| | |
Avocatura - profesia de avocat
HOME
STIRI
CASE DE AVOCATURA LIBRARIE INTERVIURI CAUTA UN AVOCAT FORUM
LEGISLATIE
OPINII CONTACT
ACADEMICA cazul tau documente utile jurindex cariere cauta un avocat examene portalul instantelor
Alte profesii liberale: Mediatori Executori Judecatoresti Notari Publici Judecatori Procurori Lichidatori
curs valutar Curs valutar: 1€ = 4.5069 lei, 1$ = 3.2298 lei, 1£ = 5.3878 lei, 1CHF = 3.7092 lei, ROBOR (la 3 LUNI - 3M): 2.99%, EURIBOR (3M): 0.304% Curs oficial BNR
Facebook Avocatura.com Linkedin Avocatura.com newsletter Avocatura.com RSS Avocatura.com

Spete: Hotararea 276
Civil - actiune in declararea simulatiei
Instanta: CA TIMISOARA
Faza: Apel
Data: 16-11-2009

Discutii similare pe forum

Care este sanctiunea simulatiei? - scris de alx_free - 8 raspunsuri
care este sanctiunea simulatiei?[b:1mj55k8o][i:1mj55k8o][/i:1mj55k8o][/b:1mj55k8o]
Civil-actiune in daune contractuale - scris de vasilica - 0 raspunsuri
Buna ziua Am fost admisa la doctorat cu bursa la o universitate din Romania. Dupa un an de zile am fost exmatriculata. Acum mi se cere cuantumul bursei. In contract nu este specific nimic de acest aspect. Cum sa ma apar eu ? Multumesc
Declararea apelului - scris de cristal - 2 raspunsuri
Daca inculpatul nu a fost prezent la pronuntare, avocatul din oficiu fiind prezent doar la ultima sedinta de judecata ( dezbatere), pronuntarea amanandu-se de vreo 4 ori, acele 10 zile pentru declararea apelului de catre inculpat curg de la comunicarea copiei de pe dispozitiv? Si inca o intrebare: daca inculpatul a formulat cerere de apel impotriva sentintei, aratand ca, considera sentinta pronuntata ca fiind netemeinica si nelegala, fara sa arate in ce latura(civila sau penala), a procedat ...
Declararea judecatoareasc? a mor?ii - scris de Andreea_L - 0 raspunsuri
Dac? un om beat se arunc? de la bordul unei nave,se poate declara moartea neprecedat? de declararea dispari?iei? Art. 16 alin (3) din Decretul 31/1954 prevede c? cel disp?rut n cursul unor fapte de r?zboi, ntr-un accident de cale ferat?, ntr-un naufragiu sau ntr-o alt? mprejurare care ndrept??e?te a presupune decesul, poate fi declarat mort, f?r? a se mai declara n prealabil dispari?ia sa, dac? a trecut cel pu?in un an de la data mrejur?rii de cnd a avut loc dispari?ia. La ce ...
Declararea judecatoreasca a mortii - scris de lina - 1 raspunsuri
Buna ziua.Va rog sa-mi spuneti daca vreau sa obtin un certificat de deces(hotarare declarativa de moarte)in instanta pe cine trebuie sa dau in judecata?
      ROMANIA
CURTEA DE APEL T                       Operator 2928
       SECTIA CIVILA
DOSAR NR.(...)

                            DECIZIA CIVILA NR.276/A
                      Sedinta publica din   16 noiembrie  2009
                       PRESEDINTE:     (...) (...)
                       JUDECATOR: (...) (...)
                       GREFIER:        (...) (...)
      S-a  fixat  termen  de  pronuntare  asupra   apelului    declarat   de
reclamantii I. I., I. E., (...) F. SRL si (...) G. SRL  impotriva  sentintei
civile nr.3849/5.12.2008 pronuntata de  T r i b u n a l u l   T i m i  s  in
dosar nr(...), in contradictoriu cu  paratii Al E. Kamal, N. N., N.  J.,  N.
H., I. Jamal, I. M., E. N., E. N. D., E.  E.  si  E.  N.,  avand  ca  obiect
actiune in declararea simulatiei.
      La apelul nominal, se constata lipsa partilor.
      Procedura legal indeplinita.
      Apelul a fost declarat in termen legal si este legal timbrat  cu  suma
de 282 lei si 3 lei timbru judiciar.
