Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică
LEGE nr. 217 din 22 mai 2003 (*republicată*) pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie*)
- Act publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 205 din 24 martie 2014 -
Selectați versiunea
LEGE nr. 217 din 22 mai 2003 (**republicată**)pentru prevenirea și combaterea violenței în familie*)
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 205 din 24 martie 2014





    Notă
    **) Republicată în temeiul dispozițiilor art. 248 din Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012 și rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 1 martie 2013, cu modificările ulterioare, dându-se textelor o nouă numerotare.
    Legea nr. 217/2003 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012.
    Capitolul I Dispoziții generale Articolul 1(1) Ocrotirea și sprijinirea familiei, dezvoltarea și consolidarea solidarității familiale, bazată pe prietenie, afecțiune și întrajutorare morală și materială a membrilor familiei, constituie un obiectiv de interes național.(2) Prevenirea și combaterea violenței în familie fac parte din politica integrată de ocrotire și sprijinire a familiei și reprezintă o importantă problemă de sănătate publică.(3) Statul român, prin autoritățile competente, elaborează și implementează politici și programe destinate prevenirii și combaterii violenței în familie, precum și protecției victimelor violenței în familie. Articolul 2Protecția și promovarea drepturilor victimelor violenței în familie se realizează în conformitate cu următoarele principii:a) principiul legalității;b) principiul respectării demnității umane;c) principiul prevenirii săvârșirii actelor de violență în familie;d) principiul celerității;e) principiul parteneriatului;f) principiul egalității de șanse și de tratament. Articolul 3(1) În sensul prezentei legi, violența în familie reprezintă orice acțiune sau inacțiune intenționată, cu excepția acțiunilor de autoapărare ori de apărare, manifestată fizic sau verbal, săvârșită de către un membru de familie împotriva altui membru al aceleiași familii, care provoacă ori poate cauza un prejudiciu sau suferințe fizice, psihice, sexuale, emoționale ori psihologice, inclusiv amenințarea cu asemenea acte, constrângerea sau privarea arbitrară de libertate.(2) Constituie, de asemenea, violență în familie împiedicarea femeii de a-și exercita drepturile și libertățile fundamentale. Articolul 4Violența în familie se manifestă sub următoarele forme:a) violența verbală - adresarea printr-un limbaj jignitor, brutal, precum utilizarea de insulte, amenințări, cuvinte și expresii degradante sau umilitoare;b) violența psihologică - impunerea voinței sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune și de suferință psihică în orice mod și prin orice mijloace, violență demonstrativă asupra obiectelor și animalelor, prin amenințări verbale, afișare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieții personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, precum și alte acțiuni cu efect similar;c) violența fizică - vătămarea corporală ori a sănătății prin lovire, îmbrâncire, trântire, tragere de păr, înțepare, tăiere, ardere, strangulare, mușcare, în orice formă și de orice intensitate, inclusiv mascate ca fiind rezultatul unor accidente, prin otrăvire, intoxicare, precum și alte acțiuni cu efect similar;d) violența sexuală - agresiune sexuală, impunere de acte degradante, hărțuire, intimidare, manipulare, brutalitate în vederea întreținerii unor relații sexuale forțate, viol conjugal;e) violența economică - interzicerea activității profesionale, privare de mijloace economice, inclusiv lipsire de mijloace de existență primară, cum ar fi hrană, medicamente, obiecte de primă necesitate, acțiunea de sustragere intenționată a bunurilor persoanei, interzicerea dreptului de a poseda, folosi și dispune de bunurile comune, control inechitabil asupra bunurilor și resurselor comune, refuzul de a susține familia, impunerea de munci grele și nocive în detrimentul sănătății, inclusiv unui membru de familie minor, precum și alte acțiuni cu efect similar;f) violența socială - impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate și de prieteni, interzicerea frecventării instituției de învățământ, impunerea izolării prin detenție, inclusiv în locuința familială, privare intenționată de acces la informație, precum și alte acțiuni cu efect similar;g) violența spirituală - subestimarea sau diminuarea importanței satisfacerii necesităților moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspirațiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, impunerea aderării la credințe și practici spirituale și religioase inacceptabile, precum și alte acțiuni cu efect similar sau cu repercusiuni similare. Articolul 5În sensul prezentei legi, prin membru de familie se înțelege:a) ascendenții și descendenții, frații și surorile, copiii acestora, precum și persoanele devenite prin adopție, potrivit legii, astfel de rude;b) soțul/soția și/sau fostul soț/fosta soție;c) persoanele care au stabilit relații asemănătoare acelora dintre soți sau dintre părinți și copii, în cazul în care conviețuiesc; Notă
    Prin DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 264 din 27 aprilie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 468 din 22 iunie 2017, s-a admis excepția de neconstituționalitate, constatându-se că sintagma „în cazul în care conviețuiesc“ din cuprinsul art. 5 lit. c) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie este neconstituțională.
    Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.
    În concluzie, în intervalul 22 iunie 2017 - 5 august 2017, sintagma „în cazul în care conviețuiesc“ din cuprinsul art. 5 lit. c) din Legea nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței în familie a fost suspendată de drept, încetându-și efectele juridice în data de 6 august 2017, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.
    d) tutorele sau altă persoană care exercită în fapt ori în drept drepturile față de persoana copilului;e) reprezentantul legal sau altă persoană care îngrijește persoana cu boală psihică, dizabilitate intelectuală ori handicap fizic, cu excepția celor care îndeplinesc aceste atribuții în exercitarea sarcinilor profesionale.
