R O M A N I A
CURTEA DE A P E L B R A S O V
Sectia Comerciala
DECIZIA NR. 467/R
DOSAR NR(...)
Sedinta publica din 8 octombrie 2009
Completul compus din:
Presedinte - (...) (...) -
presedinte de sectie
- (...) (...) - judecator
- (...) (...) T. - judecator
- N. D. - grefier
Pe rol fiind solutionarea recursului declarat de creditoarea S.C. H.
F. UK M., impotriva sentintei civile nr. 379/Sind din 12 martie 2009,
pronuntate de judecatorul -sindic in dosarul nr. nou (...) (nr. vechi
449/F/2005) al T r i b u n a l u l u i B r a s o v - Sectia Comerciala
si de Contencios Administrativ.
La apelul nominal facut in sedinta publica, la pronuntare, s-a
constatat lipsa partilor.
Procedura indeplinita.
Dezbaterile in cauza de fata au avut loc in sedinta publica din 1
octombrie 2009, potrivit incheierii de sedinta din acea zi, ce face parte
din prezenta hotarare.
Instanta, in vederea deliberarii, a amanat pronuntarea pentru data de
8 octombrie 2009.
C U R T E A
Prin contestatia inregistrata la 8.09.2008 contestatoarea S.C H. F. UK
M. a contestat masura luata de administratorul judiciar de la S.C. S.
S.A., S.C. T. R. S.P.R.L., conform Notificarii nr. SQ 339/RF/692/1.09.2008
prin care s-a respins cererea de admitere a creantei depusa la instanta de
judecata la 19.06.2008 si a solicitat inscrierea contestatoarei in tabelul
creditorilor de la S.C S. S.A, aflata in reorganizare cu urmatoarele sume:
a) 4.194.015 USD reprezentand valoarea estimata a cantitatii de 6.920 tone
metrice (MT) de motorina cu continut redus de plumb, proprietatea
contestatoarei, lasata in depozitul S.C. S. S.A in temeiul Certificatelor
de atestare a dreptului de proprietate ("I. Certificate ") emise de S. la
24.03.2006, 27.03.2006, 28.03.2006, 3.04. 2006 si 10.04.2006
b) contravaloarea profitului (fructelor) produs de motorina data in
depozitul debitorului si care au rezultat din folosirea ilegala a acesteia,
de la data introducerii actiunii si pana la data platii contravalorii
motorinei.
In motivare, in rezumat, se arata ca prin notificarea sus -
mentionata administratorul judiciar sustine ca realizarea creantei nu intra
sub incidenta art. 36 din Legea nr. 85/2006, competenta apartinand
instantelor de drept comun.
Cererea de admitere a creantei cade sub incidenta art. 36 din Legea
nr. 85/2006 fiind o actiune personala, in realizarea dreptului iar
competenta de solutionare a acesteia revine instantei de reorganizare
judiciare chiar daca respectiva creanta nu este stabilita printr-un titlu
pentru ca aceasta instanta nu este un simplu organ de inregistrare a
titlurilor pronuntate de instantele de drept comun. In realitate o creanta
care nu este consemnata intr-un titlu, indiferent daca este nascuta
anterior sau ulterior deschiderii procedurii insolventei, trebuie declarata
la masa credala, iar instanta de reorganizare judiciara o va judeca si in
caz de admitere, va dispune inscrierea si in tabelul de creante potrivit
art. 64 (3) din Legea nr. 85/2006.
Instanta de drept comun nu poate fi competenta sa solutioneze nicio
actiune pentru realizarea creantelor impotriva debitorului sau bunurilor
sale, deoarece de la data deschiderii procedurii de insolventa orice
asemenea actiune se suspenda de drept, potrivit art. 36 din Legea nr.
85/2006 ( norma imperativa care asigura caracterul colectiv concursual si
egalitar al procedurii insolventei ).
Creantele nascute in timpul procedurii de reorganizare judiciara,
rezultate din continuarea activitatii debitorului, beneficiaza de un S.
prioritar in ordinea speciala de distributie a creantelor, potrivit
prevederilor art. 123 pct. 3 din Legea nr. 85/2006.
