Advo+
Avocatura.com - Consultanță juridica online
Consultanță juridică
LEGE nr. 184 din 12 aprilie 2001 (*republicată*) privind organizarea şi exercitarea profesiei de arhitect*)
- Act publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 470 din 26 iunie 2014 -
Selectați versiunea
LEGE nr. 184 din 12 aprilie 2001 (**republicată**) privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect**)
EMITENT
  • PARLAMENTUL
  • Publicat în  MONITORUL OFICIAL nr. 470 din 26 iunie 2014





    Notă
    **) Republicată în temeiul art. II din Legea nr. 64/2014 pentru modificarea și completarea Legii nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 355 din 14 mai 2014, dându-se textelor o nouă numerotare.
    Legea nr. 184/2001 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 771 din 23 august 2004 și a mai fost modificată și completată prin:
    - Legea nr. 172/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 513 din 23 iulie 2010;
    - Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 365 din 30 mai 2012, cu modificările ulterioare;
    - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 44/2012 privind modificarea art. 81 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 23 august 2012, aprobată prin Legea nr. 206/2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 762 din 13 noiembrie 2012;
    - Legea nr. 187/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 12 noiembrie 2012, rectificată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 117 din 1 martie 2013, cu modificările ulterioare;
    - Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 4/2013 privind modificarea Legii nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 68 din 31 ianuarie 2013, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 214/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 388 din 28 iunie 2013;
    - Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013.
    Capitolul I Dispoziții generale Articolul 1Prezenta lege reglementează modul de exercitare a profesiei de arhitect și constituirea Ordinului Arhitecților din România, ca formă de organizare independentă, nonprofit, autonomă, apolitică și de interes public. Articolul 2(1) Activitatea în domeniul arhitecturii este un act de cultură de interes public, cu implicații urbanistice, economice, sociale și ecologice.(2) Creația arhitecturală este menită să organizeze funcțional și estetic spațiul construit, având obligația de a-l insera armonios în mediul înconjurător, în respectul peisajelor naturale și al patrimoniului imobiliar. Articolul 3Potrivit legii, construcțiile civile, industriale, agricole sau de orice altă natură se pot realiza numai cu respectarea autorizației de construire, în baza reglementărilor privind proiectarea și executarea construcțiilor. Articolul 4(1) Poartă titlul de arhitect absolventul cu diplomă sau alt document echivalent eliberat de instituțiile de învățământ superior de arhitectură recunoscute de statul român, care îndeplinesc criteriile minime obligatorii de autorizare și acreditare pentru programul de studii universitare de arhitectură din domeniul de licență arhitectură, prevăzute în anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr. 469/2015 pentru aprobarea criteriilor minime obligatorii de autorizare și acreditare pentru programele de studii universitare de Medicină, Medicină dentară, Farmacie, Asistență medicală generală, Moașe, Medicină veterinară, Arhitectură.(2) Este interzisă utilizarea titlului de arhitect de către persoanele care nu dețin această calificare profesională în baza unui titlu oficial de calificare.(2^1) Stagiul arhitectului de interior și dreptul de semnătură se evidențiază și intră în organizarea Ordinului Arhitecților din România. (la 06-04-2017, Articolul 4 din Capitolul I a fost completat de ARTICOL UNIC din LEGEA nr. 43 din 31 martie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 226 din 03 aprilie 2017 ) (3) Poartă titlul de arhitect de interior absolventul cu diplomă de arhitect de interior obținută în specializarea arhitectură de interior la o instituție acreditată de învățământ superior din România. (la 01-02-2016, Art. 4 a fost modificat de pct. 1 al art. unic din ORDONANȚA nr. 12 din 27 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 68 din 29 ianuarie 2016. ) Articolul 5(1) Poartă titlul de arhitect și cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetățenii statelor membre ale Spațiului Economic European, precum și cetățenii Confederației Elvețiene, absolvenți cu diplomă de licență sau cu alt document echivalent eliberat de instituțiile de învățământ superior de arhitectură recunoscute în unul dintre statele menționate și care îndeplinesc condițiile minime de formare pentru profesia de arhitect prevăzute în legislația statului de origine, cu respectarea prevederilor art. 46 din Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 255 din 30 septembrie 2005, denumită în continuare Directiva 2005/36/CE. (la 01-02-2016, Alin. (1) al art. 5 a fost modificat de pct. 2 al art. unic din ORDONANȚA nr. 12 din 27 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 68 din 29 ianuarie 2016. ) (2) Poartă titlul de arhitect și absolvenții, cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, cetățeni ai statelor membre ale Spațiului Economic European și cetățeni ai Confederației Elvețiene, cu diplomă de licență sau alt document echivalent obținut în cadrul unor programe sociale ori ca urmare a absolvirii unor cursuri superioare cu frecvență parțială în domeniul arhitecturii și care au dobândit nivelul minim necesar de cunoștințe, deși nu au fost respectate condițiile referitoare la durata minimă a studiilor prevăzute în legislația statului de origine, cu respectarea prevederilor art. 46 alin. (2) din Directiva 2005/36/CE. Aceste persoane trebuie să aibă o experiență profesională de minimum 7 ani sub îndrumarea unui arhitect cu drept de semnătură ori alt drept echivalent sau a unei firme de arhitectură și să promoveze un examen de absolvire de nivel universitar, echivalent cu examenul final pentru obținerea diplomei sau a altui document echivalent, cu respectarea prevederilor art. 46 alin. (1) lit. b) din Directiva 2005/36/CE. (la 01-02-2016, Alin. (2) al art. 5 a fost modificat de pct. 2 al art. unic din ORDONANȚA nr. 12 din 27 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 68 din 29 ianuarie 2016. ) (3) Cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetățenii statelor membre ale Spațiului Economic European și cetățenii Confederației Elvețiene au dreptul la utilizarea titlului legal academic deținut, a celui dobândit prin înregistrarea la organismul profesional din statul membru de proveniență și, unde este cazul, a abrevierii utilizate în statul membru de proveniență în limba acelui stat.