publice subordonate, aflate în coordonare sau sub autoritate, şi poate iniţia măsurile corective necesare, în cooperare cu conducătorul entităţii publice în cauză.-----------Litera h) a art. 11 a fost introdusă de pct. 7 al art. I din ORDONANŢA nr. 37 din 29 ianuarie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 91 din 31 ianuarie 2004. Capitolul III Desfăşurarea auditului public intern Articolul 12Tipurile de audit sunt următoarele: a) auditul de sistem, care reprezintă o evaluare de profunzime a sistemelor de conducere şi control intern, cu scopul de a stabili dacă acestea funcţionează economic, eficace şi eficient, pentru identificarea deficienţelor şi formularea de recomandări pentru corectarea acestora; b) auditul performantei, care examinează dacă criteriile stabilite pentru implementarea obiectivelor şi sarcinilor entităţii publice sunt corecte pentru evaluarea rezultatelor şi apreciază dacă rezultatele sunt conforme cu obiectivele; c) auditul de regularitate, care reprezintă examinarea acţiunilor asupra efectelor financiare pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, sub aspectul respectării ansamblului principiilor, regulilor procedurale şi metodologice care le sunt aplicabile. Articolul 13 (1) Auditul public intern se exercită asupra tuturor activităţilor desfăşurate într-o entitate publică, inclusiv asupra activităţilor entităţilor subordonate, cu privire la formarea şi utilizarea fondurilor publice, precum şi la administrarea patrimoniului public. (2) Compartimentul de audit public intern auditeaza, cel puţin o dată la 3 ani, fără a se limita la acestea, următoarele: a) angajamentele bugetare şi legale din care deriva direct sau indirect obligaţii de plată, inclusiv din fondurile comunitare; b) plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare; c) vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul privat al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale; d) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului ori al unităţilor administrativ-teritoriale; e) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de creanţa, precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora; f) alocarea creditelor bugetare; g) sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia; h) sistemul de luare a deciziilor; i) sistemele de conducere şi control, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme; j) sistemele informatice. Articolul 14 (1) Proiectul planului de audit public intern se elaborează de către compartimentul de audit public intern, pe baza evaluării riscului asociat diferitelor structuri, activităţi, programe/proiecte sau operaţiuni, precum şi prin preluarea sugestiilor conducătorului entităţii publice, prin consultare cu entităţile publice ierarhic superioare, ţinând seama de recomandările Curţii de Conturi. (2) Conducătorul entităţii publice aproba anual proiectul planului de audit public intern. (3) Auditorul intern desfăşoară audituri ad-hoc, respectiv misiuni de audit public intern cu caracter excepţional, necuprinse în planul anual de audit public intern, în condiţiile prevăzute la art. 15. Articolul 15În realizarea misiunilor de audit auditorii interni îşi desfăşoară activitatea pe bază de ordin de serviciu, emis de şeful compartimentului de audit public intern, care prevede în mod explicit scopul, obiectivele, tipul şi durata auditului public intern, precum şi nominalizarea echipei de auditare. Articolul 16 (1) Compartimentul de audit public intern notifica structura care va fi auditata, cu 15 zile înainte de declanşarea misiunii de audit; în notificare se precizează scopul, principalele obiective şi durata misiunii de audit. (2) Compartimentul de audit public intern notifica, de asemenea, tematica în detaliu, programul comun de cooperare, precum şi perioadele în care se realizează intervenţiile la faţa locului, conform normelor metodologice. (3) Auditorii interni au acces la toate datele şi informaţiile, inclusiv la cele existente în format electronic, pe care le considera relevante pentru scopul şi obiectivele precizate în ordinul de serviciu. (4) Personalul de conducere şi de execuţie din structura auditata are obligaţia să ofere documentele şi informaţiile solicitate, în termenele stabilite, precum şi tot sprijinul necesar desfăşurării în bune condiţii a auditului public intern. (5) Auditorii interni pot solicita date, informaţii, precum şi copii ale documentelor, certificate pentru conformitate, de la persoanele fizice şi juridice aflate în legătură cu structura auditata, iar acestea au obligaţia de a le pune la dispoziţie la data solicitată. Totodată auditorii interni pot efectua la aceste persoane fizice şi juridice orice fel de reverificari financiare şi contabile legate de activităţile de control intern la care acestea au fost supuse, care vor fi utilizate pentru constatarea legalităţii şi a regularitatii activităţii respective. (6) Reprezentanţilor autorizaţi ai