| | |
Avocatura - profesia de avocat
HOME
STIRI
CASE DE AVOCATURA LIBRARIE INTERVIURI CAUTA UN AVOCAT FORUM
LEGISLATIE
OPINII CONTACT
ACADEMICA cazul tau documente utile jurindex cariere stiri din barouri examene portalul instantelor
Alte profesii liberale: Mediatori Executori Judecatoresti Notari Publici Judecatori Procurori Lichidatori
Curs valutar: 1€ = 4.3902 lei, 1$ = 3.2286 lei, 1£ = 5.5209 lei, 1CHF = 3.6123 lei
Facebook Avocatura.com Linkedin Avocatura.com newsletter Avocatura.com RSS Avocatura.com

Spete: Hotararea 1228
Civil - obligatie de a face
Instanta: CA BACAU
Faza: Recurs
Data: 21-10-2009

Discutii similare pe forum

Obligatie de a face ?! - scris de uburex - 2 raspunsuri
Am o speta cel putin interesanta (zic eu) Doi asociati cesioneaza o parte din partile sociale pe care le detin la o firma din Romania catre un al treilea. Acest al treilea sa obliga (prin contract scris - sub semnatura privata) sa finanteze un proiect al firmei cu o suma de bani, rambursabila dupa finalizarea investitiei (urmand ca dupa rambursarea integrala, partile sociale sa revina la asociatii initiali). Numai ca... noul asociat nu finanteaza proiectul (ba chiar blocheaza finalizarea lui). ...
Obligatie de a face sau actiune in pretentii? - scris de bgl9 - 6 raspunsuri
X cheama SCY SA in judecata pentru ca prin hotararea ce va fi pronuntata SC Y SA sa fie obligata sa cesioneze lui X un nr. de 100 de actiuni conform contractului incheiat anterior. Actiunea lui X este o actiune in obligatie de a face sau o actiune in pretentii? In functie de situatie, se pune problema timbrajului. Astept cu interes parerile voastre. Va multumesc.
Citatie - Fond -obligatie de a face - scris de monorath - 1 raspunsuri
Buna seara . Problema (daca o pot numi astfel) suna in felul urmator : am primit in data de 02.03.2010 (astazi) o citatie (recomandata , nu am semnat pentru ea dar a lasat-o in cutia postala … mda , ca la noi la nimeni) care suna in felul urmator “ subsemnatul …. Este chemat in instanta camera … in ziua de 12 aprilie 2010 ora 9 in calitate de parat in process cu X in calitate de reclamant si X/X in calitate de reclamant pentru Fond – obligatia de a face . in caz de neprezentare a partilor , se...
Obligatie de a face - demolare constructie - scris de lex_lucyana - 1 raspunsuri
Buna.am nevoie de un sfat.Cineva si-a ridicat abuziv o constructie fara autorizatie pe terenul proprietatea mea,nu am nevoie de constructie vreau sa o darame si sa isi ia gunoaiele de acolo si sa plece.Am facut prima data o revendicare imobiliara dar mi-a fost respinsa pt neplata taxei de timbru in totalitate,nu a fost vb de bani doar ca nu am ajuns sa platesc pana la termenul respectiv.Am inteles ca pot deschide iarasi un proces dar sa aiba alt obiect.Unde m-as incadra?deci pers care sta acolo...
Obligatie de a face - lege aplicabila - scris de maymay - 1 raspunsuri
In cazul unei obligatii de a face asumat? prin declaratie notariala în august 2010 si care trebuia indeplinita pana in februarie 2011, dar nu a fost realizata de debitor, cererea pentru obligarea debitorului la realizarea obligatiei se face pe codul civil nou sau nou?
                                R O M A N I A
                       CURTEA DE  A P E L   B A C A U
 SECTIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE
                              DECIZIE Nr. 1228
                   Sedinta publica de la 21 Octombrie 2009
                            Completul compus din:
                           PRESEDINTE (...) (...)
                            Judecator (...) (...)
                          Judecator (...) (...) B.
                                Grefier B. B.
                           ***********************
      La ordine a venit spre solutionare recursul  promovat  de  reclamantul
N. B. impotriva deciziei civile nr.408 din 9 iunie 2008, pronuntata de  T  r
i b u n a l u l   I a s i in dosarul nr(...).
      La apelul nominal facut in sedinta publica  s-a  prezentat  recurentul
asistat de av. E. E., lipsa fiind intimatii.
      Procedura fiind  legal indeplinita, s-a expus  referatul  oral  asupra
cauzei, dupa care:
      La solicitarea instantei  adresata  aparatorului  recurentului,  de  a
face precizari privind cererea de la fila 24 dosar prin  care  se  arata  ca
intelege sa rezilieze contractul de asistenta juridica  cu  recurentul,  av.
E. E. arata ca acest contract nu a fost reziliat,  si  nici  nu  insista  in
cererea de recuzare formulata, sens in care nici nu a timbrat-o si  nici  nu
a motivat-o.
      Nemaifiind alte cereri de formulat, instanta constata cauza  in  stare
de judecata si acorda cuvantul pe fond.
      Avand cuvantul in sustinerea recursului, av. E. E. solicita  admiterea
recursului astfel cum a fost formulat  si  motivat  in  sensul  desfiintarii
deciziei  T r i b u n a l u l u i   I a  s  i  si  a  admiterii  cererii  de
chemare  in  judecata  astfel  cum  a  fost  formulata  si   intemeiata   pe
dispozitiile art.304 pct. 7,8,9 Cod procedura civila.
      Instanta  de  fond  respingand  cererea  introductiva  prin  care  s-a
solicitat demolarea constructiei existente pe teren, a pronuntat o  hotarare
netemeinica si nelegala.