(4) Cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetățenii statelor membre ale Spațiului Economic European și cetățenii Confederației Elvețiene autorizați să poarte titlul de arhitect în baza unui act normativ al statului membru respectiv, prin care autoritățile competente conferă acest titlu personalităților care s-au distins în mod deosebit prin realizări în domeniul arhitecturii, pot utiliza acest titlu în România. Articolul 6(1) Ordinul Arhitecților din România este autoritatea competentă pentru recunoașterea titlurilor oficiale de calificare în profesia de arhitect, pentru cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetățenii statelor membre ale Spațiului Economic European și cetățenii Confederației Elvețiene.(2) Titlurile oficiale de calificare în profesia de arhitect ale cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, ale cetățenilor statelor membre ale Spațiului Economic European și ale cetățenilor Confederației Elvețiene se supun procedurii de recunoaștere în vederea exercitării profesiei de arhitect pe teritoriul României, aprobată prin hotărâre a Guvernului.(3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), regimul general de recunoaștere a calificărilor profesionale prevăzut de Legea nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare, se aplică profesiei de arhitect, în condițiile prevăzute la art. 1 alin. (4) din Legea nr. 200/2004, cu modificările și completările ulterioare. Articolul 7(1) Titlurile oficiale de calificare în profesia de arhitect de interior obținute în statele membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European sau în Confederația Elvețiană sunt recunoscute de Ordinul Arhitecților din România, potrivit prevederilor Legii nr. 200/2004, cu modificările și completările ulterioare.(2) Titlurile oficiale de calificare în profesia de arhitect de interior obținute în statele terțe sunt recunoscute de Ministerul Educației Naționale, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. Articolul 8(1) Activitatea arhitectului în domeniile arhitecturii, urbanismului și amenajării teritoriului constă în:a) proiectarea, consilierea, asistența tehnică și supravegherea lucrărilor de construcții, restaurări de monumente, peisagistică, design, amenajări și decorațiuni interioare, scenografie și alte asemenea activități;b) studiul, cercetarea, planificarea, consilierea și reglementarea specifică în domeniile arhitecturii, urbanismului, amenajării teritoriului, construcțiilor, utilizării materialelor de construcție și tehnologiilor specifice;c) verificarea, avizarea, aprobarea, controlul și expertiza tehnică a proiectelor de arhitectură.(2) Practica arhitecturii este un act complex de creație tehnică și estetică și de furnizare de servicii, care se realizează prin întocmirea de proiecte, coordonarea studiilor și documentațiilor conexe întocmite de alți specialiști, studii, teme și programe de cercetare, proiectare și concursuri, documentații tehnice, machete, relevee și alte asemenea activități. Capitolul II Exercitarea profesiei de arhitect Secţiunea 1 Dobândirea și exercitarea dreptului de semnătură Articolul 9Exercitarea profesiei de arhitect se face atât în sectorul privat, cât și în sectorul public, conform prevederilor legale. Articolul 10(1) Dreptul de semnătură implică asumarea de către persoana care îl exercită a întregii responsabilități profesionale față de client și autoritățile publice cu privire la calitatea soluțiilor propuse, cu respectarea legislației în domeniu.(2) Dreptul de semnătură se exercită olograf, cu menționarea în clar a numelui, prenumelui și a numărului de înregistrare în Tabloul Național al Arhitecților, pe toate documentațiile elaborate în cadrul tuturor fazelor de proiectare și autorizare, inclusiv pe durata execuției și la recepția lucrărilor.(3) Exercitarea dreptului de semnătură implică independență în luarea deciziilor cu caracter profesional. Articolul 11(1) Proiectele de arhitectură pentru materializarea cărora legea impune obținerea autorizației de construire vor fi elaborate de un arhitect cu drept de semnătură sau de un conductor arhitect cu drept de semnătură. Proiectele de arhitectură de interior pentru materializarea cărora legea impune obținerea autorizației de construire pot fi semnate și de către un arhitect de interior cu drept de semnătură.(2) Arhitecții dobândesc drept de semnătură acordat de către Ordinul Arhitecților din România, în condițiile legii, dacă au exercițiul deplin al drepturilor civile, dacă îndeplinesc condițiile de onorabilitate și de stagiu sau, după caz, de experiență profesională practică, prevăzute de prezenta lege și de Directivă. Obținerea dreptului de semnătură de către arhitecți atrage obligatoriu înscrierea acestora în Tabloul Național al Arhitecților, în condițiile legii.(3) Condiția de onorabilitate prevăzută la alin. (2) se consideră a fi îndeplinită:a) dacă arhitectului solicitant al dreptului de semnătură nu i-a fost interzisă definitiv sau temporar exercitarea profesiei prin hotărâre judecătorească definitivă, ca pedeapsă complementară pentru săvârșirea unei infracțiuni în legătură cu exercitarea profesiei;b) dacă arhitectul solicitant al dreptului de semnătură nu a săvârșit abateri disciplinare care au fost sancționate de Ordinul Arhitecților din România cu retragerea definitivă a dreptului de semnătură, potrivit prezentei legi.(4) Dreptul de semnătură al conductorilor arhitecți și al arhitecților de interior se exercită pe teritoriul României și este limitat la categoriile de lucrări pentru care legea recunoaște acest drept.(5) Dobândirea dreptului de semnătură se face în baza unei cereri adresate Ordinului Arhitecților din România, însoțită de copia titlului oficial de calificare și de certificatul privind dobândirea experienței profesionale practice, împreună cu un portofoliu cuprinzând lucrările la care solicitantul a colaborat în perioada de stagiu.(6) Evaluarea cunoștințelor, aptitudinilor și experienței profesionale relevante se face de către o comisie formată din arhitecți cu drept de semnătură, numită de către Consiliul național, potrivit prevederilor Regulamentului Ordinului Arhitecților din România.(7) Procedura de acordare a dreptului de semnătură trebuie finalizată în termen de maximum 3 luni de la data prezentării documentației complete de către solicitant. Articolul 12(1) Cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetățenii statelor membre ale Spațiului Economic European și cetățenii Confederației Elvețiene care solicită stabilirea în România și îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 5 și 6 referitoare la deținerea titlului de calificare și exercitarea profesiei de arhitect și care au drept de semnătură pe teritoriul unuia dintre aceste state sau un drept echivalent vor dobândi drept de semnătură pe teritoriul României prin recunoașterea automată a acestui drept.