    Articolul 6Victima violenței în familie are dreptul:a) la respectarea personalității, demnității și a vieții sale private;b) la informarea cu privire la exercitarea drepturilor sale;c) la protecție specială, adecvată situației și nevoilor sale;d) la servicii de consiliere, reabilitare, reintegrare socială, precum și la asistență medicală gratuită, în condițiile prezentei legi;e) la consiliere și asistență juridică gratuită, în condițiile legii. Articolul 7(1) Autoritățile administrației publice centrale și locale au obligația să ia măsurile necesare pentru prevenirea violenței în familie și pentru preîntâmpinarea unor situații de încălcare repetată a drepturilor fundamentale ale victimelor violenței în familie.(2) Autoritățile administrației publice centrale și locale au obligația să asigure exercitarea dreptului la informare al victimelor violenței în familie, potrivit competențelor ce le revin, după caz, cu privire la:a) instituțiile și organizațiile neguvernamentale care asigură consiliere psihologică sau orice alte forme de asistență și protecție a victimei, în funcție de necesitățile acesteia;b) organul de urmărire penală la care pot face plângere;c) dreptul la asistență juridică și instituția unde se pot adresa pentru exercitarea acestui drept;d) condițiile și procedura pentru acordarea asistenței juridice gratuite;e) drepturile procesuale ale persoanei vătămate, ale părții vătămate și ale părții civile;f) condițiile și procedura pentru acordarea compensațiilor financiare de către stat, potrivit legii.
    Capitolul II Instituții cu atribuții în prevenirea și combaterea violenței în familie Articolul 8(1) Ministerele și celelalte organe centrale de specialitate ale administrației publice, prin structurile lor teritoriale, desemnează personalul cu atribuții în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie.(2) Ministerele și celelalte organe centrale de specialitate ale administrației publice, autoritățile administrației publice locale, organizațiile neguvernamentale și alți reprezentanți ai societății civile vor desfășura, separat sau, după caz, în cooperare, activități de prevenire și combatere a violenței în familie.(3) Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice este autoritatea publică centrală care elaborează politica de asistență socială și promovează drepturile victimelor violenței în familie.(3^1) Departamentul pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați, organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, exercită funcțiile de strategie, reglementare, reprezentare și autoritate de stat în domeniul violenței în familie, cu atribuții în elaborarea, coordonarea și aplicarea strategiilor și politicilor Guvernului în domeniul violenței în familie.----------Alin. (3^1) al art. 8 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDONANȚA nr. 6 din 28 ianuarie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 78 din 29 ianuarie 2015.(4) Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, prin structurile sale specializate de la nivel central și teritorial, elaborează și aplică măsuri speciale de integrare pe piața muncii a victimelor violenței în familie.(5) Ministerele și celelalte organe centrale de specialitate ale administrației publice au responsabilitatea elaborării unei strategii la nivel național pentru prevenirea și combaterea fenomenului violenței în familie, inclusiv a unui mecanism intern de coordonare și monitorizare a activităților întreprinse, care se aprobă prin hotărâre a Guvernului*), la propunerea Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice, a Ministerului Afacerilor Interne și a Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice. Notă
    *) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 1.156/2012 privind aprobarea Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea fenomenului violenței în familie pentru perioada 2013-2017 și a Planului operațional pentru implementarea Strategiei naționale pentru prevenirea și combaterea fenomenului violenței în familie pentru perioada 2013-2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 819 din 6 decembrie 2012.
    Articolul 9Ministerul Sănătății, împreună cu Ministerul Afacerilor Interne și cu Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, elaborează și difuzează materiale documentare privind cauzele și consecințele violenței în familie. Articolul 10Ministerul Educației Naționale realizează, cu sprijinul celorlalte ministere implicate și în colaborare cu organizațiile neguvernamentale cu activitate în domeniu, programe educative pentru părinți și copii, în vederea prevenirii violenței în familie. Articolul 11Serviciul de probațiune din cadrul tribunalului, în colaborare cu organizațiile neguvernamentale care desfășoară activități specifice în domeniu sau cu specialiștii, va desfășura activități de reinserție socială a infractorilor condamnați pentru infracțiuni de violență în familie. Articolul 12Autoritățile prevăzute la art. 8 asigură pregătirea și perfecționarea continuă a persoanelor desemnate cu atribuții în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie. Articolul 13(1) Autoritățile administrației publice locale au obligația să ia următoarele măsuri specifice:a) să includă problematica prevenirii și combaterii violenței în familie în strategiile și programele de dezvoltare regională, județeană și locală;b) să acorde sprijinul logistic, informațional și material compartimentelor cu atribuții în prevenirea și combaterea violenței în familie;c) să înființeze, direct sau în parteneriat, unități de prevenire și combatere a violenței în familie și să susțină funcționarea acestora;d) să dezvolte programe de prevenire și combatere a violenței în familie;e) să sprijine accesul agresorilor familiali la consiliere psihologică, psihoterapie, tratamente psihiatrice, de dezintoxicare și dezalcoolizare;f) să elaboreze și să implementeze proiecte în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie;g) să își prevadă în bugetul anual sume pentru susținerea serviciilor sociale și a altor măsuri de asistență socială pentru prevenirea și combaterea violenței în familie;h) să suporte, din bugetul local, în cazurile sociale grave, cheltuielile cu întocmirea actelor juridice, precum și pentru obținerea certificatelor medico-legale pentru victimele violenței în familie;i) să colaboreze la implementarea unui sistem de înregistrare, raportare și management al cazurilor de violență în familie.(2) Autoritățile administrației publice locale desemnează personalul specializat să implementeze sistemul de înregistrare, raportare și management al cazurilor de violență în familie.(3) Primarii și consiliile locale vor conlucra cu organizațiile de cult, organizațiile neguvernamentale, precum și cu oricare alte persoane juridice și fizice implicate în acțiuni caritabile, acordându-le sprijinul necesar în vederea îndeplinirii obligațiilor prevăzute la alin. (1) și (2).(4) La nivelul județelor și sectoarelor municipiului București se înființează, pe lângă direcțiile generale de asistență socială și protecția copilului județene/ale sectoarelor municipiului București, echipa intersectorială în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie, cu rol consultativ.(5) Echipa intersectorială are în componența sa câte un reprezentant al poliției, jandarmeriei, direcției de sănătate publică, al compartimentului violenței în familie din cadrul direcției generale de asistență socială și protecția copilului, al unităților pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, precum și al organizațiilor neguvernamentale active în domeniu.(6) Din echipa intersectorială pot face parte, dar fără a se limita, și reprezentanții serviciilor de probațiune, ai unităților de medicină legală, precum și ai altor instituții cu atribuții în domeniu.(7) Echipa intersectorială propune măsuri de îmbunătățire a activității în domeniu, asigură cooperarea dintre instituțiile prevăzute la alin. (5) și (6) și evaluează anual activitatea în domeniu.(8) Înființarea și modul de organizare și funcționare a acestora se aprobă prin hotărâre a consiliului județean, respectiv a consiliilor locale ale sectoarelor municipiului București. Articolul 14Persoanele desemnate de autoritățile publice pentru instrumentarea cazurilor de violență în familie vor avea următoarele atribuții principale:a) monitorizarea cazurilor de violență în familie din sectorul sau unitatea teritorială deservită; culegerea informațiilor asupra acestora; întocmirea unei evidențe separate; asigurarea accesului la informații la cererea organelor judiciare și a părților sau reprezentanților acestora;b) informarea și sprijinirea lucrătorilor poliției care în cadrul activității lor specifice întâlnesc situații de violență în familie;c) identificarea situațiilor de risc pentru părțile implicate în conflict și îndrumarea acestora spre servicii de specialitate;d) colaborarea cu instituții locale de protecție a copilului și raportarea cazurilor, în conformitate cu legislația în vigoare;e) îndrumarea părților aflate în conflict în vederea medierii;f) solicitarea de informații cu privire la rezultatul medierii;g) instrumentarea cazului împreună cu asistentul social.
