Modificarile propuse de Guvern pentru iesirea din criza impun conditii atat de severe pentru PFA-uri, incat vom asista, probabil, la desfiintarea majoritatii acestor forme de activitate economica. Ordonanta de urgenta a Guvernului 58/2010 a limitat drastic situatiile in care PFA-urile pot activa si profesa ca persoane independente.

Cu alte cuvinte, angajatorii care isi sfatuiau angajatii sa isi faca PFA pentru a nu le mai plati taxele salariale nu vor mai putea apela la acest mijloc de restrangere a taxelor catre stat pentru plata unui venit mai mare catre colaborator. Activitatea colaboratorului va fi considerata dependenta de societate si, in consecinta, atat platitorul de venit (societatea comerciala) cat si persoana fizica beneficiara a venitului platit vor fi obligati la plata asigurarilor sociale pentru sumele platite.

„Acest lucru va creste dramatic costurile de functionare a PFA-urilor si nu vor mai justifica existenta lor pentru intreprinzatori. De aceea estimam ca si PFA-urile vor avea soarta celor cateva sute de mii de societati comerciale inchise sau suspendate de la introducerea impozitului forfetar.” declara  Mihaela Scarlatescu, Partener la Cabinetul de avocatura Scarlatescu.

O alta consecinta negativa a modificarii Codului Fiscal va fi cresterea birocratiei la procedurile de infiintare de noi firme. Orice act de spatiu, inclusiv de comodat – obligatoriu pentru infiintarea firmelor – va trebui inregistrat la Administratia Financiara, care va elibera un certificat. Acest lucru inseamna cresterea timpului si costului de infiintare a unei firme. Noile masuri aduc si restrangerea posibilitatii de infiintare de sedii sociale in apartamentele aflate in blocuri, dupa cum s-a eliminat si posibilitatea deschiderii mai multor societati cu sediul in acelasi spatiu chiar daca au acelasi asociat.

Cresterea TVA nu constituie neaparat o problema pentru afacerile intreprinzatorilor, in sensul ca nu va fi nevoie sa se modifice contractele deja incheiate. Pot aparea probleme legate de politica de discounturi acordate de furnizori, lucru ce poate crea situatii conflictuale intre parteneri, in lipsa unor clauze de protejare. Mai mult, marindu-se preturile produselor si serviciilor vor suferi modificari si raporturile dintre parteneri.

2010 – anul creantelor

Analiza Cabinetului de avocatura Scarlatescu arata ca principala problema in 2010 a clientilor persoane juridice a fost recuperarea creantelor. De la inceputul anului activitatea s-a concentrat fie pe concilieri prin care partile au esalonat datoriile, fie pe dosare de instanta si executari silite. Au fost inregistrate incidente la plata cu instrumente de plata (file cec Bilete la Ordin) si inscrieri la masa credala in dosare de insolventa/participare activa la dosarele de insolventa, in scopul reorganizarii societatilor comerciale cu probleme de lichiditati.

Astfel, aproximativ 30% din clienti au cerut servicii de  consultanta si asistenta pentru insolventa in calitate de creditori, in vreme ce la nivelul anului 2010 s-au deschis pana in prezent peste 10.000 dosare de insolventa.
De asemenea, circa 60% din clienti au solicitat servicii de consultanta pentru recuperarea creantelor pe calea instantelor judecatoresti fie in procedurile urgente ale somatiei de plata si respectiv ordonantei de plata sau pe calea procedurii comune care este insa mai indelungata si costisitoare.

Cabinetul de avocatura Scarlatescu ofera o gama larga de servicii in domeniul juridic, fiind in permanenta la dispozitia clientilor care au nevoie de asistenta, consultanta si reprezentare. Scarlatescu Law Office ofera servicii legale in domenii precum: comercial/companii, imobiliare si constructii, relatii de munca, rezolvarea disputelor, reposesie si recuperare de debite. La 9 ani de la infiintare, Cabinetul de avocatura Scarlatescu reprezinta pentru clientii sai un partener de incredere, capabil sa se adapteze nevoilor si conditiilor de business, oferind cele mai bune solutii in orice problema de natura juridica.

Scarlatescu Law Office

Liderul pietei in functie de incasari a fost si anul trecut echipa avocatilor de la Tuca Zbarcea & Asociatii, urmata de firmele NNDKP, Musat & Asociatii, Bostina si Asociatii si Popovici Nitu & Asociatii. Tuca Zbarcea a incasat anul trecut 27,8 mil. euro, potrivit declaratiilor anuale de venit, dar banii propriu-zisi ai firmei au fost 22,7 mil. euro, restul sumelor fiind incasate in contul altor firme alaturi de care s-a lucrat pe proiecte de consultanta juridica.

