Avocatura Com - Justitie fara secrete

sa nu uitam ca exista si art. 303 alin.5 , articol care solutioneaza aceasta problema de " nu o lasa inima"

Daca o cerere de recurs a ajuns pe rol, inseamna ca presedintele instantei nu si-a indeplinit rolul activ si nu a restituit cererea pentru a fi completata.
Si voi stiti vreun caz in care judecatorul de serviciu a restituit o cerere de recurs pentru a fi completata?
Eu am auzit ca pe la tribunale si curti de apel cererile le primeste functionarul de la registratura si ca nici nu exista judecator de serviciu.

Asa este. Curtea de Apel Galati nu are judecator de serviciu, toate actele, apeluri si recursuri se depun prin serviciul Registratura.

Am un prieten judecator la o judecatorie si imi spune ca unul din cele mai dificile lucruri este sa fii judecator de serviciu. Acolo esti in fata celui care depune cererea, te intreaba si trebuie sa-i spui. Daca nu stii, te faci de ras sau inregistrezi o cerere pentru care ai probleme mai tarziu.
La instantele superioare insa nu sunt judecatori de serviciu, desi ei se pretind a fi mai bine pregatiti profesional.
Din cate stiu eu legea nu distinge si ar trebui sa fie judecatori de serviciu la toate instantele.
Voi ce stiti?

In art. 303 alin.5 se arata ca "Presedintele instantei, care primeste cererea de recurs, va putea sa o inapoieze, partii prezente, daca nu indeplineste conditiile prevazute de lege, pentru a fi refacuta, prelungind termenul de recurs cu 5 zile."

Asa ca daca nu sunt judecatori de serviciu inseamna ca presedintele nu a delegat atributiile sale altcuiva si daca nu a restituit cererea nu si-a indeplinit o atributie legala.

CAB Bucuresti are judecator de serviciu; de asemenea si tribunalul;

Chiar daca cererea trece de "cenzura" judecatorului de serviciu si ajunge pe rolul instantei de recurs, sunt de parere ca recursul nu poate fi anulat la primul termen de judecata.
Indiferent daca nulitatea prevazuta de 302 indice 1 este absoluta sau relativa, ea nu poate fi aplicata decat cu respectarea conditiilor generale cuprinse in art.105 alin.2:
1.existenta unei neobservari a formelor legale sau necompetenta functionarului
2. Vatamarea pricinuita PARTII!!
3.vatamarea sa nu poata fi inlaturata altfel.
In cazul asta avem indeplinita prima conditie - nerespectarea dispozitiilor art.302 indice 1. A doua conditie, fiind o nulitate expresa, mai nou, se presupune indeplinita.
Insa in ceea ce priveste a treia conditie, este evident ca vatamarea poate fi inlaturata altfel decat prin anularea actului, si anume prin indicarea la termenul de judecata a mentiunilor care lipsesc din cererea de recurs. Instanta nu poate anula recursul atat timp cat presupusa vatamare poate fi inlaturata in alt mod.
Corectati-ma daca gresesc.

Daca faci trimitere la art. 105 alin. 2 inseamna ca accepti ideea ca nulitatea este relativa (art. 105 alin 2 reglementeaza nulitatea relativa si nu cea absoluta).

Din pacate, indiferent cum gandim noi, in final, tot la mana judecatorului esti pentru ca fiind vorba despre recurs, nu mai ai nici o posibilitate de a desfiinta hotararea.
Si eu cred ca nulitatea este relativa si nu absoluta dar am vazut si recursuri anulate pentru acest motiv.

ELIS wrote:Si eu cred ca nulitatea este relativa si nu absoluta dar am vazut si recursuri anulate pentru acest motiv.

Mai ales ICCJ s-a folosit de acest text pentru a scapa de multe recursuri.

Sofia wrote:Daca faci trimitere la art. 105 alin. 2 inseamna ca accepti ideea ca nulitatea este relativa (art. 105 alin 2 reglementeaza nulitatea relativa si nu cea absoluta).