    Capitolul III Unități pentru prevenirea și combaterea violenței în familie Articolul 15(1) Unitățile pentru prevenirea și combaterea violenței în familie sunt:a) centre de primire în regim de urgență;b) centre de recuperare pentru victimele violenței în familie;c) centre de asistență destinate agresorilor;d) centre pentru prevenirea și combaterea violenței în familie;e) centre pentru servicii de informare și sensibilizare a populației.(2) Unitățile pentru prevenirea și combaterea violenței în familie oferă gratuit servicii sociale destinate victimelor violenței în familie. Articolul 16(1) Unitățile pentru prevenirea și combaterea violenței în familie pot fi publice, private sau în parteneriat public-privat.(2) Unitățile pentru prevenirea și combaterea violenței în familie pot fi înființate numai de către furnizorii de servicii sociale, acreditați în condițiile legii.(3) Înființarea, organizarea și funcționarea unităților pentru prevenirea și combaterea violenței în familie se aprobă prin hotărâri ale consiliilor județene sau, după caz, ale consiliilor locale, respectiv ale sectoarelor municipiului București și al Consiliului General al Municipiului București.(4) Finanțarea unităților publice pentru prevenirea și combaterea violenței în familie se asigură din bugetele locale.(5) În cazul unităților pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, utilizarea sumelor alocate de la bugetul de stat sau, după caz, de la bugetele locale se supune controlului organelor abilitate de lege.(6) Instituția care a acordat finanțarea sau subvenția unităților pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, publice, private și în parteneriat public-privat, monitorizează folosirea fondurilor alocate.(7) Asistarea sau, după caz, găzduirea victimelor, respectiv asistarea agresorilor în unitățile prevăzute la art. 15 alin. (1) lit. a)-c) se face în baza încheierii unui contract de acordare a serviciilor sociale. Pentru minori contractul de acordare a serviciilor sociale este semnat de părintele însoțitor sau, după caz, de reprezentantul legal. Articolul 17(1) Centrele de primire în regim de urgență, denumite în continuare adăposturi, sunt unități de asistență socială, cu sau fără personalitate juridică, de tip rezidențial, care asigură protecție, găzduire, îngrijire și consiliere victimelor violenței în familie.(2) Adăposturile asigură gratuit, pe o perioadă determinată, asistență familială atât victimei, cât și minorilor aflați în îngrijirea acesteia, protecție împotriva agresorului, asistență medicală și îngrijire, hrană, cazare, consiliere psihologică și consiliere juridică, potrivit instrucțiunilor de organizare și funcționare elaborate de autoritate.(3) Primirea victimelor în adăpost se face numai în caz de urgență sau cu aprobarea scrisă a directorului direcției generale de asistență socială și protecția copilului, atunci când izolarea victimei de agresor se impune ca măsură de protecție. Persoanelor care au comis actul de agresiune le este interzis accesul în incinta adăpostului unde se găsesc victimele.(4) Locația adăposturilor este secretă publicului larg.(5) Izolarea de agresori a victimelor se face cu consimțământul acestora sau, după caz, al reprezentantului legal.(6) Toate adăposturile trebuie să încheie o convenție de colaborare cu un spital sau cu altă unitate sanitară, care să asigure îngrijirea medicală și psihiatrică. Convenția se încheie de către consiliile locale, respectiv de către consiliile sectoarelor municipiului București sau, după caz, de către consiliile județene, precum și de organele de conducere ale furnizorilor de servicii sociale privați acreditați. Articolul 18(1) Centrele de recuperare pentru victimele violenței în familie sunt unități de asistență socială de tip rezidențial, cu sau fără personalitate juridică, care asigură găzduirea, îngrijirea, consilierea juridică și psihologică, sprijin în vederea adaptării la o viață activă, inserția profesională a victimelor violenței în familie, precum și reabilitarea și reinserția socială a acestora.(2) Centrele de recuperare pentru victimele violenței în familie vor încheia convenții cu autoritățile pentru ocuparea forței de muncă județene și ale sectoarelor municipiului București în vederea acordării suportului pentru integrarea în muncă, readaptarea și recalificarea profesională a persoanelor asistate.(3) Prevederile art. 17 alin. (5) și (6) se aplică în mod corespunzător. Articolul 19(1) Centrele de asistență destinate agresorilor sunt unități de asistență socială care funcționează ca centre de zi, cu sau fără personalitate juridică, care asigură reabilitarea și reinserția socială a acestora, măsuri educative, precum și servicii de consiliere și mediere familială.(2) Tratamentele psihiatrice, de dezalcoolizare și dezintoxicare acordate prin centrele de asistență destinate agresorilor se asigură în spitalele sau unitățile sanitare cu care s-au încheiat convenții, în condițiile prevăzute la art. 17 alin. (6). Articolul 20Centrele pentru prevenirea și combaterea violenței în familie sunt unități de asistență socială în regim de zi, cu sau fără personalitate juridică, care asigură asistență socială, consiliere psihologică, juridică, precum și informarea și orientarea victimelor violenței în familie. Articolul 21Centrele pentru servicii de informare și sensibilizare a populației sunt unități de asistență socială, cu sau fără personalitate juridică, care oferă servicii de informare și educare, asistență socială și un serviciu telefonic de urgență pentru informare și consiliere. Articolul 22(1) Persoanele condamnate pentru infracțiuni de violență în familie sunt obligate să participe la programe speciale de consiliere și reinserție socială organizate de către instituțiile însărcinate cu executarea pedepsei în evidența cărora se află.