“Din punctul de vedere al cifrei de afaceri generate, anul 2009 a fost, pentru noi, unul exceptional, cu venituri brute de 22,7 milioane de euro fara TVA si un randament de aproximativ 58%. Aceasta cifra nu include sumele incasate de biroul teritorial de la Cluj, de subsidiarele noastre de insolventa si proprietate intelectuala si nici sumele incasate de Tuca Zbarcea & Asociatii ca lideri de consortiu, dar in numele unor parteneri si platite acestora din urma“, a declarat pentru ZF Florentin Tuca, managing partner al firmei.

Tuca Zbarcea a reusit anul trecut sa creasca datorita reorientarii catre domenii precum energia, arbitrajele, litigii si restructurari, si faptului ca firma a recuperat o serie de arierate din anii trecuti, precum si datorita unor onorarii de succes din proiecte de energie, arbitraje internationale, proiecte imobiliare si litigii.

“In 2009, aproximativ 85% din incasari au provenit din sectorul privat“, a mai precizat Tuca.

Firmele lui Ion Nestor si Gheorghe Musat, care timp de 15 ani si-au impartit fara rivali primele doua pozitii, sunt acum pe locurile doi si trei.

Singurele firme de avocatura din top zece care au inregistrat anul trecut incasari in crestere sunt Tuca Zbarcea & Asociatii, Popovici Nitu & Asociatii, Schoenherr si Asociatii si Zamfirescu Racoti Predoiu.

Pe de alta parte, firmele de avocatura NNDKP si Musat & Asociatii au inregistrat venituri mai mici anul trecut, dar au incercat sa compenseze prin largirea ariei de servicii de consultanta oferite.

Astfel, strict pe firma de avocatura, NNDKP a inregistrat o scadere cu 6% a veniturilor, pana la 13,9 mil. euro, dar firmele de consultanta fiscala si proprietate intelectuala din grup au adus venituri suplimentare de aproape doua milioane de euro.

Scaderea inregistrata de Musat & Asociatii a fost mai mare, astfel ca cele doua firme au facut rocada pe pozitiile doi-trei ale clasamentului avocatilor. “In contextul scaderii drastice a investitiilor private in 2009, ca urmare a crizei financiare, Musat & Asociatii a inregistrat o diminuare de aproximativ 15% a veniturilor. Avand in vedere ca 99% din veniturile firmei provin din sectorul privat, consideram ca aceasta scadere este  fireasca, mai toti clientii nostri confruntandu-se cu dificultati. Este bine cunoscut ca pe timp de criza cele mai bune afaceri sunt cele cu statul, iar acest lucru este valabil si in lumea avocatilor”, spune Catalin Baiculescu, co-managing partner al firmei Musat & Asociatii.

Un avocat de top aduce venituri de 150.000 de euro

Primele zece firme in functie de incasari, potrivit datelor furnizate de casele de avocatura, numara aproximativ 560 de avocati, care au generat anul trecut in medie venituri de 150.000 de euro.

In ceea ce priveste marjele de profit ale firmelor, acestea s-au pastrat in intervalul 40-60%, potrivit datelor furnizate de o serie de companii precum Tuca Zbarcea sau Musat & Asociatii, in timp ce alte firme au preferat sa nu faca publice aceste date.

Firmele internationale care au prezenta pe piata locala prefera de cele mai multe ori sa prezinte informatii financiare doar la nivel consolidat, astfel ca jucatori precum Badea Clifford Chance sau Salans, care ar fi putut prinde un loc in top zece, potrivit informatiilor existente in piata, nu fac parte din acest clasament.

Austriecii de la Schoenherr, in schimb, ofera si informatii defalcate, astfel ca strict pe incasarile biroului din Bucuresti firma a inregistrat o crestere a veniturilor de aproape 7%.

De unde au venit banii

“Am inregistrat anul trecut crestere datorita faptului ca am continuat sa lucram pe o serie de proiecte imobiliare, unele fuziuni si achizitii si foarte multe proiecte de energie. Apoi, am plusat pe litigii, insolventa si dreptul muncii, domenii care sunt in curs de a deveni un stalp puternic al firmei”, a comentat si Sebastian Gutiu, managing partner al Schoenherr si Asociatii.

Contul avocatului este o metoda de a afla rapid si eficient ultimele informatii privind relatia avocatului cu Baroul Bucuresti, facilitate acordata numai avocatilor activi.
- Din ianuarie 2010, avocatii au acces online la:

• Situatia financiara: ce datorii au catre Baroul Bucuresti / UNBR;
• Situatia de pregatire profesionala continua: participarea la stagiile de pregatire si totalul de puncte realizat in fiecare an;
• Personalizarea aparitiei in Tabloul Avocatilor online: fiecare avocat poate publica la alegere un site, o adresa email si domeniile sale de expertiza.

