Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică
LEGE nr. 184 din 12 aprilie 2001 (*republicată*) privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect*)
- Act publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 470 din 26 iunie 2014 -
Selectați versiunea
LEGE nr. 184 din 12 aprilie 2001 (**republicată**)(*actualizată*)privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect(actualizată până la data de 26 iulie 2010*)

---------------ATENŢIE: Prezentul act normativ va suferi modificări şi completări la data de:15 februarie 2013 prin LEGEA nr. 76 din 24 mai 2012.--------------------*) Forma actualizată a acestui act normativ până la data de 26 iulie 2010 este realizată de către Departamentul juridic din cadrul S.C. "Centrul Teritorial de Calcul Electronic" S.A. Piatra-Neamţ prin includerea tuturor modificărilor şi completărilor aduse de către: LEGEA nr. 172 din 16 iulie 2010.Conţinutul acestui act nu este un document cu caracter oficial, fiind destinat pentru informarea utilizatorilor**) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 43/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 23 martie 2004, dându-se textelor o nouă numerotare.Legea nr. 184/2001 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 195 din 18 aprilie 2001 şi ulterior a fost modificată prin:- Legea nr. 493/2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 543 din 25 iulie 2002;- Legea nr. 43/2004 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 184/2001 privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 23 martie 2004. Capitolul I Dispoziţii generale Articolul 1Prezenta lege reglementează modul de exercitare a profesiei de arhitect şi constituirea Ordinului Arhitecţilor din România, ca formă de organizare independentă, nonprofit, autonomă, apolitică şi de interes public. Articolul 2 (1) Activitatea în domeniul arhitecturii este un act de cultură de interes public, cu implicaţii urbanistice, economice, sociale şi ecologice. (2) Creaţia arhitecturală este menită să organizeze funcţional şi estetic spaţiul construit, având obligaţia de a-l insera armonios în mediul înconjurător, în respectul peisajelor naturale şi al patrimoniului imobiliar. Articolul 3Potrivit legii, construcţiile civile, industriale, agricole sau de orice altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizaţiei de construire, în baza reglementărilor privind proiectarea şi executarea construcţiilor. Articolul 4 (1) Poartă titlul de arhitect absolventul cu diplomă sau alt document similar eliberat de instituţiile de învăţământ superior de arhitectură recunoscute de statul român, care îndeplineşte condiţiile minime de formare pentru profesia de arhitect prevăzute de Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 255 din 30 septembrie 2005, denumită în continuare Directivă. (2) Este interzisă utilizarea titlului de arhitect de către persoanele care nu deţin această calificare profesională în baza unui titlu oficial de calificare.--------------Art. 4 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 172 din 16 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 513 din 23 iulie 2010. Articolul 5 (1) Poartă titlul de arhitect şi cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţenii statelor membre ale Spaţiului Economic European, precum şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene, absolvenţi cu diplomă sau cu alt document similar eliberat de instituţiile de învăţământ superior de arhitectură recunoscute în unul dintre statele menţionate, care îndeplinesc condiţiile minime de formare pentru profesia de arhitect prevăzute de Directivă. (2) Poartă titlul de arhitect şi absolvenţii, cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţeni ai statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţeni ai Confederaţiei Elveţiene, cu diplomă sau alt document similar obţinut în cadrul unor programe sociale ori ca urmare a absolvirii unor cursuri superioare fără frecvenţă în domeniul arhitecturii şi care au dobândit nivelul minim necesar de cunoştinţe, deşi nu au fost respectate condiţiile referitoare la durata minimă a studiilor prevăzute de Directivă. Aceste persoane trebuie să aibă o experienţă profesională de minimum 7 ani sub îndrumarea unui arhitect cu drept de semnătură ori alt drept echivalent sau a unei firme de arhitectură şi să promoveze un examen standard de absolvire de nivel universitar, echivalent cu examenul final pentru obţinerea diplomei sau a altui document similar, conform prevederilor alin. (1). (3) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţenii statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene au dreptul la utilizarea titlului legal academic deţinut, a celui dobândit prin înregistrarea la organismul profesional din statul membru de provenienţă şi, unde este cazul, a abrevierii utilizate în statul membru de provenienţă în limba acelui stat. (4) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţenii statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene autorizaţi să poarte titlul de arhitect în baza unui act normativ al statului membru respectiv, prin care autorităţile competente conferă acest titlu personalităţilor care s-au distins în mod deosebit prin realizări în domeniul arhitecturii, pot utiliza acest titlu în România.--------------Art. 5 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 172 din 16 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 513 din 23 iulie 2010. Articolul 6 (1) Ordinul Arhitecţilor din România este autoritatea competentă pentru recunoaşterea titlurilor oficiale de calificare în profesia de arhitect, pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţenii statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene. (3) Prin excepţie de la prevederile alin. (2), regimul general de recunoaştere a calificărilor profesionale prevăzut de Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările şi completările ulterioare, se aplică profesiei de arhitect, în condiţiile prevăzute la art. 1 alin. (4) din Legea nr. 200/2004, cu modificările şi completările ulterioare.