Ştiri Academica Cursuri Barouri Case de avocatură Cariere Librărie Sfatul expertului Forum Despre noi
Spete: Hotararea 1228

Civil - obligatie de a face
Instanta: CA BACAU
Faza: Recurs
Data: 21-10-2009

Discutii similare pe forum

Obligatie de a face ?! - scris de uburex - 2 raspunsuri
Am o speta cel putin interesanta (zic eu) Doi asociati cesioneaza o parte din partile sociale pe care le detin la o firma din Romania catre un al treilea. Acest al treilea sa obliga (prin contract scris - sub semnatura privata) sa finanteze un proiect al firmei cu o suma de bani, rambursabila dupa finalizarea investitiei (urmand ca dupa rambursarea integrala, partile sociale sa revina la asociatii initiali). Numai ca... noul asociat nu finanteaza proiectul (ba chiar blocheaza finalizarea lui). ...
Obligatie de a face sau actiune in pretentii? - scris de bgl9 - 6 raspunsuri
X cheama SCY SA in judecata pentru ca prin hotararea ce va fi pronuntata SC Y SA sa fie obligata sa cesioneze lui X un nr. de 100 de actiuni conform contractului incheiat anterior. Actiunea lui X este o actiune in obligatie de a face sau o actiune in pretentii? In functie de situatie, se pune problema timbrajului. Astept cu interes parerile voastre. Va multumesc.
Citatie - Fond -obligatie de a face - scris de monorath - 1 raspunsuri
Buna seara . Problema (daca o pot numi astfel) suna in felul urmator : am primit in data de 02.03.2010 (astazi) o citatie (recomandata , nu am semnat pentru ea dar a lasat-o in cutia postala … mda , ca la noi la nimeni) care suna in felul urmator “ subsemnatul …. Este chemat in instanta camera … in ziua de 12 aprilie 2010 ora 9 in calitate de parat in process cu X in calitate de reclamant si X/X in calitate de reclamant pentru Fond – obligatia de a face . in caz de neprezentare a partilor , se...
Obligatie de a face - demolare constructie - scris de lex_lucyana - 1 raspunsuri
Buna.am nevoie de un sfat.Cineva si-a ridicat abuziv o constructie fara autorizatie pe terenul proprietatea mea,nu am nevoie de constructie vreau sa o darame si sa isi ia gunoaiele de acolo si sa plece.Am facut prima data o revendicare imobiliara dar mi-a fost respinsa pt neplata taxei de timbru in totalitate,nu a fost vb de bani doar ca nu am ajuns sa platesc pana la termenul respectiv.Am inteles ca pot deschide iarasi un proces dar sa aiba alt obiect.Unde m-as incadra?deci pers care sta acolo...
Obligatie de a face - lege aplicabila - scris de maymay - 1 raspunsuri
In cazul unei obligatii de a face asumat? prin declaratie notariala în august 2010 si care trebuia indeplinita pana in februarie 2011, dar nu a fost realizata de debitor, cererea pentru obligarea debitorului la realizarea obligatiei se face pe codul civil nou sau nou?
R O M A N I A CURTEA DE A P E L B A C A U SECTIA CIVILA, CAUZE MINORI, FAMILIE, CONFLICTE DE MUNCA, ASIGURARI SOCIALE DECIZIE Nr. 1228 Sedinta publica de la 21 Octombrie 2009 Completul compus din: PRESEDINTE (...) (...) Judecator (...) (...) Judecator (...) (...) B. Grefier B. B. *********************** La ordine a venit spre solutionare recursul promovat de reclamantul N. B. impotriva deciziei civile nr.408 din 9 iunie 2008, pronuntata de T r i b u n a l u l I a s i in dosarul nr(...). La apelul nominal facut in sedinta publica s-a prezentat recurentul asistat de av. E. E., lipsa fiind intimatii. Procedura fiind legal indeplinita, s-a expus referatul oral asupra cauzei, dupa care: La solicitarea instantei adresata aparatorului recurentului, de a face precizari privind cererea de la fila 24 dosar prin care se arata ca intelege sa rezilieze contractul de asistenta juridica cu recurentul, av. E. E. arata ca acest contract nu a fost reziliat, si nici nu insista in cererea de recuzare formulata, sens in care nici nu a timbrat-o si nici nu a motivat-o. Nemaifiind alte cereri de formulat, instanta constata cauza in stare de judecata si acorda cuvantul pe fond. Avand cuvantul in sustinerea recursului, av. E. E. solicita admiterea recursului astfel cum a fost formulat si motivat in sensul desfiintarii deciziei T r i b u n a l u l u i I a s i si a admiterii cererii de chemare in judecata astfel cum a fost formulata si intemeiata pe dispozitiile art.304 pct. 7,8,9 Cod procedura civila. Instanta de fond respingand cererea introductiva prin care s-a solicitat demolarea constructiei existente pe teren, a pronuntat o hotarare netemeinica si nelegala. Obiectul cererii a fost obligatia de ridicare a constructiei edificate de intimati pe teren fara consimtamantul adevaratului proprietar. Respingerea actiunii s-a bazat pe un inscris prin care s-ar fi instrainat o suprafata de teren, ori acel