- In cursul anului 2010, se urmareste lansarea urmatoarelor facilitati suplimentare:

• Situatia SAJ a avocatului: lista delegatiilor si referatelor atribuite;
• Posibilitatea vizualizarii online a datoriilor catre Filiala Bucuresti a C.A.A.

Pe parcursul unui an, PeliFilip si Linklaters au asigurat si asistat indeplinirea unor aspecte variate ale proiectului, inclusiv pregatirea ofertei si participarea consortiului la procedura de dialog competitiv, precum si in legatura cu finalizarea contractului.

“Cu acest proiect am creat un precedent si credem ca a fost deschis un drum nou in domeniul infrastructurii in Romania. Speram ca succesul acestei tranzactii va determina lansarea unui numar mai mare de proiecte de infrastructura bazate pe o structura de concesiune, dar si cresterea investitiilor in infrastructura atat la nivelul Statului, cat si la nivelul companiilor importante din domeniu“, a afirmat Francisc Peli , Partener PeliFilip.

Avocatii PeliFilip ,specializati in proiecte ample care solicita o abordare inovativa, au o bogata experienta in domenii variate, printre care infrastructura & concesiuni, fuziuni si achizitii, energie, drept corporatist, real estate, concurent, finantari si piete de capital si dreptul muncii.

Cu afaceri de 35 miliarde euro la nivel mondial si cu investitii totale de 450 milioane euro in Bucuresti, grupul Vinci este unul dintre cele mai mari grupuri de constructii din lume.

De asemenea Aktor Concessions & Aktor sunt cele mai importante companii ale Grupului Ellaktor care in 2008 a inregistrat o cifra de afaceri consolidata de peste 1,9 miliarde euro.

Anul acesta, onorariile vor scadea cu pana la 30%, urmand aproape identic traiectoria din 2009, sustin surse din cadrul Uniunii Nationale a Notarilor Publici din Romania. Potrivit reprezentantilor notarilor, scaderea nu va fi doar una naturala, generata de scaderile de preturi din zona imobiliara (reflectate si in grila notariala), ci vom asista, cel mai probabil, la o noua diminuare a procentajelor din valoarea fiecarei tranzactii pe care le percep notarii. De mentionat ca aceste scaderi se vor aplica abia in 2011.

Prin lege, notarii isi construiesc tarifele plecand de la un nivel minim stabilit de Consiliul Uniunii Nationale a Notarilor. De altfel, acest sistem este destul de controversat, intrand si in atentia Consiliul Concurentei, care l-a considerat anticoncurential. Deocamdata, ca urmare a scaderilor de preturi de anul trecut, notarii au diminuat preturile din grila cu pana la 50%, reducerile fiind evident vizibile si in valoarea onorariilor. Media reducerilor a fost de 30-40%, in timp ce preturile terenurilor, cele mai afectate de criza, au scazut pana la jumatate. Cele mai mici reduceri au fost la preturile apartamentelor din zonele medii ale Capitalei, cum ar fi Titan sau Drumul Taberei, acolo unde preturile au scazut cu doar 25%.

Avocati mai ieftini

Nici avocatii nu au stat degeaba anul trecut si au umblat serios la onorarii. O vor face, cel mai probabil, si anul acesta. Mai ales ca, spre deosebire de notari, nu sunt, cel putin deocamdata, limitati de un nivel minim al onorariilor impus de Barou. Daca jucatorii foarte mari sunt reticenti in ceea ce priveste reducerile pe care ­le-au operat, micile cabinete nu se sfiesc chiar sa isi faca reclama pe internet. „La vremuri grele, venim cu onorarii de criza. Reducere de pana la 20% din onorarii“, anunta un cabinet individual. „15% reducere onorariu mostenire, succesiune“, spune un altul. si, chiar mai concludent, o postare pe site-ul propriu al unui cabinet de dimensiuni medii. „Daca ne alegeti ca avocatul familiei, va veti bucura de o reducere de 30-40% din onorariul de asistenta si reprezentare in fata instantelor din Romania sau din strainatate“.

si casele mari insa, recunoscute la nivel international si premiate de reviste de prestigiu, cum ar fi tuca Zbarcea si Asociatii sau Zamfirescu Racoti Predoiu, au ales sa reduca tarifele la anumite servicii pe parcursul anului trecut, dupa cum sustin surse din piata avocaturii.