(2) Cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, cetățenii statelor membre ale Spațiului Economic European și cetățenii Confederației Elvețiene care solicită stabilirea în România și îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 5 și 6 referitoare la deținerea titlului de calificare și exercitarea profesiei de arhitect și care nu au drept de semnătură sau alt drept echivalent obținut pe teritoriul unuia dintre aceste state vor dobândi, la cerere, drept de semnătură pe teritoriul României, în aceleași condiții ca și cetățenii români.(3) Arhitecții cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, cei ai statelor membre ale Spațiului Economic European și cetățenii Confederației Elvețiene care au dreptul de a exercita profesia de arhitect cu drept de semnătură sau alt drept echivalent în unul dintre aceste state și care solicită dreptul de a presta temporar sau ocazional servicii în domeniul arhitecturii pe teritoriul României, fără a solicita stabilirea în România, vor dobândi drept de semnătură fără să fie înscriși în Tabloul Național al Arhitecților și vor fi înregistrați automat în Ordinul Arhitecților din România, pe durata prestării serviciilor respective.(4) Documentele necesare înregistrării, la prima prestare de servicii în domeniul arhitecturii sau în cazul în care au intervenit modificări ale situației față de cea inițială, reținută în documente, în cazul prestațiilor temporare sau ocazionale, sunt:a) o declarație prealabilă scrisă, în care se precizează domeniul de asigurare sau alte mijloace de protecție personală sau colectivă privind responsabilitatea profesională de care solicitantul beneficiază în România;b) copia documentului care atestă cetățenia solicitantului;c) documentul emis de statul membru de stabilire a solicitantului, prin care se atestă că, la data eliberării acestuia, titularul este stabilit legal în respectivul stat și că nu îi este interzisă definitiv sau temporar exercitarea activităților de arhitect;d) copiile diplomelor, certificatelor sau ale altor titluri oficiale de calificare în profesia de arhitect.(5) Declarația prevăzută la alin. (4) lit. a) se reînnoiește o dată pe an, dacă prestatorul are în vedere să își exercite profesia de arhitect temporar sau ocazional, în cursul anului respectiv, sau în cazul unei modificări a situației sale față de cea inițială.(6) Caracterul temporar și ocazional al prestării de servicii în domeniul arhitecturii se verifică, de la caz la caz, în special în funcție de durata prestării, frecvența, periodicitatea și continuitatea acestora, de către Ordinul Arhitecților din România.(7) Ordinul Arhitecților din România va accepta ca dovadă de onorabilitate un document emis cetățeanului unui stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European sau al Confederației Elvețiene de către autoritatea competentă din statul de proveniență a acestuia; acest document trebuie să fie prezentat la cel mult 3 luni de la data eliberării sale de către autoritatea competentă din statul de proveniență.(8) Arhitecții cetățeni ai statelor membre ale Uniunii Europene, cetățeni ai statelor membre ale Spațiului Economic European sau cetățeni ai Confederației Elvețiene care își exercită profesia pe teritoriul României se supun regulilor și procedurilor referitoare la folosirea titlului profesional, regulilor profesionale, deontologice și disciplinare aplicabile profesiei, în conformitate cu prevederile prezentei legi.(9) Ordinul Arhitecților din România va pune la dispoziția persoanelor interesate informații privind legislația națională specifică și Codul deontologic al profesiei de arhitect. Articolul 12^1(1) Pentru recunoașterea calificării de arhitect sau a dreptului de semnătură pe teritoriul României, Ordinul Arhitecților din România se asigură că toate cerințele, procedurile și formalitățile legate de accesul la aspecte reglementate de prezenta lege pot fi îndeplinite de la distanță și prin mijloace electronice, în condițiile legislației în vigoare, și informează inclusiv prin mijloace electronice despre toate cerințele, procedurile și formalitățile privind accesul la aspecte reglementate ale profesiei de arhitect în România.(2) Prevederile alin. (1) nu se aplică în cazul desfășurării stagiilor profesionale sau a procedurilor de evaluare a cunoștințelor, aptitudinilor și experienței profesionale relevante. (la 01-02-2016, Art. 12^1 a fost introdus de pct. 3 al art. unic din ORDONANȚA nr. 12 din 27 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 68 din 29 ianuarie 2016. ) Articolul 12^2(1) În cazul în care există îndoieli justificate, Ordinul Arhitecților din România poate solicita autorităților competente din statele membre de stabilire să furnizeze orice informație relevantă pentru legalitatea stabilirii și buna conduită a prestatorului de servicii, precum și absența unor sancțiuni disciplinare sau penale cu caracter profesional. În cazul în care Ordinul Arhitecților din România decide să verifice calificările profesionale ale prestatorului de servicii de arhitectură, poate solicita informații privind cursurile de formare absolvite în măsura necesară pentru evaluarea diferențelor semnificative care pot avea efecte negative asupra sănătății sau siguranței publice. Schimbul de informații respectă prevederile legale în vigoare privind protecția datelor cu caracter personal din Legea nr. 677/2001 pentru protecția persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal și libera circulație a acestor date, cu modificările și completările ulterioare, și din Legea nr. 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice, cu modificările și completările ulterioare.(2) Ordinul Arhitecților din România, în calitate de autoritate competentă, realizează schimbul de informații privind sancțiunile disciplinare sau penale cu caracter profesional dispuse împotriva arhitecților membri, cu respectarea datelor cu caracter personal, prin alertă în cadrul Sistemului de informare al pieței interne - IMI, cel târziu în termen de 3 zile de la data adoptării deciziei de restrângere sau interzicere, în întregime sau în parte a exercitării profesiei de arhitect sau a dreptului de semnătură. Aceste informații se limitează la identitatea persoanei, profesia în cauză, informații cu privire la autoritatea sau instanța care a adoptat hotărârea privind restrângerea sau interdicția, sfera de aplicare a restricției și perioada în cursul căreia se aplică restricția sau interdicția. (la 01-02-2016, Art. 12^2 a fost introdus de pct. 3 al art. unic din ORDONANȚA nr. 12 din 27 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 68 din 29 ianuarie 2016. ) Articolul 13Condițiile în care posesorii unor titluri oficiale de calificare în profesia de arhitect, care sunt cetățeni ai altor state în afara celor menționate la art. 5, denumite în continuare state terțe, pot să își exercite profesia în România, să dobândească drept de semnătură și să solicite înscrierea în Tabloul Național al Arhitecților vor fi stabilite, în condiții de reciprocitate, prin convenții încheiate de statul român cu statele de origine ale acestora, cu respectarea cel puțin a condițiilor minime de formare în profesia de arhitect prevăzute de Directivă. Articolul 14(1) În vederea dobândirii dreptului de semnătură, arhitectul, conform prevederilor Directivei, își desfășoară activitatea profesională ca stagiar pe o perioadă de minimum 2 ani, la un birou de arhitectură sau la o societate de proiectare, sub îndrumarea unui arhitect cu drept de semnătură.