Administratorul judiciar avand obligatia legala, potrivit art. 103
din Legea nr. 85/2006, de a supraveghea activitatea debitorului pe timpul
derularii planului de reorganizare, trebuie sa dispuna achitarea la
scadenta a creantelor nascute in timpul procedurii de reorganizare
judiciara, rezultate din continuarea activitatii debitorului iar in caz
contrar el este obligat sa solicite deschiderea procedurii de faliment
conform art. 105 (1) din Legea nr. 85/2006.
Cu privire la corelatia dintre cererea de admitere a creantei si
actiunea de restituire in natura a motorinei ce formeaza obiectul dosarului
nr(...) pe rolul T r i b u n a l u l u i B a c a u se mentioneaza ca nu
exista situatie de litispendenta nefiind intrunite conditiile de identitate
privind obiectul si temeiul juridic.
Debitorul a depus " Note scrise" prin care se invoca exceptia
prematuritatii introducerii declaratiei de creanta, exceptia lipsei
calitatii procesuale active a contestatoarei si exceptia tardivitatii
introducerii declaratiei de creanta.
Cu privire la exceptia prematuritatii introducerii declaratiei de
creanta se arata ca art. 123 pct. 3 din Legea nr. 85/2006 reglementeaza
plata creantelor in cazul falimentului, ori debitoarea nu se afla in
faliment.
Cu privire la exceptia lipsei calitatii procesuale active a
contestatoarei se mentioneaza ca aceasta nu este parte in contractul de
procesare nr. 583/16.05.2005 incheiat intre F. U. M. si S.C. S. S.A..
Nu s-a dovedit nici existenta unui titlu valabil.
Titlurile invocate de catre contestatoare nu sunt certificate de
atestare a dreptului de proprietate ci doar certificate de depozit iar in
raport de dispozitiile art. 139 Cod procedura civila contestatoarea nu a
facut dovada existentei originalelor " I.- urilor certificate".
Cu privire la exceptia tardivitatii introducerii declaratiei de
creanta se invoca dispozitiile art. 73 din Legea nr. 85/2006.
Prin sentinta civila nr. 379/12.02.2009 T r i b u n a l u l B r a s
o v a respins exceptiile lipsei calitatii procesuale active, a admis
exceptia prematuritatii depunerii declaratiei de creanta si in consecinta a
respins contestatia contestatoarei, ca fiind prematura.
Pentru a pronunta aceasta sentinta instanta de fond a retinut
urmatoarele:
Judecatorul-sindic solutioneaza orice contestatie care priveste
activitatea administratorului judiciar si / sau a lichidatorului precum si
procesele si cererile prevazute in legea privind procedura insolventei.
In acest sens opinia majoritara generata in practica se bazeaza pe
interpretarea restrictiva a dispozitiilor art. 11 (2) teza 1 din Legea nr.
85/2006.
Fata de prevederile Legii nr. 85/2006 si cele ale C o d u l u i d e
procedura civila referitoare la caracterul creantelor, judecatorul - sindic
nu poate incuviinta administrarea probei testimoniale, a interogatoriului
si respectiv expertiza pentru a determina certitudinea, lichiditatea,
exigibilitatea creantelor deoarece conditia creantei , de a fi certe,
lichide si exigibile trebuie intrunita in momentul depunerii declaratiei de
creanta si nu ulterior acestei date. Sub acest aspect atat teoria cat si
practica in materie de insolventa au un punct de vedere unitar si constant
in sensul celor mai sus aratate.
Prin urmare a analiza exceptia lipsei calitatii procesuale active a
contestatoarei in raport de calitatea ei de parte in contractul de
procesare titei, in raport de calitatea ei de proprietar al titeiului si de
natura juridica a " I.-urilor certificate" echivaleaza cu o judecata asupra
fondului raportului juridic de drept comun incompatibila procedurii
speciale a insolventei reglementata de Legea nr. 85/2006.