      Dezbaterea in fond a apelului si sustinerile  orale  ale  partilor  au
avut loc in sedinta publica din data de 2  noiembrie  2009,  cele  declarate
fiind consemnate in incheierea de sedinta  de  la  acel  termen,  care  face
parte integranta din prezenta hotarare, iar  pronuntarea cauzei  s-a  amanat
pentru data de 9 noiembrie 2009, apoi pentru data de 16 noiembrie 2009,
                            C U R T E A
      Deliberand asupra apelului  de fata, constata:
      Reclamantii I. I., I. E., (...) F. SRL si (...) G. SRL,  au  solicitat
Tribunalului T ca, prin hotararea judecatoreasca ce va  pronunta,  pe  calea
procedurala a simulatiei, configurata  legislativ  de  deja  anuntatul  art.
1175, in contradictoriu cu paratii - si  ei  pretinsi  simulanti  -   Al  E.
Kamal, N. N., N. J., N. H., I. Jamal, I. M., E. N., E. N. D., E.  E.  si  E.
N., sa inlature ca simulate operatiunile juridice  de  vanzare  -  cumparare
si,  respectiv,  de  schimb  imobiliar  (obiectivate   in   corpul   actelor
notariale, avand nr. 6085, 3482,5004,3385,7793,3943,1883,3381  si  (...),  -
cel din urma intregind pretentiile  alegate,  pe  calea  actului  procedural
completator aflat in compunerea dosarului la  fila  84,  intervenite,  toate
intre  subiectii  procesuali,   la   14.10.1999,   02.10.2001,   15.09.2000,
03.09.2001, 03.12.1999, 09.10.2001, 19.08.2003,  03.09.2001  si,  respectiv,
la 25.10.2007, in contextul si  pentru  derularea  activitatii  societatilor
comerciale - reclamantele de S. 3  si  4,  al  caror  asociat  majoritar  si
administrator se verifica a  fi  petitionarul  de  S.  1).  Si,  restabilind
raporturile juridice reale dintre petitionarul de S. 1 si paratul de  S.  1-
pretins aflati la acea epoca in relatii de  prietenie  -,  prin  constatarea
jurisdictionala ca,  in limitele temporale  supra  conturate,  cei  doi  din
urma  subiecti  procesuali  au  incheiat  succesiv,  conventii  de  imprumut
pecuniar (in calitate de imprumutat petitionarul de S. 1 si de  imprumutator
paratul de S. 1), cuantificate toate la nivelul  sumei  de  280.000  USD  si
pretins toate garantate real cu imobilele asupra carora poarta  operatiunile
juridice  de  instrainare  si  schimb  imobiliar,-   si   ele   deja   supra
individualizate -, ce pretins ar disimula imprumuturile  pecuniare,  spre  a
caror devoalare pendinte se tinde, si ar fi intervenit, asa cum  deja  supra
s-a anuntat intre petitionarul de S. 1 si societatile comerciale  reclamate,
-prin  al  lor  reprezentant-,  in  calitate  de  vanzatori   si   subiectii
procesuali pasivi (aflati atunci in  relatii  de  prietenie  cu  cel  dintai
vanzator) in calitate de cumparatori si respectiv coschimbasi.
      Prin sentinta civila nr.3849/5.12.23008  T r i b u n a l u l   T i m i
s a respins demersul judiciar completat, initiat de  catre  reclamantii   I.
I., I. E., (...) F. SRL si (...) G. SRL, in contradictoriu cu paratii  -  la
randul lor, pretinsi simulati -  Al E. Kamal,  N.  N.,  N.  J.,  N.  H.,  I.
Jamal, I. M., E. N., E. N. D., E. E. si E. N..
      Au fost obligati in solidar petitionarii, la plata catre paratii de S.
1,2,3 si 4 -  Al E.  Kamal,  N.  N.,  N.  J.,  N.  H.,  a  cheltuielilor  de
judecata, avansate de catre cei din urma, pe  durata  derularii  activitatii
judiciare, cu titlu de onorariu avocatial, in cuantum de 10000 lei, cei  doi
dintai si, in acelasi cuantum, cei doi din urma.
