Avocatura Com - Justitie fara secrete

Speta
Reclamanta MP face o actiune de accesiune imobiliara impotriva lui ND.
Istoric : In 1996 ND cumpara de la MD apartamentul 1 dintr-un imobil format din 2 apartamente. In momentul efectuarii contractului MC constituie un drept de abitatie la o camera e 16 mp. pentru nepoata ei MP. La semnarea contractului de vinzare-cumparare, lui ND- cetatean strain i se aduce la cunostinta ca fiind cetatean strain nu poate detine teren in proprietate, astfel terenul de sub casa, 1/2 din cota de 210mp., este trecut in contract ca si cum ar fi fost vindut nepoatei. ND neavind un traducator care sa-i explice situatia exacta,avind asigurarea vinzatoarei si a nepoatei ca atunci cind legea v-a permite vor face transferul titlului de proprietate a terenului, semneaza contractul si achita pretul.
Vinzatoarea MD decedeaza un an mai tirziu, deci nu se poate pune problema nulitatii contractului de vinzare-cumparare pentru viciu.
Cind ND ofera lui MP o despagubire pentru renuntarea la dreptul de abitatie, dupa cum se intelesesera in prealabil, MP se erijeaza si in proprietara terenului.
Dupa 8 ani in care MP locuieste nestinjenita in intregul imobil, neajungindu-se la o intelegere cu privire la despagubirea pentru dreptul de abitatie si teren, ND hotaraste sa vinda apartamentul, noul cumparator urmind a respecta sarcina dreptului de abitatie.
MP pentru a impiedica vinzarea face actiune de accesiune imobiliara, schimba cheile de la imobil, si desi ea nu locuieste la adresa respectiva, lasa in imobil o ruda de gradul III, care locuieste acolo fara mutatie, impiedicindu-l pe ND sa-si exercite prerogativele dreptului de proprietate.
Bineinteles ca actiunea ei este nefondata, neindeplinind nici una dintre cele 2 situatii prevazute de lege, deoarece ND nu s-a aflat niciodata in situatia constructorului de buna sau rea- credinta, atit MP cit ND devenind proprietari prin titlul translativ de proprietate.
In intimpinare, ND cere instantei respingerea cererii si in reconditional cere anularea dreptului de abitatie pentru abuz. Abuzurile facute de MP sint multiple:
-inchirierea apartamentului unei Societati Comerciale- dovedita prin inscrisul eliberat de Registrul Comertului; ( art. 573)
-ocuparea altor 2 camere din apartament- proba cu martori si foto
-sustragerea unor bunuri mobile si depozitarea la alta adresa- bunuri ce ND le-a recuperat cu martori;
-schimbarea repetata a cheilor de la intrarea principala si de la intrarea secundara in apartament- refuzind sa dea chei de la intrarea principala proprietarului;
-ocuparea abuziva de catre ruda ei a apartamentului,( ruda care depune si marturie mincinoasa in instanta, cum ca "n-am locuit niciodata la adresa respectiva, dar am mai ramas peste noapte") -dovedita cu proba raportul detectivilor angajati de ND.
Dupa aproape un an de la inceperea procesului, instanta cere o expertiza pentru efectuarea schitei cu caile de acces. ND se teme ca instanta ii va indica sa foloseasca el intrarea secundara, din spatele imobilului, situatie de neacceptat. In fond el este proprietarul apartamentului.
Intrebarea este:
1.Exista un precedent, o hotarire judeatoreasca de anulare a dreptului de abitatie pentru abuz? ( Cunosc modalitatile de stingere a dreptului de abitatie conform C. Civ.)
2.I se poat impune lui MP sa-i acorde lui ND o servitute de trecere gratuita( cunosc faptul ca servitutea de trecere nu este gratuita conform C. Civ), deoarece nu s-a stipulat nimic in contractul de vinzare-cumparare din 1996? Se poate subintelege ca si-a dat acordul tacit?
In fond MP este proprietara conform contractului doar a 1/2 din cota de 210 mp, cealalta jumatate apatinind proprietarei apartamentului nr.2, iar terenurile nu sint delimitate, este vorba de terenul de sub casa.
3.In cazul in are instanta ii va indica sa foloseasca intrarea secundara din spatele casei, poate ND invoca art. 617, 618 C. Civ?
Nu se pune problema efectuarii unui drum, este pur si simplu accesul de la strada, la intrarea principala in apartament care se afla la 2 m de poarta, pe cind intrarea secundara este la 15 m de poarta. Deci nu se aduce nici un prejudiciu lui MP.

