Legea concubinajului

Ce vreti sa mai vedeti pe acest sit?
Post Reply
zara

Legea concubinajului

Post by zara » 14 May 2007, 17:29

As vrea sa stiu daca prietena mea poate avea pretentii la apartamentul in care locuim, cumparat de catre mine - cu sprijinul parintilor mei. Actul de proprietate este pe numele meu. Suntem de 7 ani impreuna. Multumesc.

cella

Post by cella » 14 May 2007, 17:53

Nu are nici un drept atata timp cat imobilul nu a fost achizitionat in timpul casatoriei. Din cele ce ai scris rezulta ca nu sunteti casatoriti, prin urmare imobilul fiind pe numele tau este bun propriu care nu este supus impartelii. La fel, daca va casatoriti, imobilul este tot al tau, deoarece este dobandit inaintea casatoriei, iar in cazul unui divort, acest imobil nu va fi supus partajarii, deoarece conform codului familiei in masa partajabila intra doar bunurile comune , adica bunurile dobandite de la incheierea casatoriei si pana la desfacerea ei. In rest bunurile avute inaintea casatoriei sunt bunuri proprii si nu se impart. Puteati fi de 20 de ani impreuna.... :-?

frido

Post by frido » 15 May 2007, 09:04

Din pacate la noi nu este recunoscuta "perechea de drept " ca in alte state civilizate,unde inclusiv bancile acorda imprumuturi perechilor care nu sunt casatorite ,persoanele fiind libere sa se casatoreasca ,nefiind constanse de conjunctura legala .Tu stii cel mai bine care e realitatea si daca prietena ta a contribuit sau nu la obtinerea acelui ap.Nu intodeauna legea este dreapta,insa noi si constiinta noastra putem fi corecti chiar daca legalmente dreptatea nu se suprapune realitatii.

Mi-e dificil sa cred ca in 7 ani perechea ta nu si-a adus in nici un fel contributia la dobandirea acelui ap.Oricum legea te apara pe tine,insa tu trebuie sa o aperi pe prietena ta ,tocmai pt.ca la noi e vazuta ca si pacat capital libertatea de a trai fara acea" hartie de la primarie ".

zara

Post by zara » 15 May 2007, 16:15

Nu pot spune ca nu are nici un aport la achizitia acelui apartament, dar s-ar compensa cu alte achizitii pe care le-a facut ea (masina ei etc). Cum se poate dovedi o astfel de contributie? Cu martori sau harti? Are vreo sansa in acest sens?
Intreb pentru ca din punctul meu de vedere noi suntem chit, dar incepe sa strecoare tot felul de mici remarci ce suna a santaj. Multumesc.

frido

Post by frido » 17 May 2007, 07:30

Cum in principiu nu ar trebui sa fie nici un proces (nefiind casatoriti) las-o pe ea sa faca primul pas as.i. va fi ea obligata sa dovedeasca afirmatiile in justitie.E destul de dificil daca nu are documente sa i se admita o actiune .

Karmina

Legea concubinajului

Post by Karmina » 17 May 2007, 19:30

Singura dovada scrisa de care s-ar putea folosi ar fi vreo hartie (chitanta) scrisa intre voi doi, ceea ce ma indoiesc, care sustinuta cu martori, ar putea fi eventual un inceput de dovada scrisa.
La apartament nu are nici un drept; nu ar putea obtine nimic nici daca te-ar actiona in instanta.

Karmina

Legea concubinajului

Post by Karmina » 19 May 2007, 09:37

Iata un articol ce l-am gasit pe acest forum:
In nr.5/2006 al revistei "Curierul juridic", d-na conf. univ. dr. Corina Dumitrescu dezbate problema concubinajului, o realitate a vietii sociale care nu are o reglementara legala dar care produce unele efecte juridice, printre care acelea de a genera, in anumite conditii, , o stare de proprietate comuna sau de indiviziune asupra bunurilor achizitionate in timpul concubinajului.
Autoarea isi incepe demersul prin a mentiona ca in cazul bunurilor dobandite in comun de catre concubini nu opereaza prezumtia comunitatii de bunuri prevazuta de dispozitiile art.30 C. Fam, prezumtie aplicabila doar raporturilor patrimoniale dintre soti.Cu toate acestea, autoarea mentioneaza ca , inaplicabilitatea prezumtieie nu constituie un impediment ca persoanele care intretin relatii de concubinaj sa dobandeasca proprietatea comuna sau indiviza asupra bunurilor achizitionate impreuna in perioada concubinajului.