inscris era un act de mana, care s-a constatat ca nu poate constitui act de proprietate pentru parata. Solicita admiterea recursului si obligarea intimatilor la cheltuieli de judecata. C U R T E A - deliberand - Asupra cauzei civile de fata, constata urmatoarele: Prin Sentinta civila nr. 10610 din 15.12.2005, pronuntata de J u d e c a t o r i a I a s i in dosar nr. 15273/2005 s-a respins exceptia autoritatii lucrului judecat, s-a admis exceptia inadmisibilitatii actiunii avand ca obiect ridicare constructii si s-a respins ca atare cererea formulata de reclamantul N. B. in contradictoriu cu paratii N. B., J. G si J. N. pentru ridicare constructie; s-a disjuns cererea vizand obligarea Primarului I la eliberarea autorizatiei de demolare, s-a admis exceptia necompetentei materiale de solutionare a acestei cereri si , drept urmare, s-a declinat competenta pentru solutionarea acestui capat de cerere in favoarea T r i b u n a l u l u i I a s i-Sectia Comerciala si de Contencios. Pentru a pronunta aceasta solutie instanta de fond a retinut ca : Paratii si-au edificat constructiile pe terenul proprietatea reclamantului motiv pentru care sunt indreptatiti la desfiintarea acestora cu respectarea normelor legale ce guverneaza materia, iar potrivit dispozitiilor art. 61 alin.1 din Legea nr.50/1991 republicata: "demolarea, dezafectarea ori dezmembrarea partiala sau totala a constructiei si instalatiilor aferente precum si a oricaror amenajari se face numai pe baza autorizatiei de desfiintare obtinuta in prealabil". Ori, reclamantul nu a dovedit initierea demersurilor la autoritatea executiva competenta obligata sa elibereze atare autorizatie, anterior promovarii cererii in justitie, drept pentru care cererea se dovedeste inadmisibila. Examinand cu prioritate exceptia necompetentei materiale invocate privind cererea de obligare a paratului la eliberarea autorizatiei de demolare, instanta a constatat intemeiata exceptia si a admis-o. Autorizatia de demolare reprezinta un act administrativ, abilitatea legala in emiterea actului revenind autoritatii deliberative "primarul". In consecinta cererea de eliberare ori refuzul eliberarii autorizatiei de demolare cad sub cenzura instantei de contencios administrativ - Tribunalul. In fine, exceptia autoritatii de lucru judecat nu este incidenta in cauza intrucat prima hotarare nu a solutionat fondul raporturilor juridice dintre parti (fondul cauzei) nefiind incidente dispozitiile art.1201 Cod civil. Impotriva acestei solutii a declarat apel reclamantul, inregistrat pe rolul T r i b u n a l u l u i I a s i sub nr. 5301/2006; Prin Decizia civila 814/21.06.2006, T r i b u n a l u l I a s i a admis apelul, a desfiintat in parte Sentinta civila 10610/2005 a J u d e c a t o r i e i I a s i, numai in ceea ce priveste modul de solutionare a capatului de cerere avand ca obiect ridicare constructii si s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante ( J u d e c a t o r i a I a s i); s-au retinut in considerentele acestei solutii urmatoarele: Respingerea ca inadmisibila a cererii implica faptul ca partea nu are deschisa in justitie calea actiunii pe care a ales-o ori, in speta, cererea reclamantului isi are ca suport legal prevederile art. 1075, 1076 si respectiv 494 Cod civil. Prin solutia pronuntata, prima instanta a conditionat practic dreptul reclamantului de a se adresa instantei, de obtinerea autorizatiei de demolare ori, in acest mod se aduce atingere liberului acces la justitie consacrat de art. 21 din Constitutie fapt ce nu poate fi permis intrucat nu se poate concepe ca accesul la justitie sa fie conditionat de existenta unui act administrativ. Este adevarat ca Legea nr. 50/1991 prevede necesitatea existentei autorizatiei de desfiintare pentru demolarea unei constructii. dar acest act intereseaza in etapa executarii eventual a unei hotarari de obligare la ridicarea constructiei si nu la momentul formularii unei cereri de chemare in judecata. Pentru aceste considerente, tribunalul a constatat ca in mod gresit prima instanta a solutionat exceptia inadmisibilitatii actiunii pe motivul lipsei autorizatiei de desfiintare a constructiei. In ce priveste motivul de inadmisibilitate invocat de intimati raportat la prevederile art. 494 alin.3 Cod civil, s-a constatat ca nici acesta nu constituie un impediment in promovarea actiunii si ca, in realitate reprezinta o aparare de fond. De asemenea, exceptia autoritatii de lucru judecat invocata de intimati nu a fost retinuta atat timp cat prin sentinta civila la care au facut referire (nr. 10476/15.11.2004 a Judecatoriei lasi) nu s-a solutionat fondul pricinii (actiunea fiind respinsa