Cu privire la exceptia tardivitatii introducerii declaratiei de
creanta in raport de dispozitiile art. 73 din Legea nr. 85/2006 s-au
retinut urmatoarele:
Toate partile aflate in cauza au admis ca obiectul contestatiei il
formeaza o creanta nascuta in cursul procedurii.
In raport de data deschiderii procedurii de insolventa a S.C. S. S.A.
- 28.04.2004, creanta invocata in contestatie ca fiind intemeiata de " I.-
urile certificate" emise de S. la 24.03.2006, 27.03.2006, 28.03.2006,
03.04.2006 si 10.04.2006 este nascuta indubitabil dupa deschiderea
procedurii insolventei, debitoarea aflandu-se in reorganizare si nu in
faliment.
Ori, creantele nascute in timpul procedurii au un regim distinct
urmand a fi inscrise in tabelul creantelor dupa deschiderea procedurii
falimentului , conform art. 198 (2) lit. a si b si art. 108 (3) din Legea
nr. 85/2006.
Prin urmare, exceptia tardivitatii formularii declaratiei de creanta
ridicata de debitoare nu poate fi primita atata timp cat nu s-a pronuntat o
hotarare judecatoreasca de deschidere a procedurii falimentului debitoarea
aflandu-se in etapa anterioara, a reorganizarii. In consecinta exceptia va
fi respinsa.
Cu privire la exceptia prematuritatii introducerii declaratiei de
creanta se retin urmatoarele:
Dispozitiile art. 123 din Legea nr. 85/2006 invocate de contestatoare
nu sunt aplicabile primei etape a procedurii insolventei, respectiv
reorganizarii pentru ca, in mod imperativ, textul art. 123 din Legea nr.
85/2006 dispune "Creantele vor fi platite, in cazul falimentului, in
urmatoarea ordine : ....".
In raport de dispozitiile art. 108 (2) lit. a si b si art. 108(3) din
Legea nr. 85/2006, intrucat cu privire la debitoare nu s-a deschis
procedura falimentului , declaratia de creanta a S.C. H. F. UK M. este
prematura.
Impotriva acestei sentinte a declarat recurs creditoarea S.C. H. F.
UK M. solicitand casarea in parte cu trimitere spre rejudecare.
In motivarea recursului, intemeiat pe art. 307 pct. 7,8 si 9 , 304 1
Cod procedura civila se arata urmatoarele:
Creanta recurentei este nascuta in timpul procedurii de reorganizare
rezultata din continuarea activitatii acestuia (creanta curenta) lucru
admis de S. si de administratorul judiciar.
Izvorul creantei este un contract de depozit comercial, deponent
recurenta, depozitar S.. Existenta raportului juridic de depozit si a
calitatii recurentei de proprietar al motorinei este probata pin cele 5
certificate de atestare a dreptului de proprietate ( I. certificate) pe
care S. le-a emis in favoarea recurentei, in care S. a declarat expres ca
recurenta are drept direct de proprietate asupra motorinei, certificate
semnate de S..
S. a refuzat sa restituie motorina, motiv pentru care recurenta a
formulat cerere de admitere a creantei care are natura unei actiuni
personale in pretentii prin care a solicitat instantei sa constate
nerespectarea dreptului recurentei si sa oblige pe debitor la repararea
prejudiciului prin echivalent.
Textele din Legea nr. 85/2006 sunt interpretate eronat.
Potrivit art. 123 pct.3 din Legea nr. 85/2006 creantele nascute in
timpul procedurii de reorganizare judiciara, rezultate din continuarea
activitatii debitoarei, beneficiaza de un S. prioritar in ordinea speciala
de distributie a creantelor.
Art. 123 pct. 3 constituie dreptul comun in materie de ordine legala
de plata a creantelor, fiind aplicabil si in cazul platilor efectuate in
perioada de reorganizare judiciara.
Chiar daca s-ar admite ca s-ar aplica strict la platile efectuate in
cazul falimentului, aceasta interpretare restrictiva nu duce la concluzia
ca instanta de reorganizare nu ar fi competenta sa judece contestatia
privind o creanta nascuta in timpul procedurii de reorganizare care a fost
refuzata de adm judiciar.