--------------Art. 6 a fost modificat de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 172 din 16 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 513 din 23 iulie 2010. Articolul 7 (1) Activitatea arhitectului în domeniile arhitecturii, urbanismului şi amenajării teritoriului constă în: a) proiectarea, consilierea, asistenţa tehnică şi supravegherea lucrărilor de construcţii, restaurări de monumente, peisagistică, design, amenajări şi decoraţiuni interioare, scenografie şi alte asemenea activităţi; b) studiul, cercetarea, planificarea, consilierea şi reglementarea specifică în domeniile arhitecturii, urbanismului, amenajării teritoriului, construcţiilor, utilizării materialelor de construcţie şi tehnologiilor specifice; c) verificarea, avizarea, aprobarea, controlul şi expertiza tehnică a proiectelor de arhitectură. (2) Practica arhitecturii este un act complex de creaţie tehnică şi estetică şi de furnizare de servicii, care se realizează prin întocmirea de proiecte, coordonarea studiilor şi documentaţiilor conexe întocmite de alţi specialişti, studii, teme şi programe de cercetare, proiectare şi concursuri, documentaţii tehnice, machete, relevee şi alte asemenea activităţi. Capitolul II Exercitarea profesiei de arhitect Secţiunea 1 Dobândirea şi exercitarea dreptului de semnătură Articolul 8Exercitarea profesiei de arhitect se face atât în sectorul privat, cât şi în sectorul public, conform prevederilor legale. Articolul 9 (1) Dreptul de semnătură implică asumarea de către persoana care îl exercită a întregii responsabilităţi profesionale faţă de client şi autorităţile publice cu privire la calitatea soluţiilor propuse, cu respectarea legislaţiei în domeniu. (2) Dreptul de semnătură se exercită olograf, cu menţionarea în clar a numelui, prenumelui şi a numărului de înregistrare în Tabloul Naţional al Arhitecţilor, pe toate documentaţiile elaborate în cadrul tuturor fazelor de proiectare şi autorizare, inclusiv pe durata execuţiei şi la recepţia lucrărilor.--------------Alin. (2) al art. 9 a fost modificat de pct. 4 al articolului unic din LEGEA nr. 172 din 16 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 513 din 23 iulie 2010. (3) Exercitarea dreptului de semnătură implică independenţă în luarea deciziilor cu caracter profesional. Articolul 10 (1) Proiectele de arhitectură pentru materializarea cărora legea impune obţinerea autorizaţiei de construire vor fi elaborate de un arhitect cu drept de semnătură sau de un conductor arhitect cu drept de semnătură. (2) Arhitecţii dobândesc drept de semnătură acordat de către Ordinul Arhitecţilor din România, în condiţiile legii, dacă au exerciţiul deplin al drepturilor civile, dacă îndeplinesc condiţiile de onorabilitate şi de stagiu sau, după caz, de experienţă profesională practică, prevăzute de prezenta lege şi de Directivă. Obţinerea dreptului de semnătură de către arhitecţi atrage obligatoriu înscrierea acestora în Tabloul Naţional al Arhitecţilor, în condiţiile legii.--------------Alin. (2) al art. 10 a fost modificat de pct. 5 al articolului unic din LEGEA nr. 172 din 16 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 513 din 23 iulie 2010. (3) Condiţia de onorabilitate prevăzută la alin. (2) se consideră a fi îndeplinită: a) dacă arhitectului solicitant al dreptului de semnătură nu i-a fost interzisă definitiv sau temporar exercitarea profesiei prin hotărâre judecătorească definitivă, ca pedeapsă complementară pentru săvârşirea unei infracţiuni în legătură cu exercitarea profesiei; b) dacă arhitectul solicitant al dreptului de semnătură nu a săvârşit abateri disciplinare care au fost sancţionate de Ordinul Arhitecţilor din România cu retragerea definitivă a dreptului de semnătură, potrivit prezentei legi. (4) Dreptul de semnătură al conductorilor arhitecţi se exercită pe teritoriul României şi este limitat la categoriile de lucrări pentru care legea recunoaşte acest drept. (5) Dobândirea dreptului de semnătură se face în baza unei cereri adresate Ordinului Arhitecţilor din România, însoţită de copia titlului oficial de calificare şi de certificatul privind dobândirea experienţei profesionale practice, împreună cu un portofoliu cuprinzând lucrările la care solicitantul a colaborat în perioada de stagiu.--------------Alin. (5) al art. 10 a fost modificat de pct. 5 al articolului unic din LEGEA nr. 172 din 16 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 513 din 23 iulie 2010.(5^1) Evaluarea cunoştinţelor, aptitudinilor şi experienţei profesionale relevante se face de către o comisie formată din arhitecţi cu drept de semnătură, numită de către Consiliul naţional, potrivit prevederilor Regulamentului Ordinului Arhitecţilor din România.--------------Alin. (5^1) al art. 10 a fost introdus de pct. 6 al articolului unic din LEGEA nr. 172 din 16 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 513 din 23 iulie 2010. (6) Procedura de acordare a dreptului de semnătură trebuie finalizată în termen de maximum 3 luni de la data prezentării documentaţiei complete de către solicitant. Articolul 11 (1) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţenii statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene care solicită stabilirea în România şi îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 5 şi 6 referitoare la deţinerea titlului de calificare şi exercitarea profesiei de arhitect şi care au drept de semnătură pe teritoriul unuia dintre aceste state sau un drept echivalent vor dobândi drept de semnătură pe teritoriul României prin recunoaşterea automată a acestui drept. (2) Cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţenii statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene care solicită stabilirea în România şi îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 5 şi 6 referitoare la deţinerea titlului de calificare şi exercitarea profesiei de arhitect şi care nu au drept de semnătură sau alt drept echivalent obţinut pe teritoriul unuia dintre aceste state vor dobândi, la cerere, drept de semnătură pe teritoriul României, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români. (3) Arhitecţii cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, cei ai statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenii Confederaţiei Elveţiene care au dreptul de a exercita profesia de arhitect cu drept de semnătură sau alt drept echivalent în unul dintre aceste state şi care solicită dreptul de a presta temporar sau ocazional servicii în domeniul arhitecturii pe teritoriul României, fără a solicita stabilirea în România, vor dobândi drept de semnătură fără să fie înscrişi în Tabloul Naţional al Arhitecţilor şi vor fi înregistraţi automat în Ordinul Arhitecţilor din România, pe durata prestării serviciilor respective. (4) Documentele necesare înregistrării, la prima prestare de servicii în domeniul arhitecturii sau în cazul în care au intervenit modificări ale situaţiei faţă de cea iniţială, reţinută în documente, în cazul