Avocatura Com - Justitie fara secrete

Art.1 alin.5 din Constituţia României:
“În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”

Art.95 alin.1
“În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută”

Art. 124 alin.1
“Justiţia se înfăptuieşte în numele legii”

Art. 126 alin.1
“Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege”

pentru ca în alineatul 2 să se prevadă explicit

“Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege”

iar, în alineatul 5 să se dispună imperativ:

“Este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare”

Conform art.129 alin.1 “Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei”

Şi prin art.146 lit.h se prevede explicit:

“Curtea Constituţională are următoarele atribuţii: [...] h) dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României”

Potrivit art.1 alin.1 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale “Curtea Constituţională este unica autoritate de jurisdicţie constituţională în România”.

Prin art. 3 alin.2 se prevede că “În exercitarea atribuţiilor care îi revin, Curtea
Constituţională este singura în drept să hotărască asupra competenţei sale”

Art.12 alin.1 “Curtea Constituţională poate fi sesizată în cazurile expres prevăzute de art.146 din Constituţie sau de legea sa organică”

Art.13 alin.1 “Curtea Constituţională pronunţă decizii, hotărâri şi emite avize, după cum urmează: C) Avize consultative pentru propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României”

Alineatul 3 “Deciziile, hotărârile şi avizele Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Deciziile şi hotărârile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor”

Pct.6. “Emiterea avizului pentru suspendarea din funcţie a Preşedintelui României”

ART. 32

(1) Avizul cu privire la suspendarea din funcţie a Preşedintelui României se emite de Curtea Constituţională în urma dezbaterii propunerii de suspendare şi a dovezilor prezentate.

(2) Propunerea de suspendare din funcţie a Preşedintelui României, împreună cu dovezile pe care se întemeiază se trimit în copie Curţii Constituţionale, de preşedintele care a condus sedinţa comună a celor două Camere.

(3) Preşedintele Curţii Constituţionale, primind cererea, va desemna 3 judecători ca raportori, câte unul dintre judecătorii numiţi de Camera Deputaţilor, Senat şi Preşedintele României, care vor efectua toate investigaţiile necesare.

ART. 33

(1) Avizul cu privire la suspendarea din funcţie a Preşedintelui României se emite de plenul Curţii Constituţionale, cu votul majorităţii judecătorilor Curţii, pe baza dezbaterii raportului prezentat de cei 3 judecători desemnaţi în acest scop, a propunerii de suspendare, a dovezilor şi a investigaţiilor făcute.

(2) Preşedintele României va fi încunoştiinţat asupra datei fixate pentru dezbatere şi poate da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.

(3) Avizul Curtii Constituţionale se comunică preşedinţilor celor două Camere şi Preşedintelui României.

Art.24 alin.1 din Constituţia României “Dreptul la apărare este garantat”

Art.21 alin.1 din Constituţia României “Orice persoană se poate adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor sale legitime” pentru ca în alin.2 să se prevadă că “Nici o lege nu poate îngrădi exercitarea acestui drept”.

Art.6 “Dreptul la un proces echitabil” din Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale:

1. Orice persoană are dreptul la judecarea cauzei sale în mod echitabil, public şi în termen rezonabil, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege, care va hotărî fie asupra încălcării drepturilor şi obligaţiilor sale cu caracter civil, fie asupra temeiniciei oricărei acuzaţii penale îndreptate împotriva sa. Hotărârea trebuie să fie pronunţată în mod public, dar accesul în sala de şedinţă poate fi interzis presei şi publicului pe întreaga durată a procesului sau a unei părţi a acestuia, în interesul moralităţii, al ordinii publice ori al securităţii naţionale într-o societate democratică, atunci când interesele minorilor sau protecţia vieţii private a părţilor la proces o impun, sau în măsura considerată absolut necesară de către instanţă când, în împrejurări speciale, publicitatea ar fi de natură să aducă atingere intereselor justiţiei.