(2) Stagiul prevăzut la alin. (1) poate fi redus la un an în cazul arhitecților care au dobândit experiență de minimum 2 ani consecutivi în cadrul serviciilor de specialitate ale administrației publice centrale sau locale.(2^1) Stagiul profesional se poate efectua integral sau parțial într-un alt stat membru sau, după caz, într-un stat terț. (la 01-02-2016, Alin. (2^1) al art. 14 a fost introdus de pct. 4 al art. unic din ORDONANȚA nr. 12 din 27 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 68 din 29 ianuarie 2016. ) (3) Condițiile efectuării stagiului pe teritoriul României în vederea dobândirii experienței profesionale practice, drepturile și obligațiile arhitectului stagiar, precum și cele ale Ordinului Arhitecților din România față de acesta, orientările cu privire la organizarea și recunoașterea stagiilor profesionale efectuate într-un alt stat membru sau într-un stat terț sunt reglementate prin Regulamentul Ordinului Arhitecților din România, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. (la 01-02-2016, Alin. (3) al art. 14 a fost modificat de pct. 5 al art. unic din ORDONANȚA nr. 12 din 27 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 68 din 29 ianuarie 2016. ) (3^1) Recunoașterea stagiului profesional, efectuat parțial sau integral într-un stat membru sau într-un stat terț, nu înlocuiește cerința prevăzută la art. 11 alin. (6) privind dobândirea dreptului de semnătură. (la 01-02-2016, Alin. (3^1) al art. 14 a fost introdus de pct. 6 al art. unic din ORDONANȚA nr. 12 din 27 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 68 din 29 ianuarie 2016. ) (4) Pentru absolvenții de arhitectură cu diplomă de doctor în domeniu, durata stagiului se reduce la un an.(5) După efectuarea stagiului, arhitectul poate dobândi dreptul de semnătură conferit de Ordinul Arhitecților din România, în condițiile prezentei legi. Articolul 15Arhitecții stagiari pot semna în perioada stagiaturii studii, planuri și proiecte proprii, care nu presupun eliberarea unei autorizații de construire. Articolul 16Exercitarea dreptului de semnătură, potrivit prezentei legi, este incompatibilă cu situațiile în care:a) arhitectul îndeplinește pentru același proiect funcția de verificator, de expert sau de consilier ales în cadrul administrației publice implicate în procesul de avizare sau de autorizare;b) arhitectul este funcționar public în cadrul autorității administrației publice centrale sau locale care are în competență avizarea, autorizarea și controlul lucrării în cauză. Articolul 17Exercitarea dreptului de semnătură fără îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezenta lege constituie infracțiune și se pedepsește potrivit legii penale. Secţiunea a 2-a Modalități de exercitare a profesiei de arhitect Articolul 18(1) Dreptul de semnătură se poate exercita în cadrul birourilor individuale, birourilor asociate, societăților de proiectare sau altor forme de asociere constituite conform legii.(2) Indiferent de formele de exercitare a profesiei precizate la alin. (1), arhitecții cu drept de semnătură pot dobândi calitatea de proiectant general.(3) Indiferent de modalitatea de exercitare a profesiei, arhitecții cu drept de semnătură pot angaja salariați.(4) Persoanele juridice prevăzute la alin. (1), care nu au în cadrul personalului un arhitect cu drept de semnătură și care desfășoară activități de proiectare, au obligația ca, pentru întocmirea documentațiilor de urbanism și a proiectelor de arhitectură supuse aprobării sau autorizării, să folosească pe baze contractuale serviciile unui arhitect cu drept de semnătură. Articolul 19(1) Modalitatea de exercitare a profesiei se declară de către arhitect și se înregistrează la Ordinul Arhitecților din România.(2) Birourile individuale se pot asocia prin contract.(3) Raporturile contractuale se stabilesc între biroul individual și client sau, în cazul birourilor asociate, aceste raporturi se stabilesc între unul dintre birourile individuale implicate și client. Secţiunea a 3-a Drepturile și obligațiile arhitecților cu drept de semnătură Articolul 20Arhitectul cu drept de semnătură are următoarele drepturi:a) să elaboreze și să semneze documentele prevăzute la art. 11 alin. (1);b) să verifice în timpul execuției lucrării conformitatea acesteia cu autorizația emisă, chiar dacă asistența tehnică nu i-a fost încredințată;c) să beneficieze de un onorariu just pentru serviciile prestate, corespunzător valorii, timpului necesar și responsabilității asumate, negociat în mod liber cu clientul. Ordinul Arhitecților din România, cu avizul Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice și al Ministerului Culturii, elaborează sistemul de informații asupra costurilor pentru proiectarea de arhitectură, care se va face public. Sistemul de informații asupra costurilor pentru proiectarea de arhitectură cuprinde modalități puse la dispoziția arhitecților pentru a calcula costurile și pentru a negocia onorariile care se percep. Sistemul de informații asupra costurilor pentru proiectarea de arhitectură nu are caracter obligatoriu, nu impune obligații prestatorilor sau beneficiarilor și nu stabilește onorarii minime ori maxime;d) să introducă în contractul încheiat cu clientul clauze privind protecția dreptului de autor. Articolul 21Arhitectul cu drept de semnătură are următoarele obligații:a) să cunoască și să respecte reglementările legale în vigoare referitoare la exercitarea profesiei de arhitect;b) să respecte Codul deontologic al profesiei de arhitect și Regulamentul Ordinului Arhitecților din România;c) să facă cunoscută clientului obligația de a obține și de a respecta avizele, acordurile și autorizațiile necesare, prevăzute de lege;d) să se preocupe de perfecționarea calificării profesionale;e) să își asume, prin exercitarea dreptului de semnătură, întreaga responsabilitate profesională față de client și autorități, manifestând conștiinciozitate și probitate profesională;f) să servească interesele clientului în acord cu interesul public și cu exigențele profesionale. Secţiunea a 4-a Suspendarea și încetarea dreptului de semnătură. Radierea din Tabloul Național al Arhitecților Articolul 22Dreptul de semnătură se suspendă:a) temporar, la cererea persoanei înscrise;b) după 6 luni, în caz de neplată fără justificare a cotizațiilor anuale către Ordinul Arhitecților din România, până la achitarea lor integrală;c) pe perioada suspendării dreptului de a profesa, dispusă prin hotărâre judecătorească definitivă;d) cu titlu de sancțiune disciplinară, pe toată durata sancțiunii. Articolul 23(1) Dreptul de semnătură încetează:a) prin renunțarea scrisă la exercițiul dreptului de semnătură;b) dacă persoana înscrisă a fost condamnată definitiv pentru o faptă prevăzută de lege, în legătură directă cu exercitarea dreptului de semnătură, sau dacă i s-a aplicat pedeapsa complementară a interdicției exercitării profesiei, printr-o hotărâre judecătorească definitivă.