prestaţiilor temporare sau ocazionale, sunt: a) o declaraţie prealabilă scrisă, în care se precizează durata prestării, natura acesteia, locul de desfăşurare a activităţilor, precum şi domeniul de asigurare ori alte mijloace de protecţie personală sau colectivă privind responsabilitatea profesională de care solicitantul beneficiază în România; b) copia documentului care atestă cetăţenia prestatorului; c) documentul emis de statul membru de stabilire prin care se atestă că, la data eliberării acestuia, titularul este stabilit legal în România şi că nu îi este interzisă definitiv sau temporar exercitarea activităţilor de arhitect; d) copiile diplomelor, certificatelor sau ale altor titluri oficiale de calificare în profesia de arhitect. (5) Declaraţia prevăzută la alin. (4) lit. a) se reînnoieşte o dată pe an, dacă prestatorul are în vedere să îşi exercite profesia de arhitect temporar sau ocazional, în cursul anului respectiv, sau în cazul unei modificări a situaţiei sale faţă de cea iniţială. (6) Ordinul Arhitecţilor din România va accepta ca dovadă de onorabilitate un document emis cetăţeanului unui stat membru al Uniunii Europene, al Spaţiului Economic European sau al Confederaţiei Elveţiene de către autoritatea competentă din statul de provenienţă a acestuia; acest document trebuie să fie prezentat la cel mult 3 luni de la data eliberării sale de către autoritatea competentă din statul de provenienţă. (7) Arhitecţii cetăţeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţeni ai statelor membre ale Spaţiului Economic European sau cetăţeni ai Confederaţiei Elveţiene care îşi exercită profesia pe teritoriul României se supun regulilor şi procedurilor referitoare la folosirea titlului profesional, regulilor profesionale, deontologice şi disciplinare aplicabile profesiei, în conformitate cu prevederile prezentei legi. (8) Ordinul Arhitecţilor din România va pune la dispoziţia persoanelor interesate informaţii privind legislaţia naţională specifică şi Codul deontologic al profesiei de arhitect.--------------Art. 11 a fost modificat de pct. 7 al articolului unic din LEGEA nr. 172 din 16 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 513 din 23 iulie 2010. Articolul 12Condiţiile în care posesorii unor titluri oficiale de calificare în profesia de arhitect, care sunt cetăţeni ai altor state în afara celor menţionate la art. 5, denumite în continuare state terţe, pot să îşi exercite profesia în România, să dobândească drept de semnătură şi să solicite înscrierea în Tabloul Naţional al Arhitecţilor vor fi stabilite, în condiţii de reciprocitate, prin convenţii încheiate de statul român cu statele de origine ale acestora, cu respectarea cel puţin a condiţiilor minime de formare în profesia de arhitect, prevăzute de Directivă.--------------Art. 12 a fost modificat de pct. 8 al articolului unic din LEGEA nr. 172 din 16 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 513 din 23 iulie 2010. Articolul 13 (1) În vederea dobândirii dreptului de semnătură, arhitectul, conform prevederilor Directivei, îşi desfăşoară activitatea profesională ca stagiar pe o perioadă de minimum 2 ani, la un birou de arhitectură sau la o societate comercială de proiectare, sub îndrumarea unui arhitect cu drept de semnătură. (2) Stagiul prevăzut la alin. (1) poate fi redus la un an în cazul arhitecţilor care au dobândit experienţă de minimum 2 ani consecutivi în cadrul serviciilor de specialitate ale administraţiei publice centrale sau locale. (3) Condiţiile efectuării stagiului în vederea dobândirii experienţei profesionale practice, drepturile şi obligaţiile arhitectului stagiar, precum şi cele ale Ordinului Arhitecţilor din România faţă de acesta sunt reglementate prin Regulamentul Ordinului Arhitecţilor din România. (4) Pentru absolvenţii de arhitectură cu diplomă de doctor în domeniu, durata stagiului se reduce la un an. (5) După efectuarea stagiului, arhitectul poate dobândi dreptul de semnătură conferit de Ordinul Arhitecţilor din România, în condiţiile prezentei legi.--------------Art. 13 a fost modificat de pct. 9 al articolului unic din LEGEA nr. 172 din 16 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 513 din 23 iulie 2010. Articolul 14Arhitecţii stagiari pot semna în perioada stagiaturii studii, planuri şi proiecte proprii, care nu presupun eliberarea unei autorizaţii de construire. Articolul 15Exercitarea dreptului de semnătură, potrivit prezentei legi, este incompatibilă cu situaţiile în care: a) arhitectul îndeplineşte pentru acelaşi proiect funcţia de verificator, de expert sau de consilier ales în cadrul administraţiei publice implicate în procesul de avizare sau de autorizare; b) arhitectul este funcţionar public în cadrul autorităţii administraţiei publice centrale sau locale care are în competenţă avizarea, autorizarea şi controlul lucrării în cauză. Articolul 16Constituie infracţiune şi se sancţionează, potrivit art. 281 din Codul penal, exercitarea dreptului de semnătură fără îndeplinirea condiţiilor prevăzute de prezenta lege. Secţiunea a 2-a Modalităţi de exercitare a profesiei de arhitect Articolul 17 (1) Dreptul de semnătură se poate exercita în cadrul birourilor individuale, birourilor asociate, societăţilor comerciale de proiectare sau altor forme de asociere constituite conform legii. (2) Indiferent de formele de exercitare a profesiei precizate la alin. (1), arhitecţii cu drept de semnătură pot dobândi calitatea de proiectant general. (3) Indiferent de modalitatea de exercitare a profesiei, arhitecţii cu drept de semnătură pot angaja salariaţi. (4) Persoanele juridice prevăzute la alin. (1), care nu au în cadrul personalului un arhitect cu drept de semnătură şi care desfăşoară activităţi de proiectare, au obligaţia ca, pentru întocmirea documentaţiilor de urbanism şi a proiectelor de arhitectură supuse aprobării sau autorizării, să folosească pe baze contractuale serviciile unui arhitect cu drept de semnătură. Articolul 18 (1) Modalitatea de exercitare a profesiei se declară de către arhitect şi se înregistrează la Ordinul Arhitecţilor din România. (2) Birourile individuale se pot asocia prin contract. (3) Raporturile contractuale se stabilesc între biroul individual şi client sau, în cazul birourilor asociate, aceste raporturi se stabilesc între unul dintre birourile individuale implicate şi client. Secţiunea a 3-a Drepturile şi obligaţiile arhitecţilor cu drept de semnătură Articolul 19Arhitectul cu drept de semnătură are următoarele drepturi: a) să elaboreze şi să semneze documentele