       Obiectul  cererii  a  fost  obligatia  de  ridicare  a   constructiei
edificate de intimati pe teren fara consimtamantul adevaratului  proprietar.
Respingerea actiunii s-a bazat pe un inscris prin care s-ar fi instrainat  o
suprafata de teren, ori acel inscris era un act de mana, care s-a  constatat
ca nu poate constitui act de proprietate pentru parata.
      Solicita admiterea recursului si obligarea intimatilor  la  cheltuieli
de judecata.
                                 C U R T E A
                               - deliberand -
      Asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele:
      Prin Sentinta civila nr. 10610 din 15.12.2005, pronuntata de  J u d  e
c a t o r i a   I a s  i  in  dosar  nr.  15273/2005  s-a  respins  exceptia
autoritatii lucrului judecat, s-a admis exceptia inadmisibilitatii  actiunii
avand ca obiect  ridicare  constructii  si  s-a  respins  ca  atare  cererea
formulata de reclamantul N. B. in contradictoriu cu paratii N. B., J.  G  si
J. N. pentru ridicare constructie;  s-a  disjuns  cererea  vizand  obligarea
Primarului I la eliberarea autorizatiei  de  demolare,  s-a  admis  exceptia
necompetentei materiale de solutionare a acestei cereri si ,  drept  urmare,
s-a declinat competenta pentru  solutionarea  acestui  capat  de  cerere  in
favoarea  T r i b u n a l u l  u  i    I  a  s  i-Sectia  Comerciala  si  de
Contencios.
      Pentru a pronunta aceasta solutie instanta de fond a retinut ca :
       Paratii  si-au  edificat  constructiile   pe   terenul   proprietatea
reclamantului motiv pentru care sunt indreptatiti la  desfiintarea  acestora
cu  respectarea  normelor  legale  ce  guverneaza  materia,   iar   potrivit
dispozitiilor art. 61 alin.1 din Legea nr.50/1991  republicata:  "demolarea,
dezafectarea  ori  dezmembrarea  partiala  sau  totala  a  constructiei   si
instalatiilor aferente precum si a oricaror amenajari se face numai pe  baza
autorizatiei de desfiintare obtinuta in prealabil".
      Ori, reclamantul nu a dovedit initierea  demersurilor  la  autoritatea
executiva competenta obligata  sa  elibereze  atare  autorizatie,  anterior
promovarii cererii in justitie, drept  pentru  care  cererea  se  dovedeste
inadmisibila.
      Examinand cu  prioritate  exceptia  necompetentei  materiale  invocate
privind cererea de obligare  a  paratului  la  eliberarea  autorizatiei  de
demolare,  instanta  a  constatat  intemeiata  exceptia   si   a   admis-o.
Autorizatia de demolare reprezinta un act administrativ, abilitatea  legala
in emiterea actului revenind autoritatii deliberative "primarul".
      In consecinta cererea de eliberare ori refuzul eliberarii autorizatiei
de demolare  cad  sub  cenzura  instantei  de  contencios  administrativ  -
Tribunalul.
      In fine, exceptia autoritatii de lucru judecat nu  este  incidenta  in
cauza intrucat prima hotarare nu a solutionat fondul  raporturilor  juridice
dintre parti (fondul cauzei) nefiind  incidente  dispozitiile  art.1201  Cod
civil.
      Impotriva acestei solutii a declarat apel reclamantul, inregistrat  pe
rolul  T r i b u n a l u l u i   I a s i sub nr. 5301/2006;
      Prin Decizia civila 814/21.06.2006,  T r i b u n a l u l   I a s i   a
admis apelul, a desfiintat in parte Sentinta civila 10610/2005 a  J u d e  c
a t o r i e i   I a s i, numai in ceea ce priveste modul  de  solutionare  a
capatului de cerere avand ca  obiect  ridicare  constructii  si  s-a  trimis
cauza spre rejudecare aceleiasi instante (  J u d e c a t o r i a    I  a  s
i); s-au retinut in considerentele acestei solutii urmatoarele:
            Respingerea ca inadmisibila a cererii implica faptul ca  partea
nu are deschisa in justitie calea actiunii pe care a ales-o ori, in  speta,
cererea  reclamantului isi are ca suport legal prevederile art. 1075,  1076
si respectiv 494 Cod civil.
     Prin solutia pronuntata, prima instanta a conditionat practic  dreptul
reclamantului de a  se  adresa  instantei,  de  obtinerea  autorizatiei  de
demolare ori, in acest mod se aduce atingere liberului  acces  la  justitie
consacrat de art. 21 din Constitutie fapt ce nu poate fi permis intrucat nu
se poate concepe ca accesul la justitie sa  fie  conditionat  de  existenta
unui  act  administrativ.  Este  adevarat  ca  Legea  nr.  50/1991  prevede
necesitatea existentei autorizatiei de desfiintare  pentru  demolarea  unei
constructii. dar acest act intereseaza in etapa executarii eventual a  unei
hotarari de obligare la ridicarea constructiei si nu la momentul formularii
unei cereri de chemare in judecata. Pentru aceste considerente,  tribunalul
a  constatat  ca  in  mod  gresit  prima  instanta  a  solutionat  exceptia
inadmisibilitatii actiunii pe motivul lipsei autorizatiei de desfiintare  a
constructiei.
     In  ce  priveste  motivul  de  inadmisibilitate  invocat  de  intimati
raportat la prevederile art. 494 alin.3 Cod civil, s-a  constatat  ca  nici
acesta nu constituie  un  impediment  in  promovarea  actiunii  si  ca,  in
realitate reprezinta o aparare de fond.