(2) Încetarea dreptului de semnătură atrage pierderea calității de membru al Ordinului Arhitecților din România și radierea din Tabloul Național al Arhitecților. Capitolul III Ordinul Arhitecților din România Secţiunea 1 Atribuțiile și organizarea Ordinului Arhitecților din România Articolul 24(1) Ordinul Arhitecților din România, denumit în continuare și Ordinul, se înființează în condițiile legii ca organizație profesională, nonprofit, cu personalitate juridică de drept privat, apolitică, de interes public, cu patrimoniu și buget proprii, autonomă și independentă. Ordinul are rolul de a reprezenta și ocroti, la nivel național și internațional, interesele profesiei de arhitect.(2) Ordinul Arhitecților din România are sediul central în municipiul București și este organizat cu filiale în teritoriu. Activitatea lui se finanțează din taxe de înscriere, cotizații anuale ale membrilor, fonduri rezultate din activități științifice, economice și editoriale pe care le desfășoară, organizarea de concursuri de arhitectură, amenajare urbană și peisagistică, precum și din donații, legate, sponsorizări sau alte surse, în condițiile legii.(3) Din Ordin fac parte arhitecții și conductorii arhitecți cu sau fără drept de semnătură, urbaniștii diplomați fără drept de semnătură sau cărora le-a fost acordat, în condițiile legii, drept de semnătură similar conductorilor arhitecți, arhitecții de interior cu drept de semnătură, stagiarii și orice deținător al titlului de arhitect, la cererea acestora.(4) Prezenta lege nu limitează dreptul de liberă aderare a arhitecților la alte forme de asociere profesională.(5) Ordinul are obligația de a publica anual în Monitorul Oficial al României, Partea I, Tabloul Național al Arhitecților, Regulamentul Ordinului Arhitecților din România, Codul deontologic al profesiei de arhitect și sistemul de informații asupra costurilor pentru proiectarea de arhitectură. Articolul 25(1) Ordinul Arhitecților din România are următoarele atribuții:a) protejează și promovează calitatea produsului de arhitectură și urbanism;b) urmărește exercitarea competentă și calificată a profesiei în respectul codului deontologic al acesteia;c) propune reglementări legislative și normative specifice, în vederea promovării lor;d) reprezintă interesele membrilor săi în fața autorităților publice și administrative, precum și în organismele profesionale internaționale;e) acordă arhitecților dreptul de semnătură și gestionează Tabloul Național al Arhitecților.(2) Atribuția Ordinului Arhitecților din România privind acordarea dreptului de semnătură nu poate fi exercitată de nicio altă instituție sau asociație profesională. Articolul 26Drepturile și obligațiile membrilor Ordinului Arhitecților din România se stabilesc prin regulamentul acestuia. Articolul 27(1) Forurile de conducere ale Ordinului Arhitecților din România sunt:a) Conferința națională;b) Consiliul național;c) Colegiul director;d) președintele Ordinului.(2) Persoanele alese în Consiliul național, în Colegiul director sau ca președinte al Ordinului au un mandat de 4 ani. Ele nu pot exercita mai mult de două mandate consecutiv. Articolul 28Conferința națională a Ordinului este constituită din membri delegați, cu drept de reprezentare proporțională, ai filialelor teritoriale. Filiala teritorială va asigura participarea la Conferința națională a Ordinului cel puțin a unui reprezentant al fiecărui județ cuprins în filială. Articolul 29(1) Conferința națională a Ordinului Arhitecților din România are următoarele atribuții:a) adoptă și modifică Regulamentul Ordinului, Codul deontologic al profesiei și regulamentul-cadru pentru filialele teritoriale*); Notă
    *) A se vedea Regulamentul de organizare și funcționare a Ordinului Arhitecților din România, Codul deontologic al profesiei de arhitect și Regulamentul-cadru privind înființarea, organizarea și funcționarea filialelor teritoriale ale Ordinului Arhitecților din România, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 342 din 21 mai 2012.
    b) adoptă organizarea aparatului administrativ al Ordinului;c) alege și revocă președintele Ordinului;d) alege și revocă membrii Consiliului național al Ordinului;e) alege membrii comisiilor de cenzori și de disciplină la nivel național, precum și membrii altor comisii de specialitate;f) adoptă hotărâri cu privire la toate problemele aflate pe ordinea de zi stabilită în convocare;g) aprobă valoarea cotizațiilor anuale unice pentru categoriile de membri ai Ordinului.
    (2) Conferința națională a Ordinului este legal constituită la prima convocare în prezența a cel puțin două treimi din numărul delegaților, iar hotărârile se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți. Dacă la prima convocare condiția de prezență nu este îndeplinită, la a doua convocare, după cel puțin două săptămâni, Conferința națională este legal constituită în prezența majorității membrilor și adoptă hotărâri cu majoritatea membrilor prezenți.
    Articolul 30(1) Între reuniunile Conferinței naționale, activitatea Ordinului va fi coordonată de Consiliul național, două treimi din numărul membrilor acestuia trebuind să fie arhitecți cu drept de semnătură.(2) Componența Consiliului național va asigura reprezentativitatea proporțională a membrilor filialelor teritoriale.(3) Fiecare filială teritorială stabilește prin hotărâre proprie candidații propuși pentru Consiliul național. Articolul 31(1) Președintele Ordinului Arhitecților din România, ales dintre arhitecții cu drept de semnătură, reprezintă Ordinul în relațiile sale cu alte persoane fizice și juridice sau cu autorități din România și din străinătate, putând să încheie, în numele Ordinului, convenții și contracte. De asemenea, președintele conduce lucrările Conferinței naționale și ordonanțează cheltuielile bugetare ale Ordinului.(2) Vicepreședinții Ordinului Arhitecților din România sunt înlocuitori de drept ai președintelui, în ordinea stabilită de Conferința națională. Articolul 32(1) Activitatea curentă a Ordinului Arhitecților din România este coordonată de Colegiul director.(2) Colegiul director este ales cu votul majorității membrilor Consiliului național.(3) Cel puțin două treimi din numărul membrilor Colegiului director trebuie să fie arhitecți cu drept de semnătură. Articolul 33Forurile de conducere, comisiile Ordinului Arhitecților din România și conducerea filialelor teritoriale sunt alese prin votul secret al majorității participanților cu drept de vot. Articolul 34Organizarea și funcționarea Ordinului Arhitecților din România vor fi stabilite prin Regulamentul Ordinului, aprobat de Conferința națională.