ca inadmisibila) imprejurare in care nu sunt incidente prevederile art. 1202 Cod civil, aspect retinut in mod corect de prima instanta. Referitor la celelalte aparari ale intimatilor din intampinare - inadmisibilitatea cererii privind eliberarea autorizatiei de desfiintare a constructiei si netemeinicia actiunii, nu au fost analizate in cadrul respectivului apel, neavand legatura cu motivele invocate. Astfel, apelul nu vizeaza si capatul de cerere avand ca obiect obligarea Primariei Municipiului lasi la eliberarea autorizatiei de demolare (capat de cerere a carui judecata in mod corect, de altfel, a fost declinata in favoarea Tribunalului lasi - Sectia I :-:encios Administrativ) iar referitor la temeinicia actiunii, tribunalul nu avea posibilitatea pronuntarii in aceasta faza procesuala in conditiile in care prima instanta nu a analizat fondul pricinii. Pentru considerentele expuse, intrucat prin admiterea in mod gresit a exceptiei inadmisibilitatii cererii privind "obligatia de a face", prima instanta nu a intrat in cercetarea fondului pricinii, in temeiul art. 297 Cod procedura civila, s-a admis apelul, s-a desfiintat sentinta atacata in parte si s-a trimis cauza spre rejudecare aceleiasi instante, cu privire la capatul de cerere avand ca obiect ridicarea constructiilor, autorizarea reclamantului la ridicarea constructiei pe cheltuiala sa. Recursul declarat de parati impotriva acestei decizii a fost inregistrat pe rolul Curtii de A p e l I a s i sub nr(...), iar prin Decizia civila nr. 123/21.(...), a fost respins ca nefondat. S-a retinut de catre instanta de recurs ca prin cererea introductiva la instanta reclamantul i-a chemat in judecata pe recurentii parati solicitand obligarea acestora la ridicarea constructiilor de pe terenul proprietatea sa sau sa fie autorizat sa le demoleze pe cheltuiala paratilor. Instanta de fond a respins cererea ca inadmisibila motivat de faptul ca reclamantul nu a facut dovada initierii demersurilor necesare eliberarii autorizatiei de demolare. Este adevarat ca, potrivit art.9 din Legea 50/1991, desfiintarea constructiilor si amenajarilor prevazute la art.3 se face pe baza autorizatiei de desfiintare obtinute in prealabil, insa respingerea ca inadmisibila a unei cereri presupune faptul ca partea nu are deschisa calea unei actiuni in justitie. In mod corect instanta de fond a constatat insa ca, in speta, cererea reclamantului are ca suport legal prevederile art.1075, 1076 si art.494 Cod civil, lipsa autorizatiei de demolare neconstituind un impediment in promovarea actiunii ci o aparare de fond. Asa fiind, prima instanta neintrand in cercetarea fondului cauzei, tribunalul a procedat corect admitand apelul si trimitand cauza spre rejudecare primei instante cu privire la capatul de cerere avand ca obiect ridicare constructii. Raportat la exceptia autoritatii de lucru judecat, instanta a retinut ca, prin sentinta civila nr.10476 din 15.11.2004 a J u d e c a t o r i e i I a s i s-a respins ca inadmisibila actiunea formulata de reclamantul N. B. in contradictoriu cu paratii N. B., J. G si J. N.. Pentru a exista lucru judecat dedus intr-un proces din hotararea pronuntata intr-un proces anterior, asa cum rezulta din dispozitiile art.1201 Cod civil este necesara tripla identitate ceruta de acest text: de persoane, de obiect si de cauza. Este totodata necesar ca prima hotarare ramasa definitiva sa fi rezolvat in fond procesul dintre parti. Atunci cand prin prima hotarare, actiunea a fost respinsa pentru consideratii procedurale, tara a se fi discutat temeinicia motivelor invocate, este evident ca existenta unei asemenea hotarari nu poate constitui un impediment pentru promovarea unei noi actiuni, din moment ce, in primul proces, fondul raporturilor juridice dintre parti nu a fost solutionat (Tribunalul Suprem, colegiul civil, decizia nr.615/1954 in CD. 1952 - 1954 p.221). Ori in speta in primul proces cererea fiind respinsa ca inadmisibila, in mod corect instanta a constatat ca in cauza nu opereaza autoritatea de lucru judecat. Nici ultimele doua motive de apel nu au fost primite, instanta facand trimitere la dispozitiile Legii 50/1991 si ale art.21 din Constitutie pentru a motiva o data in plus de ce a constatat ca in mod gresit prima instanta a retinut cererea reclamantului ca inadmisibila. In rejudecare cauza s-a inregistrat pe rolul J u d e c a t o r i e i I a s i sub nr(...). Prin Sentinta civila 9738/17.09.2007 s-a respins ca neintemeiata actiunea si a fost obligat reclamantul N. B. la plata cheltuielilor de judecata catre parati. S-au retinut in motivarea acestei solutii urmatoarele: La data de 1.07.1970 parata N. B. (fosta