     De  asemenea,  exceptia  autoritatii  de  lucru  judecat  invocata  de
intimati nu a  fost retinuta atat timp cat prin sentinta civila la care  au
facut referire (nr. 10476/15.11.2004 a Judecatoriei lasi) nu s-a solutionat
fondul pricinii (actiunea fiind respinsa ca  inadmisibila)  imprejurare  in
care nu sunt incidente prevederile art. 1202 Cod civil, aspect  retinut  in
mod corect de prima instanta.
      Referitor la celelalte aparari  ale  intimatilor  din  intampinare  -
inadmisibilitatea cererii privind eliberarea autorizatiei de desfiintare  a
constructiei si netemeinicia actiunii,  nu  au  fost  analizate  in  cadrul
respectivului apel, neavand legatura cu motivele invocate.  Astfel,  apelul
nu vizeaza si  capatul  de  cerere  avand  ca  obiect  obligarea  Primariei
Municipiului lasi la eliberarea autorizatiei de demolare (capat de cerere a
carui judecata in mod corect,  de altfel,  a  fost  declinata  in  favoarea
Tribunalului  lasi - Sectia I :-:encios  Administrativ)  iar  referitor  la
temeinicia actiunii,  tribunalul  nu  avea  posibilitatea   pronuntarii  in
aceasta faza procesuala in conditiile in care prima instanta nu a  analizat
fondul pricinii.
Pentru considerentele expuse,  intrucat  prin  admiterea  in  mod  gresit  a
exceptiei inadmisibilitatii cererii privind "obligatia  de  a  face",  prima
instanta nu a intrat in cercetarea fondului pricinii, in  temeiul  art.  297
Cod procedura civila, s-a admis apelul, s-a desfiintat sentinta  atacata  in
parte si s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante, cu privire  la
capatul de cerere avand  ca  obiect  ridicarea  constructiilor,  autorizarea
reclamantului la ridicarea constructiei pe cheltuiala sa.
       Recursul  declarat  de  parati  impotriva  acestei  decizii  a   fost
inregistrat pe rolul Curtii de  A p e l   I a s  i  sub  nr(...),  iar  prin
Decizia civila nr. 123/21.(...), a fost respins ca nefondat. S-a retinut  de
catre  instanta  de  recurs  ca  prin  cererea  introductiva   la   instanta
reclamantul  i-a  chemat  in  judecata  pe  recurentii   parati   solicitand
obligarea acestora la ridicarea constructiilor de  pe  terenul  proprietatea
sa sau sa fie autorizat sa le demoleze pe cheltuiala paratilor.
      Instanta de fond a respins cererea ca inadmisibila motivat  de  faptul
ca reclamantul nu a facut dovada initierii demersurilor necesare  eliberarii
autorizatiei de demolare.
      Este adevarat ca,  potrivit  art.9  din  Legea  50/1991,  desfiintarea
constructiilor  si  amenajarilor  prevazute  la  art.3  se  face   pe   baza
autorizatiei de desfiintare  obtinute  in  prealabil,  insa  respingerea  ca
inadmisibila a unei cereri presupune faptul ca partea nu are deschisa  calea
unei actiuni in justitie.
      In mod corect instanta de fond a constatat insa ca, in speta, cererea
reclamantului are ca suport legal prevederile art.1075, 1076 si art.494  Cod
civil,
lipsa autorizatiei de demolare neconstituind  un  impediment  in  promovarea
actiunii ci o aparare de  fond.  Asa  fiind,  prima  instanta  neintrand  in
cercetarea fondului cauzei, tribunalul a procedat corect admitand apelul  si
trimitand cauza spre rejudecare primei instante cu  privire  la  capatul  de
cerere avand ca obiect ridicare constructii.
      Raportat la exceptia autoritatii de lucru judecat, instanta a  retinut
ca, prin sentinta civila nr.10476 din 15.11.2004 a  J u d e c a t o r i e  i
  I a s i s-a respins ca inadmisibila actiunea formulata de  reclamantul  N.
B. in contradictoriu cu paratii N. B., J. G si J. N..
      Pentru a exista lucru  judecat  dedus  intr-un  proces  din  hotararea
pronuntata intr-un  proces  anterior,  asa  cum  rezulta  din  dispozitiile
art.1201 Cod civil este necesara tripla identitate ceruta de acest text: de
persoane, de obiect si de cauza. Este totodata necesar  ca  prima  hotarare
ramasa definitiva sa fi rezolvat in fond procesul dintre parti.
      Atunci cand prin prima  hotarare,  actiunea  a  fost  respinsa  pentru
consideratii procedurale,  tara  a  se  fi  discutat  temeinicia  motivelor
invocate, este  evident  ca  existenta  unei  asemenea  hotarari  nu  poate
constitui un impediment pentru promovarea unei noi actiuni, din moment  ce,
in primul proces, fondul raporturilor  juridice  dintre  parti  nu  a  fost
solutionat (Tribunalul Suprem, colegiul civil, decizia nr.615/1954  in  CD.
1952 - 1954 p.221).
      Ori in speta in primul proces cererea fiind respinsa ca  inadmisibila,
in mod corect instanta a constatat ca in cauza nu  opereaza  autoritatea  de
lucru judecat.
Nici ultimele doua motive de  apel  nu  au  fost  primite,  instanta  facand
trimitere la dispozitiile  Legii  50/1991  si  ale  art.21  din  Constitutie
pentru a motiva o data in plus de ce a constatat  ca  in  mod  gresit  prima
instanta a retinut cererea reclamantului ca inadmisibila.