2. Orice persoană acuzată de o infracţiune este prezumată nevinovată până ce vinovăţia sa va fi legal stabilită.

3. Orice acuzat are, mai ales, dreptul :

a. să fie informat, în termenul cel mai scurt, într-o limbă pe care o înţelege şi în mod amănunţit, despre natura şi cauza acuzaţiei aduse împotriva sa ;

b. să dispună de timpul şi de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale ;

c. să se apere el însuşi sau să fie asistat de un apărător ales de el şi, dacă nu dispune de mijloacele necesare remunerării unui apărător, să poată fi asistat gratuit de un avocat din oficiu, atunci când interesele justiţiei o cer ;

d. să audieze sau să solicite audierea martorilor acuzării şi să obţină citarea şi audierea martorilor apărării în aceleaşi condiţii ca şi martorii acuzării ;

Art.13 “Dreptul la un recurs efectiv” din Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale:

“Orice persoană ale cărei drepturi şi libertăţi recunoscute de prezenta convenţie au fost încălcate are dreptul de a se adresa efectiv unei instanţe naţionale, chiar şi dacă încălcarea ar fi fost comisă de persoane care au acţionat în exercitarea atribuţiilor lor oficiale.”

Art.1 al Protocolului nr. 12 la Convenţia pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale “Interzicerea generală a discriminării”:

“1. Exercitarea oricărui drept prevăzut de lege trebuie să fie asigurată fără nicio discriminare bazată, în special, pe sex, pe rasă, culoare, limbă, religie, opinii politice sau orice alte opinii, origine naţională sau socială, apartenenţa la o minoritate naţională, avere, naştere sau oricare altă situaţie.

2. Nimeni nu va fi discriminat de o autoritate publică pe baza oricăruia dintre motivele menţionate în § 1.”


În consecinţă, acestea sunt prevederile constituţionale, legale şi ale Convenţiei care face parte din dreptul intern conform art.11 alin.2, 20 alin.2 şi 148 alin.2 din Constituţia României.

Conform acestora, persoana Băsescu Traian, care este, în primul rând, un cetăţean al României, înainte să fie şi preşedintele ales al ţării, trebuie judecat cu privire la acuzaţiile aduse de parlamentarii USL “În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei” conform prevederilor Constituţiei şi legilor naţionale şi internaţionale, cu respectarea tuturor drepturilor sale fundamentale, legale şi constituţionale.

Toate textele de lege citate converg şi statuează principiile care trebuie respectate, procedura care trebuie aplicată şi autoritatea competentă care trebuie să statueze “asupra încălcării obligaţiilor sale cu caracter civil” de către cetăţeanul Traian Băsescu, şi acestea sunt:

1. persoana Traian Băsescu se bucură de imunitate cu privire la “pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului” şi este prezumat nevinovat de acuzaţiile aduse de parlamentarii USL cu privire la săvârşirea “unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei”, iar parlamentarii USL sunt obligaţi să facă dovada acuzaţiilor aduse acestuia, şi numai cu privire la cele despre care pretind că ar fi fost săvârşite numai în peioada decembrie 2009 – iulie 2012, şi nu la cele pretins săvârşite în mandatul 2004-2009, deoarece persoana Traian Băsescu a mai fost odată “judecat” şi declarat nevinovat, nu numai de Curtea Constituţională, ci şi prin referendum, a fost reconfirmat în funcţie şi a fost şi reales în anul 2009, astfel că acuzaţiile trebuie să se restrângă şi să se limiteze numai la pretinsele “fapte grave” săvârşite în perioada actualului mandat;

2. persoana Traian Băsescu are dreptul fundamental la “judecarea cauzei sale în mod echitabil, public şi în termen rezonabil, de către o instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege”;

3. persoana Traian Băsescu are dreptul constituţional garantat “la apărare” şi cel fundamental “să dispună de timpul şi de înlesnirile necesare pregătirii apărării sale”;

4. persoana Traina Băsescu nu poate fi discriminat pe motiv că ocupă funcţia de preşedinte al României, şi să nu i se respecte drepturile fundamentale, constituţionale şi legale ca oricărei alte persoane din România;