      Pentru  a  hotari  astfel,   prima  instanta  a  constatat   incidenta
disp.art.1200 C.pr.civ. si 1201  C.pr.civ.  In  acest   sens  a  retinut  ca
vointa   reala   a   acelorasi   subiecti   procesuali   a   fost   transata
jurisdictional irevocabil, pe calea demersului judiciar anterior, obiect  al
dosarului deja constant anuntat pe parcursul expunerii rezumative, acela  cu
nr. 8082/2004, (prin care aceiasi petitionari au chemat acelasi  Tribunal  T
sa lipseasca de efecte juridice operatiunile juridice -  al  caror  caracter
simulat pendinte se cere a fi constatat jurisdictional -,  cerute  acolo,  a
fi privite ca avand, in principal, fizionomia juridica a  unor  vanzari  si,
respectiv, schimb  imobiliar  cu  pact  de  rascumparare  si,  subisdiar,  a
deghiza imprumuturi camataresti; ce  pretins, atrag  inexorabil,  sanctiunea
nulitatii absolute. In alti termeni,  sa  constate  jurisdictional,  acelasi
Tribunal, cauza reala a operatiunilor juridice in discutie, care pretins  ar
fi  fost  aceea   de  instituire  a   unor   garantii   pentru   restituirea
imprumurilor pecuniare intervenite intre acelasi petitionar  de  S.  1,  -in
calitate imprumutat- si acelasi parat de S. 1,- in calitate de  imprumutator
-. Asa cum, cu puterea evidentei o atesta actele jurisdictionale  pronuntate
in finalul demerslui judiciar in discutie, acelea ale sentintei  civile  nr.
1266 data, la  20.06.2005,  de  catre  acelasi  Tribunal  T,  confirmata  cu
reformarea partiala a motivarii, prin decizia civila  nr.  1879/A,  data  de
catre Curtea de  Apel  T  pe  calea  apelului,  la  24.11.2005  si  devenita
irevocabila la 21.09.2007, prin decizia nr. 6002, data in dosar nr(...),  pe
calea recursului de catre Inalta C de Casatie  si  Justitei  care,  pastrand
integral solutiile instantelor inferioare si implicit aparatul  argumentativ
elaborat in sustinerea lor (cu precadere acela  configurat  de  instanta  de
apel)  a conchis axiomatic ca, probatoriului  administrat  pe  durata  celor
doua judecati - in contextul exceptiilor de la regula consacrata  legislativ
de art.  1991  apartenent  legii  civile-,  ii  lipseste  aptitudinea  de  a
identifica o alta  ,,vointa  reala  a  partilor  decat  aceea  in  care  s-a
concretizat prin contractele incheiate in forma autentica".
      Or,  asa  stand  lucrurile,  cum  statuarile  obiectivate  in   corpul
hotararilor judecatoresti supra evocate (care, intr-o  logica  normativista,
se  arata   a   avea   valoarea   unor   norme   individuale   de   sorginte
jurisdictionala, fiind cele mai tipice acte  de  aplicare  a  dreptului)  se
impun petitionarilor si, pe cale de consecinta, si cauzei pendinte ca  efect
pozitiv al puterii lucrului judecat ce nu ingaduie a fi  contrazis  pe  cale
unui alt demers judiciar, asa cum  nejudicios  pendinte  se  tinde;  si  cum
autoritatea procesuala a celor din urma acte  jurisdictionale,  obstaculeaza
reluarea  verificarii  jurisdictionale  a  vointei   reale   a   subiectilor
cocontractanti.
      Impotriva sentintei civile nr.3849 din 05.12.2008 a  T r i b u n a l u
l u i   T i m i s  au declarat apel in termenul legal reclamantii I. I.,  I.
E., (...) F. SRL si (...) G. SRL, criticand-o pentru nelegalitate.
      In motivarea cererii de apel s-a sustinut ca   hotararea   atacata  nu
cuprinde  motivele pe care se sprijina.
      In sustinerea  acestei  critici  s-au   invocat  disp.  art.261  pct.5
C.pr.civ. si s-a invederat ca hotararea trebuie  sa  cuprinda   motivele  de
fapt si de drept  care au format convingerea  instantei.
      O alta  critica a vizat  modul de solutionare  a  exceptiei  efectului
pozitiv al puterii lucrului judecat care  sub  aspect  procedural   nu  este
peremtorie. S-a sustinut ca efectul pozitiv al puterii lucrului judecat   nu
poate avea valoarea  unei exceptii peremtorii care sa impiedice  continuarea
 judecatii si sa duca  astfel  la stingerea litigiului, avand in vedere   ca
aceasta nu reprezinta decat o prezumtie, care cel  mult poate  fi  utilizata
in cadrul administrarii probatoriului in cursul judecatii.
      Singurul caz  in care puterea lucrului judecat  poate  avea  ca  efect
paralizarea intregii actiuni este expres prev. de  art.163   C.pr.civ.  care
face referire strict la tripla  identitate de parti, obiect, cauza.