Cele mai mari scaderi de onorarii sunt vizibile la tarifele percepute pentru consultanta. „Tariful pentru consultanta va fi de anul acesta de 100 de euro/avocat/ora, fata de 200 de euro cat percepeam la inceputul anului trecut“, ne spune unul dintre partenerii unei case de dimensiuni medii.

Cele mai importante reduceri au fost operate insa nu pentru clientii persoane fizice, ci pentru parteneri mari, de multe ori institutii ale statului. Pentru aces­tia, „discountul“ a a­juns si la 30-40%.

De altfel, negocierea este la ordinea zilei si, cu cat clientul este mai mare, cu atat are sanse de a obtine o reducere mai importanta. Mentionam ca reprezentantii Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, contactati de redactorii Capital, nu au acceptat sa furnizeze date referitoare la evolutia onorariilor pe ansamblul pietei, invocand confidentialitatea acestor informatii.

Singura modalitate prin care se poate deduce evolutia onorariilor pe anasamblul pietei avocaturii este consultarea raportului privind veniturile caselor de avocatura pe anul 2009 si compararea datelor cu cele din 2008. Raportul va fi disponibil insa abia la inceputul lunii martie.

Recuperari pe negociere

si companiile specializate in recuperarea creantelor sunt nevoite sa faca unele compromisuri la pret, desi afacerile lor sunt pe val, impulsionate mai ales de problemele bancilor si ale companiilor de leasing.

„Cred ca aceste comisioane nici nu vor scadea, nici nu vor creste. Aceasta, pentru ca in 2010 se va continua trendul in cadrul caruia se munceste mai mult cu rezultate mai mici din cauza blocajului financiar generat de lipsa acuta de lichiditati. Urban si Asociatii nu isi va modifica planul tarifar, insa va accepta sa negocieze cu clientii functie de specificitatea fiecarui caz sau de gradul de dificultate economica in care se afla acestia“, spune Iulian Urban, fondator al agentiei de colecatre Urban si Asociatii. in acelasi timp, actualul senator, vicepresedinte al comisiei juridice din Senat, vorbeste si despre o inetelegere intre companiile care activeaza pe piata recuperarii de debite ale persoanelor fizice, intelegere care a facut ca, in 2009, procentele perecepute de companii sa se mentina oarecum constante.

[...]

30% va fi scaderea onorariilor percepute de notari in 2010. Anul trecut, tarifele scazusera cu aproximativ acelasi procent din cauza crizei din imobiliare

Firmele de avocatura mai recent infiintate au continuat sa angajeze avocati pe parcursul anului trecut pentru a-si contura echipele si au incercat sa muste din “felia” consultantei juridice, dominata de trei-patru firme locale si de o serie de firme straine prezente pe piata de mai mult timp.

Fostii avocati ai lui Ion Nestor (NNDKP) au avut un start lansat inca din 2008, iar anul trecut au reusit sa ofere consultanta sub “titulatura” PeliFilip la una dintre cele mai importante tranzactii realizate, prin care fondul de private equity CVC a preluat producatorul de bere ABInBev, inclusiv operatiunile companiei din Romania.

PeliFilip a asistat alaturi de gigantul avocaturii Freshfields in aceasta tranzactie cu o valoare globala de circa 2,2 miliarde de dolari (1,5 mld. euro), caracterizata drept “cea mai mare tranzactie private equity realizata vreodata in Europa Centrala si de Est, dar si cea mai semnificativa achizitie din 2009 in Europa”.
“Desi am lansat compania intr-un moment dificil pentru intreg mediul de business, avand in vedere ca la nivel international aparusera deja semne ale crizei si se astepta impactul la nivel local, evolutia PeliFilip a fost foarte buna inca din primele luni de functionare si a continuat cu proiecte de anvergura in 2009″, spune Francisc Peli, partener al firmei de avocatura care numara acum 31 de avocati, devenind astfel in scurt timp un jucator de talie medie in ceea ce priveste dimensiunea echipei juridice.
Firma a mai asistat printre altele dezvoltatorul imobiliar Portland Trust la vanzarea catre Enel a statiei electrice din parcul logistic Bucharest West sau dezvoltatorul imobiliar GTC la achizitia unui pachet minoritar de actiuni in proiectul de birouri City Gate.