    Secţiunea a 2-a Filialele teritoriale ale Ordinului Arhitecților din România Articolul 35(1) La nivelul județelor cu cel puțin 50 de membri, precum și în municipiul București se vor înființa prin liberă asociere filiale teritoriale ale Ordinului, reunindu-i pe arhitecții domiciliați în raza teritorială a județului.(2) Dacă într-un județ există un număr mai mic de 50 de membri, se vor putea înființa filiale teritoriale prin asocierea arhitecților cu domiciliile în județe limitrofe, până când numărul acestora va ajunge la minimum 50 de membri.(3) În cadrul unui județ sau într-o zonă formată din două sau mai multe județe limitrofe, precum și în municipiul București se poate înființa o singură filială a Ordinului.(4) Filialele teritoriale dobândesc personalitate juridică de drept privat de la data adunării generale constitutive a membrilor, ocazie cu care se vor stabili:a) orașul de reședință a filialei teritoriale și sediul acesteia;b) forurile de conducere ale filialei. Articolul 36La înființarea lor filialele teritoriale își vor elabora propriile regulamente în baza regulamentului-cadru la nivel național, aprobat de Conferința națională a Ordinului Arhitecților din România. Secţiunea a 3-a Tabloul Național al Arhitecților Articolul 37(1) Pentru centralizarea evidenței arhitecților din întreaga țară se înființează Tabloul Național al Arhitecților, document care se publică anual în Monitorul Oficial al României, Partea I.(2) Înregistrarea în Tabloul Național al Arhitecților evidențiază forma în care membrii înregistrați își exercită dreptul de semnătură, adresa profesională și filiala din care fac parte.(3) Înregistrarea în Tabloul Național al Arhitecților permite exercitarea dreptului de semnătură pe întreg teritoriul României.(4) Arhitecții care au dreptul de semnătură suspendat, indiferent de motive, vor fi evidențiați separat în partea a II-a a Tabloului Național al Arhitecților. Articolul 38Ordinul Arhitecților din România emite documentele necesare arhitecților cetățeni români care doresc să exercite profesia în statele membre ale Uniunii Europene, în statele membre ale Spațiului Economic European, în Confederația Elvețiană, precum și în state terțe. Secţiunea a 4-a Răspunderea disciplinară Articolul 39(1) Membrii Ordinului Arhitecților din România răspund disciplinar pentru nerespectarea prevederilor prezentei legi, a codului deontologic al profesiei, a hotărârilor proprii adoptate de forurile de conducere abilitate ale Ordinului, precum și pentru orice abateri săvârșite în legătură cu profesia sau în afara acesteia care aduc prejudicii prestigiului profesiei sau Ordinului.(2) Sancțiunile disciplinare sunt:a) avertismentul;b) votul de blam;c) suspendarea pe o perioadă de 6-12 luni a dreptului de semnătură;d) suspendarea pe o perioadă de 6-12 luni a calității de membru al Ordinului Arhitecților din România.(3) Sancțiunile prevăzute la alin. (2) lit. a) și b) se aplică de către colegiul director teritorial, la propunerea comisiei teritoriale de disciplină.(4) Sancțiunile prevăzute la alin. (2) lit. c) și d) se aplică de Consiliul național al Ordinului, la propunerile comisiilor teritoriale de disciplină, în baza hotărârii comisiei de disciplină la nivel național.(5) Împotriva hotărârii comisiei teritoriale de disciplină, prin care s-a aplicat una dintre sancțiunile disciplinare prevăzute la alin. (2) lit. a) și b), se poate formula contestație la Comisia națională de disciplină în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii.(6) Împotriva hotărârii Comisiei naționale de disciplină, prin care s-a aplicat o sancțiune disciplinară prevăzută la alin. (2), se poate formula contestație la instanța judecătorească de contencios administrativ competentă, în termen de 30 de zile de la data comunicării hotărârii.(7) În condițiile neînceperii procedurii de judecare a abaterilor, aplicarea sancțiunilor se prescrie în termen de 2 ani de la săvârșirea lor. Articolul 40(1) Comisiile de disciplină ale Ordinului Arhitecților din România sunt organe cu activitate jurisdicțională și se organizează la nivel național și teritorial pentru fiecare filială.(2) Comisia națională de disciplină este alcătuită din 5 arhitecți cu minimum 10 ani vechime, din care în mod obligatoriu 3 arhitecți cu drept de semnătură.(3) Comisia de disciplină alege un președinte din rândul membrilor săi.(4) Hotărârile comisiilor de disciplină se validează cu majoritate simplă de voturi.(5) Procedura judecării abaterilor este prevăzută în Regulamentul Ordinului Arhitecților din România și se completează cu prevederile Codului de procedură civilă. Articolul 41După un an de la aplicarea deciziei de retragere definitivă a dreptului de semnătură sau a calității de membru al Ordinului Arhitecților din România cel în cauză poate cere reexaminarea deciziei. În caz de respingere, o nouă cerere nu poate fi făcută decât după un an. Articolul 42În cazul în care instanțele judecătorești pronunță hotărâri definitive de condamnare a unui arhitect cu drept de semnătură pentru fapte penale legate de exercitarea profesiei sau aplică sancțiunea complementară a interdicției de exercitare a acestei profesii, o copie de pe dispozitivul hotărârii va fi comunicată filialei Ordinului Arhitecților din România, organizată la nivel teritorial, pentru a opera radierea din tabloul arhitecților în raza căruia își are domiciliul.
    Capitolul IV Dispoziții tranzitorii și finale Articolul 43În termen de un an de la data intrării în vigoare a prezentei legi toți arhitecții cu diplomă de licență sau asimilată, eliberată de instituțiile de învățământ superior de arhitectură cu durata studiilor de minimum 5 ani, vor obține, în baza unor cereri, înscrierea în Ordinul Arhitecților din România și în tabloul arhitecților din raza filialei unde își au domiciliul și vor putea exercita dreptul de semnătură, indiferent de vechimea în profesie. Articolul 44(1) Poartă titlul de conductori arhitecți absolvenții cu diplomă eliberată de instituții de învățământ superior de arhitectură acreditate de statul român, cu durata studiilor de minimum 3 ani.(2) Conductorii arhitecți, absolvenți cu diplomă ai instituțiilor de învățământ superior de arhitectură cu durata studiilor de minimum 3 ani, pot cere înscrierea în una dintre filialele teritoriale ale Ordinului Arhitecților din România, în a căror rază își au domiciliul.(3) Conductorii arhitecți, absolvenți cu diplomă până la data intrării în vigoare a prezentei legi, și absolvenții din următorii 3 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi pot primi drept de semnătură limitat la categoriile de lucrări pentru care legea recunoaște acest drept.(4) Tehnicienii arhitecți, absolvenți ai Școlii Tehnice de Arhitectură și Construcția Orașelor - STACO - până în anul 1973 inclusiv, cu o practică profesională de cel puțin 7 ani, care, prin completarea studiilor, dobândesc diploma de conductor arhitect, vor primi drept de semnătură fără efectuarea unei alte perioade de practică profesională. Articolul 45În vederea protejării dreptului de autor membrii Ordinului Arhitecților din România pot cere înregistrarea studiilor, planurilor și proiectelor elaborate într-o evidență specială la Ordin, primind astfel dată certă. Articolul 46După 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, pentru toți cei care vor exercita profesia de arhitect fără să îndeplinească prevederile acesteia vor fi propuse sancțiuni disciplinare, administrative sau plângere penală, după caz. Articolul 47(1) În termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, un comitet de inițiativă format din reprezentanți ai asociațiilor profesionale din domeniu asigură convocarea Conferinței naționale de constituire a Ordinului Arhitecților din România.(2) În termen de 90 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, Conferința națională va adopta Regulamentul-cadru al Ordinului Arhitecților din România și Codul deontologic al profesiei de arhitect. Articolul 48Pentru constituirea filialelor teritoriale ale Ordinului, Uniunea Arhitecților din România, înființată prin Decretul-lege nr. 127/1990 privind unele măsuri referitoare la activitatea Uniunii Arhitecților din România și a asociațiilor teritoriale ale arhitecților, va pune la dispoziție acestuia banca sa de date, cuprinsă în Registrul Național al Arhitecților, evidența membrilor și întreaga arhivă. Articolul 49În cazul licitațiilor și al concursurilor de soluții în domeniul arhitecturii și urbanismului, cel puțin o treime din numărul membrilor comisiei de evaluare sau ai juriului trebuie să fie arhitecți cu drept de semnătură, dintre care un reprezentant al Ordinului și un reprezentant al unei instituții de învățământ superior de arhitectură acreditate de statul român. Articolul 50În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prevederilor prezentei legi, Guvernul va aproba normele metodologice*) de aplicare a acesteia, care vor cuprinde: Notă
    *) A se vedea Hotărârea Guvernului nr. 932/2010 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicarea a Legii nr. 184/2001 privind organizarea și exercitarea profesiei de arhitect, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 645 din 16 septembrie 2010, cu modificările ulterioare.