(2) Cazurile de violență în familie pot fi supuse medierii la cererea părților, conform legii. Capitolul IV Ordinul de protecție Articolul 23(1) Persoana a cărei viață, integritate fizică sau psihică ori libertate este pusă în pericol printr-un act de violență din partea unui membru al familiei poate solicita instanței ca, în scopul înlăturării stării de pericol, să emită un ordin de protecție, prin care să se dispună, cu caracter provizoriu, una ori mai multe dintre următoarele măsuri - obligații sau interdicții:a) evacuarea temporară a agresorului din locuința familiei, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;b) reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor, în locuința familiei;c) limitarea dreptului de folosință al agresorului numai asupra unei părți a locuinței comune atunci când aceasta poate fi astfel partajată încât agresorul să nu vină în contact cu victima;d) obligarea agresorului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă, față de copiii acesteia sau față de alte rude ale acesteia ori față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate;e) interdicția pentru agresor de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care persoana protejată le frecventează ori le vizitează periodic;f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima;g) obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute;h) încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora.(2) Prin aceeași hotărâre, instanța poate dispune și suportarea de către agresor a chiriei și/sau a întreținerii pentru locuința temporară unde victima, copiii minori sau alți membri de familie locuiesc ori urmează să locuiască din cauza imposibilității de a rămâne în locuința familială.(3) Pe lângă oricare dintre măsurile dispuse potrivit alin. (1), instanța poate dispune și obligarea agresorului de a urma consiliere psihologică, psihoterapie sau poate recomanda luarea unor măsuri de control, efectuarea unui tratament ori a unor forme de îngrijire, în special în scopul dezintoxicării.(4) Prin aceeași hotărâre, instanța poate dispune luarea unei măsuri de control al respectării ordinului de protecție și pentru prevenirea încălcării acestuia, precum:a) obligarea agresorului de a se prezenta periodic, la un interval de timp stabilit de instanță potrivit împrejurărilor, la secția de poliție competentă cu supravegherea respectării ordinului de protecție;b) obligarea agresorului de a da informații organului de poliție cu privire la noua locuință, în cazul în care prin ordin s-a dispus evacuarea lui din locuința familiei. (la 01-04-2017, Articolul 23 din Capitolul IV a fost completat de ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 35 din 27 martie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 214 din 29 martie 2017 ) Articolul 24(1) Durata măsurilor dispuse prin ordinul de protecție se stabilește de judecător, fără a putea depăși 6 luni de la data emiterii ordinului.(2) Dacă hotărârea nu cuprinde nicio mențiune privind durata măsurilor dispuse, acestea vor produce efecte pentru o perioadă de 6 luni de la data emiterii ordinului. Articolul 25(1) Cererea pentru emiterea ordinului de protecție este de competența judecătoriei de pe raza teritorială în care își are domiciliul sau reședința victima.(2) Cererea pentru emiterea ordinului poate fi introdusă de victimă personal sau prin reprezentant legal.(3) Cererea poate fi introdusă în numele victimei și de:a) procuror;b) reprezentantul autorității sau structurii competente, la nivelul unității administrativ-teritoriale, cu atribuții în materia protecției victimelor violenței în familie;c) reprezentantul oricăruia dintre furnizorii de servicii sociale în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie, acreditați conform legii, cu acordul victimei. Articolul 26(1) Cererea privind emiterea ordinului de protecție se întocmește potrivit formularului de cerere prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.(2) Cererea este scutită de taxa judiciară de timbru. Articolul 27(1) Cererile pentru emiterea ordinului de protecție se judecă de urgență și, în orice situație, soluționarea acestora nu poate depăși un termen de 72 de ore de la depunerea cererii. Cererile se judecă în camera de consiliu, participarea procurorului fiind obligatorie----------Alin. (1) al art. 27 a fost modificat de art. unic din LEGEA nr. 351 din 23 decembrie 2015 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 979 din 30 decembrie 2015.(2) Citarea părților se face potrivit regulilor privind citarea în cauze urgente.(3) La cerere, persoanei care solicită ordinul de protecție i se poate acorda asistență sau reprezentare prin avocat.(4) Asistența juridică a persoanei împotriva căreia se solicită ordinul de protecție este obligatorie.(5) În caz de urgență deosebită, instanța poate emite ordinul de protecție chiar în aceeași zi, pronunțându-se pe baza cererii și a actelor depuse, fără concluziile părților.(6) Procurorul are obligația de a informa persoana care solicită ordinul de protecție asupra prevederilor legale privind protecția victimelor infracțiunii.(7) Judecata se face de urgență și cu precădere, nefiind admisibile probe a căror administrare necesită timp îndelungat.(8) Pronunțarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordinului se face în cel mult 48 de ore de la pronunțare. Articolul 28În cazurile prevăzute la art. 25 alin. (3), victima poate renunța, potrivit art. 406 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, la judecarea cererii privind ordinul de protecție. Articolul 29(1) Ordinul de protecție este executoriu.