5. având în vedere că potrivit art.124 alin.1 din Constituţia României “Justiţia se înfăptuieşte în numele legii” şi conform art. 126 alin.1 şi 2 “Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege”, rezultă că singura “instanţă independentă şi imparţială, instituită de lege” care poate judeca şi hotărî dacă persoana Traian Băsescu, în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României, se face vinovat sau nu de săvârşirea “unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei” este Curtea Constituţională, care, “prin lege”, conform art.1 din Legea nr.47/1992 “este unica autoritate de jurisdicţie constituţională în România”, şi care “este singura în drept să hotărască asupra competenţei sale”;

6. Curtea Constituţională trebuie să “judece” conform procedurii stabilite la punctul 6 “Emiterea avizului pentru suspendarea din funcţie a Preşedintelui României”, deci, este şi singura competentă legal să stabilească termenul de judecată despre care, persoana Traian Băsescu are dreptul dat de art.33 alin.2 ultima teză din Legea nr.47/1992 să fie “încunoştiinţat”, precum şi dreptul conform căruia “poate da explicaţii cu privire la faptele ce i se impută”, respectiv, de a se apăra înaintea instanţei de contencios constituţional şi de a dovedi netemeinicia probelor administrate de parlamentarii USL, dacă aceastea există;

7. conform procedurii prevăzută de lege, rezultă că şi în acest caz Curtea Constituţională “judecă” şi se pronunţă după ce ascultă toate părţile şi examinează toate probele administrate de acestea, astfel că decizia pe care o dau judecătorii, chiar dacă poartă numele de “aviz consultativ” este tot o hotărâre dată în urma unei cercetări judecătoreşti asupra acuzaţiilor aduse, prin care instanţa de contencios constituţional statuează dacă acestea sunt întemeiate sau neîntemeiate;

8. or, dacă instanţa judecătorească “independentă şi imparţială, instituită de lege”, care este singura autoritate a statului român competentă care poate judeca şi hotărî dacă persoana Traian Băsescu, în exercitarea funcţiei de Preşedinte al României, se face vinovat sau nu de săvârşirea “unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei”, statuează că acesta nu se face vinovat de acuzaţiile aduse de parlamentarii USL, atunci, nici aceştia şi nici restul parlamentarilor nu au voie şi nu pot să ignore această constatare judecătorească şi să statueze altfel, deoarece în România “este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare”, deci, Parlamentul României nu poate să hotărască asupra vinovăţiei sau nevinovăţiei persoanei Traian Băsescu, erijându-se astfel într-o “instanţă administrativă extraordinară” care să contrazică constatarea instanţei judecătoreşti “instituită prin lege” şi competentă de drept, precum şi autoritatea de lucru judecat de care se bucură această constatare, prin stabilirea vinovăţiei persoanei Traian Băsescu, astfel că prevederile art.95 alin.1 din Constituţia României sunt constituţionale, în raport cu celelalte prevederi ale sale şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte, numai în măsura în care nu sunt fi interpretate în sensul că Parlamentul României, puterea legislativă a statului român, poate să ignore avizul consultativ negativ dat de Curtea Constituţională, respectiv, puterea judecătorească a statului român, prin care această instanţă judecătorească statuează asupra nevinovăţiei persoanei Traian Băsescu, şi să continue procedura de suspendare a acestuia din exercitarea funcţiei de Preşedinte al României, întrucât acesta deja a dovedit în justiţie faptul că nu se face vinovat de săvârşirea “unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei”, astfel că nici nu mai poate fi suspendat de Parlamentul României cu această motivaţie dovedită în justiţie a fi netemeinică, deoarece s-ar încălca toate drepturile fundamentale, constituţionale şi legale ale persoanei Traian Băsescu, aceasta reprezentând o încălcare flagrantă a Convenţiei pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale, precum şi a tuturor principiilor unui stat de drept, în care “statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale” şi “respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie”.


Deci are toate şansele să nu fie demis, dacă românii au mintea cea de pe urmă şi nu se lasă călcaţi în picioare.

Părerea mea !!!

Ce treaba are demiterea/suspendarea cu verdictul Curtii care este consultativ?