lacobescu), impreuna cu sotul ei lacobescu G au intrat in posesia suprafetei de teren de 510 mp situata in Municipiul lasi(...) in baza unui antecontract de vanzare cumparare incheiat cu B. D.. In anul 1972 parata N. B. (fosta lacobescu) Jmpreuna cu sotul ei lacobescu G, au construit fara autorizatie de construire pe suprafata de teren mentionata anterior o casa de locuit. Prin sentinta civila nr. 3220/2002 ramasa irevocabila au fost obligati paratii sa-i lase reclamantului in deplina proprietate si linistita posesie suprafata de teren de 430 mp situata in lasi(...). Reclamantul a formulat cerere de executare silita a titlului executoriu reprezentat de sentinta mentionata anterior,dar cu ocazia incercarii punerii in posesie a reclamantului de catre executorul judecatoresc acesta a constatat ca pe teren exista constructii si nu se poate realiza punerea in posesie. Potrivit art. 494 Cod civil "daca constructiile au fost facute de catre o a treia persoana cu materialele ei proprietarul pamantului are dreptul de a le tine pentru dansul sau de a indatora pe acea persoana sa le ridice ...Cu toate acestea daca cladirile au fost facute de catre o a treia persoana de buna credinta, proprietarul pamantului nu va putea cere ridicarea sus-ziselor cladiri dar va avea dreptul sau de a inapoia valoarea materialelor si pretul muncii sau de a plati o suma de bani egala cu aceea a cresterii valorii fondului" Potrivit dispozitiei legale mentionate anterior,reclamantul din prezenta cauza ca urmare a recunoasterii prin sentinta civila nr. 3220/2002 a Judecatoriei lasi a calitatii sale de proprietar asupra terenului situat in(...),devine prin accesiune proprietar asupra constructiilor realizate pe acest teren. In calitate de proprietar al terenului el are posibilitatea de a pastra constructiile pentru el sau de a solicita celor care le-au facut sa le ridice pe cheltuiala lor. De la regula ca proprietarul terenului are dreptul sa solicite ridicarea constructiilor realizate de catre o a treia persoana pe terenul sau, exista o exceptie prevazuta de art. 494 alin. 3 teza a doua si anume atunci cand constructorul a fost de buna credinta situatie in care proprietarul terenului nu va putea cere ridicarea constructiilor pe cheltuiala D. avand doar dreptul de a opta cu privire la despagubirea pe care trebuie sa o acorde acestuia. Daca constructorul a fost de buna credinta atunci proprietarul fondului nu mai are decat un singur drept deoarece buna credinta merita mai multa protectie decat reaua credinta: el devine proprietar al lucrarilor prin accesiune dar nu poate niciodata sa-l oblige pe constructor sa ridice lucrarile In cauza de fata reclamantul a solicitat obligarea paratilor la ridicarea constructiilor realizate pe terenul sau. Pentru a se stabili daca pot fi obligati paratii la ridicarea constructiilor realizate trebuie analizat daca acestia au fost de buna sau de rea credinta in momentul in care au fost realizate constructiile. B credinta se prezuma deci pentru a putea fi obligati paratii la ridicarea constructiilor reclamantul este cel care trebuie sa faca dovada relei credinte a acestora . B credinta este credinta D. , in momentul executarii lucrarilor ca fondul pe care se construieste este al sau. In cauza de fata parata N. B. (fosta lacobescu) impreuna cu sotul ei lacobescu G au incheiat la data de 01.07.1970 un contract de vanzare cumparare cu numita E. B. sub forma unui inscris sub semnatura privata avand ca obiect o suprafata de teren de 510 mp situata pe(...). Deoarece in momentul incheierii conventiei era in vigoare Decretul nr. 144/1958 in conformitate cu care dreptul de proprietate asupra terenurilor se transmitea numai prin act autentic paratii nu au dobandit dreptul de proprietate asupra terenului chiar daca au platit pretul si au intrat in posesia terenului dar acest fapt nu duce automat la concluzia ca paratii au fost de rea credinta in momentul construirii casei deoarece, asa cum rezulta din probele administrate si anume din declaratia martorilor audiati B. loan si E. B., paratii au intrat in posesia terenului dupa incheierea conventiei cu numita E. B. cu care au contractat avand convingerea ca vanzatoarea era proprietara terenului deoarece aceasta avea posesia terenului. Asa cum am aratat anterior buna credinta a paratilor se prezuma.dovada relei credintei fiind in sarcina reclamantului. Desi de la intrarea paratilor in posesia terenului pana in momentul inceperii construirii casei a trecut o perioada de aproximativ doi ani in care autorul reclamantului ar fi avut posibilitatea de a introduce o actiune in revendicarea terenului nu au fost prezentate dovezi