    a) metodologia de recunoaștere automată a diplomelor de licență și a altor documente similare eliberate de instituțiile de învățământ superior de arhitectură, recunoscute de statul român sau de statele membre ale Uniunii Europene, statele membre ale Spațiului Economic European și de Confederația Elvețiană;b) metodologia și instituțiile competente pentru eliberarea documentelor necesare obținerii dreptului de semnătură în conformitate cu prevederile art. 11 și 12;c) autoritatea abilitată să emită documentele necesare arhitecților cetățeni români care doresc să exercite profesiunea în statele membre ale Uniunii Europene, în statele membre ale Spațiului Economic European sau în Confederația Elvețiană.
    Articolul 51(1) Prevederile art. 4, 5 și 12, precum și cele care fac trimitere la acestea se aplică cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, cetățenilor statelor membre ale Spațiului Economic European și cetățenilor elvețieni de la data aderării României la Uniunea Europeană.(2) Până la data aderării României la Uniunea Europeană, cetățenilor statelor membre ale Uniunii Europene, cetățenilor statelor membre ale Spațiului Economic European și cetățenilor elvețieni li se vor recunoaște calificările profesionale prin echivalarea studiilor, potrivit legii. Articolul 52Dispozițiile prezentei legi se completează cu prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii și libertatea de a furniza servicii în România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 68/2010, și cu prevederile Legii nr. 200/2004 privind recunoașterea diplomelor și calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din România, cu modificările și completările ulterioare, în măsura în care nu sunt contrare prevederilor prezentei legi. (la 01-02-2016, Art. 52 a fost modificat de pct. 7 al art. unic din ORDONANȚA nr. 12 din 27 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 68 din 29 ianuarie 2016. ) Articolul 53(1) Prezenta lege va intra în vigoare în termen de 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României, Partea I**). Notă
    **) Legea nr. 184/2001 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 195 din 18 aprilie 2001.
    (2) Orice alte dispoziții contrare prezentei legi se abrogă.
    *Prezenta lege transpune prevederile art. 3 alin. (1) lit. d), art. 3 alin. (3), art. 4, art. 6 (parțial), art. 7 alin. (1) și (2), art. 8 alin. (1), art. 21 alin. (1), art. 47, art. 48 alin. (2), art. 50 alin. (2), art. 54, art. 55a, art. 56 alin. (2), art. 56a alin. (2) și art. 57a alin. (1) și (2) din Directiva 2005/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 septembrie 2005 privind recunoașterea calificărilor profesionale, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 255 din 30 septembrie 2005, modificată prin Directiva 2013/55/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 noiembrie 2013 de modificare a Directivei 2005/36/CE privind recunoașterea calificărilor profesionale și a Regulamentului (UE) nr. 1.024/2012 privind cooperarea administrativă prin intermediul Sistemului de informare al pieței interne ("Regulamentul IMI"), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr. 354 din 28 decembrie 2013. (la 01-02-2016, Mențiunea privind transpunerea normelor din dreptul Uniunii Europene a fost modificată de pct. 8 al art. unic din ORDONANȚA nr. 12 din 27 ianuarie 2016 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 68 din 29 ianuarie 2016. )

    Noutăți

  • CONSTITUŢIA ROMÂNIEI din 21 noiembrie 1991 (*republicată*)
  • LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*republicată*) privind reforma în domeniul sănătăţii
  • LEGE nr. 605 din 6 noiembrie 2002 privind înfiinţarea comunei Crizbav, judeţul Braşov
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 83 din 1 noiembrie 2006 pentru completarea art. 10 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 97/2005 privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români
  • CODUL DE PROCEDURĂ FISCALĂ din 24 decembrie 2003 (Ordonanţa nr. 92/2003)
  • LEGE nr. 266 din 7 noiembrie 2008 (*republicată*)  farmaciei
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 116 din 19 septembrie 2002 privind modificarea Legii nr. 373/2002 pentru aprobarea finanţării repatrierii personalului navigant, debarcat sau aflat la bordul unor nave maritime de transport, achitarea drepturilor restante şi pentru menţinerea în siguranţa a navelor din patrimoniul Companiei de Navigaţie Maritima "Romline" - S.A. Constanţa
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 240 din 24 noiembrie 2000 pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 94 din Legea educaţiei fizice şi sportului nr. 69/2000
  • LEGE nr. 59 din 1 mai 1934 asupra CECULUI
  • LEGE nr. 332 din 29 iunie 2001 privind promovarea investiţiilor directe cu impact semnificativ în economie
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 56 din 4 august 2017 privind completarea art. II din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare
  • LEGE nr. 158 din 8 mai 2009 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 139/2008 privind modificarea şi completarea unor acte normative în vederea organizării Agenţiei Naţionale pentru Prestaţii Sociale
  • LEGE nr. 2 din 12 ianuarie 2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii
  • LEGE nr. 263 din 7 noiembrie 2008 privind sistemul de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor
  • LEGE nr. 122 din 4 mai 2006 privind azilul în România
  • CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (Legea nr. 227/2015)
  • LEGE nr. 3 din 22 februarie 2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului
  • LEGE nr. 7 din 13 martie 1996 (*republicată*) cadastrului şi a publicităţii imobiliare nr. 7/1996*)
  • LEGE nr. 350 din 6 iulie 2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 14 din 13 martie 2000 privind înfiinţarea formaţiunilor de protecţie civilă pentru intervenţie de urgenta în caz de dezastre
  • LEGE nr. 31 din 22 martie 1991 privind stabilirea duratei timpului de muncă sub 8 ore pe zi pentru salariaţii care lucrează în condiţii deosebite - vătămătoare, grele sau periculoase
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 86 din 23 decembrie 1997 privind aprobarea primei de export pentru cantitatea de un milion tone porumb boabe din recolta anului 1997