Comisiei Europene şi ai Curţii de Conturi Europene li se asigura drepturi similare celor prevăzute pentru auditorii interni, cu scopul protejării intereselor financiare ale Uniunii Europene; aceştia trebuie să fie împuterniciţi în acest sens printr-o autorizaţie scrisă, care să le ateste identitatea şi poziţia, precum şi printr-un document care să indice obiectul şi scopul controlului sau al inspecţiei la faţa locului. (7) Ori de câte ori în efectuarea auditului public intern sunt necesare cunoştinţe de stricta specialitate, conducătorul compartimentului de audit public intern poate decide asupra oportunităţii contractării de servicii de expertiza/consultanţa din afară entităţii publice. Articolul 17 (1) Auditorii interni elaborează un proiect de raport de audit public intern la sfârşitul fiecărei misiuni de audit public intern; proiectul de raport de audit public intern reflecta cadrul general, obiectivele, constatările, concluziile şi recomandările. Raportul de audit public intern este însoţit de documente justificative. (2) Proiectul de raport de audit public intern se transmite la structura auditata; aceasta poate trimite, în maximum 15 zile de la primirea raportului, punctele sale de vedere, care vor fi analizate de auditorii interni. (3) În termen de 10 zile de la primirea punctelor de vedere compartimentul de audit public intern organizează reuniunea de conciliere cu structura auditata, în cadrul căreia se analizează constatările şi concluziile, în vederea acceptării recomandărilor formulate. (4) Şeful compartimentului de audit public intern trimite raportul de audit public intern finalizat, împreună cu rezultatele concilierii, conducătorului entităţii publice care a aprobat misiunea, pentru analiza şi avizare; pentru instituţia publică mica, raportul de audit public intern este transmis spre avizare conducătorului acesteia. După avizare recomandările cuprinse în raportul de audit public intern vor fi comunicate structurii auditate. (5) Structura auditata informează compartimentul de audit public intern asupra modului de implementare a recomandărilor, incluzând un calendar al acestora. Şeful compartimentului de audit public intern informează UCAAPI sau organul ierarhic superior, după caz, despre recomandările care nu au fost avizate; aceste recomandări vor fi însoţite de documentaţia de sustinere. (6) Compartimentul de audit public intern verifica şi raportează UCAAPI sau organului ierarhic superior, după caz, asupra progreselor înregistrate în implementarea recomandărilor. Capitolul IV Auditorii interni Articolul 18 (1) Auditorii interni care sunt funcţionari publici sunt selectaţi şi au drepturile, obligaţiile şi incompatibilităţile prevăzute de Statutul funcţionarilor publici. (2) Numirea sau revocarea auditorilor interni se face de către conducătorul entităţii publice, respectiv de către organul colectiv de conducere, cu avizul conducătorului compartimentului de audit public intern.------------Alin. (3) al art. 18 a fost abrogat de litera f) a art. 39, Cap. IV din LEGEA-CADRU nr. 284 din 28 decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 877 din 28 decembrie 2010. (4) Pentru auditorii interni care nu sunt funcţionari publici selectarea, stabilirea drepturilor şi obligaţiilor se fac în concordanta cu regulamentele proprii de funcţionare a entităţii publice, precum şi cu prevederile prezentei legi. Articolul 19 (1) Auditorii interni trebuie să îşi îndeplinească atribuţiile în mod obiectiv şi independent, cu profesionalism şi integritate, conform prevederilor prezentei legi şi potrivit normelor şi procedurilor specifice activităţii de audit public intern. (2) Pentru acţiunile lor, întreprinse cu buna-credinţa în exerciţiul atribuţiilor şi în limita acestora, auditorii interni nu pot fi sancţionaţi sau trecuţi în alta funcţie. (3) Auditorii interni nu vor divulga nici un fel de date, fapte sau situaţii pe care le-au constatat în cursul ori în legătură cu îndeplinirea misiunilor de audit public intern. (4) Auditorii interni sunt responsabili de protecţia documentelor referitoare la auditul public intern desfăşurat la o entitate publică. (5) Răspunderea pentru măsurile luate în urma analizării recomandărilor prezentate în rapoartele de audit aparţine conducerii entităţii publice. (6) Auditorii interni trebuie să respecte prevederile Codului privind conduita etica a auditorului intern. (7) Auditorii interni au obligaţia perfecţionării cunoştinţelor profesionale; şeful compartimentului de audit public intern, respectiv conducerea entităţii publice, va asigura condiţiile necesare pregătirii profesionale, perioada destinată în acest scop fiind de minimum 15 zile pe an. Articolul 20 (1) Persoanele care sunt soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv cu conducătorul entităţii publice nu pot fi auditori interni în cadrul aceleiaşi entităţi publice. (2) Auditorii interni nu pot fi desemnaţi să efectueze misiuni de audit public