(2) La cererea victimei sau din oficiu atunci când împrejurările cauzei impun astfel, instanța va putea hotărî ca executarea să se facă fără somație sau fără trecerea vreunui termen. Articolul 30(1) Hotărârea prin care se dispune ordinul de protecție este supusă numai recursului, în termen de 3 zile de la pronunțare, dacă s-a dat cu citarea părților, și de la comunicare, dacă s-a dat fără citarea lor.(2) Instanța de recurs poate suspenda executarea până la judecarea recursului, dar numai cu plata unei cauțiuni al cărei cuantum se va stabili de către aceasta.(3) Recursul se judecă cu citarea părților.(4) Participarea procurorului este obligatorie. Articolul 31(1) O copie după dispozitivul hotărârii prin care s-a dispus cererea de emitere a ordinului de protecție se comunică, în maximum 5 ore de la momentul pronunțării hotărârii, structurilor Poliției Române în a căror rază teritorială se află locuința victimei și/sau a agresorului.----------Alin. (1) al art. 31 a fost modificat de art. unic din LEGEA nr. 272 din 10 noiembrie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 842 din 12 noiembrie 2015.(2) Ordinul de protecție prin care se dispune oricare dintre măsurile prevăzute la art. 23 alin. (1) se pune în executare de îndată, de către sau, după caz, sub supravegherea poliției.(3) Pentru punerea în executare a ordinului de protecție, polițistul poate intra în locuința familiei și în orice anexă a acesteia, cu consimțământul persoanei protejate sau, în lipsă, al altui membru al familiei.(4) Organele de poliție au îndatorirea să supravegheze modul în care se respectă hotărârea și să sesizeze organul de urmărire penală în caz de sustragere de la executare. Articolul 32Încălcarea oricăreia dintre măsurile prevăzute la art. 23 alin. (1) și dispuse prin ordinul de protecție constituie infracțiunea de nerespectare a hotărârii judecătorești și se pedepsește cu închisoare de la o lună la un an. Împăcarea înlătură răspunderea penală. Articolul 33La expirarea duratei măsurilor de protecție, persoana protejată poate solicita un nou ordin de protecție, dacă există indicii că, în lipsa măsurilor de protecție, viața, integritatea fizică sau psihică ori libertatea i-ar fi puse în pericol. Articolul 34(1) Persoana împotriva căreia s-a dispus o măsură prin ordinul de protecție pe durata maximă poate solicita revocarea ordinului sau înlocuirea măsurii dispuse.(2) Revocarea se poate dispune dacă sunt îndeplinite, cumulativ, următoarele condiții:a) agresorul a respectat interdicțiile sau obligațiile impuse;b) agresorul a urmat consiliere psihologică, psihoterapie, tratament de dezintoxicare ori orice altă formă de consiliere sau terapie care a fost stabilită în sarcina sa ori care i-a fost recomandată sau a respectat măsurile de siguranță, dacă asemenea măsuri s-au luat, potrivit legii;c) dacă există indicii temeinice că agresorul nu mai prezintă un real pericol pentru victima violenței sau pentru familia acesteia.(3) Cererea de revocare se soluționează cu citarea părților și a unității de poliție care a pus în executare ordinul de protecție a cărui revocare se solicită. Participarea procurorului este obligatorie. Articolul 35Dacă, odată cu soluționarea cererii, instanța constată existența uneia dintre situațiile care necesită instituirea unei măsuri de protecție specială a copilului, va sesiza de îndată autoritatea publică locală cu atribuții privind protecția copilului. Capitolul V Finanțarea în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie Articolul 36Activitățile în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie se finanțează din următoarele surse:a) bugetul de stat;b) bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate sau garantate de stat și ale căror rambursare, dobânzi și alte costuri se asigură din fonduri publice;c) bugetele fondurilor externe nerambursabile;d) bugetele locale ale județelor, respectiv ale sectoarelor municipiului București, precum și ale municipiilor, orașelor și comunelor;e) donații, sponsorizări și alte surse, în condițiile legii. Articolul 37(1) Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice prin Departamentul pentru Egalitate de Șanse între Femei și Bărbați poate finanța sau, după caz, cofinanța programe de interes național care au ca scop prevenirea și combaterea violenței în familie, precum și ocrotirea și sprijinirea familiei în vederea creșterii calității vieții acesteia, din fonduri alocate de la bugetul de stat cu această destinație, din fonduri externe rambursabile și nerambursabile, precum și din alte resurse, în condițiile legii.----------Alin. (1) al art. 37 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA nr. 6 din 28 ianuarie 2015, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 78 din 29 ianuarie 2015.