prevăzute la art. 10 alin. (1)*); b) să verifice în timpul execuţiei lucrării conformitatea acesteia cu autorizaţia emisă, chiar dacă asistenţa tehnică nu i-a fost încredinţată; c) să beneficieze de un onorariu just pentru serviciile prestate, corespunzător valorii, timpului necesar şi responsabilităţii asumate, negociat în mod liber cu clientul. Ordinul Arhitecţilor din România, cu avizul Ministerului Dezvoltării Regionale şi Turismului şi al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, elaborează sistemul de informaţii asupra costurilor pentru proiectarea de arhitectură, care se va face public. Sistemul de informaţii asupra costurilor pentru proiectarea de arhitectură cuprinde modalităţi puse la dispoziţia arhitecţilor pentru a calcula costurile şi pentru a negocia onorariile care se percep. Sistemul de informaţii asupra costurilor pentru proiectarea de arhitectură nu are caracter obligatoriu, nu impune obligaţii prestatorilor sau beneficiarilor şi nu stabileşte onorarii minime ori maxime;--------------Litera c) a art. 19 a fost modificată de pct. 10 al articolului unic din LEGEA nr. 172 din 16 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 513 din 23 iulie 2010. d) să introducă în contractul încheiat cu clientul clauze privind protecţia dreptului de autor.---------*) În Legea nr. 184/2001 documentele respective erau prevăzute la alin. (2) al art. 3, alineat ce a fost abrogat prin Legea nr. 43/2004, fără a fi modificată şi norma de trimitere. O parte din documentele respective sunt reglementate în Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul, iar restul sunt prevăzute în art. 8 alin. (1), devenit în urma renumerotării art. 10 alin. (1). Articolul 20Arhitectul cu drept de semnătură are următoarele obligaţii: a) să cunoască şi să respecte reglementările legale în vigoare referitoare la exercitarea profesiei de arhitect; b) să respecte Codul deontologic al profesiei de arhitect şi Regulamentul Ordinului Arhitecţilor din România; c) să facă cunoscută clientului obligaţia de a obţine şi de a respecta avizele, acordurile şi autorizaţiile necesare, prevăzute de lege; d) să se preocupe de perfecţionarea calificării profesionale; e) să îşi asume, prin exercitarea dreptului de semnătură, întreaga responsabilitate profesională faţă de client şi autorităţi, manifestând conştiinciozitate şi probitate profesională; f) să servească interesele clientului în acord cu interesul public şi cu exigenţele profesionale. Secţiunea a 4-a Suspendarea şi încetarea dreptului de semnătură.Radierea din Tabloul Naţional al Arhitecţilor Articolul 21Dreptul de semnătură se suspendă: a) temporar, la cererea persoanei înscrise; b) după 6 luni, în caz de neplată fără justificare a cotizaţiilor anuale către Ordinul Arhitecţilor din România, până la achitarea lor integrală; c) pe perioada suspendării dreptului de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă; d) cu titlu de sancţiune disciplinară, pe toată durata sancţiunii. Articolul 22 (1) Dreptul de semnătură încetează: a) prin renunţarea scrisă la exerciţiul dreptului de semnătură; b) dacă persoana înscrisă a fost condamnată definitiv pentru o faptă prevăzută de lege, în legătură directă cu exercitarea dreptului de semnătură, sau dacă i s-a aplicat pedeapsa complementară a interdicţiei exercitării profesiei, printr-o hotărâre judecătorească definitivă. (2) Încetarea dreptului de semnătură atrage pierderea calităţii de membru al Ordinului Arhitecţilor din România şi radierea din Tabloul Naţional al Arhitecţilor. Capitolul III Ordinul Arhitecţilor din România Secţiunea 1 Atribuţiile şi organizarea Ordinului Arhitecţilor din România Articolul 23 (1) Ordinul Arhitecţilor din România, denumit în continuare şi Ordinul, se înfiinţează în condiţiile legii ca organizaţie profesională, nonprofit, cu personalitate juridică de drept privat, apolitică, de interes public, cu patrimoniu şi buget proprii, autonomă şi independentă. Ordinul are rolul de a reprezenta şi ocroti, la nivel naţional şi internaţional, interesele profesiei de arhitect. (2) Ordinul Arhitecţilor din România are sediul central în municipiul Bucureşti şi este organizat cu filiale în teritoriu. Activitatea lui se finanţează din taxe de înscriere, cotizaţii anuale ale membrilor, fonduri rezultate din activităţi ştiinţifice, economice şi editoriale pe care le desfăşoară, organizarea de concursuri de arhitectură, amenajare urbană şi peisagistică, precum şi din donaţii, legate, sponsorizări sau alte surse, în condiţiile legii.--------------Alin. (2) al art. 23 a fost modificat de pct. 11 al articolului unic din LEGEA nr. 172 din 16 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 513 din 23 iulie 2010. (3) Din Ordin fac parte arhitecţii şi conductorii arhitecţi cu sau fără drept de semnătură, urbaniştii diplomaţi fără drept de semnătură sau cărora le-a fost acordat, în condiţiile legii, drept de semnătură similar conductorilor arhitecţi, stagiarii şi orice deţinător al titlului de arhitect, la cererea acestora.--------------Alin. (3) al art. 23 a fost modificat de pct. 11 al articolului unic din LEGEA nr. 172 din 16 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 513 din 23 iulie 2010. (4) Prezenta lege nu limitează dreptul de liberă aderare a arhitecţilor la alte forme de asociere profesională. (5) Ordinul are obligaţia de a publică anual în Monitorul Oficial al României, Partea I, Tabloul Naţional al Arhitecţilor, Regulamentul Ordinului Arhitecţilor din România, Codul deontologic al profesiei de arhitect şi sistemul de informaţii asupra costurilor pentru proiectarea de arhitectură.