      Or,  din  moment   ce  legiuitorul  a  reglementat  distinct   aceasta
situatie juridica in mod imperativ ca  fiind   o  exceptie   peremtorie   si
absoluta care duce  la imposibilitatea  continuarii  actiunii, este  evident
ca aceste dispozitii legale   nu  pot  fi  extinse   si  asupra  unor   alte
situatii dincolo de vointa legiuitorului.
      Fata de acest aspect,  doctrinei si a jurisprudentei ii  revine  rolul
de a califica  efectul  pozitiv al  puterii lucrului judecat si care,   dupa
cum s-a aratat anterior, aceasta este  unanima in a aprecia  clar  ca  efect
pozitiv  al puterii lucrului  judecat  in ceea ce  priveste   considerentele
unei hotarari  anterioare are valoarea juridica a unei prezumtii relative.
      Prin urmare, instanta nu putea  respinge  actiunea  in  aceasta   faza
procesuala (respectiv  inainte de administrarea probelor), in baza unei asa-
zise "exceptii peremtorii".
      Sub aspect substantial, s-a sustinut  ca  hotararea  este  netemeinica
sub 3 aspecte:
      -instanta in mod gresit  a retinut   ca  chestiunile   cu  privire  la
raporturile  juridice dintre parti  au fost  anterior   transate  irevocabil
in dosarul nr.8082/2004;
       -hotararea  pronuntata  este  rezultatul   unei   grave   erori     a
instantei  asupra cadrului procesual  din  dosarul  nr.8082/2004,   la  care
aceasta face referire;
      -efectele admiterii actiunii in constatarea  nulitatii  absolute  sunt
diferite de  efectele admiterii actiunii  in  simulatie   ce  face  obiectul
prezentei cauze.
       In  consecinta,  reclamantii   au   solicitat   admiterea   apelului,
desfiintarea   sentintei  civile   apelate   si   trimiterea   cauzei   spre
rejudecare, la aceeasi instanta.
      Curtea, examinand  decizia  civila  apelata   prin  prisma  criticilor
formulate, in baza  art.292-294 C.pr.civ., raportat la art.296 C.pr.civ.,  a
constatat ca apelul  de  fata  este  neintemeiat  pentru  considerentele  ce
urmeaza a fi expuse in continuare.
      Astfel, referitor la  sustinerea  ca  hotararea  apelata  nu  cuprinde
motivele pe care se sprijina  solutia pronuntata, Curtea apreciaza  ca  este
nefondata,  din  cuprinsul  considerentelor   sentintei   civile   rezultand
argumentele care au format convingerea instantei si au condus  la  admiterea
exceptiei puterii lucrului judecat.
      Avand  in vedere ca  instanta  de  fond  a  ramas  in  pronuntare   pe
exceptia puterii  lucrului judecat, este evident ca  intreaga sa motivare s-
a axat pe  argumentele  pentru   care  este  incidenta   in  cauza  exceptia
procesuala invocata, aceste argumente avand in vedere ca instanta de fond  a
ramas in pronuntare  pe exceptia puterii lucrului judecat, este  evident  ca
intreaga sa motivare s-a axat pe argumentele pentru care este  incidenta  in
cauza  exceptia  procesuala  invocata,  aceste  argumente  reprezentand  tot
atatea motive pentru respingerea apararilor reclamantilor fata de exceptie.
       Prin  urmare,  sustinerea   reclamantilor   apelanti   ca   hotararea
judecatoreasca este nemotivata apare ca nefondata.
      Referitor  la  cel  de-al   doilea   motiv  de  apel   prin  care  s-a
sustinut de catre reclamanti  ca sub aspect  procedural  exceptia  efectului
pozitiv al puterii lucrului judecat nu este peremtorie, ca  efectul  pozitiv
al lucrului judecat nu poate fi invocat decat ca prezumtie care  nu  opreste
judecata ci doar usureaza sarcina probatiunii, Curtea  apreciaza  ca  aceste
sustineri nu pot fi retinute pentru urmatoarele argumente.
      Lucrul judecat produce deopotriva  un efect negativ si  unul  pozitiv,
sau, intr-o alta exprimare,  autoritatea  lucrului  judecat  prezinta   doua
aspecte, anume autoritatea   lucrului judecat prezinta  doua aspecte,  anume
autoritatea formala si autoritatea  materiala,  intangibilitatea  formala  a
hotararii, pe de o parte, si incontestabilitatea  continutului  sau,  pe  de
alta parte.