      In rejudecare cauza s-a inregistrat pe rolul  J u d e c a t o r i e  i
  I a s i sub nr(...).
      Prin Sentinta  civila  9738/17.09.2007  s-a  respins  ca  neintemeiata
actiunea si a fost obligat reclamantul  N.  B.  la  plata  cheltuielilor  de
judecata catre parati.
      S-au retinut in motivarea acestei solutii urmatoarele:
      La data de 1.07.1970 parata N.  B.  (fosta  lacobescu),   impreuna  cu
sotul ei lacobescu G au intrat in posesia suprafetei de  teren  de  510  mp
situata in Municipiul  lasi(...)  in  baza  unui  antecontract  de  vanzare
cumparare incheiat cu B. D.. In anul 1972 parata N.  B.  (fosta  lacobescu)
Jmpreuna cu  sotul  ei  lacobescu  G,  au  construit  fara  autorizatie  de
construire pe suprafata de teren mentionata anterior o casa de locuit. Prin
sentinta civila nr. 3220/2002 ramasa irevocabila au fost  obligati  paratii
sa-i  lase  reclamantului  in  deplina  proprietate  si  linistita  posesie
suprafata de teren de 430 mp situata in lasi(...). Reclamantul  a  formulat
cerere de executare silita a titlului executoriu  reprezentat  de  sentinta
mentionata  anterior,dar  cu  ocazia  incercarii  punerii  in   posesie   a
reclamantului de catre executorul judecatoresc acesta  a  constatat  ca  pe
teren exista constructii si nu se poate realiza punerea in posesie.
      Potrivit art. 494 Cod civil "daca  constructiile  au  fost  facute  de
catre o a treia persoana cu  materialele  ei  proprietarul  pamantului  are
dreptul de a le tine pentru dansul sau de a indatora pe acea persoana sa le
ridice ...Cu toate acestea daca cladirile au fost facute de catre o a treia
persoana de  buna  credinta,  proprietarul  pamantului  nu  va  putea  cere
ridicarea sus-ziselor cladiri dar va avea dreptul sau de a inapoia valoarea
materialelor si pretul muncii sau de a plati o suma de bani egala cu  aceea
a cresterii valorii fondului"
      Potrivit  dispozitiei  legale  mentionate   anterior,reclamantul   din
prezenta cauza ca urmare a recunoasterii prin sentinta civila nr.  3220/2002
a Judecatoriei lasi a calitatii sale de proprietar asupra  terenului  situat
in(...),devine prin accesiune proprietar asupra constructiilor realizate  pe
acest teren. In calitate de proprietar al terenului el are posibilitatea  de
a pastra constructiile pentru el sau de a solicita celor  care  le-au  facut
sa le ridice pe cheltuiala lor. De la regula ca proprietarul  terenului  are
dreptul sa solicite ridicarea constructiilor realizate de catre o   a  treia
persoana pe terenul sau, exista o exceptie prevazuta de  art.  494  alin.  3
teza a doua si anume atunci cand  constructorul  a  fost  de  buna  credinta
situatie  in  care  proprietarul  terenului  nu  va  putea  cere   ridicarea
constructiilor pe cheltuiala D. avand doar dreptul de a opta cu  privire  la
despagubirea pe care trebuie sa o  acorde  acestuia.  Daca  constructorul  a
fost de buna credinta atunci proprietarul  fondului  nu  mai  are  decat  un
singur drept deoarece buna credinta merita mai multa protectie  decat  reaua
credinta: el devine proprietar al lucrarilor prin  accesiune  dar  nu  poate
niciodata sa-l oblige pe constructor sa ridice lucrarile
      In cauza de  fata  reclamantul  a  solicitat  obligarea  paratilor  la
ridicarea constructiilor realizate pe terenul sau. Pentru a se stabili daca
pot fi obligati  paratii  la  ridicarea  constructiilor  realizate  trebuie
analizat daca acestia au fost de buna sau de rea credinta  in  momentul  in
care au fost realizate constructiile.
      B credinta se prezuma deci pentru  a  putea  fi  obligati  paratii  la
ridicarea constructiilor reclamantul este cel care trebuie  sa  faca  dovada
relei credinte a acestora .
      B credinta este credinta D. , in  momentul  executarii  lucrarilor  ca
fondul pe care se construieste este al sau.
      In cauza de fata parata N. B. (fosta lacobescu) impreuna cu  sotul  ei
lacobescu G au incheiat la  data  de  01.07.1970  un  contract  de  vanzare
cumparare cu numita E. B. sub forma  unui  inscris  sub  semnatura  privata
avand ca obiect o suprafata de teren de 510 mp situata pe(...). Deoarece in
momentul incheierii conventiei era in  vigoare  Decretul  nr.  144/1958  in
conformitate  cu  care  dreptul  de  proprietate  asupra   terenurilor   se
transmitea numai prin act  autentic  paratii  nu  au  dobandit  dreptul  de
proprietate asupra terenului chiar daca au platit pretul si  au  intrat  in
posesia terenului dar acest fapt nu duce automat la concluzia ca paratii au
fost de rea credinta  in  momentul  construirii  casei  deoarece,  asa  cum
rezulta din probele administrate si anume din declaratia martorilor audiati
B. loan si E. B., paratii au intrat in posesia  terenului  dupa  incheierea
conventiei cu numita E. B. cu  care  au  contractat  avand  convingerea  ca
vanzatoarea  era  proprietara  terenului  deoarece  aceasta  avea   posesia
terenului. Asa  cum  am  aratat  anterior  buna  credinta  a  paratilor  se
prezuma.dovada relei credintei fiind in sarcina reclamantului. Desi  de  la
intrarea  paratilor  in  posesia  terenului  pana  in  momentul   inceperii
construirii casei a trecut o  perioada  de  aproximativ  doi  ani  in  care
autorul reclamantului ar fi avut posibilitatea de a introduce o actiune  in
revendicarea terenului nu au fost prezentate dovezi din care sa rezulta  ca
acesta ar fi procedat in acest fel si ca  paratii  au  inceput  constructia
dupa ce au fost actionati in judecata. Chiar daca reclamantul a sustinut ca
autorul sau i-ar fi dat in judecata pe parati pentru revendicarea terenului
nu a depus la dosar nici un inscris  care  sa  confirme  acest  aspect  iar
instanta nu a luat in considerare cele aratate de martorii audiati H. J. si
N. S. care au declarat ca isi amintesc ca au existat discutii in  familiile
lor potrivit carora autorul  reclamantului  i-ar  fi  dat  in  judecata  pe
parati,deoarece acestia nu au fost in masura sa precizeze ce obiect a  avut
litigiul dintre parti iar cele declarate nu au fost constatate personal  de
catre martori ci reprezinta doar relatarea unor discutii care au  avut  loc
in familiile lor.