din care sa rezulta ca acesta ar fi procedat in acest fel si ca paratii au inceput constructia dupa ce au fost actionati in judecata. Chiar daca reclamantul a sustinut ca autorul sau i-ar fi dat in judecata pe parati pentru revendicarea terenului nu a depus la dosar nici un inscris care sa confirme acest aspect iar instanta nu a luat in considerare cele aratate de martorii audiati H. J. si N. S. care au declarat ca isi amintesc ca au existat discutii in familiile lor potrivit carora autorul reclamantului i-ar fi dat in judecata pe parati,deoarece acestia nu au fost in masura sa precizeze ce obiect a avut litigiul dintre parti iar cele declarate nu au fost constatate personal de catre martori ci reprezinta doar relatarea unor discutii care au avut loc in familiile lor. Faptul ca paratii au realizat constructia fara a avea autorizatie de constructie nu duce la concluzia ca acestia au fost de rea credinta deoarece .ceea ce ne intereseaza in stabilirea bunei credinte a persoanei care a construit pe terenul alteia nu este daca aceasta a respectat prevederile legislatiei referitoare la obtinerea autorizatiei de constructie ci daca aceasta stapanea terenul in baza unui titlul translativ a carui vicii nu ii erau cunoscute. In cauza de fata paratii au realizat intr- adevar constructia fara a avea autorizatie de constructie fiind si sanctionati contraventional pentru aceasta; dar ei in momentul construirii aveau dobandita posesia terenului in baza conventiei incheiata cu E. B.,deci aveau un titlu care i-a facut sa creada ca sunt indreptatiti sa construiasca. Chiar daca autorul reclamantului le-ar fi spus paratilor inainte de a incepe acestia sa construiasca ca terenul ii apartine, aceasta nu e de natura sa inlature buna credinta a paratilor din momentul edificarii constructiilor atata timp cat autorul reclamantilor nu ii daduse in judecata pentru ca sa-si dovedeasca dreptul sau de proprietate si sa redobandeasca posesia in conditiile in care ei aveau posesia terenului in baza conventiei incheiate cu E. B.. Fata de cele aratate instanta a apreciat ca paratii au fost de buna credinta in momentul edificarii constructiilor la formarea convingerii instantei stand si imprejurarea ca autorul reclamantului a formulat actiunea in revendicare dupa o perioada de timp foarte indelungata de la data la care nu a mai avut posesia terenului respectiv in anul 2001, in conditiile in care din probele administrate in prezenta cauza a rezultat faptul ca a pierdut posesia terenului in 1970. Deoarece potrivit art. 494 alin. 3 teza a doua in cazul in care constructorul a fost de buna credinta in momentul construirii proprietarul terenului nu poate solicita desfiintarea constructiei pe cheltuiala constructorilor instanta constatand ca paratii au fost de buna credinta in momentul edificarii constructiei va respinge cererea ca neintemeiata. E. ca reclamantul fiind proprietarul terenului situat in(...) poate sa invoce in baza accesiunii, dreptul de proprietate asupra constructiilor de pe teren si dupa ce ii va despagubi potrivit aceleasi dispozitiile legala mentionate anterior pe parati poate sa dispuna de constructii dupa cum doreste inclusiv sa le demoleze. In baza art. 274 Cod procedura civila instanta constatand culpa procesuala a reclamantului in promovarea actiunii l-a obligat la plata catre parati a sumei de 1100 lei cu titlul de cheltuieli de judecata reprezentand onorariu de avocat conform chitantelor depuse la dosar. Apelul formulat de reclamant impotriva acestei solutii a fost respins prin Decizia 408/9.06.2008, pronuntata de T r i b u n a l u l I a s i in dosar (...), cu urmatoarea motivare : Critica adusa sentintei prin apel constand in gresita retinere a bune: credinte a intimatilor este nefondata. In mod corect a stabilit instanta de fond ca determinanta pentru litigiul de fata este stabilirea existentei bunei-credinte in persoana paratilor la momentul edificarii constructiei, concluzie riguros argumentata, legal si factual prin raportare la ansamblul probator. D. de buna credinta este unanim recunoscut in doctrina si jurisprudenta ca fiind definit de convingerea posesorului ca are asupra lucrului posedat un drept de proprietate dobandit in baza unui titlu translativ de proprietate nevalabil.. Prin urmare, determinarea existentei bunei credinte nu este tinuta de examinarea validitatii titlului pe care si-au bazat convingerea pentru ca eroarea asupra validitatii acestuia ori a efectelor lui constituie tocmai fundamentul, bunei lor credinte. De aceea critica apelantului privind realitatea inscrisului sub semnatura privata invocat de catre parati in aparare nu este relevanta