| | |
Avocatura - profesia de avocat
HOME
STIRI
CASE DE AVOCATURA PROPRIETATE INTELECTUALA LIBRARIE INTERVIURI CAUTA UN AVOCAT FORUM
LEGISLATIE
EDITORIAL
ACADEMICA cazul tau documente utile jurindex cariere stiri din barouri examene portalul instantelor
Mediatori Executori Judecatoresti Notari Publici Judecatori Procurori Lichidatori
Curs valutar: 1€ = 4.3902 lei, 1$ = 3.2286 lei, 1£ = 5.5209 lei, 1CHF = 3.6123 lei
Facebook Avocatura.com Linkedin Avocatura.com newsletter Avocatura.com RSS Avocatura.com
24.10.2013 | Mihaela Baiculescu, Avocat senior, Tuca Zbârcea & Asociatii
facebook yahoo
Dreptul la compensatie intre soti
Dreptul la compensatie intre soti este reglementat de art. 328 din Noul Cod Civil ("NCC") si este o institutie juridica nou introdusa in NCC, de inspiratie din Codul Civil din Quebec. Sub titulatura de "prestation compensatoire", Codul civil din Quebec creeaza in articolul 427 bazele celor doua drepturi. In alineatul 1 vorbeste despre compensatia ce poate fi primita in caz de divort, separare sau nulitate a casatoriei, iar in alineatul al doilea reglementeaza prestatia compensatorie fondata pe baza contributiei unuia dintre soti la activitatea celuilalt.

Adoptarea in NCC a acestei institutii de drept a fost generata de situatiile aparute in practica judecatoreasca, care nu erau acoperite de o reglementate legala. In ultimul timp, tot mai multe familii sunt angrenate in, sa spunem generic "afaceri de familie”, in care unul dintre soti are un rol de lider sau manager. In acest timp celalalt sot "sacrifica” timp, energie, cunostinte in sustinerea profesionala a celui dintai, si mai mult aceasta "afacere” este similara pentru el, cu un loc de munca.

Reglementare

Textul legal stabileste in art. 328 NCC urmatoarele "Dreptul la compensatie. Sotul care a participat efectiv la activitatea profesionala a celuilalt sot poate obtine o compensatie, in masura imbogatirii acestuia din urma, daca participarea sa a depasit limitele obligatiei de sprijin material si ale obligatiei de a contribui la cheltuielile casatoriei.”

In Capitolul VI intitulat "Drepturile si obligatiile patrimoniale ale sotilor”, la Sectiunea 3, se reglementeaza, in articolele 325 – 328, cheltuielile casatoriei, dar si alte drepturi si obligatii patrimoniale dintre soti. Astfel se reglementeaza urmatoare aspecte:

a) Obligatia de sprijin material reciproc, care include contributia la cheltuielile casatoriei, stabilite in functie de mijloacele fiecaruia dintre soti, daca prin conventia matrimoniala nu s-a stabilit altfel.
(Nota: Viitorii soti pot alege ca regim matrimonial: comunitatea legala, separatia de bunuri sau comunitatea conventionala. Orice alt regim decat cel al comunitatii legale se stabileste prin incheierea unei conventii matrimoniale. Orice conventie care va statua ca suportarea cheltuielilor casatoriei revine doar unuia dintre soti este considerata nescrisa si, deci, lipsita de eficienta juridica.).

In conformitate cu art. 326 NCC, munca in gospodarie a oricaruia dintre soti si pentru cresterea copiilor reprezinta contributie la cheltuielile casatoriei.

b) Fiecare sot este liber sa exercite o profesie si sa dispuna, in conditiile legi, de veniturile incasate, cu respectarea obligatiilor ce ii revin privind cheltuielile casatoriei[1]. Daca insa participarea sa a depasit limitele obligatiei de sprijin material si de contributie la cheltuielile casatoriei, atunci se naste dreptul la compensatie. Aceasta reglementare are o lacuna prin faptul ca nu precizeaza modul in care se determina momentul de la care poate fi ceruta aceasta compensatie sau cum se stabilesc limitele perioadei pentru care se calculeaza acest drept la compensatie.

Art. 328 citat mai sus reglementeaza colaborarea unuia dintre soti la activitatea profesionala desfasurata de celalalt sot. In masura in care ajutorul prestat se circumscrie obligatiei generale de sprijin reciproc intre soti, nu se datoreaza compensatie, asistenta conjugala nefiind o prestatie profesionala.
O situatie aparte este cea in care intre soti se incheie un contract de munca, caracterizat prin raportul de subordonare care se stabileste intre parti – angajator si salariat, desi un asemenea contract este aparent incompatibil cu spiritul conjugal si cu principiul deplinei egalitati in drepturi si obligatii a sotilor. In temeiul contractului de munca, exterior relatiei conjugale, sotul angajat va avea dreptul la salariu, fara a mai putea pretinde, evident acordarea unei compensatii in temeiul art. 328. Cu alte cuvinte, daca prestatia considerabil superioara a unuia dintre soti are ca suport juridic un contract de munca sau orice alt raport juridic, atunci se vor aplica dispozitiile speciale care guverneaza materia respectiva.