In realitate Legea nr. 85/2006 contine multe prevederi care duc la
concluzia ca o asemenea creanta e de competenta judecatorului - sindic si
nu a unei instantei de drept comun care va solutiona contestatia impotriva
respingerii declaratiei de creanta in cadrul procedurii de reorganizare.
Instanta a nesocotit art. 6 coroborat cu art. 11 la 1 din Legea nr.
85.
Instanta de reorganizare a fost investita cu contestatia recurentei
impotriva refuzului administratorului judiciar exprimata prin notificare
care e de competenta solutionarii judecatorului sindic.
Hotararea instantei duce la o solutie pe care art. 36 o respinge,
iar in fond constituie o denegare de dreptate.
Prima alternativa pe care ar avea-o recurenta ar fi acea de a se
adresa unei instantei de drept comun. Ar fi ilegal pentru ca incalca art.
36 care instituie un caz de suspendare legala si se refera la toate
actiunile pentru realizarea creantelor contra debitoarei, adica atat la
cele incepute inainte de deschiderea procedurii insolventei, cat si la cele
incepute ulterior acestui moment deoarece legea nu distinge.
Art. 36 e imperativ, ratiunea fiind de a asigura caracterul colectiv
egalitar al procedurii insolventei.
A doua alternativa ar fi aceea de a astepta pana la intrarea in
faliment a S., solutie care in afara riscurilor prescriptiei si
imposibilitatii de realizare a creantei, constituie un act de denegare de
dreptate si incalca dreptul constitutional privind accesul la justitie.
Instanta a ignorat art. 64 alin. 3 din legea insolventei. Legea nu
face distinctie nici intre creantele nascute anterior si cele nascute
ulterior deschiderii procedurii de insolventa si nici in functie de stadiul
procedurii de insolventa in care s-ar afla debitoarea, reorganizare sau
faliment. Aceasta prevedere asigura un tratament egal si nediscriminatoriu
intre creantele anterioare si ulterioare indiferent de etapa procesuala de
insolventa.
Pe rationamentul instantei ar trebui ca pentru aceste creante,
recurenta sa se adreseze mai intai instantei de drept comun, sa obtina un
titlu, iar ulterior sa solicite inscrierea acestui titlu in procedura
insolventei.
In realitate, o creanta care nu este consemnata intr-un titlu,
indiferent daca e nascuta inainte sau in timpul deschiderii procedurii,
trebuie declarata la masa credala, iar administratorul o va analiza si o
va admite sau respinge, urmand ca judecatorul - sindic sa dispuna cu
privire la contestatie. Nu e nici un motiv ca o declaratie avand ca obiect
o asemenea creanta sa fie amanata in solutionarea ei de catre instanta de
reorganizare, pana in momentul intrarii debitoarei in faliment.
Administratorul judiciar, prin notificarea din 1.09.2008 a contestat
existenta si temeiul creantei, situatie in care recurenta se afla in
ipoteza art. 86 alin. 2, care prevede ca in cazul denuntarii de
administratorul judiciar a uni contract, o actiune in despagubiri poate fi
introdusa de contractant impotriva debitoarei, in cadrul procedurii de
insolventa. Legea instituie dreptul titularilor contractelor in curs de
derulare pe parcursul procedurii de insolventa, contracte care au fost
denuntate de adm judiciar, de a formula o actiune in despagubiri in cadrul
procedurii de insolventa.
Recurenta a incheiat un contract de depozit care acum e negat de
administratorul judiciar, iar cererea de admitere a creantei formulate
are natura unei actiuni in pretentii pentru despagubiri, deci cererea
recurentei de despagubiri in temeiul acestui articol nu poate fi
solutionata decat in cadrul procedurii insolventei.
Instanta nu a respectat obligatiile sale prevazute de art. 105 alin. 1
coroborat cu art. 107 alin. 1 lit. c din Legea nr. 85/2006 care prevad ca
trebuie sa urmareasca achitarea conform contractului a creantelor nascute
din continuarea activitatii debitoarei in timpul procedurii de
reorganizare, iar in caz de neachitare el trebuie sa aprobe deschiderea
procedurii de faliment.