(2) Serviciile sociale în domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie pot fi dezvoltate și prin:a) finanțarea în parteneriat a serviciilor sociale pentru asigurarea continuității serviciului, în conformitate cu nevoia socială și cu principiul subsidiarității;b) finanțarea proiectelor-pilot pentru implementarea programelor din domeniul asistenței sociale. Articolul 38Programele de interes național prevăzute la art. 37 alin. (1), complementare acțiunilor finanțate la nivel local, au următoarele obiective:a) realizarea investițiilor necesare pentru dezvoltarea, diversificarea, restructurarea și buna funcționare a unităților de prevenire și combatere a violenței în familie;b) susținerea funcționării unităților pentru prevenirea și combaterea violenței în familie;c) realizarea de studii, cercetări și publicații în domeniu;d) instruirea personalului de specialitate din domeniul prevenirii și combaterii violenței în familie, în special instruirea personalului care își desfășoară activitatea în cadrul serviciilor sociale și unităților pentru prevenirea și combaterea violenței în familie, precum și instruirea personalului din cadrul instituțiilor cu competențe în domeniu desemnat să instrumenteze cazurile de violență în familie;e) informarea, conștientizarea și sensibilizarea opiniei publice privind drepturile victimelor violenței în familie, precum și fenomenul violenței în familie;f) menținerea și dezvoltarea sistemului de înregistrare, raportare și management al cazurilor de violență în familie;g) sprijinirea victimelor prin programe de recuperare a sănătății și de reinserție socială;h) asistarea agresorilor prin tratamente de dezalcoolizare, dezintoxicare, psihologice și psihiatrice;i) inițierea și coordonarea parteneriatelor sociale în scopul prevenirii și combaterii violenței în familie;j) orice alte obiective corespunzătoare domeniului de activitate al Ministerului Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice. Articolul 39Finanțarea unităților pentru prevenirea și combaterea violenței în familie se asigură din:a) bugetele locale ale autorităților administrației publice locale care au aprobat înființarea acestora, precum și din subvenții acordate în condițiile legii;b) sume din donații și sponsorizări;c) fonduri externe, rambursabile și nerambursabile;d) din alte surse, cu respectarea legislației în domeniu. Capitolul VI Sancțiuni Articolul 40(1) Constituie contravenții, dacă potrivit legii penale nu constituie infracțiuni, și se sancționează cu amendă între 1.000 lei și 5.000 lei următoarele fapte:a) refuzul primirii în adăpost ori refuzul de a acorda, la solicitarea motivată a asistentului social, îngrijire medicală gratuită celui aflat în suferință vizibilă, pentru înlăturarea consecințelor violențelor;b) schimbarea destinației adăpostului.(2) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă între 500 lei și 1.000 lei refuzul părăsirii adăpostului, indiferent de motiv, în momentul în care condițiile care au determinat internarea au dispărut.(3) Constituie contravenție și se sancționează cu amendă între 500 lei și 1.000 lei încercarea persoanei care a comis acte de agresiune de a pătrunde în incinta adăpostului în care se află sau crede că se află victima.(4) Contravențiile se constată și sancțiunile se aplică, conform legii, de către asistenții sociali, primar sau împuterniciții acestuia.(5) Contravențiilor le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare. Capitolul VII Dispoziții finale Articolul 41Prezenta lege*) intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. Notă
    *) Legea nr. 217/2003 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 367 din 29 mai 2003.
    AnexăCERERE PRIVIND EMITEREA ORDINULUI DE PROTECȚIEI. Date privind autoritatea sau organismul care formulează cererea (dacă este cazul)Denumirea:Adresa:Telefon:Fax:E-mail:Persoana desemnată cu formularea cererii:II. Asistența juridică
    Victima are un avocat? În caz negativ, dorește să i se acorde asistență juridică prin avocat? DA/NU DA/NU
    III. Date privind victima violenței în familie
    Numele: Prenumele:
    Locul și data nașterii Cetățenia
    Sexul: F/M  
    Prenumele tatălui Prenumele mamei
    Act de identitate: CI/BI/Pașaport Serie nr.
    CNP  
    Adresa*1): Dorește să rămână secretă? DA/NU Telefon*2): Dorește ca numărul să rămână secret? DA/NU
    ----------*1) Dacă victima declară că dorește să abandoneze domiciliul familial, nu este necesar să se indice noua adresă la care se mută, ci doar adresa unde locuiește în prezent. Adresa indicată trebuie să fie una la care partea poate primi citațiile și celelalte acte de procedură.*2) Poate fi indicat orice număr la care reclamantul are garanția că va putea primi citațiile și celelalte acte de procedură.
    IV. Reprezentantul legal al victimei (dacă este cazul)
    Numele: Prenumele:
    Locul și data nașterii Cetățenia
    Sexul F/M  
    Prenumele tatălui Prenumele mamei
    Adresa
    Telefon
    V. Relația dintre victima violenței în familie și persoana împotriva căreia se solicită emiterea ordinului de protecție (pârât)1. Victima a mai formulat anterior vreo cerere, plângere, reclamație etc. împotriva aceleiași persoane? DA/NUÎn caz afirmativ, se va indica numărul acestora.2. Știți dacă pârâtul este parte în vreun proces cu privire la vreo infracțiune sau contravenție? DA/NUÎn caz afirmativ, indicați, dacă știți, instanța la care se află dosarul și numărul acestuia.3. Există o legătură de rudenie sau de altă natură cu pârâtul?4. Situația familială - persoane care conviețuiesc în locuință
    Numele și prenumele Data nașterii Gradul de rudenie
       
    VI. Descrierea faptelor pentru care se solicită emiterea ordinului de protecție1. Relatarea faptelor și locul desfășurării lor
     
    2. Ce alte acte de violență s-au produs anterior împotriva persoanelor (victimă, membri ai familiei, minori sau alte persoane) sau asupra bunurilor?
     
    3. A avut loc vreun act de violență în prezența minorilor?4. Există vreo situație de risc pentru minori, inclusiv posibilitate de a fi luați fără drept de pârât?5. Pârâtul deține arme sau are acces la arme prin natura muncii sale ori din alte motive?6. Există martori la faptele descrise?7. Ce alte probe pot susține declarațiile? (de exemplu, linii telefonice tăiate/rupte, telefoane mobile sparte, alte obiecte distruse, mesaje telefonice înregistrate, inclusiv sms, scrisori, fotografii, documente etc.)