--------------Alin. (5) al art. 23 a fost modificat de pct. 11 al articolului unic din LEGEA nr. 172 din 16 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 513 din 23 iulie 2010. Articolul 24 (1) Ordinul Arhitecţilor din România are următoarele atribuţii: a) protejează şi promovează calitatea produsului de arhitectură şi urbanism; b) urmăreşte exercitarea competentă şi calificată a profesiei în respectul codului deontologic al acesteia; c) propune reglementări legislative şi normative specifice, în vederea promovării lor; d) reprezintă interesele membrilor săi în faţa autorităţilor publice şi administrative, precum şi în organismele profesionale internaţionale; e) acordă arhitecţilor dreptul de semnătură şi gestionează Tabloul Naţional al Arhitecţilor. (2) Atribuţia Ordinului Arhitecţilor din România privind acordarea dreptului de semnătură nu poate fi exercitată de nici o altă instituţie sau asociaţie profesională. Articolul 25Drepturile şi obligaţiile membrilor Ordinului Arhitecţilor din România se stabilesc prin regulamentul acestuia. Articolul 26 (1) Forurile de conducere ale Ordinului Arhitecţilor din România sunt: a) Conferinţa naţională; b) Consiliul naţional; c) Colegiul director; d) preşedintele Ordinului. (2) Persoanele alese în Consiliul naţional, în Colegiul director sau ca preşedinte al Ordinului au un mandat de 4 ani. Ele nu pot exercita mai mult de două mandate consecutiv. Articolul 27Conferinţa naţională a Ordinului este constituită din membri delegaţi, cu drept de reprezentare proporţională, ai filialelor teritoriale. Filiala teritorială va asigura participarea la Conferinţa naţională a Ordinului cel puţin a unui reprezentant al fiecărui judeţ cuprins în filială. Articolul 28 (1) Conferinţa naţională a Ordinului Arhitecţilor din România are următoarele atribuţii: a) adoptă şi modifică Regulamentul Ordinului, codul deontologic al profesiei şi regulamentul-cadru pentru filialele teritoriale; b) adoptă organizarea aparatului administrativ al Ordinului; c) alege şi revocă preşedintele Ordinului; d) alege şi revocă membrii Consiliului naţional al Ordinului; e) alege membrii comisiilor de cenzori şi de disciplină la nivel naţional, precum şi membrii altor comisii de specialitate; f) adoptă hotărâri cu privire la toate problemele aflate pe ordinea de zi stabilită în convocare; g) aprobă valoarea cotizaţiilor anuale unice pentru categoriile de membri ai Ordinului.--------------Litera g) a alin. (1) al art. 28 a fost modificată de pct. 12 al articolului unic din LEGEA nr. 172 din 16 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 513 din 23 iulie 2010. (2) Conferinţa naţională a Ordinului este legal constituită la prima convocare în prezenţa a cel puţin două treimi din numărul delegaţilor, iar hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Dacă la prima convocare condiţia de prezenţă nu este îndeplinită, la a doua convocare, după cel puţin două săptămâni, Conferinţa naţională este legal constituită în prezenţa majorităţii membrilor şi adoptă hotărâri cu majoritatea membrilor prezenţi. Articolul 29 (1) Între reuniunile Conferinţei naţionale, activitatea Ordinului va fi coordonată de Consiliul naţional, două treimi din numărul membrilor acestuia trebuind să fie arhitecţi cu drept de semnătură. (2) Componenţa Consiliului naţional va asigura reprezentativitatea proporţională a membrilor filialelor teritoriale. (3) Fiecare filială teritorială stabileşte prin hotărâre proprie candidaţii propuşi pentru Consiliul naţional. Articolul 30 (1) Preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România, ales dintre arhitecţii cu drept de semnătură, reprezintă Ordinul în relaţiile sale cu alte persoane fizice şi juridice sau cu autorităţi din România şi din străinătate, putând să încheie, în numele Ordinului, convenţii şi contracte. De asemenea, preşedintele conduce lucrările Conferinţei naţionale şi ordonanţează cheltuielile bugetare ale Ordinului. (2) Vicepreşedinţii Ordinului Arhitecţilor din România sunt înlocuitori de drept ai preşedintelui, în ordinea stabilită de Conferinţa naţională. Articolul 31 (1) Activitatea curentă a Ordinului Arhitecţilor din România este coordonată de Colegiul director. (2) Colegiul director este ales cu votul majorităţii membrilor Consiliului naţional. (3) Cel puţin două treimi din numărul membrilor Colegiului director trebuie să fie arhitecţi cu drept de semnătură. Articolul 32Forurile de conducere, comisiile Ordinului Arhitecţilor din România şi conducerea filialelor teritoriale sunt alese prin votul secret al majorităţii participanţilor cu drept de vot. Articolul 33Organizarea şi funcţionarea Ordinului Arhitecţilor din România vor fi stabilite prin Regulamentul Ordinului, aprobat de Conferinţa naţională. Secţiunea a 2-a Filialele teritoriale ale Ordinului Arhitecţilor din România Articolul 34 (1) La nivelul judeţelor cu cel puţin 50 de membri, precum şi în municipiul Bucureşti se vor înfiinţa prin liberă asociere filiale teritoriale ale Ordinului, reunindu-i pe arhitecţii domiciliaţi în raza teritorială a judeţului. (2) Dacă într-un judeţ există un număr mai mic de 50 de membri, se vor putea înfiinţa filiale teritoriale prin asocierea arhitecţilor cu domiciliile în judeţe limitrofe, până când numărul acestora va ajunge la minimum 50 de membri. (3) În cadrul unui judeţ sau într-o zonă formată din două sau mai multe judeţe limitrofe, precum şi în municipiul Bucureşti se poate înfiinţa o singură filială a Ordinului. (4) Filialele teritoriale dobândesc personalitate juridică de drept privat de la data adunării generale constitutive a membrilor, ocazie cu care se vor stabili: a) oraşul de reşedinţă a filialei teritoriale şi sediul acesteia; b) forurile de conducere ale filialei. Articolul 35La înfiinţarea lor filialele teritoriale îşi vor elabora propriile regulamente în baza regulamentului-cadru la nivel naţional, aprobat de Conferinţa naţională a Ordinului Arhitecţilor din România. Secţiunea a 3-a Tabloul Naţional al Arhitecţilor Articolul 36 (1) Pentru centralizarea evidenţei arhitecţilor din întreaga ţară se înfiinţează Tabloul Naţional al Arhitecţilor, document care se publică anual în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Înregistrarea în Tabloul Naţional al Arhitecţilor evidenţiază forma în care membrii înregistraţi îşi exercită dreptul de semnătură, adresa profesională şi filiala din care fac parte. (3) Înregistrarea în Tabloul Naţional al Arhitecţilor permite exercitarea dreptului de semnătură pe întreg teritoriul României. (4) Arhitecţii care au dreptul de semnătură suspendat, indiferent de motive, vor fi evidenţiaţi separat în partea a II-a a Tabloului Naţional al Arhitecţilor.--------------Art. 36 a fost modificat de pct. 13 al articolului unic din LEGEA nr. 172 din 16 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 513 din 23 iulie 2010. Articolul 37Ordinul Arhitecţilor din România emite documentele necesare arhitecţilor cetăţeni români care doresc să exercite profesia în statele membre ale Uniunii Europene, în statele membre ale Spaţiului Economic European, în Confederaţia Elveţiană, precum şi în state terţe.