           Faptul  ca  paratii  au  realizat  constructia   fara   a   avea
autorizatie de
constructie nu duce  la  concluzia  ca  acestia  au  fost  de  rea  credinta
deoarece .ceea ce
ne intereseaza in stabilirea bunei credinte a persoanei care a construit  pe
terenul
alteia nu este daca aceasta a respectat prevederile legislatiei  referitoare
la obtinerea
autorizatiei de constructie ci daca aceasta stapanea terenul  in  baza  unui
titlul
translativ a carui vicii nu ii erau cunoscute. In cauza de fata  paratii  au
realizat  intr-         adevar  constructia  fara  a  avea  autorizatie   de
constructie fiind si sanctionati
contraventional  pentru  aceasta;  dar  ei  in  momentul  construirii  aveau
dobandita
posesia terenului in baza conventiei incheiata cu E. B.,deci aveau un  titlu
care i-a facut sa creada ca sunt indreptatiti sa  construiasca.  Chiar  daca
autorul
reclamantului le-ar fi  spus  paratilor  inainte  de  a  incepe  acestia  sa
construiasca ca
terenul ii apartine, aceasta nu e de natura  sa  inlature  buna  credinta  a
paratilor din
momentul edificarii constructiilor atata timp cat autorul  reclamantilor  nu
ii daduse in judecata pentru ca sa-si dovedeasca dreptul sau de  proprietate
si  sa  redobandeasca  posesia  in  conditiile  in  care  ei  aveau  posesia
terenului in baza conventiei incheiate cu E. B..
      Fata de cele aratate instanta a apreciat ca paratii au fost  de  buna
credinta  in  momentul    edificarii     constructiilor     la     formarea
convingerii   instantei  stand si imprejurarea ca autorul  reclamantului  a
formulat actiunea in revendicare dupa o perioada de timp foarte indelungata
de la data la care nu a mai avut posesia terenului respectiv in anul  2001,
in conditiile in care din probele administrate in prezenta cauza a rezultat
faptul ca a pierdut posesia terenului in 1970.
      Deoarece potrivit art. 494 alin. 3  teza  a  doua  in  cazul  in  care
constructorul a fost de buna credinta in momentul construirii  proprietarul
terenului  nu  poate  solicita  desfiintarea  constructiei  pe   cheltuiala
constructorilor instanta constatand ca paratii au fost de buna credinta  in
momentul edificarii constructiei va respinge cererea ca neintemeiata. E. ca
reclamantul fiind proprietarul terenului situat in(...) poate sa invoce  in
baza accesiunii, dreptul de proprietate asupra constructiilor de  pe  teren
si dupa ce ii va despagubi potrivit aceleasi dispozitiile legala mentionate
anterior pe parati  poate  sa  dispuna  de  constructii  dupa  cum  doreste
inclusiv sa le demoleze.
      In baza art.  274  Cod  procedura  civila  instanta  constatand  culpa
procesuala a reclamantului in promovarea  actiunii  l-a  obligat  la  plata
catre parati a sumei de 1100  lei  cu  titlul  de  cheltuieli  de  judecata
reprezentand onorariu de avocat conform chitantelor depuse la dosar.
      Apelul formulat de reclamant impotriva acestei solutii a fost  respins
prin Decizia 408/9.06.2008, pronuntata de  T r i b u n a l u l   I a s i  in
dosar (...), cu urmatoarea motivare :
      Critica adusa sentintei prin  apel  constand  in  gresita  retinere  a
bune: credinte a intimatilor este nefondata.
            In mod corect a stabilit instanta de fond ca determinanta pentru
litigiul de fata este  stabilirea  existentei  bunei-credinte  in  persoana
paratilor  la   momentul   edificarii   constructiei,   concluzie   riguros
argumentata, legal si factual prin raportare la ansamblul probator.
      D.  de  buna  credinta  este  unanim   recunoscut   in   doctrina   si
jurisprudenta ca fiind definit de convingerea  posesorului  ca  are  asupra
lucrului posedat un drept  de  proprietate  dobandit  in  baza  unui  titlu
translativ de proprietate nevalabil..