intern la o structura/entitate publică dacă sunt soţi, rude sau afini până la gradul al patrulea inclusiv cu conducătorul acesteia sau cu membrii organului de conducere colectivă. (3) Auditorii interni nu trebuie implicaţi în vreun fel în îndeplinirea activităţilor pe care în mod potenţial le pot audita şi nici în elaborarea şi implementarea sistemelor de control intern al entităţilor publice. (4) Auditorii interni care au responsabilităţi în derularea programelor şi proiectelor finanţate integral sau parţial de Uniunea Europeană nu trebuie implicaţi în auditarea acestor programe. (5) Auditorilor interni nu trebuie să li se încredinţeze misiuni de audit public intern în sectoarele de activitate în care aceştia au deţinut funcţii sau au fost implicaţi în alt mod; aceasta interdicţie se poate ridica după trecerea unei perioade de 3 ani. (6) Auditorii interni care se găsesc în una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1)-(5) au obligaţia de a informa de îndată, în scris, conducătorul entităţii publice şi şeful structurii de audit public intern. Capitolul V Contravenţii şi sancţiuni Articolul 21Constituie contravenţii şi se sancţionează cu amendă de la 3.000 lei*) la 5.000 lei*) următoarele fapte: a) încălcarea obligaţiei de a institui la nivelul entităţii publice structuri organizatorice functionale de audit public intern, conform prevederilor art. 9; b) încălcarea obligaţiei de a elabora norme de audit public intern specifice entităţii publice, precum şi neprezentarea lor spre avizare, potrivit prevederilor art. 11 lit. a); c) încălcarea obligaţiei de a elabora proiectul planului de audit public intern, conform prevederilor art. 11 lit. b); d) refuzul personalului de execuţie sau de conducere, implicat în activitatea auditata, de a prezenta documentele solicitate cu ocazia efectuării misiunilor de audit public intern, în conformitate cu prevederile art. 16 alin. (4); e) nerespectarea prevederilor referitoare la numirea/destituirea conducătorului compartimentului de audit public intern, respectiv la numirea/revocarea auditorilor interni, în conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2), respectiv ale art. 18 alin. (2).-------------- Articolul 22Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac astfel: a) de către reprezentanţii împuterniciţi din cadrul UCAAPI, în limitele sale de competenţa, pentru contravenţiile prevăzute la art. 21; b) de către reprezentanţii împuterniciţi ai organului ierarhic superior, la nivelul entităţii publice subordonate, pentru contravenţiile prevăzute la art. 21 lit. a), c) şi e); c) de către reprezentanţii împuterniciţi de conducătorul entităţii publice, pentru contravenţiile prevăzute la art. 21 lit. d). Articolul 23Contravenţiilor prevăzute la art. 21 le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată şi modificată prin Legea nr. 180/2002. Capitolul VI Dispoziţii finale Articolul 24În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Ministerul Finanţelor Publice va elabora norme metodologice generale referitoare la exercitarea auditului public intern. Articolul 25La data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga art. 2 lit. c), i), k)-n), p), u), art. 6-9, 28, art. 29 alin. (2), art. 32 lit. a)-e), art. 34 alin. (1) lit. a) şi b), art. 37 alin. (3), precum şi orice alte dispoziţii referitoare la auditul public intern din Ordonanţa Guvernului nr. 119/1999 privind auditul public intern şi controlul financiar preventiv, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 430 din 31 august 1999, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 301/2002.Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 6 noiembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORVALER DORNEANUAceastă lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 5 decembrie 2002, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.p. PREŞEDINTELE SENATULUI,DORU IOAN TARACILABucureşti, 19 decembrie 2002.Nr. 672.-------------

Noutăți

  • LEGE nr. 13 din 14 martie 1969 pentru aprobarea Decretului nr. 48/1969 privind modificarea Legii nr. 5/1965 cu privire la protecţia muncii
  • LEGE nr. 152 din 15 iulie 1998 (*republicată*) privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe
  • LEGE nr. 87 din 28 mai 1997 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 5/1997 privind unele măsuri pentru evidenta acţionarilor, organizarea şi desfăşurarea primei adunări generale a acţionarilor la societăţile comerciale care au făcut obiectul procedurilor de privatizare instituite prin Legea nr. 55/1995
  • LEGE nr. 56 din 28 decembrie 1972 pentru aprobarea Decretului nr. 315/1972 cu privire la majorarea pensiilor de asigurări sociale de stat, pensiilor I.O.V.R. şi ajutoarelor sociale
  • LEGE nr. 449 din 1 noiembrie 2004 privind ratificarea Convenţiei dintre România şi Republica Estonia pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital, semnată la Bucureşti la 23 octombrie 2003