      Pornind de la prezumtia absoluta  de adevar ca  fundament  al  puterii
lucrului  judecat,  in  doctrina  s-a  conchis   in  sensul  ca,    intrucat
hotararea  judecatoreasca  exprima  adevarul  cu  privire  la   o   situatie
juridica, ceea ce a format  obiectul unei judecati se impune intr-o  maniera
imperativa in toate litigiile viitoare.
      Efectele puterii de lucru judecat prezinta un dublu aspect:
      -un aspect negativ, pentru partea care a pierdut procesul,  in  sensul
ca nu mai poate repune in discutie dreptul sau intr-un alt litigiu;
      -un aspect pozitiv pentru partea care a castigat procesul,  in  sensul
ca aceasta se poate prevala de dreptul  recunoscut   prin  hotararea  ramasa
definitiva intr-o noua judecata, fara ca partea adversa sau instanta sa  mai
poata lua in discutie existenta dreptului.
      In speta s-a dat  eficienta,  in  mod  temeinic  si  legal,  efectului
pozitiv al lucrului judecat.
      Rationamentul apelantilor  sugereaza  ideea  ca  judecatorul  dintr-un
litigiu viitor este tinut  sa se conformeze unui  simplu  mijloc  de  proba,
adica prezumtiei absolute de adevar exprimata printr-o hotarare  anterioara.
Acest punct de  vedere  este  contestabil,  deoarece  fundamentul  efectului
pozitiv  al  lucrului  judecat  rezida  in  puterea  particulara  a  actului
jurisdictional,  putere asimilata celei care inzestreaza legea.
      Efectul  pozitiv ce constrange  judecatorul  sa  recunoasca  existenta
puterii lucrului judecat atasata hotararii anterioare se  bazeaza  pe  ideea
ca prin deciziile sale instanta traduce vointa concreta  a  legii  pentru  o
situatie  litigioasa  concreta.  Partile  sunt  tinute  sa   se   conformeze
dispozitiilor hotararii si sa impuna solutia consacrata de  aceasta  fiindca
hotararea este, in ultima analiza, legea particulara a  raportului  litigios
dedus judecatii.
      In acord cu aceste afirmatii doctrinare, instanta de  judecata  retine
in mod corect ca statuarile obiectivate in corpul hotararilor  judecatoresti
anterior  pronuntate  au  valoarea  unor  norme  individuale   de   sorginte
jurisdictionala,  fiind cele  mai  tipice  acte  de  aplicare  a  dreptului.
Acestea se impun in cauza  pendinte ca efect  pozitiv  al  puterii  lucrului
judecat ce nu ingaduie a fi contrazis pe calea  unui  alt  demers  judiciar;
autoritatea procesuala a celor din urma  acte  jurisdictionale  obstaculeaza
reluarea  verificarii  jurisdictionale  a  vointei   reale   a   subiectilor
cocontractanti.
      Avand in vedere aceste argumente, prima instanta a  conchis  incidenta
in speta a art.1200 pct.4  coroborat  cu  art.1201  C.civ.,  intrucat  odata
transata  chestiunea  vointei  reale  a  partilor,  ea  nu  se   mai   poate
circumscrie ariei de preocupari a tribunalului, pe  calea  unui  nou  demers
judiciar.  Hotararea  judecatoreasca  anterioara,  desi  nu  se   opune   cu
autoritate de lucru judecat, isi  manifesta  efectele  pozitive  tinzand  sa
prezerve eficacitatea indirecta a actului jurisdictional anterior in  sensul
ca statuarile jurisdictionale anterioare nu mai pot fi modificate.
      In concluzie,  instanta  din  cea  de-a  doua  cerere  de  chemare  in
judecata nu este indreptatita sa procedeze la o noua cercetare a  raportului
juridic obligational cu privire la care exista o  statuare  jurisdictionala,
fiindca in acest fel s-ar ajunge la  negarea  drepturilor  recunoscute  prin
acea  hotarare. Puterea lucrului judecat  a  primei  hotarari  se  manifesta
gratie  efectului  pozitiv  a  lucrului  judecat.  Independent  de  efectele
substantiale ale judecatii, efectul  pozitiv  al  lucrului  judecat  asigura
imaubilitatea, permanenta constatarilor jurisdictionale  anterioare,  astfel
incat partile din prima actiune se vor putea prevala de acestea intr-un  nou
proces, obligand  instanta  sa-si  fondeze  solutia  pe  problema  de  drept
rezolvata irevocabil in cursul unei prime judecati.