- Actiunea reclamantei MP, este in mod evident nefondata si cred ca va fi respinsa ca atare.
- In privinta reconventionalei, daca s-a cerut "anularea" dreptului de abitatie, atunci cererea nu a fost corect formulata dar cred ca instanta, in virtutea rolului activ va da o interpretare corespunzatoare vointei reale a reclamantului reconventional (anularea este o sanctiune care intervine pentru incalcara, la data incheierii actului, a anumitor conditii de validitate a actului prin care s-a constituit dreptul de abitatie, or in speta, motivul pentru care se cere "anularea" este exercitarea abuziva a dreptului constituit valabil)
- Desfiintarea dreptului de abitatie, nu cred ca este posibila;
- Atunci cand s-a incheiat contractul de vanzare cumparare pentru apartament, ar fi trebuit sa se mentioneze si dreptul de folosinta asupra terenului aferent si sa se stabileasca calea de acces pentru proprietarul apartamentului.
- Acum problema se mai poate rezolva, cerand instantei sa stabileasca in baza unei expertize, modalitatea cea mai convenabila pentru toate partile implicate si care sa permita tuturor sa-si exercite propriile drepturi.
Sigur ca, situatia fiind complexa, nu vor putea fi inlaturate toate inconvenientele si vor trebui acceptate obligatiile normale de vecinatate (art. 588 Cod civil);
- Pentru exercitarea abuziva a dreptului poti cere despagubiri.
- Cred ca este un proces greu pentru instanta pentru ca ambele cereri (atat principala cat si reconventionala) sunt formulate in asa fel incat nu pot fi incadrate in drept iar judecata la noi nu se face in echitate.
Banuiesc ca s-au depus precizari de actiuni sau, cel putin s-au luat interogatorii partilor pentru a se clarifica obiectul litigiului.

Elis,
Multumesc pentru promptitudine. Urmatorul termen cind speram ca se va judeca cazul este pe 5 Mai si precizarile tale si a oricui doreste sa le faca ne sint necesare.
Pe cale de intimpinare paratul solicita respingerea actiunii principale ca inadmisibila, iar pe cale reconventionala:
-stingerea dreptului de abitatie pentru abuz de folosinta
-obligarea reclamantei de a-i ceda folosinta integrala a imobilului
-recunoasterea in favoarea paratului a unei servituti de trecere pe terenul reclamantei
-obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecata

Intr-adevar a avut loc sedinta cu interogarea partilor si cea cu martori. La audierea martorilor s-a petrecut ceva straniu, ar putea fi considerat chiar distractiv daca nu ar fi asa costisitor si tragic.
Martorii reclamantei au depus marturii mult mai favorabile paratului decit insasi martorii paratului.
Reclamanta a adus ca martora chiar pe directoarea SC careia ii inchiriase imobilul. Bineinteles ca nu a stiut ca ND avea datele de la Registrul Comertului. Despre cel de-al doilea martor avem certitudinea ca are un grad de rudenie de gradul III cu reclamanta, lucru care este f. greu de dovedit. In declaratie minte cu nerusinare. De aproape un an locuieste in mod abuziv in apartament si ND nu are acces in propriul lui apartament, iar avocata ne spune sa nu facem nimic pentru moment.
ND intentioneaza sa faca o actiune impotriva martorului pentru marturie mincinoasa. Are martori si raportul detectivilor particulari cu fotografii. Se merita?
Stiu ca instanta judeca doar capetele de cerere pentru care a fost
investita, dar avocata paratului nu ar putea mentiona in momentul judecarii procesului ca martorul reclamantei a depus marturie mincinoasa? Prin asta nu ar ajuta demonstrarea abuzului facut de reclamanta?
ND nu intelege de ce reclamanta nu-si face probleme pentru cheltuielile de judecata. Pina acum au ajuns la suma de 5000 euro.
Ce termen are reclamanta pentru a face plata cheltuielilor de judecata, in cazul ca in final npierden procesul?

Vallery wrote:ND intentioneaza sa faca o actiune impotriva martorului pentru marturie mincinoasa. Are martori si raportul detectivilor particulari cu fotografii. Se merita?
Stiu ca instanta judeca doar capetele de cerere pentru care a fost
investita, dar avocata paratului nu ar putea mentiona in momentul judecarii procesului ca martorul reclamantei a depus marturie mincinoasa? Prin asta nu ar ajuta demonstrarea abuzului facut de reclamanta?
ND nu intelege de ce reclamanta nu-si face probleme pentru cheltuielile de judecata. Pina acum au ajuns la suma de 5000 euro.
Ce termen are reclamanta pentru a face plata cheltuielilor de judecata, in cazul ca in final npierden procesul?