DLA Piper, avocatii Petrom pentru finantari
Pe de alta parte, Marian Dinu, fostul coordonator al departamentului juridic al Petrom si al practicii corporative a biroului din Bucuresti al firmei britanice Linklaters, coordoneaza acum biroul unei alte firme straine – DLA Piper – care numara in prezent 21 de avocati.
“2009 a fost un an de activitate intensa pentru DLA Piper. Dintre mandatele importante incredintate as enumera asistenta in investigatiile pornite de Consiliul Concurentei in domeniul farmaceutic si al comertului cu amanuntul, reprezentarea Petrom in finantari de aproape 1 miliard de euro si reprezentarea actionarului minoritar principal al Oltchim (PCC – n.r.) in eforturile de imbunatatire a guvernantei corporatiste a societatii“, explica Marian Dinu.
Un alt “new-entry” strain pe piata locala a avocaturii au fost spaniolii de la Garrigues, care au absorbit in vara anului 2008 firma Mares & Asociatii pentru a forma biroul din Bucuresti, care numara acum 15 avocati.
“Garrigues a intrat pe piata juridica din Romania in iulie 2008 cu o idee clara despre situatia economica de la acea vreme. Astfel, ne-am structurat activitatea de la inceput luand in calcul nevoile clientilor. (…) Cele mai importante trei contracte pe care le-am avut in 2009 au fost in domeniul infrastructurii – constructia de autostrazi, poduri sau extinderea de porturi – Garrigues reprezentand compaii multinationale, dar si consortii de companii locale in aceste proiecte aflate in curs“, spune Mihai Mares, partener al Garrigues si coordonator al biroului local.

Privirea spre insolvente si litigii
Daca pana in 2008 majoritatea firmelor de avocatura erau orientate aproape exclusiv pe zona fuziuni si achizitii, finantari bancare, piata imobiliara, anul trecut majoritatea firmelor au fost nevoite sa dezvolte noi practici avocatiale, adaptate la cerintele unei economii in scadere.

“In ceea ce priveste serviciile, 2009 a fost pentru noi un an de consolidare a companiei, de crestere si dezvoltare atat in directia domeniilor “clasice” in care suntem specializati – corporate M&A, energie, competitie, finantari, real estate, cat si in directia ceruta de clienti – restructurare, dreptul muncii, regulatory, infrastructura“, spune Francisc Peli. 

Si DLA Piper a intrat anul trecut pe piata litigiilor si a serviciilor legate de insolventa si a intarit practicile de concurenta si dreptul muncii.

Incasari mai mari in 2010
Firmele proaspat infiintate si-au marit echipele de avocati pe parcursul anului trecut, astfel ca in 2010 si-au propus o crestere a veniturilor de pana la 30%. “Anul 2010 este al doilea pentru Garrigues pe piata juridica din Romania. Tinand cont ca inca ne aflam in proces de dezvoltare si consolidare a activitatii, am bugetat o crestere a veniturilor cu peste 30% fata de anul trecut“, spune Mares.

Avocatii s-au confruntat anul trecut si cu o presiune din partea clientilor pentru reducerea onorariilor, aflate in general in intervalul 100 – 300 de euro/ora, astfel ca multi avocati au fost nevoiti sa lucreze mai mult pentru a spera la aceleasi incasari din 2008. “Pentru 2010 am bugetat o crestere a cifrei de afaceri de aproximativ 20%, pe baza continuarii cresterii organice pe care am avut-o in anul 2009“, spune Marian Dinu.

Tot pe cresterea organica de anul trecut mizeaza si avocatii de la PeliFilip, care mizeaza insa si pe o crestere a numarului de tranzactii corporatiste. “Am intrat in 2010 cu o echipa largita, care este de doua ori mai mare decat cea cu care am plecat la drum in 2008, baza noastra de clienti s-a consolidat constant si include nume grele, iar lista de tranzactii desfasurate de PeliFilip cuprinde proiecte de tipul si de complexitatea pe care ni le-am dorit. Avand toate aceste premise, 2010 nu poate fi pentru noi decat un an mai bun decat 2009. Experienta lui 2009 ne arata ca se poate performa in toate domeniile chiar si in aceasta piata“, conchide Peli.

DLA Piper reactioneaza schimbarilor din mediul de afaceri din Romania printr-o decizie strategica de a investi in construirea unei practici de restructurari si insolventa. Casa de avocatura caracterizeaza practica de restructurari ca fiind „multidisciplinara, cu un puternic caracter tranzactional, ce vizeaza mai degraba salvarea companiilor aflate in dificultate decat lichidarea acestora.

Cu o experienta de peste sapte ani, Laura Gradinescu a fost unul dintre expertii din echipa de insolventa a BDO Business Restructuring SPRL, coordonand grupuri mixte de avocati si economisti in organizarea si desfasurarea activitatii specifice procedurilor de insolventa judiciara sau de lichidare voluntara deschise impotriva companiilor ce activau in diferite sectoare economice precum cel bancar, industrie chimica, publicitate sau transporturi. Mandatele coordonate de avocat au implicat si acordarea de consultanta juridica de specialitate, precum si reprezentarea in fata instantelor de judecata, ea acumuland astfel si experienta ca avocat pledant.