      Prin urmare, determinarea existentei bunei credinte nu este tinuta de
examinarea validitatii titlului pe care si-au bazat convingerea  pentru  ca
eroarea asupra validitatii acestuia ori a efectelor lui  constituie  tocmai
fundamentul, bunei lor  credinte.  De  aceea  critica  apelantului  privind
realitatea inscrisului sub semnatura privata invocat  de  catre  parati  in
aparare nu este relevanta si a fost indepartata de catre Tribunal.  Nu  s-a
demonstrat prin procedura falsului faptul ca  inscrisul  invocat  de  catre
parati ar fi inexistent, si deci ca ar  fi  masluit,  asa  incat  existenta
acestei conventii este certa, recunoscuta de catre  reclamant  prin  insasi
cererea de chemare in judecata, prin care contesta doar validitatea lui  si
efectele pe care le putea produce  prin  raportare  la  Decretul  144/1958,
validitatea dreptului transmis in modalitatea consemnata de  inscrisul  sub
semnatura privata fiind irelevanta in stabilirea bunei-credinte. Faptul  ca
ulterior  anului  1970,  in  care  a  fost  incheiat  acest  act,   paratii
construiesc un imobil pe care il folosesc continuu pana la data  judecatii,
in conditiile in care autorul reclamantului reclamantul, desi beneficiar la
sentintei 7505/1978 a  J u d e c a t o r i e i   I a s i prin  care  i  s-a
atribuit in procesul de imparteala a mostenirii terenul pe care paratii isi
edificasera constructia, nu a facut  nici  un  demers  pentru  a  intra  in
posesia acestui teren, respectiv nu a opus dreptul sau paratilor, retinerea
bunei - credinte pentru acestia din urma este obligatorie.  insasi  maniera
de redactare a cererii de chemare in judecata  in  dosarul  nr.  17037/2003
(atasat dosarului cauzei) prin care se discuta de catre N.  P.  validitatea
actului din 1970 si distanta  in  timp  intre  anul  efectuarii  partajului
(1978) si anul initierii actiunii in revendicare (2001)  denota  ca  insasi
autorul reclamantului  au  tratat  pe  parati  ca  detinatori  legitimi  ai
constructiei si terenului.
Corect a inlaturat instanta de fond depozitiile martorilor  in  demonstrarea
demersurilor pe care autorul reclamantului le-ar fi facut fata de parati  in
sensul de a-i opri sa construiasca ori de a  le  demola  casa.  In  favoarea
paratilor opereaza o prezumtie de buna  credinta  ,  principiu  de  baza  al
raporturilor de drept civil, prezumtie care nu poate fi rasturnata decat  in
baza  unui  probatoriu  relevant,  care  sa  demonstreze  opusul   conduitei
prezumate  de  lege.  Reaua-credinta  reprezinta  o  exercitare  abuziva   a
dreptului, cu sfidarea drepturilor tertilor si a ordinii  publice.  O  atare
conduita, abuziva  nu  poate  fi  determinata  in  persoana  paratilor  prin
raportare la depozitii indirecte de  martori,  si  deci  nerelevante.  Chiar
daca in familia autorului reclamantului ar fi existat discutii  relative  la
constructia edificata de catre parati, si intentia celui dintai la a  demola
aceasta constructie , simpla lor existenta nu este relevanta., esentiala  ar
fi fost manifestarea de vointa explicita a acestuia contemporana  edificarii
constructiei si nu doar la nivel declarativ ci exprimata in  acte  ferme  si
demersuri juridice care sa obstaculeze actiunile acestora.
      Prin urmare corect a retinut instanta aplicarea dispozitiilor art. 494
alin. 3 teza a doua cod civil  cu  retinerea  bunei-credinte  a  paratilor.
Cererea de ridicare  a  constructiilor  nu  poate  fi  dispusa  cata  vreme
proprietatea asupra  imobilului  casa  si  anexe  demonstrata  in  persoana
reclamantilor, a fost dobandita in conditiile bunei credinte.
      Demolarea nu poate avea drept suport juridic nici lipsa autorizatiei,
ca fapt singular,
izolat  de  tratarea  juridica  a  conduitei  reclamantilor.  Oricum  lipsa
autorizatiei presupune
analiza unui raport de drept administrativ intre titularul constructiei  si
administratia locala,
prin urmare este  straina  unui  raport  juridic  intre  persoane  private.
Constatarea incalcarii unor
prevederi din legislatia urbanistica  tine  exclusiv  de  responsabilizarea
autoritatilor ( CEDO,
Cauza Hamer  impotriva  Belgiei,  dosar  21861/03).  De  altfel,  chiar  in
procedura Legii 50/1991
demolarea nu este consecinta  necesara  si  imediata  a  constructiei  fara
autorizatie ci o masura
extrema, rezultat al perseverentei  titularului  constructiei  in  conduita
calificata pe cale
contraventionala ca fiind ilegala, respectiv  a  refuzului  acesteia  de  a
intra in legalitate in una
dintre modalitatile prevazute de  lege  si  determinate  de  catre  agentul
constatator. De aceea
retinerea lipsei autorizatiei este nerelevanta in speta,  mai  ales  pentru
configurarea relei-credinte a D., pentru ca nerespectarea unor  prescriptii
legale pentru realizarea
constructiei nu schimba cu nimic rationamentul legat de convingerea pe care
paratii au avut-o
in privinta dreptului lor de a construi.
      In ceea ce priveste cererea intimatilor de a se da eficienta  apararii
lor expuse in intampinarea depusa la instanta  de  fond  privind  retinerea
uzucapiunii asupra constructiei,  Tribunalul  a  constatat  ca  dreptul  de
proprietate asupra constructiei este dat de insasi  faptul  construirii  de
catre parati al acestui imobil pe care nimeni nu-1 contesta, instanta fiind
tinuta sa se pronunte in  speta  nu  asupra  proprietatii  constructiei  ci
asupra consecintelor edificarii acesteia pe terenul  altei  persoane,  care
situeaza litigiul in campul de aplicare al art. 494 cod civil.