--------------Art. 37 a fost modificat de pct. 14 al articolului unic din LEGEA nr. 172 din 16 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 513 din 23 iulie 2010. Secţiunea a 4-a Răspunderea disciplinară Articolul 38 (1) Membrii Ordinului Arhitecţilor din România răspund disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi, a codului deontologic al profesiei, a hotărârilor proprii adoptate de forurile de conducere abilitate ale Ordinului, precum şi pentru orice abateri săvârşite în legătură cu profesia sau în afara acesteia care aduc prejudicii prestigiului profesiei sau Ordinului. (2) Sancţiunile disciplinare sunt: a) avertismentul; b) votul de blam; c) suspendarea pe o perioadă de 6-12 luni a dreptului de semnătură; d) suspendarea pe o perioadă de 6-12 luni a calităţii de membru al Ordinului Arhitecţilor din România. (3) Sancţiunile prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b) se aplică de către colegiul director teritorial, la propunerea comisiei teritoriale de disciplină. (4) Sancţiunile prevăzute la alin. (2) lit. c) şi d) se aplică de Consiliul naţional al Ordinului, la propunerile comisiilor teritoriale de disciplină, în baza hotărârii comisiei de disciplină la nivel naţional. (5) Împotriva hotărârii comisiei teritoriale de disciplină, prin care s-a aplicat una dintre sancţiunile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. a) şi b), se poate formula contestaţie la Comisia naţională de disciplină în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii. (6) Împotriva hotărârii Comisiei naţionale de disciplină, prin care s-a aplicat o sancţiune disciplinară prevăzută la alin. (2), se poate formula contestaţie la instanţa judecătorească de contencios administrativ competentă în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii. (7) În condiţiile neînceperii procedurii de judecare a abaterilor, aplicarea sancţiunilor se prescrie în termen de 2 ani de la săvârşirea lor. Articolul 39 (1) Comisiile de disciplină ale Ordinului Arhitecţilor din România sunt organe cu activitate jurisdicţională şi se organizează la nivel naţional şi teritorial pentru fiecare filială. (2) Comisia naţională de disciplină este alcătuită din 5 arhitecţi cu minimum 10 ani vechime, din care în mod obligatoriu 3 arhitecţi cu drept de semnătură. (3) Comisia de disciplină alege un preşedinte din rândul membrilor săi. (4) Hotărârile comisiilor de disciplină se validează cu majoritate simplă de voturi. (5) Procedura judecării abaterilor este prevăzută în Regulamentul Ordinului Arhitecţilor din România şi se completează cu prevederile Codului de procedură civilă. Articolul 40După un an de la aplicarea deciziei de retragere definitivă a dreptului de semnătură sau a calităţii de membru al Ordinului Arhitecţilor din România cel în cauză poate cere reexaminarea deciziei. În caz de respingere, o nouă cerere nu poate fi făcută decât după un an. Articolul 41În cazul în care instanţele judecătoreşti pronunţă hotărâri definitive de condamnare a unui arhitect cu drept de semnătură pentru fapte penale legate de exercitarea profesiei sau aplică sancţiunea complementară a interdicţiei de exercitare a acestei profesii, o copie de pe dispozitivul hotărârii va fi comunicată filialei Ordinului Arhitecţilor din România, organizată la nivel teritorial, pentru a opera radierea din tabloul arhitecţilor în raza căruia îşi are domiciliul. Capitolul IV Dispoziţii tranzitorii şi finale Articolul 42În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi toţi arhitecţii cu diplomă de licenţă sau asimilată, eliberată de instituţiile de învăţământ superior de arhitectură cu durata studiilor de minimum 5 ani, vor obţine, în baza unor cereri, înscrierea în Ordinul Arhitecţilor din România şi în tabloul arhitecţilor din raza filialei unde îşi au domiciliul şi vor putea exercita dreptul de semnătură, indiferent de vechimea în profesie. Articolul 43 (1) Poartă titlul de conductori arhitecţi absolvenţii cu diplomă eliberată de instituţii de învăţământ superior de arhitectură acreditate de statul român, cu durata studiilor de minimum 3 ani. (2) Conductorii arhitecţi, absolvenţi cu diplomă ai instituţiilor de învăţământ superior de arhitectură cu durata studiilor de minimum 3 ani, pot cere înscrierea în una dintre filialele teritoriale ale Ordinului Arhitecţilor din România, în a căror rază îşi au domiciliul. (3) Conductorii arhitecţi, absolvenţi cu diplomă până la data intrării în vigoare a prezentei legi, şi absolvenţii din următorii 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi pot primi drept de semnătură limitat la categoriile de lucrări pentru care legea recunoaşte acest drept. (4) Tehnicienii arhitecţi, absolvenţi al Şcolii Tehnice de Arhitectură şi Construcţia Oraşelor - STACO - până în anul 1973 inclusiv, cu o practică profesională de cel puţin 7 ani, care, prin completarea studiilor, dobândesc diploma de conductor arhitect, vor primi drept de semnătură fără efectuarea unei alte perioade de practică profesională. Articolul 44În vederea protejării dreptului de autor membrii Ordinului Arhitecţilor din România pot cere înregistrarea studiilor, planurilor şi proiectelor elaborate într-o evidenţă specială la Ordin, primind astfel dată certă. Articolul 45După 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru toţi cei care vor exercita profesia de arhitect fără să îndeplinească prevederile acesteia vor fi propuse sancţiuni disciplinare, administrative sau plângere penală, după caz. Articolul 46 (1) În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, un comitet de iniţiativă format din reprezentanţi ai asociaţiilor profesionale din domeniu asigură convocarea Conferinţei naţionale de constituire a Ordinului Arhitecţilor din România. (2) În termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Conferinţa naţională va adopta Regulamentul-cadru al Ordinului Arhitecţilor din România şi Codul deontologic al profesiei de arhitect.