Concluzionand, dreptul la compensatie exista daca un sot a participat efectiv, o perioada de timp, la activitatea celuilalt, fara a pretinde sau a primi remuneratie, fiind depasite limitele obligatiei sale de sprijin material si ale obligatiei de a contribui la cheltuielile casatoriei. Este o aplicatie particulara in aceasta materie a principiului imbogatirii fara justa cauza.

Comparatie intre dreptul la compensatie si dreptul la prestatie compensatorie

Dreptul la compensatie prevazut de art. 328 este diferit de dreptul la prestatia compensatorie prevazut in articolele 390 – 395 NCC[2].

Primul se refera la dreptul pe care il are unul dintre soti in timpul casatoriei, conform reglementarilor privind drepturile si obligatiile patrimoniale ale sotilor, iar prestatia compensatorie are in vedere un eventual dezechilibru semnificativ pe care divortul l-ar determina in conditiile de viata ale celui care poate astfel sa solicite prestatia.
In reglementarea art. 328, nu se precizeaza insa momentul in care se poate exercita dreptul la aceasta compensatie, daca ar putea fi solicitata si in timpul casatoriei, sau doar la lichidarea regimului matrimonial.

Note:

[1] O analiza a prevederilor art. 327 privind libertatea fiecarui sot de a exercita o profesie este realizata in detaliu de catre Flavius – Antoniu Baias, Eugen Chelaru, Rodica Constantinovici si Ioan Macovei in "Noul Cod Civil. Comentariu pe articole art. 1 – 2664” Editura C.H. Beck, 2012, pagina 347.
"Autonomia profesionala a sotilor prezinta un dublu aspect: pe de o parte, dreptul de a exercita o profesie pe care fiecare si-o alege liber, fara a avea nevoie de autorizarea celuilalt sot, pe de alta parte, libertatea de a dispune de veniturile obtinute in cadrul exercitarii profesiei, cu conditia achitarii prealabile a contributiei datorate la suportarea cheltuielilor casniciei.”
[2] Articolele 390 – 395 NCC reglementeaza o institutie noua de drept pentru dreptul civil roman, care isi are sorgintea in Codul civil francez.
Potrivit publicatiei "Noul Cod civil. Note. Corelatii. Explicatii” Editura C.H.Beck, 2011, pagina 134, regimul juridic al prestatiei compensatorii este guvernat de urmatoarele reguli:
"a) dreptul la acordarea prestatiei compensatorii nu exclude dreptul la despagubiri in conditiile art. 388 NCC, acestea putand fi cumulate;
b) prestatia compensatorie opereaza doar in cazul in care divortul se pronunta din culpa exclusiva a sotului parat si este datorata, pe cale de consecinta, sotului reclamant, care o poate solicita doar odata cu desfacerea casatoriei;
c) prestatia trebuie sa compenseze, pe cat posibil, un dezechilibru semnificativ pe care divortul l-ar determina in conditiile de viata ale celui care o solicita, putandu-se acorda insa numai in cazul in care casatoria a durat cel putin 20 de ani;
d) la stabilirea prestatiei compensatorii se tine seama atat de resursele sotului care o solicita, cat si de mijloacele celuilalt sot din momentul divortului, de efectele pe care le are sau le va avea lichidarea regimului matrimonial, precum si de orice alte imprejurari previzibile de natura sa le modifice (de exemplu, varsta si starea de sanatate a sotilor, contributia fiecarui sot la cresterea copiilor minori, pregatirea profesionala, posibilitatea de a desfasura o activitate producatoare de venituri);
e) prestatia compensatorie poate fi stabilita in bani, sub forma unei sume globale sau a unei rente viagere, ori in natura, sub forma uzufructului asupra unor bunuri mobile sau imobile care apartin debitorului;
f) cel care beneficiaza de prestatie compensatorie nu poate pretinde si intretinere de la fostul sau sot, in conditiile art. 389 NCC;
g) instanta poate modifica prestatia compensatorie (in sensul majorarii ori al micsorarii cuantumului acesteia), atunci cand constata o schimbare substantiala a mijloacelor debitorului sau, dupa caz, a resurselor creditorului;
h) incetarea prestatiei compensatorii are loc prin decesul unuia dintre soti, prin recasatorirea sotului creditor, precum si atunci cand acesta din urma obtine resurse de natura sa ii asigure conditii de viata asemanatoare celor din timpul casatoriei.”

Pentru alte detalii: www.noulcodcivil.ro 


Cuvinte cheie: compensatie intre soti, divort, separare, noul cod civil, avocat Baiculescu V. Mihaela
COMENTEAZA
 
ALTE TITLURI
HOME STIRI SFATUL EXPERTULUI LEGISLATIE FORUM AVOCATI ADRESE UTILE DOCUMENTE UTILE CONTACT
Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC CND LEGALIS SRL. Preluarea si reproducerea informatiilor si imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor si Conditiilor. SC CND LEGALIS SRL este operator de date cu caracter personal inscris in registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal sub nr. 20896 si nr. 21292. © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2013 ©   Copyright SC CND LEGALIS SRL 2013