In sustinerea opiniei autoarea face referire la dispozitiile art. 644 C. Civ. care, enuntand modurile de dobandire a proprietatii, indica printre ele si conventia.Astfel, daca acordul de vointa al partilor poate crea sau transmite un drept de proprietate, acelasi acord este posibil sa genereze o proprietate comuna, in cazul in care doua persoane, prin manifestarea lor de vointa, valabil exprimata, se inteleg sa dobandeasca impreuna acelasi bun care devine proprietatea lor comuna ( pe cote-parti sau in devalmasie) ori convin sa achizitioneze mai multe bunuri impreuna, anume o universalitate nediviza de bunuri, devenind titulari unor drepturi indivize.
In prima ipoteza mentinata anterior, conventia intervenita intre concubini vizeaza dobandirea impreuna a dreptului de proprietate comuna asupra unui bun.In atare situatie concubinii, ca titulari ai dreptului de proprietate comuna , pot sa determine cota parte abstracta din drept ce revine fiecaruia din dreptul dobandit, cu toate consecintele juridice ce decurg din dreptul de proprietate comuna pe cote parti.
Achiesand opiniei exprimate de o parte a doctrinei cat si recunoscuta de unele instante judecatoresti, autoarea mentioneaza ca prin acordul de vointa exprimat in mod valabil de concubini acestia au posibilitatea sa dobandeasca proprietatea comuna asupra unui bun fara a stabili cota parte ce apartine fiecaruia, devenind astfel titulari ai dreptului de proprietate comuna in devalmasie.Desi legislatia nostra reglementeaza un singur caz de devalmasie legala si anume devalmasia matrimoniala, nu este exclus si nici oprit de lege ca starea de devalmasie sa izvorasca dintr-o conventie, valabila din punct de vedere juridic, prin care partile sa convina in sensul ca un anumit bun sau anumite bunuri, pe care le vor achizitiona intr-o perioada de timp determinata sa constituie proprietatea lor in devalmasie.
Cea de-a doua ipoteza examinta de catre autoare este cea in care concubinii pot deveni coindivizari asupra unei universalitati de bunuri aflate in stare de indiviziune.In atare situatie, in temeiul unei conventii, concubinii pot hotara sa devina proprietari asupra bunurilor pe care le vor achizitiona impreuna in devalmasie pe durata concubinajului si sa suporte tot impreuna cheltuielile comune. Manifestarea lor de vointa, vizand in acest caz o universalitate de bunuri nedivizata, poate include in afara proprietatii si alte drepturi reale,cat si drepturi de creanta, precum si obligatii patrimoniale aferente.
Indiviziunea creata prin acordul concubinilor este, ca si comunitatea patrimoniala in devalmasie a sotilor, o indiviziune sui generis, care cuprinde drepturi si obligatii, dar care spre deosebire de aceasta din urma nu comporta cote parti, sotii ca si concubinii nu au precizata cota- parte din drept, ea apartine tuturor, impreuna, nefractionat.Pentru a sublinia cat mai bine intentia concubinilor in crearea indiviziunii, autoarea mentioneaza ca acestia coabiteaza si se gospodaresc impreuna, participa deopotriva la achizitionarea in devalmasie bunurilor, cat si cheltuielile impuse de nevoile traiului in comun, existand intre ei un acord de obicei tacit avand ca scop achizitionarea de bunuri in devalmasie.
Conventia intervenita intre concubini poate cuprinde si modul de exercitare a prerogativelor dreptuluii de proprietate asupra masei comunitare prin acordarea unui mandat tacit reciproc, inclusiv privind dreptul de dispozitie asupra bunurilor, aceasta din urma prerogativa gasindu-si justificarea in increderea deplina care constituie temelia raporturilor intre concubini.
In incheierea demersului autoarea retine ca desi este nereglementat de lege, concubinajul, este o stare de fapt care, in conditiile enuntate, poate produce unele consecinte juridice, intre care poate fi retinuta posibilitatea ca , prin conventie expresa sau tacita, acestia sa devina titulari ai dreptului de proprietate comuna pe cote parti sau in devalmasie, ori in stare de indiviziune asupra bunurilor dobandite in timpul concubinajului.
In ceea ce priveste determinarea caracterului comunitar al bunurilor achiziotionate de titularii dreptului de proprietate in timpul concubinajului lor si apoi a cotei-parti contributive a fiecaruia dintre concubini aceasta se face in cadrul actiunii de imparteala juridica a acestor bunuri.
In materie de probatiune, spre deosebire de sotul reclamant care beneficiaza de prezumtia legala de comunitate a bunurilor prevazute de art.30 din Codul Familiei. Concubinul reclamant trebuie sa dovedeasca concubinajul, dobandirea bunului in acest in terval, participarea lui materiala la achizitionare si, nu in ultimul rand, conventia tacita potrivit careia bunul respectiv a devenit proprietatea comuna a concubinilor, parti in litigiu.
Avand in vedere ca primele elemente pot fi cu usurinta demonstrate, autoarea s -a oprit cu precaderea asupra ultimei imprejurari, si anume, intentia comuna a concubinilor de a deveni proprietari intrucat , fiind un element subiectiv, ridica dificultati de probatiune.
In dovedirea caracterului coachizit al fiecarui bun, autoarea sustine ca ar trebui acceptata proba dovedirii in comun a totalitatii bunurilor care formeaza obiectul impartelii prin prezumtii simple, ca mijloc de proba prevazuta de art.1199 C. Civ., intregita cu probe testimoniale.Textul de lege defineste prezumtiile ca fiind acele consecinte pe care legea sau judecatorul "le trage dintr-un fapt cunoscut la un fapt necunoscut".Adica, in loc de a dovedi faptul generator al dreptului pretins- intentia concubinilor de a dobandi bunuri impreuna- se va dovedi un fapt vecin si conex, care este cunoscut, din existenta caruia se deduce faptul necunoscut ce trebuie dovedit.Autoarea mentioneaza ca acest fapt vecin si conex, mai facit de probat este coabitarea si gospodarirea in comun a concubinilor intr-un interval apreciabil, prin care trebuie inteles nu numai convietuirea, dar si participarea in comun cu intregul castig obtinut din munca, la cumpararea bunurilor si deopotriva la suportarea nevilor gospodariei, din partea fiecarui concubin, toate acestea unite cu faptul folosirii in comun a tuturor bunurilor achizitionate impreuna.
Instanta de judecata, investita cu solutionarea actiunii de imparteala a bunurilor coachizite ale concubinilor, dupa ce a determinat calitatea de cotitulari ai dreptului de proprietate asupra bunurilor, este datoare sa stabilesca intinderea cotei contributive a fiecarui concubin, in functie de apotul material la fiecare bun, in parte.Fiecare concubin isi va putea dovedi cota contributiva pretinsa prin prezumtii si martori.
Referitor la proba cu martori, in cazul analizat autoarea retine ca nu opereaza restrictia prevazuta de art.1191 alin 1 C. Civ. deoarece, datorita raporturilor dintre ei, acestia s-au aflat in imposibilitatea preconstituirii probei scrise.
In finalul articolului autoarea concluzioneaza retinand posibilitatea dobandirii de catre concubini a dreptului de proprietate comuna pe cote-parti si in devalmasie sau a universalitatii de bunuri, pentru care, in ipoteza unei multitudini de bunuri achizitionate, ar fi suficienta dovada caracterului coachizit privind totalitatea de bunurilor si s-ar putea adopta premisa participarii egale la dobandirea universalitatii bunurilor a fiecarui concubin, iar in raport de contributia materiala, cota contributiva poate fi modificata in cazul dovedirii unui aport mai mare sau mai mic la unul sau unele dintre bunurile ce constituie masa de impartit.