Orice creanta curenta nascuta in timpul procedurii de reorganizare,
trebuie achitata conform contractului, deoarece planul se desfasoara sub
supravegherea judecatorului - sindic si a administratorului judiciar
potrivit art. 103.
Daca respectiva creanta nu este achitata, echivaleaza cu suplimentarea
pasivului existent, adica cu acumularea de noi pierderi si obliga
judecatorul sa aprobe intrarea debitoarei in faliment conform art. 105
alin. 1 coroborat cu art. 107 al 1 lit C.
Art. 108 alin. 2 lit. a si b si art. 108 alin. 3 sunt gresit aplicate.
Ele prevad obligatia administratorului ca in cazul intrarii in faliment in
procedura generala, sa procedeze la verificarea tuturor creantelor asupra
averii debitoarei, inclusiv a celor nascute dupa data deschiderii
procedurii si sa intocmeasca un tabel suplimentar.
In realitate, avand in vedere ca creanta este curenta si nu e
stabilita prin titlu, procedura in fata judecatorului trebuia sa parcurga
2 etape.
- avand in vedere ca administratorul judiciar, prin notificare a refuzat
acceptarea creantei, judecatorul, in cadrul contestatiei recurentei era
obligat sa determine existenta si intinderea creantei.
- daca si in masura in care creanta era validata, se punea problema ca
judecatorul sa decida asupra modalitatii de executare a acestei creante.
In ceea ce priveste prima etapa, recurenta a indeplinit toate
formalitatile legale pentru a-si declara creanta in fata judecatorului -
sindic si are dreptul de a-i fi judecata aceasta creanta, pentru a se
stabili existenta si valabilitatea sa.
Masa credala reprezinta totalitatea creditorilor indreptatiti sa
participe la procedura de insolventa, fie aceea de reorganizare, fie de
faliment. Notiunea acopera atat creditorii anteriori cat si ulteriori
deschiderii procedurii, fie in faza de reorganizare, fie in faliment
In ceea ce priveste a doua etapa si anume executarea creantei admise,
prin solicitarea facuta privind inscrierea recurentei la masa credala a
debitoarei, recurenta a inteles inscrierea creantei in tabelul de creante
impotriva averii debitoarei. E perfect legala si solutia ca o creanta
nascuta in timpul procedurii de reorganizare judiciara rezultata din
continuarea activitati debitoarei, in timpul reorganizarii, sa fie supusa
unei plati imediate, conform contractului din care rezulta, constituind o
cheltuiala curenta, fara a mai fi nevoie sa fie inscrisa in vreun tabel.
Argumentul interpretarii restrictive a art. 11 din Legea nr. 85/2006
nu este motivat de instanta si nu poate conduce la solutia ca declaratia
privind o creanta nascuta in cursul procedurii de reorganizare ar fi
prematura.
Afirmatia instantei ca fata de Legea nr. 85/2006 si C o d u l d e
procedura civila referitoare la caracterul creantelor, judecatorul - sindic
nu poate incuviinta administrarea probei testimoniale, a interogatoriului
si respectiv expertiza pentru a determina certitudinea, lichiditatea,
exigibilitatea creantelor este ilegala pentru ca este in contradictie cu
art. 149 care spune ca legea se completeaza cu dispozitiile C o d u l u i
d e procedura civila, iar art. 129 alin. 5 Cod procedura civila impune
judecatorului sa administreze toate probele necesare in scopul aflarii
adevarului. In speta, deoarece creanta solicitata este nascuta in timpul
procedurii si nu este stabilita printr-un titlu, prima instanta trebuia sa
se pronunte mai intai asupra valabilitatii creantei, administrand toate
probele pertinente si concludente.
Prima instanta face afirmatia ca, conditia creantelor de a fi certe
lichide si exigibile, trebuie intrunite in momentul depunerii declaratiei
de creanta si nu ulterior acestei date, afirmatie nelegala.