  • LEGE nr. 98 din 19 mai 2016 privind achiziţiile publice
  • LEGE nr. 300 din 23 decembrie 2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi pentru modificarea art. 29 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 119 din 24 octombrie 2007 privind măsurile pentru combaterea întârzierii executării obligaţiilor de plată rezultate din contracte comerciale
  • LEGE-CADRU nr. 284 din 28 decembrie 2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice
  • LEGE nr. 340 din 12 iulie 2004 privind instituţia prefectului
  • LEGE nr. 109 din 11 iulie 2014 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 11/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 27/2011 privind transporturile rutiere
  • LEGE nr. 202 din 22 mai 2006 (*republicată*) privind organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă*)
  • LEGE nr. 2 din 9 ianuarie 2003 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 121/2002 pentru modificarea Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat
  • LEGE nr. 195 din 13 mai 2003 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 186/2002 privind creşterile salariale ce se vor acorda în anul 2003 controlorilor financiari din cadrul Curţii de Conturi, salarizaţi potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 160/2000
  • CODUL DE PROCEDURĂ PENALĂ din 1 iulie 2010 (Legea nr. 135)
  • LEGE nr. 241 din 15 iulie 2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale
  • LEGE nr. 200 din 1 noiembrie 2012 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii, semnat la Bucureşti la 14 decembrie 2011, pentru amendarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii referitor la măsurile de protecţie a informaţiilor militare secrete de stat, încheiat la Washington D.C. la 21 iunie 1995
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 98 din 16 noiembrie 2011 pentru modificarea Legii nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, precum şi pentru stabilirea unor măsuri în domeniul pensiilor administrate privat
  • LEGE nr. 144 din 5 iulie 2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 124/2010 pentru modificarea Ordonanţei Guvernului nr. 69/2002 privind regimul juridic al cărţii electronice de identitate
  • LEGE nr. 330 din 17 iulie 2006 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2002 privind regimul vamal al mărfurilor comercializate în regim duty-free
  • LEGE nr. 306 din 28 iunie 2004 privind exercitarea profesiei de medic, precum şi organizarea şi funcţionarea Colegiului Medicilor din România
  • LEGE nr. 472 din 4 noiembrie 2004 pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 11 din 23 martie 2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 47 din 5 mai 2000 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 23/1995 privind instituirea sistemului de marcare pentru ţigarete, produse din tutun şi băuturi alcoolice
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 93 din 18 decembrie 2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 6 din 12 februarie 2014 privind exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de acţionar al statului la Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" - S.A. şi la Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale "Transgaz" - S.A. Mediaş şi pentru modificarea unor acte normative
  • LEGE nr. 197 din 1 noiembrie 2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale
  • LEGE nr. 448 din 6 decembrie 2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap
  • LEGE nr. 236 din 15 iulie 2013 pentru respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2012 privind mandatarea Ministerului Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri în vederea înfiinţării unei societăţi comerciale
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 156 din 19 decembrie 2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C.-S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme
  • ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 107 din 5 septembrie 2002 privind înfiinţarea Administraţiei Naţionale "Apele Române"
  • LEGE nr. 30 din 13 ianuarie 2003 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 140/2002 privind transmiterea fără plata a unor imobile din domeniul privat al statului şi din administrarea Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Bancare în proprietatea Agenţiei Naţionale pentru Locuinţe, respectiv în domeniul public al statului şi în administrarea Ministerului de Interne
  • LEGE nr. 25 din 6 martie 1991 pentru acceptarea de către România a Statutului Conferinţei de la Haga de drept internaţional privat
  • LEGE nr. 80 din 11 iulie 1995 privind statutul cadrelor militare
  • LEGE nr. 330 din 16 decembrie 2015 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2015 pentru modificarea şi completarea Legii cetăţeniei române nr. 21/1991
  • LEGE nr. 293 din 28 iunie 2004 (*republicată*) privind Statutul funcţionarilor publici cu statut special din Administraţia Naţională a Penitenciarelor