si a fost indepartata de catre Tribunal. Nu s-a demonstrat prin procedura falsului faptul ca inscrisul invocat de catre parati ar fi inexistent, si deci ca ar fi masluit, asa incat existenta acestei conventii este certa, recunoscuta de catre reclamant prin insasi cererea de chemare in judecata, prin care contesta doar validitatea lui si efectele pe care le putea produce prin raportare la Decretul 144/1958, validitatea dreptului transmis in modalitatea consemnata de inscrisul sub semnatura privata fiind irelevanta in stabilirea bunei-credinte. Faptul ca ulterior anului 1970, in care a fost incheiat acest act, paratii construiesc un imobil pe care il folosesc continuu pana la data judecatii, in conditiile in care autorul reclamantului reclamantul, desi beneficiar la sentintei 7505/1978 a J u d e c a t o r i e i I a s i prin care i s-a atribuit in procesul de imparteala a mostenirii terenul pe care paratii isi edificasera constructia, nu a facut nici un demers pentru a intra in posesia acestui teren, respectiv nu a opus dreptul sau paratilor, retinerea bunei - credinte pentru acestia din urma este obligatorie. insasi maniera de redactare a cererii de chemare in judecata in dosarul nr. 17037/2003 (atasat dosarului cauzei) prin care se discuta de catre N. P. validitatea actului din 1970 si distanta in timp intre anul efectuarii partajului (1978) si anul initierii actiunii in revendicare (2001) denota ca insasi autorul reclamantului au tratat pe parati ca detinatori legitimi ai constructiei si terenului. Corect a inlaturat instanta de fond depozitiile martorilor in demonstrarea demersurilor pe care autorul reclamantului le-ar fi facut fata de parati in sensul de a-i opri sa construiasca ori de a le demola casa. In favoarea paratilor opereaza o prezumtie de buna credinta , principiu de baza al raporturilor de drept civil, prezumtie care nu poate fi rasturnata decat in baza unui probatoriu relevant, care sa demonstreze opusul conduitei prezumate de lege. Reaua-credinta reprezinta o exercitare abuziva a dreptului, cu sfidarea drepturilor tertilor si a ordinii publice. O atare conduita, abuziva nu poate fi determinata in persoana paratilor prin raportare la depozitii indirecte de martori, si deci nerelevante. Chiar daca in familia autorului reclamantului ar fi existat discutii relative la constructia edificata de catre parati, si intentia celui dintai la a demola aceasta constructie , simpla lor existenta nu este relevanta., esentiala ar fi fost manifestarea de vointa explicita a acestuia contemporana edificarii constructiei si nu doar la nivel declarativ ci exprimata in acte ferme si demersuri juridice care sa obstaculeze actiunile acestora. Prin urmare corect a retinut instanta aplicarea dispozitiilor art. 494 alin. 3 teza a doua cod civil cu retinerea bunei-credinte a paratilor. Cererea de ridicare a constructiilor nu poate fi dispusa cata vreme proprietatea asupra imobilului casa si anexe demonstrata in persoana reclamantilor, a fost dobandita in conditiile bunei credinte. Demolarea nu poate avea drept suport juridic nici lipsa autorizatiei, ca fapt singular, izolat de tratarea juridica a conduitei reclamantilor. Oricum lipsa autorizatiei presupune analiza unui raport de drept administrativ intre titularul constructiei si administratia locala, prin urmare este straina unui raport juridic intre persoane private. Constatarea incalcarii unor prevederi din legislatia urbanistica tine exclusiv de responsabilizarea autoritatilor ( CEDO, Cauza Hamer impotriva Belgiei, dosar 21861/03). De altfel, chiar in procedura Legii 50/1991 demolarea nu este consecinta necesara si imediata a constructiei fara autorizatie ci o masura extrema, rezultat al perseverentei titularului constructiei in conduita calificata pe cale contraventionala ca fiind ilegala, respectiv a refuzului acesteia de a intra in legalitate in una dintre modalitatile prevazute de lege si determinate de catre agentul constatator. De aceea retinerea lipsei autorizatiei este nerelevanta in speta, mai ales pentru configurarea relei-credinte a D., pentru ca nerespectarea unor prescriptii legale pentru realizarea constructiei nu schimba cu nimic rationamentul legat de convingerea pe care paratii au avut-o in privinta dreptului lor de a construi. In ceea ce priveste cererea intimatilor de a se da eficienta apararii lor expuse in intampinarea depusa la instanta de fond privind retinerea uzucapiunii asupra constructiei, Tribunalul a constatat ca dreptul de proprietate asupra constructiei este dat de insasi faptul construirii de catre parati al acestui imobil pe care nimeni nu-1 contesta, instanta fiind tinuta sa se