      In termen legal, timbrat adecvat cu timbru judiciar  de  0,15  lei  si
taxa timbru de 4 lei, impotriva acestei  hotarari  s-a  declarat  recurs  de
catre reclamant, cauza fiind inregistrata pe rolul Curtii de  A p e l   I  a
s i sub nr(...).
      Criticand hotararea instantei de apel, recurentul a enumerat  motivele
de  nelegalitate prevazute de art. 304 pct. 7, 8, 9 Cod procedura  civila  (
fl. 3 ), insa a dezvoltat doar motivul prevazut de punctul  9  al  art.  304
Cod procedura civila  constand  in  interpretarea  si  aplicarea  gresita  a
dispozitiilor art. 494 Cod civil sustinand ca buna credinta  a  fost  gresit
retinuta in contextul in care s-a contestat chiar  inscrisul  sub  semnatura
privata invocat de parati, a rasturnat prezumtia cu declaratiile  martorilor
ce se coroboreaza cu raspunsul la interogatoriu al paratei N. B..
      In atare  imprejurari,  a  solicitat,  admiterea  recursului,  casarea
deciziei  instantei  de  apel,  rejudecarea  cauzei  in   sensul   admiterii
actiunii, cu cheltuieli de judecata.
      Legal citati, intimatii parati prin aparator au  formulat  intampinare
( fl. 7 - 9 ), invocand inadmisibilitatea recursului  fata  de  dispozitiile
art. 282/1 Cod procedura civila modificat si completat prin Legea  219/2005,
nulitatea sa potrivit art. 306 Cod procedura civila in contextul in care  nu
s-au dezvoltat motivele de nelegalitate mentionate in cererea  de  recurs  (
punctele 7, 8 si 9 ale art. 304 ) si nici nu s-a criticat aplicarea  gresita
a art. 494 Cod civil la o situatie de  fapt  deplin  si  real  stabilita  de
catre instantele de fond, ci doar  modul  de  interpretare  a  probelor;  pe
fond, s-au formulat concluzii  de  respingere  a  recursului  justificat  de
faptul ca titlul invocat in combaterea actiunii  nu  a  fost   contestat  de
catre recurent, ca si existenta, in dosarul de revendicare unde i  s-a  opus
pentru prima data, iar prezumtia bunei credinte nu a  fost  rasturnata  prin
declaratiile martorilor, probe indirecte.
      Urmare a formularii de  catre  recurent  a  cererii  de  stramutare  a
recursului de la Curtea de  A p e l   I  a  s  i,  in  perioada  22.10.2008-
29.10.2009 cauza a  fost  suspendata  in  temeiul  art.  244  Cod  procedura
civila.
      La termenul  din  29.04.2009,  cauza  a  fost  scoasa  de  pe  rol  si
inaintata Curtii de  A p e l   B a c a u ca urmare a  admiterii  cererii  de
stramutare de catre I.C.C.J. prin Incheierea 3596/2009 ( fl. 26 ).
      Pe rolul acestei instanta cauza a fost inregistrata sub nr(...), nu s-
au formulat cereri noi.
      Examinand recursul in raport cu  actele  si  lucrarile  dosarului,  de
motivele de recurs invocate si apararile formulate  de  intimati,  respectiv
fata de disp. art. 304, 312 Cod procedura civila se constata urmatoarele:
      *  Apararea privind inadmisibilitatea recursului nu poate fi  primita,
intrucat dispozitiile art. 282/1 Cod procedura civila nu sunt  incidente  in
cauza; astfel, actiunile avand ca obiect  "obligatie  de  a  face"  nu  sunt
considerate  evaluabile,  si  deci  criteriul  valoric  nu  poate  constitui
fundamentul competentei  materiale,  respectiv  al  numarului  de  grade  de
jurisdictie aplicabil spetei. Prin urmare, sunt supuse  regulilor  de  drept
comun, fiind atacabile atat cu apel cat si cu recurs.
      Mai mult, fata de faptul ca partile s-au judecat in cauza inclusiv  in
calea de atac a recursului ( dosar (...) al Curtii de  A p e l   I a s  i  )
- ulterior modificarii aduse Cod  procedura  civila  de  Legea  219/2005  -,
partile au dobandit si T. legitima a posibilitatii valorificarii celor  doua
cai de atac - apel si recurs.
      *  Nici nulitatea recursului pentru nemotivare nu va  fi  insusita  de
catre instanta, atat timp cat criticile formulate se  circumscriu  motivului
de nelegalitate prevazut de  art.  304  pct.  9  Cod  procedura  civila  sub
aspectul aplicarii gresite  a  legii  (  respectiv  a  art.  494  Cod  civil
situatiei de fapt dovedite in dosar ).
      Restul  apararilor,  privind  nulitatea  pentru  nemotivare  in  lipsa
dezvoltarii motivelor prevazute  la  punctele  7  si  8  ale  art.  304  Cod
procedura civila vor fi analizate ca aparari pe fondul  apelului  si  nu  ca
exceptie.
       *   Pe  fondul  recursului,  se  constata  caracterul  sau   nefondat
justificat de considerentele ce se vor expune.
      Motivele de nelegalitate prevazute  de  art.  304  pct.  7  si  8  Cod
procedura civila, indicate in  cererea  de  recurs,  nefiind  dezvoltate  de
catre recurent, apar ca fiind formale si neprejudiciale in mod  real  asupra
intereselor  procesuale  ale  acestei  parti,  motiv  pentru  care  nu   pot
constitui temei de reformare a hotararii instantei de apel.