--------------Alin. (2) al art. 46 a fost modificat de pct. 15 al articolului unic din LEGEA nr. 172 din 16 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 513 din 23 iulie 2010. Articolul 47Pentru constituirea filialelor teritoriale ale Ordinului, Uniunea Arhitecţilor din România, înfiinţată prin Decretul-lege nr. 127/1990 privind unele măsuri referitoare la activitatea Uniunii Arhitecţilor din România şi a asociaţiilor teritoriale ale arhitecţilor, va pune la dispoziţie acestuia banca sa de date, cuprinsă în Registrul Naţional al Arhitecţilor, evidenţa membrilor şi întreaga arhivă. Articolul 48În cazul licitaţiilor şi al concursurilor de soluţii în domeniul arhitecturii şi urbanismului, cel puţin o treime din numărul membrilor comisiei de evaluare sau ai juriului trebuie să fie arhitecţi cu drept de semnătură, dintre care un reprezentant al Ordinului şi un reprezentant al unei instituţii de învăţământ superior de arhitectură acreditate de statul român. Articolul 49În termen de 3 luni*) de la intrarea în vigoare a prevederilor prezentei legi, Guvernul va aproba normele metodologice de aplicare a acesteia, care vor cuprinde: a) metodologia de recunoaştere automată a diplomelor de licenţă şi a altor documente similare eliberate de instituţiile de învăţământ superior de arhitectură, recunoscute de statul român sau de statele membre ale Uniunii Europene, statele membre ale Spaţiului Economic European şi de Confederaţia Elveţiană; b) metodologia şi instituţiile competente pentru eliberarea documentelor necesare obţinerii dreptului de semnătură în conformitate cu prevederile art. 10 şi 11; c) autoritatea abilitată să emită documentele necesare arhitecţilor cetăţeni români care doresc să exercite profesiunea în statele membre ale Uniunii Europene, în statele membre ale Spaţiului Economic European sau în Confederaţia Elveţiană.------------*) Termenul de 3 luni curge de la data publicării Legii nr. 43/2004 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 252 din 23 martie 2004. Articolul 50 (1) Prevederile art. 4, 5 şi 11, precum şi cele care fac trimitere la acestea se aplică cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţenilor statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenilor elveţieni de la data aderării României la Uniunea Europeană. (2) Până la data aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenilor statelor membre ale Uniunii Europene, cetăţenilor statelor membre ale Spaţiului Economic European şi cetăţenilor elveţieni li se vor recunoaşte calificările profesionale prin echivalarea studiilor, potrivit legii. Articolul 50^1Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 68/2010, în măsura în care nu sunt contrare prezentei legi.--------------Art. 50^1 a fost introdus de pct. 16 al articolului unic din LEGEA nr. 172 din 16 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 513 din 23 iulie 2010. Articolul 51 (1) Prezenta lege va intra în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I. (2) Orice alte dispoziţii contrare prezentei legi se abrogă.Prezenta lege transpune prevederile art. 3 alin. (1) lit. d), art. 3 alin. (3), art. 4, art. 6 (parţial), art. 7 alin. (1) şi (2), art. 21 alin. (1), art. 46 alin. (1), art. 47 alin. (2), art. 48 alin. (2), art. 50 alin. (2) şi art. 54 din Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoaşterea calificărilor profesionale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L, nr. 255 din 30 septembrie 2005.--------------Nota privind transpunerea normelor comunitare a fost introdusă de pct. 17 al articolului unic din LEGEA nr. 172 din 16 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 513 din 23 iulie 2010.------------

Noutăți

  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 76 din 19 iulie 2018 privind aprobarea Programului de investiţii în domeniul culturii, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
  • LEGE nr. 360 din 6 iunie 2002 privind Statutul poliţistului
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 25 din 30 iunie 2015 pentru completarea art. 8 din Legea nr. 416/2001 privind venitul minim garantat
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 196 din 22 decembrie 2005 privind Fondul pentru mediu
  • LEGE nr. 177 din 7 iunie 1947 pentru interpretarea dispoziţiunilor legale privitoare la înfăptuirea reformei agrare
  • LEGE nr. 21 din 10 aprilie 1996 (*republicată*) legea concurenţei*)
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 253 din 7 decembrie 2000 privind rambursarea din bugetul Consiliului Judeţean Iaşi a creditelor externe contractate de Regia Autonomă Judeţeana "Apa Canal" Iaşi, cu garanţia statului, de la banca germană Kreditanstalt fur Wiederaufbau pentru finanţarea obiectivului de investiţii "Retehnologizarea, modernizarea, completarea şi dezvoltarea Staţiei de epurare a municipiului Iaşi"
  • LEGE nr. 69 din 28 aprilie 2000 educaţiei fizice şi sportului
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 52 din 4 august 2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme şi autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule şi timbrul de mediu pentru autovehicule
  • LEGE nr. 223 din 4 iulie 2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 35 din 18 aprilie 2000 pentru modificarea Legii nr. 118/1996 privind constituirea şi utilizarea Fondului special al drumurilor publice
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 11 martie 2009 privind înfiinţarea Fondului Român de Contragarantare
  • LEGE nr. 179 din 9 octombrie 1998 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 11/1997 privind acordarea unor facilităţi agenţilor economici din domeniul transporturilor, la scoaterea din funcţiune a mijloacelor fixe uzate fizic sau moral, neamortizate integral
  • LEGE nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 45 din 25 iunie 2019 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul îmbunătăţirilor funciare
  • LEGE nr. 175 din 16 iulie 2010 pentru modificarea Legii nr. 230/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea asociaţiilor de proprietari
  • LEGE nr. 44 din 12 aprilie 2000 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 140/1999 cu privire la rectificarea bugetului de stat pe anul 1999
  • LEGE nr. 222 din 28 octombrie 2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 302/2004 privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 79 din 31 mai 2001 privind întărirea disciplinei economico-financiare şi alte dispoziţii cu caracter financiar
  • LEGE nr. 151 din 14 aprilie 2003 privind aprobarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 131/2002 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 296/2000 privind înfiinţarea Autorităţii pentru Privatizare şi Administrarea Participaţiilor Statului
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 3 din 18 martie 2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 11 martie 2009 privind înfiinţarea Fondului Român de Contragarantare
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 30 din 16 iunie 1997 privind reorganizarea regiilor autonome
  • LEGE nr. 177 din 16 decembrie 2014 pentru ratificarea Acordului dintre Guvernul României şi Guvernul Georgiei privind schimbul şi protecţia reciprocă a informaţiilor clasificate, semnat la Tbilisi la 14 martie 2014
  • LEGE nr. 302 din 28 iunie 2004*) (*republicată*) privind cooperarea judiciară internaţională în materie penală