      Fundamentul lucrului judecat rezida in necesitatea de a  da  eficienta
hotararii judecatoresti si de a  evita  o  noua  judecata  asupra  aceleiasi
chestiuni litigioase.
      Astfel cum s-a  subliniat  in  doctrina,  daca  autoritatea  de  lucru
judecat  reprezinta o calitate atasata hotararii de  la  momentul  adoptarii
ei si pana la expirarea  termenului  de  exercitare  a  cailor  de  atac  de
reformare sau de retractare ori, dupa caz,  pana  la  respingerea  acestora,
puterea lucrului judecat este o calitate  atasata  hotararii,  care  nu  mai
poate fi reformata sau retractata.
      Dupa ramanerea irevocabila, hotararea dobandeste valente  noi  care  o
deosebeste de toate celelalte acte de procedura: ea  se  situeaza  in  sfera
actelor de autoritate publica, fiind investita cu  eficienta   specifica  de
catre ordinea juridica.
      Puterea de lucru  judecat  are  la  baza  regula  potrivit  careia   o
constatare facuta printr-o hotarare judecatoreasca definitiva nu trebuie  sa
fie  contrazisa  printr-o  alta  hotarare.   Principiul   lucrului   judecat
impiedica deci nu numai judecarea din nou a  unui  proces  terminat,  ci  si
contrazicerile dintre doua hotarari judecatoresti,  in sensul ca  drepturile
recunoscute  unei  parti   sau   constatarile   facute   printr-o   hotarare
judecatoreasca definitiva  sa  nu  fie  contrazise  printr-o  alta  hotarare
judecatoreasca, data intr-un alt proces.
      In ceea ce priveste  critica reclamantilor, ce  vizeaza   netemeinicia
hotararii judecatoresti  sub aspect  substantial,  Curtea   apreciaza  a  fi
nefondata,  observand  ca  in  speta  instanta  de  fond  a  dat   eficienta
principiului efectului  pozitiv  al  puterii  lucrului  judecat,  constatand
incontestabilitatea verificarii jurisdictionale infaptuite  de  tribunal  cu
privire la  pretentiile  reclamantilor  ce  poarta  asupra  acelorasi   acte
juridice deduse judecatii.
      Astfel, in prima  actiune,  in  care  s-a  pronuntat  sentinta  civila
nr.1226/2005 s-a solicitat constatarea nulitatii  contractelor  de  vanzare-
cumparare, respectiv a contractului de schimb care sunt deduse judecatii  si
in prezentul proces. Temeiul juridic  al  actiunii  l-a  constituit  art.948
pct.4,  art.966  si  art.968  C.civ.,  raportat  la  prev.art.4  din   Legea
contracametei din 1931, precum si art.948 pct.4 raportat la art.966  C.civ.,
reclamantii invocand, in esenta, ca vanzarile, respectiv schimbul,  au  fost
incheiate pentru garantarea unor imprumuturi pe care paratul Al E. Kamal  le
acordase reclamantului I. I., solicitand restabilirea  situatiei  anterioare
incheierii respectivelor contracte.
       In  actiunea   din   prezentul   dosar   se   solicita    constatarea
caracterului simulat al  contractelor  de  vanzare-cumparare,  respectiv  de
schimb,   si  constatarea  caracterului  real  al  contactelor  de  imprumut
incheiate intre reclamantul I.  I.  si  paratul  Al  E.  Kamal,  finalitatea
urmarita de reclamanti fiind aceeasi.
      Se impune insa a fi subiliniat faptul ca nu numai ca  scopul  pe  care
tinde sa il atinga reclamantii este acelasi  in  ambele  actiuni,  respectiv
intoarcerea bunurilor - obiecte ale actelor juridice atacate in  patrimoniul
lor, ci si fundamentul juridic pe care sunt grefate cele doua  actiuni  este
identic, indiferent de forma in care  este  exprimata  operatiunea  juridica
care se pretinde a fi reala. Prin urmare, chiar daca in  prima  actiune  s-a
invocat nulitatea absoluta pentru cauza ilicita sau  lipsa  cauzei  deoarece
in  realitate  contractele  au  fost  incheiate   pentru   garantarea   unor
imprumuturi,  iar  aceasta  actiune  este  una  in   declararea   simulatiei
contractelor de vanzare-cumparare si schimb, in ambele actiuni  atat  starea
de fapt este prezentata in  mod  identic,  cat  si  calificarea  juridica  a
operatiunilor este aceeasi.