Trebuie sa te contrazic. Art 105 alin.2 reglementeaza regimul general al nulitatii, fara sa distinga intre nulitatea relativa sau absoluta. Conditiile cerute trebuie indeplinite si pentru constatarea nulitatii relative si absolute.
105 alin.1 reglementeaza o exceptie de la regula generala - cazul necompetentei instantei - cand nu e necesara indeplinirea conditiei vatamarii. 105 alin 1 nu reglementeaza nulitatea absoluta iar alin.2 nulitatea relativa.
In ipoteza alin.1 se incadreaza si necompetenta teritoriala alternativa (caz de nulitate relativa) la fel cum in ipoteza alin.2 se incadreaza toate actele indeoplinite cu nerespectarea formelor de procedura, indiferent de natura vatamarii provocate (de ordine publica sau interese private).

Da, m-am uitat intr-un curs de procedura civila si ai dreptate.

mda, deja 302(1) face victime si pe-aici. Exista pe undeva publicata practica de genu asta ? Pe net ca pe hirtie banuiesc ca n-a fost timp.

Si sa-mi dau si eu cu opinia ;)

Tind sa cred din ce in ce mai mult ca modificarea lui 302(1) e un shmen. Si daca o sa se revina asupra lui in viitorul apropiat atunci o sa fiu sigur.

Acum pentru a discuta shmenul, parerea mea e ca nulitatea instituita prin 302(1) este o nulitate relativa. Nulitatea exista si in formularea anterioara a textului numai ca era o nulitate virtuala si evident tot relativa. Vezi si art.287 care a ramas la fel si dupa ce-a trecut L195 prin el.

Am vazut ca a sustinut cineva pe-aici ca 105 alin.1 reglemenetaza nulitatile absolute si 105 alin.2 pe cele relative...Banuiesc ca a fost o scapare si si-a revenit acum. Nulitatea instituita prin art.302(1) se incadreaza in mod clar in art.105 alin.2 deci este conditionata de existenta unei vatamari. In formularea anterioara a textului partea trebuia sa faca dovada vatamarii, in redactarea actuala vatamarea se prezuma dar doar relativ, pina la proba contrara. Asta e singura deosebire.

Daca eu, recurent, in cererea de recurs fac mentiune doar cu privire la hotarire si nu la nume/domiciliu, iar intimatul este citat corect si se prezinta in instanta mi se pare absurd sa mai pui problema vreunei vatamari. Care ar fi posibila vatamare in speta ? O citare aiurea, intimatul nu se prezinta, si in consecinta nu-si poate face apararea. Dar din moment ce obiectul recursului este hotarirea recurata ce sens are sa mai introduc si numele/domiciliul partii? Este o informatie redundanta care reiese (si pina acum asa a reiesit fara probleme) din hotarirea recurata.

Sa presupunem totusi ca exista un motiv mai presus de intelegerea mea pe care legiuitorul l-a avut in vedere cind a operat modificarea asta. De ce nu a facut-o atunci si in cazul cererii de apel ? De ce ar trebui prezumata vatamarea in recurs si in apel nu ? Este tot o cale de atac, iar in situatia in care apelul este suprimat regimul juridic al recursului se confunda aproape cu cel al apelului.

Baietii probabil erau grabiti sa plece acasa sau e un smen intre bombonei.
Daca cineva sesizeaza vreun motiv pentru care 302(1) arata cum arata sa-mi zica si mie is tare curios.

Probabil ca judecatorii de recurs jubileaza acum, avind pirghia sa scape lejereanu de multe dosare. Si nemaifiind cale de atac aplica arbitrar acest articol fara sa reactioneze la argumente. Pacat, se descalifica profesional

Daca nulitatile in procedura civila ar avea o reglementare mai clara nu s-ar ajunge in situatia in care sa depinda solutia numai de bunavointa judecatorului.
Oricum, pana la urma aici conteaza numai daca nulitatea este absoluta sau relativa, pentru ca daca este relativa atunci judecatorul nu o poate invoca din oficiu (si asta se intampla cand judecatorul vrea sa scape de un recurs) si in plus, daca este relativa se si acopera daca nu a fost invocata in conditiile art. 108 Cod pr. civ.

Distinctia dintre nulitatile absolute si cele relative are drept criteriu natura interesului ocrotit si de multe ori instantele considera ca normele sunt de ordine publica pentru ca privesc buna administrare a justitiei.
Eu personal nu vad interesul public ocrorotit de dispozitiile art. 302 indice 1 asa ca raman la parerea ca nulitatea este relativa.

a fost o dezbatere foarte interesanta aici pe tema aceasta si un raspuns ma interesa si pe mine. dar se pare ca art. 302 (1) este chiar neconstitutional. cum de nu ne-am gandit pana acum, ca este chiar evident?...:)