Intimata S. a depus intampinare solicitand respingerea recursului,
aratand in aparare urmatoarele:
In ceea priveste afirmatia ca instanta a nesocotit art. 6 coroborat cu
art. 11 alin. 1 lit. I, nu s-a retinut ca o asemenea creanta n-ar fi de
competenta judecatorului - sindic sau ca ar fi de competenta unei instante
de drept comun, cererea de admitere a creantei fiind solutionata de
administratorul judiciar in sensul respingerii, iar contestatia impotriva
acestei masuri fiind de asemenea solutionata de judecatorul - sindic.
Existenta creantei pretins nascuta dupa deschiderea procedurii si fara
caracter cert, poate fi stabilita doar in cadrul unei actiuni introduse la
instanta comerciala de drept comun, iar nu in cadrul procedurii
insolventei.
Referitor la art. 64 alin. 3, acesta se refera la creante nascute
anterior deschiderii procedurii, fiind inaplicabil in speta.
Referitor la art. 36 din legea insolventei, textul nu priveste
actiunile in constare, respectiv actiunile prin care se solicita sa se
constate existenta unei creante care nu are caracter cert.
Referitor la art. 86 alin. 2, recurenta nu a formulat o actiune in
despagubiri, ci o cerere de inscriere la masa credala, urmata de o
contestatie. Daca ar fi formulat, ea ar fi fost de competenta instantei
comerciale de drept comun.
Intimata nu are nicio o obligatie - de depozitar sau nu - fata de
recurenta, drept pentru care nu se poate vorbi de o creanta nascuta din
neexecutarea obligatilor de depozitar. Intimata nu a primit in depozit
nicio cantitate de titei sau alt produs.
Art. 123 pct. 3 stabileste ordinea de plata a creantelor in cazul
falimentului, fiind fara relevanta in speta.
Referitor la sustinerea potrivit careia judecatorul trebuie sa
urmareasca achitarea la scadenta a creantelor nascute in timpul procedurii
de reorganizare, rezultate din continuarea activitatii, iar in caz de
neachitare, aceste creante trebuie inscrise in tabel si judecatorul
trebuie sa aprobe deschiderea procedurii de faliment in temeiul art.105
alin.1. Nici macar de lege ferenda nu s-ar putea impune judecatorului sa
urmareasca achitarea la scadenta a creantelor, deoarece s-ar substitui
administratorului societatii careia nu i s-a ridicat dreptul de
administrare.
Judecatorul sindic solutioneaza orice contestatie care prevede
activitatea administratorului sau lichidatorului precum si procesele si
cererile prevazute in lege in acest sens opinia majoritara din practica
bazandu-se pe interpretarea restrictiva a art.11 din Legea 85/2006, deci
nu e incident motivul de recurs 304 pct. 7 Cod procedura civila.
Referitor la art. 108 alin. 2 si alin. 3 premisa textului e aceea a
trecerii la faliment.
Creantele nascute dupa deschiderea procedurii nu pot fi inscrise in
tabelul definitiv. Aceasta concluzie rezulta din interpretarea sistematica
a art. 3 pct. 17, 18 si 22 ale legii, cu privire la definitiile legale ale
notiunilor de tabel definitiv al creditorilor, art. 61, 62.
Pentru a putea formula pretentii pecuniare de natura celor invocate,
recurenta trebuia sa depuna judecatorului - sindic, fie un document din
care sa rezulte recunoasterea expresa a debitului, fie o hotarare
judecatoreasca irevocabila din care sa rezulte temeinicia si legalitatea
unei asemenea cereri.
Examinand sentinta atacata, in raport cu probele dosarului, cu
motivele de recurs formulate, Curtea constata recursul nefondat.
Sentinta este motivata in fapt si in drept cu referire la art. 123 din
Legea nr. 85/2006, art. 108 (2) lit. a si b si art. 108(3) din Legea nr.
85/2006, art.11 (2) teza 1 din Legea nr. 85/2006, necontand intinderea
motivarii, atata timp cat solutia este argumentata in fapt si in drept.
Instanta de fond si-a motivat solutia de respingere pe exceptia
prematuritatii declaratiei de creanta.
Referitor la interpretarea restrictiva a art. 11 alin. 2, instanta de
fond nu a sustinut ca cererea recurentei ar fi de competenta instantei de
drept comun, ci a respins cererea recurentei ca prematura.