    VII. Asistența medicală a victimei1. Victima a suferit leziuni fizice sau a fost maltratată psihologic? DA/NU2. A primit îngrijiri în vreun centru medical? DA/NU3. Deține certificat medico-legal, medical sau alte documente medicale? DA/NUÎn caz afirmativ, acestea se vor anexa în copie.În caz negativ, se vor indica centrul medical și data consultului medical.VIII. Măsurile care se solicită a fi dispuse prin ordinul de protecție
    a) evacuarea temporară a pârâtului din locuință, indiferent dacă acestaeste titularul dreptului de proprietate;  DA/NU
    b) reintegrarea victimei și, după caz, a copiilor în locuința familiei;DA/NU
    c) limitarea dreptului de folosință al pârâtului, dacă este posibil, doar asupra unei părți a locuinței comune, astfel încât pârâtul să nu vină în contact cu victima;   DA/NU
    d.1) obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de victimă; d.2) obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de copiii victimei sau față de alte rude ale acesteia; d.3) obligarea pârâtului la păstrarea unei distanțe minime determinate față de reședința, locul de muncă sau unitatea de învățământ a persoanei protejate; În caz afirmativ, se vor menționa datele de identificare a acestor locuri.  DA/NU  DA/NU   DA/NU   
    e) interdicția pentru pârât de a se deplasa în anumite localități sau zone determinate pe care victima le frecventează ori le vizitează periodic; În caz afirmativ, se vor identifica aceste localități și zone.   DA/NU  
    f) interzicerea oricărui contact, inclusiv telefonic, prin corespondență sau în orice alt mod, cu victima;  DA/NU
    g) obligarea agresorului de a preda poliției armele deținute; DA/NU
    h) încredințarea copiilor minori sau stabilirea reședinței acestora; În caz afirmativ, se vor indica numele, prenumele și data nașterii copiilor, persoana către care se propune încredințarea. DA/NU   
    i) suportarea de către pârât a chiriei și/sau a întreținerii pentru locuința temporară unde victima, copiii minori sau alți membri ai familiei locuiesc ori urmează să locuiască din cauza imposibilității de a rămâne în locuința familială. În caz afirmativ, care este suma considerată necesară și ce reprezintă?   DA/NU  
    IX. Alte măsuri
    1. Victima are o activitate remunerată? În caz afirmativ, se va indica, cu aproximație, suma pe care o primeșteDA/NU  
    2. Pârâtul are loc de muncă sau desfășoară o activitate remunerată? În caz afirmativ, se indică suma lunară aproximativă pe care pârâtul o primește, dacă se cunoaște. DA/NU   
    3. Există alte surse de venituri ale familiei? În caz afirmativ, să se indice suma aproximativă, dacă se cunoaște. DA/NU  
    X. Alte precizări considerate ca relevanteData............................. Semnătura.............................Domnului președinte al Judecătoriei ............................
    --------

    Noutăți

  • LEGE nr. 28 din 26 ianuarie 1999 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 50/1998 privind aprobarea primei de 200 lei/kg la cumpărarea graului din recolta anului 1998 pentru panificaţie, destinat consumului intern, societăţilor comerciale de morărit şi/sau de panificaţie
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 88 din 23 decembrie 1997 privind privatizarea societăţilor comerciale
  • LEGE nr. 8 din 7 ianuarie 2015 pentru ratificarea Acordului de cooperare în domeniul navigaţiei prin satelit între Uniunea Europeană şi statele sale membre, pe de o parte, şi Regatul Norvegiei, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 22 septembrie 2010
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 34 din 5 mai 2017 privind gestionarea financiară a fondurilor externe nerambursabile aferente Mecanismului financiar Spaţiul Economic European 2014-2021 şi Mecanismului financiar norvegian 2014-2021
  • CODUL DE PROCEDURĂ CIVILĂ din 1 iulie 2010 (Legea nr. 134)
  • LEGE nr. 164 din 7 aprilie 2001 (*republicată*) privind pensiile militare de stat
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 67 din 13 septembrie 2006 privind gestionarea fondurilor nerambursabile destinate finanţării politicii agricole comune alocate de la Comunitatea Europeană, precum şi a fondurilor de cofinanţare şi prefinanţare alocate de la bugetul de stat
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 56 din 10 octombrie 2012 pentru modificarea art. 5 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 36/2006 privind unele măsuri pentru funcţionarea sistemelor centralizate de alimentare cu energie termică a populaţiei
  • LEGE nr. 10 din 18 ianuarie 2016 privind stabilirea plăţii unor despăgubiri în sarcina persoanelor condamnate definitiv pentru săvârşirea unor fapte împotriva persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată la data de 6 martie 1945
  • LEGE nr. 217 din 22 mai 2003 (*republicată*) pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie*)
  • LEGE nr. 541 din 25 noiembrie 2004 pentru înfiinţarea comunei Pietrari prin reorganizarea comunei Bărbuleţu, judeţul Dâmboviţa
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 92 din 2 noiembrie 2011 pentru aprobarea organizării unor acţiuni de informare privind politicile aplicate în domeniul agriculturii şi dezvoltării rurale, în plan intern şi internaţional
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 36 din 26 februarie 2001 privind regimul preţurilor şi tarifelor reglementate, care se stabilesc cu avizul Oficiului Concurentei
  • LEGE nr. 289 din 5 iunie 2001 privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/1997 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării şi lichidării judiciare
  • LEGE nr. 58 din 19 martie 2008 pentru completarea art. 258 din Codul penal
  • LEGE nr. 411 din 18 iulie 2001 pentru abrogarea Legii nr. 157/2000 privind Planul naţional pentru agricultura şi dezvoltare rurală aferent Programului SAPARD pentru cofinanţarea acestuia de la bugetul de stat
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 96 din 8 decembrie 2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniile educaţiei, cercetării, formării profesionale şi sănătăţii
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 157 din 19 decembrie 2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2002 privind introducerea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 18 din 7 aprilie 2004 pentru finalizarea vânzării unor pachete de acţiuni ale Băncii Comerciale Române - S.A. către Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare şi Corporaţia Financiară Internaţională, precum şi către Asociaţia Salariaţilor Băncii Comerciale Române - S.A.