      In acest  context,  este  nefondata  sustinerea  apelantilor  ca  tema
pretentiilor si a probatiunii nu ar  purta  asupra  devoalarii  raporturilor
juridice  reale,  adica  a  identificarii  vointei  reale  a   partilor   la
incheierea contractelor de vanzare-cumparare.
      Este neechivoc faptul ca in primul dosar reclamantii  au  sustinut  ca
operatiunile juridice incheiate au fost in realitate contracte  de  vanzare-
cumparare cu pact de rascumparare,  menite  sa  garanteze  imprumuturile  pe
care paratul  Al  E.  Kamal  le-ar  fi  acordat  reclamantului  I.  I.,  iar
instantele au cercetat temeinicia acestor sustineri.
      In prezentul dosar, apelandu-se la institutia juridica  a  simulatiei,
se tinde la aceeasi finalitate, tema pretentiilor  si  a  probatiunii  fiind
aceeasi: raporturile juridice dintre parti sunt simulate, acestea  fiind  in
realitate de imprumut si nu de vanzare-cumparare.
      Prima actiune formulata de  reclamanti  a  fost  respinsa  irevocabil.
Instanta de fond a respins actiunea retinand ca "desi  s-a  sustinut  ca  au
fost luati bani cu imprumut cu  dobanda de 5% lunar de la Al E.  Kamal,  iar
vanzarile consemnate in contractele a  caror  nulitate  s-a  solicitat  sunt
simulate  prin  deghizare  partiala,  reprezentand  vanzari   cu   pact   de
rascumparare, pentru garantarea   restituirii  sumelor  imprumutate,  aceste
sustineri  nu  au  putut  fi  retinute".  De  asemenea,  in  decizia  civila
nr.1879/A/24.11.2005 pronuntata de Curtea de  A p e l   T i m i s o  a  r  a
prin care se respinge apelul reclamantilor,  se  retine  ca  "trei  au  fost
motivele de nulitate absoluta invocate de reclamanti  ca  si  temei  juridic
pentru admiterea  actiunii  si  anume:   cauza  ilicita,  contractele  fiind
incheiate in frauda legii (art.966 si  art.968  C.civ.),  lipsa  cauzei,  in
sensul ca scopul contractelor nu a fost  transmiterea  respectiv  dobandirea
proprietatii si plata  pretului,  ci  garantarea  unor  imprumuturi;   lipsa
pretului sau pretul derizoriu, fiind incalcate prev.art.1303 C.civil".
      Un aspect deosebit de important este si cel referitor  la  probatiunea
imprumuturilor, intrucat tot instanta de apel a stabilit ca "nu  s-au  putut
dovedi,  pentru  fiecare  contract   in   parte   existenta   si   cuantumul
imprumutului,  data  incheierii  contractului  de  imprumut,  existenta   si
cuantumul dobanzii, dovada garantiei ... Desi inscrisurile depuse  la  dosar
fac vorbire despre anumite sume de bani imprumutate de reclamantul I. I.  de
la paratul Al E. Kamal de-a lungul  timpului,  nu  pot  constitui  temei  de
admitere a actiunii,  fara  mentionarea  expresa  a  imobilelor  vandute  in
contul si pentru garantarea imprumuturilor ..".
      Pe cale de consecinta, instantele de judecata au  verificat  incidenta
operatiunii juridice  pretinsa de reclamanti si anume vanzarea unor  imobile
ale  acestora  in  vederea  garantarii  restituirii  unor  imprumuturi   ale
paratului Al E. Kamal catre reclamantul I. I.,   operatiune  juridica,  care
indiferent ca este tradusa sub forma  unor  imprumuturi  camataresti  sau  a
unor vanzari simulate care ascund niste imprumuturi, este una si aceeasi  si
ca atare, nu poate fi analizata din nou de instanta de judecata, fara  a  se
infrange puterea lucrului judecat.
      Este fara putinta de tagada  ca  instantele  au  transat  o  chestiune
litigioasa atunci cand au stabilit ca vanzarile deduse judecatii  nu  ascund
niste contracte de imprumut, iar aceasta concluzie neechivoca se  impune  cu
putere de lucru judecat.
      Instanta suprema a statuat ca puterea lucrului judecat  se  refera  la
acele puncte litigioase care au format obiectul litigiului si care  au  fost
rezolvate prin dispozitiv, adica  acea  parte  a  hotararii  care  determina
dreptul  recunoscut  sau  tagaduit  de  hotararea  pronuntata.  Atunci  cand
considerentele contin si lamuresc declaratii de drepturi provocate de  parti
si cuprinse in dispozitiv,  ele participa la autoritatea de lucru judecat.