Din anul 2000, Laura Gradinescu este membra a Baroului Bucuresti, iar din anul 2005 este practician in insolventa, membra a Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa si a Insol Europe.

DLA Piper are in prezent 20 avocati, in crestere cu 20% fata de echipa initiala, specialistii fiind coordonati de catre Marian Dinu, Country Managing Partner al casei de avocatura.

„Multe companii vor trece in perioada urmatoare prin procese de restructurari (pre-insolventa sau in cadrul unei proceduri deja deschise)”, declara Marian Dinu.

DLA Piper a oferit consultanta juridica pe sase tranzactii incheiate deja in 2009.

Cel mai recent deal asistat din punct de vedere juridic de avocatii DLA Piper este preluarea de catre fondul de investitii britanic Tri a unei parti din complexul rezidential Perla Residence, in schimbul a aproximativ 15,5 milioane euro.

Cea mai complexa tranzactie asistata de DLA Piper este cea cu Top Diagnostics, care a inceput in urma cu aproximativ doi ani si a avut multe etape intermediare si conditii pentru finalizare, fiind un trasfer de business si nu o simpla vanzare de actiuni.

“Contractul a fost semnat in urma cu cateva zile, intrand in vigoare in momentul semnarii si va fi valabil zece luni, pana la 30 septembrie 2010, cand expira etapa de pre-proiect. EnergoNuclear a luat decizia de a acorda contractul de asistenta juridica firmei White&Case datorita experientei si expertizei internationale, in conformitate cu legislatia in vigoare”, a precizat Dan Ionescu, citat de NewsIn.

Acesta a afirmat ca acest contract are un obiect restrans de activitate fata de cum era prevazut in licitatia initiala. Dan Ionescu a mentionat totodata faptul ca, desi acest consultant juridic a fost ales mai tarziu decat era prevazut initial, compania este in grafic in ceea ce priveste realizarea viitoarelor reactoare de la Cernavoda si ca “proiectul nu este intarziat”.

EnergoNuclear a lansat in luna iulie o licitatie restransa accelerata, pentru servicii de asistenta juridica, licitatie ce prevedea atunci un contract in valoare de 700.000 euro, fara TVA, cu o durata de un an (12 luni). Aceasta licitatie initiala a fost castigata de White&Case, dar ulterior licitatia a fost contestata. Dan Ionescu a precizat ca EnergoNuclear a declarat acum White&Case firma castigatoare pentru asistenta juridica, in urma unei atribuiri directe.

Nuclearelectrica si cei sase investitori, ArcelorMittal, CEZ, GdF-Suez, Enel, Iberdrola si RWE Power, au semnat, la 20 noiembrie 2008, Acordul Investitorilor pentru infiintarea companiei de proiect (SC EnergoNuclear SA) care va construi, pune in functiune si exploata Unitatile 3 si 4 de la CNE Cernavoda. In urma negocierilor, s-a decis ca impartirea actiunilor intre partenerii de proiect sa fie astfel: Nuclearelectrica – 51%, CEZ – 9,15%, GdF-Suez – 9,15%, Enel – 9,15%, RWE Power – 9,15%, iar ArcelorMittal si Iberdrola, fiecare cate 6,2%.