Curtea Constitutionala, care contine si fosti membri de partid si numiti acolo chiar de acuzat pe criterii politice, va da un verdict favorabil presedintelui, cu scorul de 5-4, si atunci toate argumentele de mai sus nu mai au nicio legatura cu suspendarea si demiterea care se vor intampla oricum. Chiar nu inteleg de ce fosti politicieni care nu s-au remarcat in niciun domeniu, poarta acele robe visinii. De ce nu vin la munca in tricou partidului?

Schimarea criteriilor dupa care se intra in Curtea Constitutionala, e mai importanta chiar decat schimbarea presedintelui.

Nu in ultimul rand, romanii au fost calcati in picioare deja (la propriu de catre jandarmi) in Piata Universitatii iar Basescu trateaza subiectul la fel ca Iliescu in privinta mineriadelor.

Si daca tot a venit vorba de discriminare, ia consulta-ti agenda si zi-mi cand ai fost judecat(a) ultima data de judecatori numiti (politic sau pe alte criterii) chiar de tine?

Si daca tot a venit vorba de discriminare, ia consulta-ti agenda si zi-mi cand ai fost judecat(a) ultima data de judecatori numiti (politic sau pe alte criterii) chiar de tine?

Daca aveai un dram de minte te uitai cui i te adresezi (in stanga scrie si nr. mesaje) si daca mai si cautai postarile anterioare vedeai ca ceea ce ai spus despre CC, am tot spus si eu de nenumarate ori, si la fel si despre restul judecatorilor, care au fost judecatori sau procurori facuti pe timpul comunistilor si care nu au nimic in comun cu justitia, si dreptatea in general. Deci, te afli intr-o mare confuzie cand deduci (!?! ) ca eu as fi o persoana care ar fi numit vreodata un judecator, sau ca macar i-as fi simpatizat vreodata cand eu i-as trimite imediat unde le este locul

Dar, ca ne place, sau nu, principiile unui stat de drept trebuiesc respectate, si ceea ce am postat exact asta arata.

Nu este admisibil ca intr-un stat care se pretinde a fi unul "de drept", sa nu fie respectate legile, Constitutia si separatia puterilor din stat. Nu are importanta care sunt persoanele care fac parte din parlament, CC sau cine este presedinte.

Daca am extrapola nemultumirea pe care o ai cu privire la presedinte si judecatorii CC, ca si motivatie ca hotararea judecatoreasca data de CC si care este botezata "aviz consultativ" (ca asa a vrut boul de Iorgovan tocmai ca sa nu poata fi dat jos Iliescu in 1994) sa nu fie respectata, oricine ar putea invoca faptul ca nu-i convine care sunt parlamentarii care au adoptat o lege ca motiv sa nu respecte acea lege, iar acest lucru are un singur nume, ANARHIE.

Si ca un ultim amanunt, ca sa nu te mai lansezi in "deductii" inutile, sunt si acum de parare ca la pretinsa "revolutie" din 89 trebuiau sa fie toti impuscati, de la secretarii de partid si presedintii de sindicat din intreprinderi, precum si de la sefii de birou in sus, si, mai ales, toti militienii, securistii, procurorii si judecatorii care au sustinut regimul comunist. Numai dupa aceea se putea spune ca se va intampla si ceva bun in Romania, iar faptul ca nu a fost si nu este asa se vede foarte bine si astazi.

Nu prea stiu mare lucru despre suspendare,, avand norocul ca toata viata politica sa treaca pe langa mine oarescum neluata in seama (de mine), insw suspendarea nu e newparat o masura juridica care trage rasunderea juridica ci o masura care atrage doar o raspundere... politic. Ca atare n,u se aplica drepturile omului, iar drepturile presedintelui suntt cele din constitutie. In mod norma dupa suspendre ar trebui sa urmeze un proces in fata instantelor, suspendarea avand tocmai rolul de al aduce pe presedinte cu picioarele pe pamant, adica la egalitate cu muritorii de rand. Altminteri, nici o masura politica nu corespunde normelor cedo.