  • LEGE nr. 1 din 16 februarie 2004 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură, Industrie Alimentară şi Dezvoltare Rurală
  • LEGE nr. 164 din 7 aprilie 2001 (*republicată*) privind pensiile militare de stat
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 205 din 22 decembrie 2005 pentru modificarea Legii educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000
  • LEGE nr. 135 din 1 iulie 2010 privind Codul de procedură penală
  • LEGE nr. 111 din 23 iunie 1999 pentru ratificarea Acordului de cooperare dintre Guvernul României şi Guvernul Statelor Unite ale Americii privind aplicaţiile paşnice ale energiei nucleare, semnat la Washington la 15 iulie 1998
  • LEGE nr. 178 din 9 mai 2003 privind aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 104/1999 pentru modificarea şi completarea prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie
  • LEGE nr. 26 din 24 aprilie 1996 CODUL SILVIC
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 16 din 9 martie 2005 pentru modificarea lit. h) a art. 17 din Legea nr. 182/2002 privind protecţia informaţiilor clasificate şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor şi protecţia persoanelor
  • LEGE nr. 459 din 6 decembrie 2006 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură civilă
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 82 din 29 septembrie 2011 privind unele măsuri de organizare a activităţii de îmbunătăţiri funciare
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 80 din 4 decembrie 2012 privind echivalarea titlurilor de medic specialist eliberate de Australia, Canada, Israel, Noua Zeelandă şi Statele Unite ale Americii
  • LEGE nr. 35 din 21 martie 2011 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 66/2009 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 217/2008 privind reluarea pentru anul 2009 a Programului de stimulare a înnoirii Parcului auto naţional
  • LEGE nr. 475 din 12 noiembrie 2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 42/2003 privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de iluminat public
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 72 din 26 iunie 2013 privind reorganizarea unor instituţii publice aflate în subordinea Ministerului Culturii
  • LEGE nr. 155 din 12 iulie 2010 (*republicată*) poliţiei locale nr. 155/2010*)
  • LEGE nr. 110 din 3 iunie 1998 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 1998
  • LEGE nr. 7 din 18 ianuarie 2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 94/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii de Conturi
  • LEGE nr. 12 din 28 februarie 2014 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2013 privind declanşarea procedurii insolvenţei la Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare Drobeta-Turnu Severin
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 141 din 6 decembrie 2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publică
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 33 din 1 aprilie 2009 pentru completarea art. 270 din Legea nr. 86/2006 privind Codul vamal al României
  • LEGE nr. 161 din 1 octombrie 2008 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2008 pentru modificarea Legii muntelui nr. 347/2004
  • LEGE nr. 32 din 26 aprilie 1995 pentru acceptarea de către România a amendamentelor la anexa nr. I a Protocolului adiţional nr. I la Convenţiile de la Geneva din 1949 privind protecţia victimelor conflictelor armate internaţionale, ratificat de România prin Decretul nr. 224 din 11 mai 1990
  • LEGE nr. 35 din 18 mai 1996 pentru modificarea Legii nr. 2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului României
  • LEGE nr. 30 din 16 ianuarie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 122/2001 privind modificarea art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 50/2000 pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 67/1999 privind unele măsuri pentru dezvoltarea activităţii economice
  • LEGE nr. 119 din 8 aprilie 2003 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 28/2003 privind trimiterea bolnavilor pentru tratament în străinătate
  • LEGE nr. 406 din 10 iulie 2001 privind acordarea unor drepturi persoanelor care au avut calitatea de şef al statului român
  • LEGE nr. 65 din 23 martie 2005 privind acceptarea Codului de siguranţă pentru nave cu destinaţie specială (Codul SPS), adoptat de Adunarea Organizaţiei Maritime Internaţionale prin Rezoluţia A.534 (13) la Londra la 17 noiembrie 1983, precum şi a amendamentelor din 1996 referitoare la acesta
  • LEGE nr. 235 din 12 octombrie 2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice
  • LEGE nr. 140 din 1 aprilie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 77/2001 privind reabilitarea şi revitalizarea Centrului istoric Bucureşti
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 5 din 18 ianuarie 2017 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 63/2015 privind prelungirea valabilităţii licenţelor de traseu şi a programului de transport în baza cărora se efectuează serviciile regulate de transport de persoane între municipiul Bucureşti şi localităţile judeţului Ilfov, precum şi pentru prelungirea valabilităţii licenţelor de traseu şi a programului de transport public judeţean sau a programului de transport public local de persoane, în cazul în care procedura de atribuire a acestora a fost suspendată prin hotărâri ale instanţelor de judecată
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 214 din 4 decembrie 2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii
  • LEGE nr. 1 din 11 ianuarie 2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole şi celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 şi ale Legii nr. 169/1997
  • LEGE nr. 132 din 20 iulie 1999 (*republicată*) privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Consiliului Naţional de Formare Profesională a Adulţilor
  • LEGE nr. 208 din 20 iulie 2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 48 din 12 iunie 2003 privind unele măsuri în vederea întăririi disciplinei financiare şi a creşterii eficienţei utilizării fondurilor în sistemul sanitar, precum şi modificarea unor acte normative
  • Contacte

    Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

    0743.087.930

    office@avocatura.com

    Urmărește-ne în social media

    Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC ADVO VALUE SRL.
    Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

    Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2021