Recunoscand statului menirea de a realiza ordinea sociala se naste intrebarea care sunt mecanismele prin care statul intelege sa-si exercite rolul sau? Un prim mecanism il reprezinta legiferarea, ce poate fi privita atat ca o prerogativa, cat si ca o indatorire. Exercitarea puterii de stat se realizeaza in primul rand prin intermediul legiferarii. Puterea de stat cunoaste o delegare in exercitarea acesteia catre organismele ce au menirea de a realiza opera legiferarii.
Legiferarea, acea opera de realizare a normelor de organizare sociala, reprezinta acea prerogativa menita a asigura atat exercitiul puterii de stat prin stabilirea modalitatilor de organizare a vietii sociale, dar si modalitatile de transpunere in realitate a obiectivelor ce tin de realizarea intereselor sociale ale momentului. Politicul reprezinta singurul strateg al modalitatii de implementare a idealurilor sociale. Politicul se manifesta si exprima trebuintele sociale prin intermediul legiferarii.
Justitia poate fi privita ca ansamblul mecanismelor menite a asigura echilibrul dintre lege si situatiile conflictuale aparute cu ocazia aplicarii legii. Justitia este chemata a se manifesta in momentele cand legea nu este respectata. Forta justitiei se manifesta atunci cand legea este fie ignorata, fie gresit aplicata.
O delegare a  exercitarii puterii de stat este realizata si fata de justitie prin recunoasterea fata de aceasta a menirii de a interveni in aplicarea legii si ca singurul mijloc prin care forta coercitiva a statului poate fi chemata la restabilirea ordinii sociale mai inainte organizata prin lege. Ordinea ar fi : Legea-Justitia-Forta coercitiva a statului.
Am observat ca statul, prin intermediul legiferarii are la indemana mijlocul prin care poate realiza plenar ordinea sociala. Gratie prerogativei legiferarii, statul si pe cale de consecinta, politicul, are la indemana forta necesara pentru a trasforma in ordine sociala propria gandire. Aceasta gandire a fost denumita politica de stat. Exista si acum.
Forta coercitiva a statului reprezinta acea valenta a statului ce permite tragerea la raspundere a celor ce nu respecta legea. Cenzura manifestarii acestei forte este realizata de justitie. O asemenea forta nu poate fi lasata sa se manifeste fara a se realiza o cenzura, caci altfel intreaga ordine sociala nu ar fi decat un arbitrariu. Rolul de a realiza aceasta cenzura revine justitiei prin raportarea la lege si analiza cazului particular.
Legea este destinata societatii. Legea urmareste realizarea ordinii sociale. Societatea reprezinta atat destinatarul legii, cat si izvorul ei. Atat statul cat si politicul nu pot fi privite decat ca fenomene sociale. Justitia este tot un fenomen social. Socialul determina totul. Socialul determina statul. Socialul determina politicul. Socialul determina statul, politicul si legea.
Legatura dintre stat si politic este atat de stransa incat putem confunda politicul cu statul si statul cu politicul in orice moment daca privim lucrurile prin perspectiva societatii. Societatea se manifesta prin politic, politicul se manifesta prin exercitarea puterii de stat iar exercitarea puterii de stat se manifesta prin intermediul legii in societate.
Am definit justitia ca fiind ansamblul mecanismelor menite a asigura echilibrul dintre lege si situatiile conflictuale aparute cu ocazia aplicarii legii. Justitia se manifesta in societate si reprezinta prin ea insasi un fenomen social. Beneficiind de acea delegare a exercitarii puterii de stat si de prerogativa cenzurarii manifestarii fortei de corcitie a statului, justitia trebuie sa realizeze echilibrul social. Plastic, justitia reprezinta acel arbore cu radacinile adanc infipte in lege si cu ramurile in societate. Justitia respira si traieste cu societatea, hranindu-se cu legea.
Revenind la intrebarea de inceput privind apartenenta justitiei se naste o noua intrebare. Prin prisma interdependentei dintre societate, stat, lege si justitie ma intrebam care ar trebui sa fie pozitia justitiei? Mai aproape de stat sau mai aproape de societate?
Spuneam ca statul se confunda cu politicul si oare o astfel de confuzie ar reprezenta un atentat la independenta justitiei fata de politic? Nu deoarece nu putem limita rolul statului privind realizarea ordinii sociale in ceea ce priveste justitia si organizarea justitiei. Statul are dreptul si trebuie sa se manifeste si in privinta justitiei prin organizarea acesteia. Statul realizeaza si o determinare a activitatii justitiei prin intermediul operei de legiferare cand statul este creatorul legii. Politicul determina crearea legii si justitia este datoare sa o respecte.
Nu putem insa sa recunoastem statului si politicului vreun drept in momentul in care se realizeaza actul de justitie. Actul de justitie nu are decat doua puncte de referinta: legea si situatia sociala conflictuala. Nicaieri in realizarea actului de justitie nu mai apare statul si nici politicul. Politicul si statul se opresc la momentul la care legea a fost creata. Solutionarea starii conflictuale se realizeaza prin intermediul actului de justitie.
Apare ca fiind evidenta independenta justitiei fata de stat si fata de politic. Societatea nu are nici un mijloc prin care poate influenta sau determina actul de justitie. Societatea nu poate determina decat politicul si prin intermediul acestuia, statul.
Independenta justitiei fata de societate este cu atat mai evidenta cu cat posibilitatea determinarii este mediata de politic. Practic, politicul reprezinta mijlocul prin care societatea se poate manifesta.
Daca politicul si statul se pot confunda, devine clar ca societatea nu are nici o posibilitate prin care sa se manifeste direct.
Am reusit sa determinam acel factor plenipotential al rationamentului. Acesta este politicul, care se poate confunda cu statul si poate cenzura vointa sociala.
Din aceasta perspectiva, nu trebuie sa discutam decat de independenta justitiei fata de politic sau fata de stat si nu fata de societate.
Este clar ca o justitie independenta trebuie sa apartina societatii si nu statului, caci societatea conserva independenta justitiei, pe cand statul prin politic, nu face alceva decat sa o submineze.