  • LEGE nr. 110 din 14 aprilie 2009 pentru aderarea României la Convenţia privind înfiinţarea Institutului Universitar European de la Florenţa, semnată în anul 1972 şi revizuită în anul 1992
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 1 din 4 ianuarie 2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 47/1994 privind organizarea şi funcţionarea Preşedinţiei României
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 118 din 30 iunie 1999 privind înfiinţarea şi utilizarea Fondului naţional de solidaritate
  • LEGE nr. 216 din 14 noiembrie 2016 privind stabilirea destinaţiei unor bunuri imobile confiscate
  • ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 26 din 9 iunie 1997 *** Republicată privind protecţia copilului aflat în dificultate
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 11 din 23 martie 2004 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale
  • LEGE nr. 448 din 6 decembrie 2006 (*republicată*) privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap*)
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 6 din 12 februarie 2014 privind exercitarea drepturilor şi îndeplinirea obligaţiilor ce decurg din calitatea de acţionar al statului la Compania Naţională de Transport al Energiei Electrice "Transelectrica" - S.A. şi la Societatea Naţională de Transport Gaze Naturale "Transgaz" - S.A. Mediaş şi pentru modificarea unor acte normative
  • LEGE nr. 193 din 28 octombrie 2016 pentru completarea Legii-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, precum şi pentru stabilirea unor măsuri fiscal-bugetare
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 37 din 26 martie 2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar
  • LEGE nr. 135 din 15 mai 2007 (*republicată*) privind arhivarea documentelor în formă electronică*)
  • LEGE nr. 3 din 10 ianuarie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 95/1998 privind înfiinţarea unor instituţii publice în subordinea Ministerului Transporturilor
  • LEGE nr. 207 din 31 octombrie 2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 56/2017 privind completarea art. II din Legea nr. 152/2017 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 194 din 12 decembrie 2002 privind regimul străinilor în România
  • LEGE nr. 28 din 26 ianuarie 1999 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 50/1998 privind aprobarea primei de 200 lei/kg la cumpărarea graului din recolta anului 1998 pentru panificaţie, destinat consumului intern, societăţilor comerciale de morărit şi/sau de panificaţie
  • LEGE nr. 246 din 12 iulie 2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Institutului de Drept Public şi Ştiinţe Administrative al României
  • ORDONANŢA DE URGENTA nr. 172 din 13 decembrie 2001 privind unele măsuri pentru relansarea economică a Societăţii Comerciale "Combinatul Siderurgic Reşita" - S.A.
  • LEGE nr. 31 din 16 noiembrie 1990 privind societăţile comerciale
  • CODUL SILVIC nr. 46 din 19 martie 2008 (LEGE nr. 46/2008)
  • LEGE nr. 18 din 6 martie 1995 privind aderarea României la Statutul Centrului Internaţional pentru Inginerie Genetica şi Biotehnologie (I.C.G.E.B.), Trieste - Italia, adoptat la Madrid la 13 septembrie 1983
  • LEGE nr. 149 din 22 iunie 2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale
  • LEGE nr. 26 din 6 martie 1991 pentru aderarea României la convenţia privind obţinerea pensiei de întreţinere în străinătate
  • LEGE nr. 126 din 11 mai 2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 149/2005 privind unele măsuri pentru asigurarea continuării activităţii Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii
  • LEGE nr. 185 din 17 mai 2004 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 44/2004 privind integrarea sociala a străinilor care au dobândit o formă de protecţie în România
  • LEGE nr. 19 din 8 aprilie 1994 pentru ratificarea Convenţiei consulare dintre România şi Republica Belarus, semnată la Bucureşti la 7 mai 1993
  • ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 89 din 29 iunie 2000 pentru abrogarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 21/2000 privind majorarea participaţiei statului la capitalul social de la societăţile comerciale "Tractorul - UTB" - S.A. Braşov, "MAT" - S.A. Craiova, "HART" - S.A. Miercurea-Ciuc şi "ARO" - S.A. Câmpulung Muscel, precum şi alocarea sumei de 200 miliarde lei de la bugetul de stat Regiei Autonome a Îmbunătăţirilor Funciare
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 92 din 29 decembrie 2014 pentru reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative
  • LEGE nr. 135 din 1 iulie 2010 privind Codul de procedură penală
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 97 din 14 iulie 2005 (*republicată*) privind evidenţa, domiciliul, reşedinţa şi actele de identitate ale cetăţenilor români*)
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 80 din 16 noiembrie 2016 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale, pentru prorogarea termenului prevăzut la art. 136 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative
  • LEGE nr. 410 din 20 iunie 2002 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 75/2001 privind organizarea şi funcţionarea cazierului fiscal
  • LEGE nr. 571 din 22 decembrie 2003 privind Codul fiscal
  • LEGE nr. 23 din 24 iunie 1968 pentru aprobarea Decretului nr. 294/1968 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne
  • ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 14 din 25 februarie 2009 privind înfiinţarea Agenţiei Române pentru Dezvoltarea Durabilă a Zonelor Industriale - ARDDZI
  • LEGE nr. 40 din 19 decembrie 1975 privind creşterea şi ameliorarea animalelor
  • LEGE nr. 82 din 24 decembrie 1991 (*republicată*) a contabilităţii
  • LEGE nr. 50 din 30 mai 1995 cu privire la salarizarea membrilor şi personalului Curţii de Conturi
  • LEGE nr. 116 din 16 octombrie 1996 privind acordarea de despăgubiri producătorilor agricoli pentru suprafeţele agricole calamitate în anul 1995-1996
  • Contacte

    Bd. Primaverii nr. 57, Sector 1, București

    0743.087.930

    office@avocatura.com

    Urmărește-ne în social media

    Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC ADVO VALUE SRL.
    Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor.

    Termeni și Condiții Politica de confidențialitate Politica Cookies © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2021