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 133 din 21 decembrie 2006 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Departamentului pentru Afaceri Europene
  • LEGE nr. 411 din 29 decembrie 2005 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2005 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale
  • CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (Legea nr. 134)
  • LEGE nr. 68 din 10 mai 2011 pentru instituirea Zilei naţionale de cinstire a memoriei românilor - victime ale masacrelor de la Fântâna Albă şi alte zone, ale deportărilor, ale foametei şi ale altor forme de represiune organizate de regimul totalitar sovietic în Ţinutul Herţa, nordul Bucovinei şi întreaga Basarabie
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 161 din 20 noiembrie 2002 pentru modificarea art. 14 din Ordonanţa Guvernului nr. 125/1998 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale a Medicamentului
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 8 din 22 aprilie 2015 pentru modificarea şi completarea unor acte normative
  • LEGE nr. 90 din 26 martie 2001 privind organizarea şi funcţionarea Guvernului României şi a ministerelor
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 32 din 23 aprilie 2013 pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 9 din 17 februarie 2010 privind aprobarea Programului de sprijin pentru beneficiarii proiectelor în domenii prioritare pentru economia românească, finanţate din instrumentele structurale ale Uniunii Europene alocate României
  • LEGE nr. 33 din 8 martie 2013 privind ratificarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii aferent Proiectului de modernizare a metroului din Bucureşti - etapa a V-a, magistrala 5 Drumul Taberei-Pantelimon, tronsonul Universitate-Pantelimon, semnat la Bucureşti la 16 decembrie 2011
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 156 din 19 decembrie 2007 privind despăgubirea persoanelor fizice care au constituit depozite la Casa de Economii şi Consemnaţiuni C.E.C.-S.A. în vederea achiziţionării de autoturisme
  • LEGE nr. 296 din 7 iulie 2006 pentru ratificarea Acordului dintre România şi Republica Ungară în domeniul securităţii sociale, semnat la Bucureşti la 20 octombrie 2005
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 28 din 12 aprilie 2018 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 22/2007 privind organizarea şi funcţionarea Comisiei Naţionale de Prognoză
  • LEGE nr. 14 din 9 ianuarie 2003*) (*republicată*) a partidelor politice
  • LEGE nr. 6 din 28 martie 1957 de organizare şi funcţionare a sfaturilor populare
  • LEGE nr. 491 din 18 noiembrie 2003 (*republicată*) privind plantele medicinale şi aromatice, precum şi produsele stupului*)
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 68 din 30 decembrie 2015 pentru aprobarea unor măsuri de gestionare a instrumentelor structurale din domeniul transporturilor
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 90 din 2 octombrie 2013 privind unele măsuri speciale pentru compensarea şi decontarea unor creanţe reciproce rezultate din contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni încheiat între Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului şi Ford Motor Company
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 81 din 17 decembrie 1997 pentru reglementarea plăţii premiilor anuale, a celui de-al 13-lea salariu sau a altor sume de aceasta natura, suportate din fondul de salarii, care, de regula, se acordă la finele anului
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 4 din 6 februarie 2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 293/2004 privind Statutul funcţionarilor publici din Administraţia Naţională a Penitenciarelor
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 5 din 20 februarie 2003 privind acordarea de ajutoare pentru încălzirea locuinţei, precum şi a unor facilităţi populaţiei pentru plata energiei termice
  • LEGE nr. 2 din 3 februarie 1997 privind ratificarea Înţelegerii prin schimb de scrisori pentru modificarea anexei nr. 2 la Acordul dintre Guvernul României şi Guvernul Republicii Populare Chineze privind livrarea de către partea chineza de mărfuri pe credit părţii române, semnat la 8 iulie 1991
  • LEGE nr. 137 din 28 martie 2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 102 din 14 iulie 2005 (*republicată*) privind libera circulaţie pe teritoriul României a cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, Spaţiului Economic European şi a cetăţenilor Confederaţiei Elveţiene
  • Contacte

    Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

    0743.087.930

    office@avocatura.com

    Urmărește-ne în social media

    Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC ADVO VALUE SRL.
    Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

    Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2021