Creanta creditoarei s-a nascut dupa deschiderea procedurii.
Nu exista nici un temei legal pentru ca o creanta nascuta dupa
deschiderea procedurii insolventei sa fie inscrisa in tabelul definitiv de
creante.
Dispozitiile art. 123 pct. 3 se refera expres la ordinea de prioritate
in care se platesc creantele in cazul falimentului, nefiind aplicabil
creantelor in cazul reorganizarii judiciare.
Sustinerile recurentei potrivit carora art. 6 coroborat cu art. 11
alin. 1, art. 64 alin. 3,art. 86 alin. 2, art. 105 alin. 1 coroborat cu
art. 107 alin. 1 lit. c, art. 108 alin. 2 lit a si b, art. 108 alin. 3,
constituie baza legala a judecarii cererii de admitere a creantei
creditoarei de catre judecatorul sindic, sunt neintemeiate.
Referitor la interpretarea restrictiva a art. 11 alin. 2, instanta de
fond nu a retinut ca o creanta nascuta in timpul procedurii n-ar fi de
competenta judecatorului - sindic sau ca ar fi de competenta unei instante
de drept comun. Cererea de admitere a creantei a fost solutionata de
administratorul judiciar in sensul respingerii, iar contestatia impotriva
acestei masuri a fost solutionata de judecatorul - sindic, deci nu s-au
incalcat dispozitiile art. 6 care prevede competenta judecatorului - sindic
de a judeca procedurile prevazute de Legea nr. 85/2006 coroborat cu art. 11
alin. 1.
Art. 36 din legea insolventei prevede ca se suspenda de drept toate
actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra
debitoarei sau bunurilor sale, nereferindu-se la actiunile in constare prin
care se solicita sa se constate existenta unei creante.
Sustinerea recurentei conform careia daca s-ar adresa instantei de
drept comun cererea s-ar suspenda este gresita, in realitate ea a formulat
asemenea cereri care au fost anulate ca insuficient timbrate in dosarele
nr(...) si nr. 1866/110/209 ale T r i b u n a l u l u i B a c a u, care
se refera la aceleasi pretentii deduse judecatii.
Art. 64 alin. 3 prevede ca cererea de admitere a creantelor trebuie
facuta chiar daca acestea nu sunt stabilite printr-un titlu.
Art. 64 alin. 3 trebuie interpretat coroborat cu alin. 1 care se
refera la creantele nascute anterioare deschiderii procedurii. Dupa ce in
alin. 1 se stabileste ca toate creantele anterioare trebuie declarate in
termenul fixat in sentinta de deschidere a procedurii insolventei, alin. 3
prevede ca cererea de admitere a creantelor trebuie facuta chiar daca
acestea nu sunt stabilite printr-un titlu.
Deci, art. 64 alin. 3 se refera la creante nascute anterior
deschiderii procedurii, fiind inaplicabil in speta creantelor nascute dupa
data deschiderii procedurii.
Art. 86 alin. 2 care prevede ca in cazul denuntarii unui contract, o
actiune pentru despagubiri poate fi introdusa de catre contractant contra
debitoarei este inaplicabil. Recurenta nu a formulat o actiune in
despagubiri, ci o cerere de inscriere la masa credala urmata de o
contestatie impotriva masurii administratorului judiciar de respingere a
creantei.
Referitor la sustinerea recurentei potrivit careia judecatorul trebuie
sa urmareasca achitarea la scadenta a creantelor nascute in timpul
procedurii de reorganizare, rezultate din continuarea activitatii iar in
caz de neachitare, aceste creante trebuie inscrise in tabel si sa aprobe
deschiderea procedurii de faliment in temeiul art. 105 alin. 1 din Legea
nr. 85/2006, art. 103 arata ca in urma conformari unui plan de
reorganizare, debitorul isi va conduce activitatea sub supravegherea
administratorului judiciar conform planului, pana cand judecatorul - sindic
va dispune fie incheierea procedurii insolventei, fie trecerea la faliment
iar art. 105 alin.1 prevede ca in situatia in care debitorul nu se
conformeaza planului sau desfasurarea activitatii aduce pierderi averii
sale, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre
creditori, precum si administratorul special pot solicita judecatorului -
sindic sa aprobe intrarea in faliment.