      Nici critica aplicarii gresite a legii ( respectiv  a  art.494  alin.3
teza a II-a Cod civil ) nu este intemeiata, din moment  ce  buna  sau  reaua
credinta  a  D.,  ca  si  conditie  functie  de  care  se  apreciaza  asupra
caracterului fondat sau nefondat al pretentiei proprietarului intemeiata  pe
art. 494 Cod civil,  si  ca  atitudine  subiectiva  (  o  convingere  )  s-a
apreciat  prin   interpretarea  mai   multor   manifestari   anterioare   si
concomitente ale titularului sau de la data edificarii;  Astfel,  in  cauza,
in mod corect s-a retinut ca paratii nu au fost de rea credinta atunci  cand
au edificat constructiile (mentionate la fl.11 dosar (...) al  J u d e  c  a
t o r i e i   I a s i ) a carei edificare s-a solicitat din moment ce:
      -  parata N. si autorul paratilor J. s-au  considerat  posesorii  unui
titlu asupra terenului si astfel beneficiari ai dreptului de a construi;
      - constructia s-a ridicat in anul 1972 ( conform inscrisuri fl.  39,40
d. 15273/2005 al  J u d e c a t o r i  e  i    I  a  s  i,  necontestate  de
recurentul reclamant), iar pana la actiunea in revendicare din 2001 (  dosar
8097/2001 al  J u d e c a t o r i e i   I a s i ) autorii   reclamantului  (
N. B. pana in 1975 si N. P. dupa 1978 ) nu a facut nici un act de punere  in
intarziere a paratei N. si a autorului paratilor J. in conditiile art.  1079
Cod civil.
      - absenta autorizatiei de constructie nu instituie o prezumtie de  rea
credinta, multi proprietari de  teren  construind  in  aceleasi  conditii,ci
doar un temei pentru aplicarea sanctiunilor specifice prevazute de  Decretul
144/1958, in vigoare la acea data.
      In completarea argumentelor retinute de catre instantele  de  fond  se
impun a se retine si urmatoarele:
      - abia in anul 1978 - prin Sentinta civila 7505/13.10.1978 a  J u d  e
c a t o r i e i   I a s i ( fl. 7 d.17037/2003 al  J u d e c a t o r i  e  i
 I a s i )  -  autorul  recurentului  reclamant,  defunctul  N.  P.,  devine
proprietarul suprafetei de teren pe  care  s-au  edificat  constructiile  in
litigiu, prin urmare la data edificarii lor ( 1972 ) nu putea  formula  nici
o actiune impotriva constructorilor  neavand  titlu;  a  se  observa  si  ca
acesta renuntase la mostenirea defunctului N. N. ( decedat in iunie  1962  -
fl. 3 d.15273/2005 al Judecatorie I  ),  conform  considerentelor  Sentintei
civile 7505/1978 - pagina 2 alin.3.
      - aplicabilitatea dispozitiilor art. 494 alin.3 Cod civil in  cauza  a
fost recunoscuta cu autoritate de catre  T r i b u n a l u l   I a  s  i  si
Curtea de  A p e l   I a  s  i  in  dosarele,  5301/2006,  respectiv  (...),
recurentul reclamant intemeindu-si apararile in rejudecare (fl.10 d(...)  al
 J u d e c a t o r i e i   I a s i ) tocmai pe aceasta situatie.
      - solutia favorabila din  revendicare  ar  fi  justificat  inlaturarea
prezumtiei de buna credinta  numai  daca  edificarea  constructiilor  ar  fi
survenit dupa data ramanerii definitive a acesteia.
      In atare imprejurari, sustinerile  de  nelegalitate  invocate  vor  fi
inlaturate si conf. art. 312 alin. 1 Cod procedura civila  recursul  urmeaza
a fi respins ca nefondat.
       In  temeiul  art.  274  Cod  procedura  civila  nu  vor  fi  acordate
cheltuieli de judecata recurentului, insa va fi admisa  cererea  intimatilor
parati  privind  obligarea  recurentului   la   cheltuielile   de   judecata
ocazionate de recurs constand in onorariu avocat.
                            PENTRU ACESTE MOTIVE,
                               IN NUMELE LEGII
                                D E C I D E:
      Respinge recursul  promovat de reclamantul N.  B.  impotriva  deciziei
civile nr.408 din 9 iunie 2008, pronuntata de  T r i b u n a l u l   I  a  s
i in dosarul nr(...).
ca nefondat.
      Obliga recurentul sa plateasca intimatilor suma de 1500 lei
cheltuieli de judecata.
      Irevocabila.
      Pronuntata in sedinta publica, azi, 21.10.2009
|Presedinte,            |Judecator,             |Judecator,             |
|(...) (...)            |(...) (...)            |(...) (...) B.         |
|                       |Grefier,               |                       |
|                       |B. B.                  |                       |

Red.sM.N.
Red.d.a E.H./A.B.
Red.d.r.B.
Tehn.AA 26/27.10.2009 6 ex
Com la parti la 27.10.2008


Daca ai o speta asemanatoare, si vrei parerea GRATUITA a unui avocat, trimite-ne intrebarile tale.


Iti recomandam si urmatoarele spete:



HOME STIRI SFATUL EXPERTULUI LEGISLATIE FORUM AVOCATI ADRESE UTILE DOCUMENTE UTILE CONTACT
Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC CND LEGALIS SRL. Preluarea si reproducerea informatiilor si imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor si Conditiilor. SC CND LEGALIS SRL este operator de date cu caracter personal inscris in registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal sub nr. 20896 si nr. 21292. © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2013 ©   Copyright SC CND LEGALIS SRL 2013