pronunte in speta nu asupra proprietatii constructiei ci asupra consecintelor edificarii acesteia pe terenul altei persoane, care situeaza litigiul in campul de aplicare al art. 494 cod civil. In termen legal, timbrat adecvat cu timbru judiciar de 0,15 lei si taxa timbru de 4 lei, impotriva acestei hotarari s-a declarat recurs de catre reclamant, cauza fiind inregistrata pe rolul Curtii de A p e l I a s i sub nr(...). Criticand hotararea instantei de apel, recurentul a enumerat motivele de nelegalitate prevazute de art. 304 pct. 7, 8, 9 Cod procedura civila ( fl. 3 ), insa a dezvoltat doar motivul prevazut de punctul 9 al art. 304 Cod procedura civila constand in interpretarea si aplicarea gresita a dispozitiilor art. 494 Cod civil sustinand ca buna credinta a fost gresit retinuta in contextul in care s-a contestat chiar inscrisul sub semnatura privata invocat de parati, a rasturnat prezumtia cu declaratiile martorilor ce se coroboreaza cu raspunsul la interogatoriu al paratei N. B.. In atare imprejurari, a solicitat, admiterea recursului, casarea deciziei instantei de apel, rejudecarea cauzei in sensul admiterii actiunii, cu cheltuieli de judecata. Legal citati, intimatii parati prin aparator au formulat intampinare ( fl. 7 - 9 ), invocand inadmisibilitatea recursului fata de dispozitiile art. 282/1 Cod procedura civila modificat si completat prin Legea 219/2005, nulitatea sa potrivit art. 306 Cod procedura civila in contextul in care nu s-au dezvoltat motivele de nelegalitate mentionate in cererea de recurs ( punctele 7, 8 si 9 ale art. 304 ) si nici nu s-a criticat aplicarea gresita a art. 494 Cod civil la o situatie de fapt deplin si real stabilita de catre instantele de fond, ci doar modul de interpretare a probelor; pe fond, s-au formulat concluzii de respingere a recursului justificat de faptul ca titlul invocat in combaterea actiunii nu a fost contestat de catre recurent, ca si existenta, in dosarul de revendicare unde i s-a opus pentru prima data, iar prezumtia bunei credinte nu a fost rasturnata prin declaratiile martorilor, probe indirecte. Urmare a formularii de catre recurent a cererii de stramutare a recursului de la Curtea de A p e l I a s i, in perioada 22.10.2008- 29.10.2009 cauza a fost suspendata in temeiul art. 244 Cod procedura civila. La termenul din 29.04.2009, cauza a fost scoasa de pe rol si inaintata Curtii de A p e l B a c a u ca urmare a admiterii cererii de stramutare de catre I.C.C.J. prin Incheierea 3596/2009 ( fl. 26 ). Pe rolul acestei instanta cauza a fost inregistrata sub nr(...), nu s- au formulat cereri noi. Examinand recursul in raport cu actele si lucrarile dosarului, de motivele de recurs invocate si apararile formulate de intimati, respectiv fata de disp. art. 304, 312 Cod procedura civila se constata urmatoarele: * Apararea privind inadmisibilitatea recursului nu poate fi primita, intrucat dispozitiile art. 282/1 Cod procedura civila nu sunt incidente in cauza; astfel, actiunile avand ca obiect "obligatie de a face" nu sunt considerate evaluabile, si deci criteriul valoric nu poate constitui fundamentul competentei materiale, respectiv al numarului de grade de jurisdictie aplicabil spetei. Prin urmare, sunt supuse regulilor de drept comun, fiind atacabile atat cu apel cat si cu recurs. Mai mult, fata de faptul ca partile s-au judecat in cauza inclusiv in calea de atac a recursului ( dosar (...) al Curtii de A p e l I a s i ) - ulterior modificarii aduse Cod procedura civila de Legea 219/2005 -, partile au dobandit si T. legitima a posibilitatii valorificarii celor doua cai de atac - apel si recurs. * Nici nulitatea recursului pentru nemotivare nu va fi insusita de catre instanta, atat timp cat criticile formulate se circumscriu motivului de nelegalitate prevazut de art. 304 pct. 9 Cod procedura civila sub aspectul aplicarii gresite a legii ( respectiv a art. 494 Cod civil situatiei de fapt dovedite in dosar ). Restul apararilor, privind nulitatea pentru nemotivare in lipsa dezvoltarii motivelor prevazute la punctele 7 si 8 ale art. 304 Cod procedura civila vor fi analizate ca aparari pe fondul apelului si nu ca exceptie. * Pe fondul recursului, se constata caracterul sau nefondat justificat de considerentele ce se vor expune. Motivele de nelegalitate prevazute de art. 304 pct. 7 si 8 Cod procedura civila, indicate in cererea de recurs, nefiind dezvoltate de catre recurent, apar ca fiind formale si neprejudiciale in mod real asupra intereselor procesuale ale acestei parti, motiv pentru care nu pot constitui temei de reformare a hotararii instantei de apel. Nici critica aplicarii gresite a legii ( respectiv a