Urmarirea realizarii creantelor este in sarcina administratorului
judiciar, iar textele mai sus mentionate prevad expres ce persoane pot cere
intrarea in faliment, printre acestea nefigurand judecatorul - sindic.
Dispozitiile art. 108 alin. 2 si alin. 3 se refera la obligatia
administratorului judiciar de a verifica toate creantele, inclusiv cele
nascute dupa data deschiderii procedurii, in cazul intrarii in faliment a
debitoarei, deci nu in cazul reorganizarii judiciare.
In ceea ce priveste sustinerea recurentei privind nerespectarea
dispozitiilor art. 129 alin. 5 Cod procedura civila care impun
judecatorului administrarea tuturor probelor necesare pentru stabilirea
certitudinii creantei, avand in vedere ca instanta a solutionat cauza pe
exceptia prematuritatii creantei si nu pe fond, ca atare nu era necesara
administrarea altor probe.
Pretentiile recurentei sunt derivate din activitati curente ale
debitoarei, ulterioare deschiderii procedurii care a avut loc la data de
28.04.2004.
Creantele nascute dupa data deschiderii procedurii nu pot fi inscrise
in tabelul definitiv.
Potrivit art. 3 pct. 17, tabelul definitiv de creante cuprinde
creantele la data deschiderii procedurii, iar potrivit art.3 pct.18,
creantele nascute dupa data deschiderii procedurii sunt incluse in tabelul
suplimentar al creantelor intocmit dupa deschiderea procedurii
falimentului.
Intreaga procedura si termenele de intocmire a tabelelor sus
mentionate ( art. 61 si urm ) sunt reglementate in raport de data
deschiderii procedurii.
Recurenta a formulat o cerere de admitere a creantei si inscriere in
tabelul de creante.
Este evident ca problema creantelor nascute dupa data deschiderii
procedurii nu se pune neaparat numai in momentul trecerii la faliment si
ca in masura in care se dovedeste ca sunt certe, lichide si exigibile,
creantele nascute dupa deschiderea procedurii trebuie achitate.
In afara celor doua posibilitati invocate de recurent, respectiv de a
formula o actiune pe drept comun sau de a astepta intrarea in procedura
falimentului pentru a formula cerere de inscriere a creantei in tabelul
suplimentar al creantelor, exista posibilitatea legala a recurentei de a
solicita debitoarei, daca dreptul de administrare nu i-a fost ridicat, cum
este in speta, achitarea conform obligatiilor asumate de debitoare.
Creantele nascute dupa deschiderea procedurii pentru a fi achitate nu
trebuie in prealabil sa fie incluse in tabelul definitiv de creante, ci
pot fi achitate direct ca urmare a unei simple cereri a creditorului.
Nu exista nici un temei legal pentru ca o creanta nascuta dupa
deschiderea procedurii insolventei sa fie inscrisa in tabelul definitiv de
creante.
Fata de considerentele mai sus aratate, nefiind incidente dispozitiile
art. 304 pct. 7, 8 si 9 Cod procedura civiila, art. 3041 Cod procedura
civila, Curtea va respinge recursul declarat de creditoarea S.C H. F. UK M.
si va mentine sentinta T r i b u n a l u l u i B r a s o v.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E:
Respinge recursul declarat de creditoarea S.C. H. F. UK M. impotriva
sentintei civile nr.379/sind/12.02.2009 pronuntata de judecatorul - sindic
in dosarul nr(...) al T r i b u n a l u l u i B r a s o v, pe care o
mentine.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica, azi, 8 octombrie 2009.
Presedinte, Judecator,
Judecator,
(...) (...) (...) (...)
(...) (...) T.
Grefier,
N. D.
Red.: L.F.../15.10.2009
Tehnored :M.C. /20.10.2009/ -5 ex -
Judecator sindic : L.E.
|