  • LEGE nr. 109 din 21 noiembrie 1995 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor, semnat la Londra la 13 iulie 1995
  • LEGE nr. 325 din 14 iulie 2006 serviciului public de alimentare cu energie termică
  • LEGE nr. 64 din 17 decembrie 1971 pentru aprobarea Decretului nr. 305/1971 cu privire la activitatea geodezica, topo-fotogrammetrica şi cartografica, precum şi la procurarea, deţinerea şi folosirea datelor şi documentelor rezultate din aceasta activitate
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 12 din 7 iulie 1998 (*republicată*) privind transportul pe căile ferate române şi reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 104 din 5 septembrie 2002 privind regimul vamal al mărfurilor comercializate în regim duty-free
  • LEGE nr. 437 din 27 iunie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 66/2000 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier în proprietate industriala
  • LEGE nr. 77 din 26 martie 2007 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 81/2006 privind scutirea de la plata drepturilor de import şi a altor impozite şi taxe indirecte pentru o autospecială de intervenţie pentru accidente colective, calamităţi şi operaţiuni de salvare grea
  • LEGE nr. 46 din 19 martie 2008 (*republicată*) Codul silvic
  • LEGEA nr. 18 din 19 februarie 1991 (*republicată*) fondului funciar
  • LEGE nr. 11 din 29 ianuarie 1991 privind combaterea concurentei neloiale
  • LEGE nr. 487 din 10 noiembrie 2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2004 privind schimbarea destinaţiei unor părţi din imobilele situate în municipiul Bucureşti, precum şi trecerea unor părţi dintr-un imobil proprietate privată a statului din administrarea Companiei Naţionale de Investiţii "C.N.I." - S.A. în administrarea Societăţii Comerciale "Compania Naţională de Transporturi Aeriene Române - TAROM" - S.A.
  • LEGE nr. 346 din 21 iulie 2006 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apărării
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 51 din 14 septembrie 2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice
  • LEGE nr. 550 din 29 noiembrie 2004 privind organizarea şi funcţionarea Jandarmeriei Române
  • LEGE nr. 493 din 1 octombrie 2001 privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 72/2000 pentru modificarea art. 2 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 170/1999 privind acordarea, în mod gratuit, a asistenţei medicale, medicamentelor şi protezelor pentru unele categorii de persoane prevăzute în legi speciale
  • LEGE nr. 52 din 1 aprilie 2009 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 47/2007 privind reglementarea unor măsuri financiar-fiscale
  • LEGE nr. 283 din 14 decembrie 2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010 pentru completarea art. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar
  • LEGE nr. 173 din 10 octombrie 2008 privind intervenţiile active în atmosferă
  • LEGE nr. 484 din 10 noiembrie 2004 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2004 pentru completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 8/2003 privind stimularea procesului de restructurare, reorganizare şi privatizare a unor societăţi naţionale, companii naţionale şi societăţi comerciale cu capital majoritar de stat, precum şi a societăţilor şi regiilor autonome subordonate autorităţilor administraţiei publice locale
  • COD DE PROCEDURA PENALĂ
  • LEGE nr. 42 din 11 aprilie 2014 privind acceptarea Codului de siguranţă din 2008 pentru nave cu destinaţie specială, adoptat de Organizaţia Maritimă Internaţională prin Rezoluţia MSC.266(84) a Comitetului de siguranţă maritimă la Londra la 13 mai 2008
  • LEGE nr. 729 din 4 decembrie 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 120/1999 privind unele măsuri de restructurare financiară a Băncii Agricole - S.A.
  • LEGE nr. 404 din 27 decembrie 2005 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe
  • LEGE nr. 217 din 22 mai 2003 (*republicată*) pentru prevenirea şi combaterea violenţei în familie*)
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 48 din 23 octombrie 2015 pentru rectificarea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2015
  • LEGE nr. 14 din 9 ianuarie 2003*) (*republicată*) a partidelor politice
  • LEGE nr. 135 din 1 iulie 2010 privind Codul de procedură penală
  • LEGE nr. 197 din 1 noiembrie 2012 privind asigurarea calităţii în domeniul serviciilor sociale
  • LEGE nr. 132 din 15 iulie 1997 (*republicată*) privind rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public*)
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 13 din 1 aprilie 2004 privind aprobarea actului adiţional la contractul de vânzare-cumpărare de acţiuni nr. 1.479/1997 şi pentru soluţionarea amiabilă a litigiului arbitral iniţiat de Pol Am Pack - S.A. Polonia în faţa Curţii Permanente de Arbitraj de la Haga
  • LEGE nr. 267 din 23 mai 2001 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 100/1999 privind unele măsuri de protecţie socială a cadrelor militare şi a salariaţilor civili, care se vor aplica în perioada restructurării aparatului central, comandamentelor de arma, inspectoratelor generale, marilor unităţi, unităţilor şi a formaţiunilor din compunerea Ministerului de Interne
  • LEGE nr. 255 din 14 decembrie 2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local
  • LEGE nr. 251 din 23 iunie 2006 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici
  • LEGE nr. 247 din 22 iunie 2006 pentru ratificarea Acordului privind aderarea Republicii Macedonia la Acordul central european de comerţ liber (CEFTA) "Cracovia 21 decembrie 1992", semnat la Skopje la 27 februarie 2006
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 14 din 13 martie 2000 privind înfiinţarea formaţiunilor de protecţie civilă pentru intervenţie de urgenta în caz de dezastre
  • LEGE nr. 26 din 5 noiembrie 1990 *** Republicată privind registrul comerţului
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 141 din 17 octombrie 2002 privind reglementarea depozitarii seminţelor de consum, regimul certificatelor de depozit pentru acestea şi constituirea Fondului de garantare pentru certificatele de depozit
  • LEGE nr. 183 din 17 mai 2004 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 15/2003 pentru completarea Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului
  • LEGE nr. 303 din 28 iunie 2004 (*republicată*) privind statutul judecătorilor şi procurorilor
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 28 din 10 aprilie 2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală
  • LEGE nr. 57 din 19 martie 2008 pentru modificarea alin. 1 al art. 172 din Codul de procedură penală
  • Contacte

    Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

    0743.087.930

    office@avocatura.com

    Urmărește-ne în social media

    Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC ADVO VALUE SRL.
    Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

    Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2021