art.494 alin.3 teza a II-a Cod civil ) nu este intemeiata, din moment ce buna sau reaua credinta a D., ca si conditie functie de care se apreciaza asupra caracterului fondat sau nefondat al pretentiei proprietarului intemeiata pe art. 494 Cod civil, si ca atitudine subiectiva ( o convingere ) s-a apreciat prin interpretarea mai multor manifestari anterioare si concomitente ale titularului sau de la data edificarii; Astfel, in cauza, in mod corect s-a retinut ca paratii nu au fost de rea credinta atunci cand au edificat constructiile (mentionate la fl.11 dosar (...) al J u d e c a t o r i e i I a s i ) a carei edificare s-a solicitat din moment ce: - parata N. si autorul paratilor J. s-au considerat posesorii unui titlu asupra terenului si astfel beneficiari ai dreptului de a construi; - constructia s-a ridicat in anul 1972 ( conform inscrisuri fl. 39,40 d. 15273/2005 al J u d e c a t o r i e i I a s i, necontestate de recurentul reclamant), iar pana la actiunea in revendicare din 2001 ( dosar 8097/2001 al J u d e c a t o r i e i I a s i ) autorii reclamantului ( N. B. pana in 1975 si N. P. dupa 1978 ) nu a facut nici un act de punere in intarziere a paratei N. si a autorului paratilor J. in conditiile art. 1079 Cod civil. - absenta autorizatiei de constructie nu instituie o prezumtie de rea credinta, multi proprietari de teren construind in aceleasi conditii,ci doar un temei pentru aplicarea sanctiunilor specifice prevazute de Decretul 144/1958, in vigoare la acea data. In completarea argumentelor retinute de catre instantele de fond se impun a se retine si urmatoarele: - abia in anul 1978 - prin Sentinta civila 7505/13.10.1978 a J u d e c a t o r i e i I a s i ( fl. 7 d.17037/2003 al J u d e c a t o r i e i I a s i ) - autorul recurentului reclamant, defunctul N. P., devine proprietarul suprafetei de teren pe care s-au edificat constructiile in litigiu, prin urmare la data edificarii lor ( 1972 ) nu putea formula nici o actiune impotriva constructorilor neavand titlu; a se observa si ca acesta renuntase la mostenirea defunctului N. N. ( decedat in iunie 1962 - fl. 3 d.15273/2005 al Judecatorie I ), conform considerentelor Sentintei civile 7505/1978 - pagina 2 alin.3. - aplicabilitatea dispozitiilor art. 494 alin.3 Cod civil in cauza a fost recunoscuta cu autoritate de catre T r i b u n a l u l I a s i si Curtea de A p e l I a s i in dosarele, 5301/2006, respectiv (...), recurentul reclamant intemeindu-si apararile in rejudecare (fl.10 d(...) al J u d e c a t o r i e i I a s i ) tocmai pe aceasta situatie. - solutia favorabila din revendicare ar fi justificat inlaturarea prezumtiei de buna credinta numai daca edificarea constructiilor ar fi survenit dupa data ramanerii definitive a acesteia. In atare imprejurari, sustinerile de nelegalitate invocate vor fi inlaturate si conf. art. 312 alin. 1 Cod procedura civila recursul urmeaza a fi respins ca nefondat. In temeiul art. 274 Cod procedura civila nu vor fi acordate cheltuieli de judecata recurentului, insa va fi admisa cererea intimatilor parati privind obligarea recurentului la cheltuielile de judecata ocazionate de recurs constand in onorariu avocat. PENTRU ACESTE MOTIVE, IN NUMELE LEGII D E C I D E: Respinge recursul promovat de reclamantul N. B. impotriva deciziei civile nr.408 din 9 iunie 2008, pronuntata de T r i b u n a l u l I a s i in dosarul nr(...). ca nefondat. Obliga recurentul sa plateasca intimatilor suma de 1500 lei cheltuieli de judecata. Irevocabila. Pronuntata in sedinta publica, azi, 21.10.2009 |Presedinte, |Judecator, |Judecator, | |(...) (...) |(...) (...) |(...) (...) B. | | |Grefier, | | | |B. B. | | Red.sM.N. Red.d.a E.H./A.B. Red.d.r.B. Tehn.AA 26/27.10.2009 6 ex Com la parti la 27.10.2008

Daca ai o speta asemanatoare, si vrei parerea GRATUITA a unui avocat, trimite-ne intrebarile tale.
Iti recomandam si urmatoarele spete

  • Hotararea 169 R - Civil - reziliere contract
  • Hotararea 310 - Civil - reziliere contract
  • Hotararea decizia civila nr.62/R - Civil - reziliere contract
  • Hotararea 196 - Civil - reziliere contract
  • Hotararea 392 - Civil - reziliere contract
  • Hotararea 23 - Civil - reziliere contract - Contestatie in anulare
  • Hotararea 320 - Civil - reziliere contract
  • Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC CND LEGALIS SRL. Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor. SC CND LEGALIS SRL este operator de date cu caracter personal înscris în registrul de evidență a prelucrărilor de date cu caracter personal sub nr. 20896 și nr. 21292. © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2013 ©   Copyright SC CND LEGALIS SRL 2013