tore

Post by tore » 19 May 2007, 11:28

ar putea pretinde cel putin un drept de creanta asupra bunurilor pe care le-ati dobandit impreuna. asta insa trebuie dovedit cu inscrisuri, martori, interogatoriu.

Viorica

Re: Legea concubinajului

Post by Viorica » 31 May 2017, 10:03

Tatal meu a cumparat o casa in timpul casatoriei cu o chitanta de mana cu martori pe numele lui, doi ani mai tarziu a divortat de mama si a trait cu o alta femeie in casa cumparata se el vreo 19 ani ,dar ea a mai plecat ,a venit si tot așa e el a decedat acum 11 ani nu sa făcut nici o succesiune nimic atunci Noi suntem patru frați. Am lasat-o pe concubina sa luati locuiasca incontinuare acolo ,ea l-a adus si pe copilul ei acolo , copilul dintr-o alta casatorie a ei . De doi ani am bagat dosar in instanta pentru succesiune . Ea isi vrea dreptul ei , dar in timpul procesului a decedat,culmea este ca acum vrea copilul ei dreptul mamei lui . Tin sa mentionez ca au distrus tot in curte si in casa si a pus el si lacate peste tot sa nu mai avem noi acces la nimic ca zice ca noi nu avem nici un drept ca are el . Are dreptul acolo el si noi nu avem , fiind unicii mostenitori ai tatalui ?

durina florin

Re: Legea concubinajuluiam copilul minor 10 ani pe numele meu concubina infidela cu dovezi a parasit domiciliul ce san

Post by durina florin » 06 Mar 2019, 09:54

am copil minor 10 ani pe numele meu concubina infidela cu dovezi a abandonat domiciliu ce sanse am sa ramana baietelu la mine

durina florin

Re: Legea concubinajuluiam copilul minor 10 ani pe numele meu concubina infidela cu dovezi a parasit domiciliul ce san

Post by durina florin » 06 Mar 2019, 09:57

am copil minor 10 ani pe numele meu concubina infidela cu dovezi a abandonat domiciliu ce sanse am sa ramana baietelu la mine

Guest

Re: Legea concubinajului

Post by Guest » 06 Jan 2021, 15:30

Buna ziua..in urma cu 3 ani am achizitionat un apartament plus suma de 12000 de lei ptr mobila..ulterior mam mutat cu concubinul impreuna nu am fost casatoriti 3 ani de zile nu sa cumparat nimic in casa de cand locuim.ci doar masina si centrala care si alea am facut eu rata la banca si platesc inca 5 ani. Mentionez ca eu eram singura cu venit sigur din familie el lucra zilier.avem un copil impreuna si el zice ca daca il dau ptr pensie si el ma da in judecata ptr impartirea bunurilor.. ce drept are el daca tot ce sa cumparat am facut eu prin rata la banca..?da am stat 3 ani impreuna dar el unde a dormit unde a stat sa folosit de lucruri.

Post Reply

Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 1 guest