Cum a  afectat criza piata avocaturii de business din Romania?

Cred ca se vede o realiniere a ariilor de practica. Romania a inregistrat multa activitate in zone de fuziuni si achizitii corporate, real estate-ul crestea exploziv, la fel si serviciile bancare asociate acestuia. Ceea ce s-a intamplat a fost o evolutie a serviciilor avocatiale, indepartandu-se de traditionalele fuziuni si achizitii. Cu statistici care spuneau ca acest segment a scazut cu 92% in primul trimestru din 2009, acest lucru era de asteptat.
Imobiliarele au primit o lovitura puternica si ele, astfel ca firmele si-au mutat focusul pe arii precum insolventa sau litigiile. O arie  asteptata sa devina activa mai devreme, dar asta nu s-a intamplat inca, este cea a activelor toxice. Am vazut mult interes si pentru energia regenerabila. Este un sector care, in general, pare sa fie mai activ in acest an decat pana acum. Vorbesc despre petrol si gaze, dar si despre energie regenerabila.

Aveti deja clienti pentru acest sector?

Da, avem. Suntem deja implicati in astfel de proiecte. Ajutam acum un investitor sa “uneasca” parcele de pamant pentru un parc eolian langa Buzau. Am consiliat si o banca in legatura cu acordarea de finantare pentru o unitate de productie de biomasa.

Sunteti interesati de proiectul de la Cernavoda (constructia reactoarelor 3 si 4, proiect de 4 mld. euro – n.red.)?

Am urmarit cu atentie acest proiect. Credem ca putem sa facem o oferta interesanta pentru stat. intrebarea care ramane este ce vrea statul sa faca.

Ce fel de proiecte au potential in acest moment?

Ar fi categoria larga de infrastructura, in care se incadreaza infrastructura traditionala, precum drumurile sau podurile, dar si cea legata de energie poate fi foarte interesanta. Am fost intr-un consortiu pentru A3. Acum cinci ani am fost implicat personal la prima tentativa de constructie a Autostrazii Bucuresti-Brasov. Exista o anumita presiune de la UE ca aceste drumuri sa se construiasca. in trecut, au facut obiectul unor jocuri politice. Acum, indiferent de cine va fi ales in noiembrie, UE cere ca aceste proiecte sa continue. Sunt proiecte de valori mari, care genereaza business mare pentru avocati, deci sunt foarte interesante pentru noi.

si credeti ca vor fi demarate in 2010?

Sunt cateva proiecte; iar daca le vor demara, vom fi foarte interesati. O alta arie interesanta a infrastructurii sunt aeroporturile.

Ce alte arii au potential?

Activele toxice. Sunt mai multe entitati care s-au uitat in piata. Vorbim in primul rand despre fonduri care se stabilesc aici, care abordeaza bancile pentru a le prelua activele toxice. Sau sa le ajute sa le administreze. Cand spun “active toxice” ma refer la mall-uri mari, la cladiri de birouri care nu livreaza, construite intr-o perioada in care piata explodase. Bancile nu vor sa “stea” pe active de real estate neperformante, nu este businessul lor sa aiba portofolii imobiliare. Preferinta lor ar fi sa faca aceste bunuri sa performeze macar partial. Daca nu pot face asta, sunt pregatite sa le “paseze” cuiva care poate.

S-a vorbit foarte mult despre asta. Cand se va intampla?

Daca m-ati fi intrebat in primele trei luni din 2009, as fi spus ca vom vedea miscare pana la finele anului. Wolf Theiss urmarea sa gazduiasca o conferinta pe active toxice in luna februarie, insa niciuna dintre marile banci nu a vrut sa vina, nu vor sa admita ca au active toxice sau sa-si lase competitorii sa afle ca au asa ceva. Noi am tinut conferinta pe 12 mai, unde au participat noua dintre bancile din Top 10. Cred ca bancile stiu ca au o problema. Apoi a venit vara, si nimeni nu vrea sa se ocupe de asa ceva vara. Cred ca vom vedea in prima jumatate a anului viitor mult mai multa “actiune”. S-a vorbit foarte mult si nu s-a intamplat mare lucru. Dar cred ca bancile vor atinge punctul in care nu pot duce mai departe aceste credite. Vor trebui sa ia masuri mai dramatice, nu vor sa duca datornicul la faliment, vor cauta solutii pentru restructurarea acestor credite. Daca nu vor incepe sa le mute, vor face macar evaluari interne cu privire la optiunile pe care le au, daca asset-urile vor ramane o problema. Probabil ca deja se fac aceste evaluari.