      Cum functia exceptiei puterii lucrului judecat este tocmai aceea de  a
exclude orice alte interpretari cu privire la adevarul stabilit de  instanta
in mod irevocabil, rezulta ca o noua analiza a operatiunii  juridice  deduse
deja judecatii  nu  poate  fi  primita.  Tocmai  aceasta  imposibilitate  de
stabilire a unui nou adevar este determinata de  exceptia  puterii  lucrului
judecat.  Aceasta  concluzie  decurge  si   din   necesitatea   stabilitatii
raporturilor sociale, finalitate care se realizeaza tocmai  prin  mecanismul
puterii lucrului judecat si al exceptiei destinate a-l apara.
       Referitor  la   critica  ce  priveste   cadrul  procesual,  respectiv
participarea in cauza de fata in calitatea de reclamanta a  doamnei  I.  E.,
Curtea  nu  o  poate  primi,   intrucat  se  constata   ca  aceasta  nu  isi
justifica  in prezentul dosar calitatea procesual  activa,  intrucat   nu  a
participat la incheierea nici unuia dintre contractele deduse judecatii.
      Calitatea ceruta pentru a putea exercita actiunea in justitie  trebuie
sa corespunda cu calitatea de titular a dreptului care se discuta,  deoarece
actiunea are ca obiect protectia dreptului subiectiv.
       Drept,  urmare,  conditia  primordiala  pentru  existenta   calitatii
procesuale active in persoana  reclamantului  o  constituie  existenta  unui
raport juridic de drept material in care reclamantul sa  aiba  calitatea  de
subiect activ al dreptului subiectiv.
      Fata de cele expuse  mai-sus,  Curtea,  urmeaza  ca  in  baza  art.296
C.pr.civ. sa respinga apelul  declarat de reclamantii I. I.,  I.  E.,  (...)
F.  SRL  si  (...)  G.  SRL  impotriva  sentintei  civile  nr.3849/5.12.2008
pronuntata de  T r i b u n a l u l   T i m i s in dosar nr(...).
                       PENTRU ACESTE MOTIVE
                            IN NUMELE LEGII
                            D E C I D E:
        Respinge apelul  declarat de reclamantii I. I., I. E., (...) F.  SRL
si (...) G. SRL impotriva sentintei civile nr.3849/5.12.2008  pronuntata  de
T r i b u n a l u l   T i m i s in dosar nr(...).
      Definitiva.
      Cu recurs in 15 zile de la comunicare.
      Pronuntata in sedinta publica azi, 16 noiembrie  2009.
      PRESEDINTE,                            JUDECATOR,
  (...) (...)                                           (...) (...)

                                       GREFIER
                                      (...) (...)

Red.EN/24.11.2009
Dact.MM/16 ex./15.12.2009
Inst.fond.: jud.E. I.
Se comunica:
-recl.apel.  -I. I. - B(...) sector 1
                                 la avocat D. E.
           -I. E.                 idem
           -(...) F. SRL               idem
           -(...) G. SRL               idem

-par.int.   -Al E. Kamal - T(...)  .74  .VII  .25
           -N. N.                 idem
           -N. J. - B Al.E. nr.39  .2.  .18 jud.B
           -N. H.           idem
-par.int.   -I. Jamal - T(...)
           -I. M.                 idem
           -E. N. - T(...)
           -E. N. D.        idem
           -E. E. - T Al.T. nr.23  .B  .9
           -E. N.                      idem


COMENTEAZA SI TU
Nume
Comentariu
Email
Intrebare anti-spam: Care este cel mai mare oras din tara?

Daca ai o speta asemanatoare, si vrei parerea GRATUITA a unui avocat, trimite-ne intrebarile tale.


Iti recomandam si urmatoarele spete:



HOME STIRI SFATUL EXPERTULUI LEGISLATIE FORUM AVOCATI ADRESE UTILE DOCUMENTE UTILE CONTACT
Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC CND LEGALIS SRL. Preluarea si reproducerea informatiilor si imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor si Conditiilor. SC CND LEGALIS SRL este operator de date cu caracter personal inscris in registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal sub nr. 20896 si nr. 21292. © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2013 ©   Copyright SC CND LEGALIS SRL 2013