1. Daca dovedesti ca martorul a facut declaratii mincinoase, respectiva marturie poate fi inlaturata ca proba
2. Eu cred ca merita sa faci plangere penala pentru marturie mincionoasa, in masura in care declaratia respectiva este foarte importanta in solutionare litigiului;
3. Cheltuilelile de judecata trebuiesc achitate imediat dupa ce hotararea ramane definitiva (nu irevocabila) iar cele facute in recurs dupa ce hotararea ramane irevocabila.
4. S-ar putea sa nu-si faca probleme pentru ca in Romania se executa foarte greu hotararile judecatoresti.

ND intentioneaza sa ceara executarea terenului a carei proprietara este MP in contul cheltuieliloe de judecata.
Cind poate face aceasta cerere.
Poate invoca prevederile art. 279 C proc. Civ?

1. MP poate plati de buna voie cheltuielile de judecata si nu se va mai pune problema executarii silite;
2. Nu poate cere executia vremelinica pentru cheltuielile de judecata decat in cazul in care ar dovedi ca exista un risc de insolvabilitate.

"De buna voie" este o expresie necunoscuta lui MP. Daca exista, nu s-ar fi ajuns la litigiu si nici la solutionarea lui in instanta.
Bineinteles ca exista risc de insolvabilitate.
Din anul 1998 si pina in prezent impozitul pe teren ce se achita la Administratia Financiara este achitata de ND. (ND are chitantele deoarece in 2004 AF i-a cerut lui achitarea acestor datorii, deoarece era proprietarul intregului imobil)
Factura de electricitate din imobil se ridica la suma de 14.000.000 lei, neachitata din 2003. (siutatie a facturarii elibearata de IDEB)
Apoi, MP v-a sustine ca este pensionara si ca nu poate achita respectivele cheltuieli de judecata in momentul in care va fi in intirziere,desi impreuna cu sotul ei care este in ultimii 5 ani preot au chiar in acelasi sector mai multe terenuri in proprietate.

In sfirsit, dupa un an de aminari, sicane si stress s-a judecat dosarul. Hotarirea urmeaza sa se pronunte peste o saptamina, deoarece avocata paratului a cerut sa depuna si concluzii in scris.
Oricum, se respinge actiunea reclamantei, iar despre stingerea dreptului de abitatie paratul nu are prea mari sperante, deoarece cunoaste modul de stingere si...dar a meritat sa incerce.
In sedinta in care s-a judecat cazul, reclamanta care avea datoria sa plateasca o expertiza topografica, a sustinut ca nu are bani pentru expertiza.
Deci avind in vedere propria ei declaratie, paratul ar putea cere executarea vremelnica a terenului pentru acoperirea cheltuielilor de judecata?
Daca nu a avut bani sa plateasca expertiza, cu atit mai mult nu v-a avea pentru cheltuielile de judecata care au depasit 5000 euro. Cererea paratului ar fi intemeiata.

Nu-ti va aproba nici o instanta executia vremelnica a cheltuielilor de judecata.

Atunci?
Care este modalitatea prin care paratul poate recupera cheltuielile efectuate?
Reclamanta nu are nici o intentie sa achite cheltuielile de judecata. V-a invoca faptul ca pensia ei este mica si nu poate achita. Deci...

nu va accepta nici o instanta cheltuieli dejudecata asa de mari - 5000 E

de ce nu a cerut prataul reconvenient constatrea dreptului de superficie pe care il avea asupra terenului ca sa fie aparat de orice alt abuz din partea reclamantei.

in felul asta ar fi scapat de o alta actiune privind servitutea de acces in imobil.

Suma care o v-a accepta instanta...ramine de vazut. Oricum onorariul avocatei de 1500 euro ar trebui recunoscut. In fond avocata paratului-reclamant a mers in fata instantei de 12 ori, si de 4 ori s-au aminat sedintele din vina reclamatei.
Apoi paratul-reclamant, cetatean strain ce nu locuieste in Romania si-si desfasoara activitatea in strainatate, s-a deplasat in fiecare luna in Romania cu avionul, fapt ce nu se poate contesta, probat prin biletele de avion.
Ar mai fi expertizele tehnice efectuate de ing. constructor autorizat, traducatoarea paratului-reclamant...

Ideea este ca indiferent de cuantumul cheltuielilor de judecata aprobate de instanta, reclamanta nu intentioneaza sa plateasca. Care este actiunea prin care paratul-reclamant isi poate recupera banii?

In ce priveste servitutea de trecere sunt incidente dispozitiile art. 627 C. Civ. (In Jurisprudenta tribunalul Ilfov, Sectia a IIIa, decizie din 1904; C Hamangiu, N. Georgean, op.cit. vol I, pp.707-708, speta nr.1 de sub art.627)