» Actualitate

Fostul avocat al clanului Camataru ramane cu sentinta de 13 ani de inchisoare

Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins definitiv cererea fostului avocat Mihai Costea de revizuire a deciziei prin care a fost condamnat, in anul 2008, la 13 ani inchisoare. Fostul aparator al liderilor clanului "Camataru" va ramane, astfel, sa-si ispaseasca in intregime pedeapsa privativa de libertate pentru un prejudiciu adus Primariei Municipiului Bucuresti de 13 miliarde de lei vechi, ca urmare a preluarii prin fals si frauda a doua imobile din centrul Capitalei.

Mihai Costea, fost avocat in Baroul Bucuresti, condamnat definitiv la o pedeapsa de 13 ani de inchisoare, a pierdut si ultima speranta ca va fi pus in libertate. Toate cele trei instante carora le-a cerut revizuirea hotararii au respins cererea ca inadmisibila. Prima cerere de revizuire a hotararii depusa de fostul avocat Mihai Costea a fost judecata, la data de 7 iunie 2013, la Tribunalul Bucuresti, instanta respingand solicitarea ca inadmisibila.

Costea a atacat cu apel decizia, iar Curtea de Apel Bucuresti a decis, de asemenea, la data de 30 iulie, sa respinga cererea ca nefondata. In data de 14 august, Costea a inaintat un recurs la instanta suprema, care, saptamana trecuta, a respins irevocabil si definitiv recursul.

Mihai Costea, fost  membru al Baroului Bucuresti, a fost condamnat, definitiv, pe data de 9 iulie 2008, la 13 ani de inchisoare. Sentinta a fost pronuntata de catre magistratii Inaltei Curti de Casatie si Justitie, instanta de recurs in dosarul in care avocatul a fost judecat pentru pagubirea Primariei Capitalei cu 13 miliarde de lei vechi. Paul Tanasescu si Eugen Scarlat - alte doua persoane acuzate in acelasi dosar - au primit sapte, respectiv 12 ani de inchisoare la instanta de fond, in anul 2006.

Aceeasi instanta a mai dispus, cu doi ani inainte, ca inculpatii sa plateasca in solidar suma de 30.000 de dolari. Procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism au stabilit, la momentul efectuarii actelor de incepere a urmaririi penale, ca, in perioada 1998-2001, cei cinci invinuiti ar fi utilizat acte false si ar fi recurs la martori mincinosi pentru a obtine trei imobile amplasate in zona centrala a Capitalei (doua pe strada Sperantei si unul pe strada Radu Beller), doua dintre ele fiind apoi vandute.

Avocatul Mihai Costea a fost aparatorul fratilor "Nutu" si "Sile" Camataru in dosarele in care acestia erau cercetati de procurorii Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Gruparea lui Mihai Costea se folosea de persoane nevoiase

Mihai Costea a avut si in trecut probleme cu legea. El a fost ofiter in cadrul Jandarmeriei Romane, dupa care a lucrat in cadrul Academiei de Politie "Alexandru Ioan Cuza". El ar fi reusit sa racoleze mai multi colegi de la Jandarmerie, Politie, Arhivele Nationale si chiar magistrati, cu ajutorul carora a avut acces la diferite documente de arhiva pe care le utiliza, apoi, in dosarele de revendicari imobiliare frauduloase intentate la mai multe judecatorii de sector si la Tribunalul Bucuresti.

Presa centrala a relatat faptul ca el a reusit chiar sa fabrice astfel de documente pe care le introducea in arhive, solicitandu-le ulterior pe cale oficiala, metoda folosita pentru a-si constitui probele necesare in proces. Pentru a nu se expune, Costea ar fi folosit mai multi interpusi, de regula persoane sarace, care, in schimbul unor sume de bani, erau dispuse sa accepte folosirea numelui lor.

Astfel, pentru a obtine imobilul din str. Sperantei nr. 15, gruparea avocatului a intentat o actiune de revendicare, folosindu-se de un om al strazii din cartierul Crangasi, pe nume Paul Tanasescu.

Acesta nu avea un domiciliu stabil unde sa poata fi citat de instanta, motiv pentru care avocatul si complicii lui i-au cumparat o garsoniera. Documentele false prezentate de acesta au fost luate drept bune de judecatori, care, in vara anului 2000, l-au si pus in posesie. Dupa castigarea procesului, Tanasescu i-a "vandut” casa avocatului Costea la un pret de peste 1,1 miliarde de lei. Uniunea Artistilor Plastici, care folosea imobilul ca atelier de gravura, a inaintat instantei o actiune in revizuire, care a si fost admisa.

In ceea ce priveste imobilul din strada Radu Beller nr. 11, acelasi Costea s-a folosit de un fost militar pe nume Ioan Nicolescu. Pentru imobilul din strada Sperantei nr. 42, revendicat prin intermediul unuia dintre complicii sai, avocatul s-a asigurat ca nu-si va pierde "investitia”, incheind un contract fictiv de imprumut, in valoare de 500 de milioane de lei vechi, gajat de cel care avea sa devina proprietar chiar cu imobilul in discutie.