Ştiri Academica Cursuri Barouri Case de avocatură Cariere Librărie Sfatul expertului Forum Despre noi
Spete: Hotararea 276

Civil - actiune in declararea simulatiei
Instanta: CA TIMISOARA
Faza: Apel
Data: 16-11-2009

Discutii similare pe forum

Care este sanctiunea simulatiei? - scris de alx_free - 8 raspunsuri
care este sanctiunea simulatiei?[b:1mj55k8o][i:1mj55k8o][/i:1mj55k8o][/b:1mj55k8o]
Civil-actiune in daune contractuale - scris de vasilica - 0 raspunsuri
Buna ziua Am fost admisa la doctorat cu bursa la o universitate din Romania. Dupa un an de zile am fost exmatriculata. Acum mi se cere cuantumul bursei. In contract nu este specific nimic de acest aspect. Cum sa ma apar eu ? Multumesc
Declararea apelului - scris de cristal - 2 raspunsuri
Daca inculpatul nu a fost prezent la pronuntare, avocatul din oficiu fiind prezent doar la ultima sedinta de judecata ( dezbatere), pronuntarea amanandu-se de vreo 4 ori, acele 10 zile pentru declararea apelului de catre inculpat curg de la comunicarea copiei de pe dispozitiv? Si inca o intrebare: daca inculpatul a formulat cerere de apel impotriva sentintei, aratand ca, considera sentinta pronuntata ca fiind netemeinica si nelegala, fara sa arate in ce latura(civila sau penala), a procedat ...
Declararea judecatoareasc? a mor?ii - scris de Andreea_L - 0 raspunsuri
Dac? un om beat se arunc? de la bordul unei nave,se poate declara moartea neprecedat? de declararea dispari?iei? Art. 16 alin (3) din Decretul 31/1954 prevede c? cel disp?rut īn cursul unor fapte de r?zboi, īntr-un accident de cale ferat?, īntr-un naufragiu sau īntr-o alt? īmprejurare care īndrept??e?te a presupune decesul, poate fi declarat mort, f?r? a se mai declara īn prealabil dispari?ia sa, dac? a trecut cel pu?in un an de la data īmrejur?rii de cānd a avut loc dispari?ia. La ce ...
Declararea judecatoreasca a mortii - scris de lina - 1 raspunsuri
Buna ziua.Va rog sa-mi spuneti daca vreau sa obtin un certificat de deces(hotarare declarativa de moarte)in instanta pe cine trebuie sa dau in judecata?
ROMANIA CURTEA DE APEL T Operator 2928 SECTIA CIVILA DOSAR NR.(...) DECIZIA CIVILA NR.276/A Sedinta publica din 16 noiembrie 2009 PRESEDINTE: (...) (...) JUDECATOR: (...) (...) GREFIER: (...) (...) S-a fixat termen de pronuntare asupra apelului declarat de reclamantii I. I., I. E., (...) F. SRL si (...) G. SRL impotriva sentintei civile nr.3849/5.12.2008 pronuntata de T r i b u n a l u l T i m i s in dosar nr(...), in contradictoriu cu paratii Al E. Kamal, N. N., N. J., N. H., I. Jamal, I. M., E. N., E. N. D., E. E. si E. N., avand ca obiect actiune in declararea simulatiei. La apelul nominal, se constata lipsa partilor. Procedura legal indeplinita. Apelul a fost declarat in termen legal si este legal timbrat cu suma de 282 lei si 3 lei timbru judiciar. Dezbaterea in fond a apelului si sustinerile orale ale partilor au avut loc in sedinta publica din data de 2 noiembrie 2009, cele declarate fiind consemnate in incheierea de sedinta de la acel termen, care face parte integranta din prezenta hotarare, iar pronuntarea cauzei s-a amanat pentru data de 9 noiembrie 2009, apoi pentru data de 16 noiembrie 2009, C U R T E A Deliberand asupra apelului de fata, constata: Reclamantii I. I., I. E., (...) F. SRL si (...) G. SRL, au solicitat Tribunalului T ca, prin hotararea judecatoreasca ce va pronunta, pe calea procedurala a simulatiei, configurata legislativ de deja anuntatul art. 1175, in contradictoriu cu paratii - si ei pretinsi simulanti - Al E. Kamal, N. N., N. J., N. H., I. Jamal, I. M., E. N., E. N. D., E. E. si E. N., sa inlature ca simulate operatiunile juridice de vanzare - cumparare si, respectiv, de schimb imobiliar (obiectivate in corpul actelor notariale, avand nr. 6085, 3482,5004,3385,7793,3943,1883,3381 si (...), - cel din urma intregind pretentiile alegate, pe calea actului procedural completator aflat in compunerea dosarului la fila 84, intervenite, toate intre subiectii procesuali, la 14.10.1999, 02.10.2001, 15.09.2000, 03.09.2001, 03.12.1999, 09.10.2001, 19.08.2003, 03.09.2001 si, respectiv, la 25.10.2007, in contextul si pentru derularea activitatii societatilor comerciale - reclamantele de S. 3 si 4, al caror asociat majoritar si administrator se verifica a fi petitionarul de S. 1). Si, restabilind raporturile juridice reale dintre petitionarul de S. 1 si paratul de S. 1- pretins aflati la acea epoca in relatii de prietenie -, prin constatarea jurisdictionala ca, in limitele temporale supra conturate, cei doi din urma subiecti procesuali au incheiat succesiv, conventii de imprumut pecuniar (in calitate de imprumutat petitionarul de S. 1 si de imprumutator paratul de S. 1), cuantificate toate la nivelul sumei de 280.000 USD si pretins toate garantate real cu imobilele asupra carora poarta operatiunile juridice de instrainare si schimb imobiliar,- si ele deja supra individualizate -, ce pretins ar disimula imprumuturile pecuniare, spre a caror devoalare pendinte se tinde, si ar fi intervenit, asa cum deja supra s-a anuntat intre petitionarul de S. 1 si societatile comerciale reclamate, -prin al lor reprezentant-, in calitate de vanzatori si subiectii procesuali pasivi (aflati atunci in relatii de prietenie cu cel dintai vanzator) in calitate de cumparatori si respectiv coschimbasi. Prin sentinta civila nr.3849/5.12.23008 T r i b u n a l u l T i m i s a respins demersul judiciar completat, initiat de catre reclamantii I. I., I. E., (...) F. SRL si (...) G. SRL, in contradictoriu cu paratii - la randul lor, pretinsi simulati - Al E. Kamal, N. N., N. J., N. H., I. Jamal, I. M., E. N., E. N. D., E. E. si E. N.. Au fost obligati in solidar petitionarii, la plata catre paratii de S. 1,2,3 si 4 - Al E. Kamal, N. N., N. J., N. H., a cheltuielilor de judecata, avansate de catre cei din urma, pe durata derularii activitatii judiciare, cu titlu de onorariu avocatial, in cuantum de 10000 lei, cei doi dintai si, in acelasi cuantum, cei doi din urma. Pentru a hotari astfel, prima instanta a constatat incidenta disp.art.1200 C.pr.civ. si 1201 C.pr.civ. In acest sens a retinut ca vointa reala a acelorasi subiecti procesuali a fost transata jurisdictional irevocabil, pe calea demersului judiciar anterior, obiect al dosarului deja constant anuntat pe parcursul expunerii rezumative, acela cu nr. 8082/2004, (prin care aceiasi petitionari au chemat acelasi Tribunal T sa lipseasca de efecte juridice operatiunile juridice - al caror caracter simulat pendinte se cere a fi constatat jurisdictional -, cerute acolo, a fi privite ca avand, in principal, fizionomia juridica a unor vanzari si, respectiv, schimb imobiliar cu pact de rascumparare si, subisdiar, a deghiza imprumuturi camataresti; ce pretins, atrag inexorabil, sanctiunea nulitatii absolute. In alti termeni, sa constate jurisdictional, acelasi Tribunal, cauza reala a operatiunilor juridice in discutie, care pretins ar fi fost aceea de instituire a unor garantii pentru restituirea imprumurilor pecuniare intervenite intre acelasi petitionar de S. 1, -in calitate imprumutat- si acelasi parat de S. 1,- in calitate de imprumutator -. Asa cum, cu puterea evidentei o atesta actele jurisdictionale pronuntate in finalul demerslui judiciar in discutie, acelea ale sentintei civile nr. 1266 data, la 20.06.2005, de catre acelasi Tribunal T, confirmata cu reformarea partiala a motivarii, prin decizia civila nr. 1879/A, data de catre Curtea de Apel T pe calea apelului, la 24.11.2005 si devenita irevocabila la 21.09.2007, prin decizia nr. 6002, data in dosar nr(...), pe calea recursului de catre Inalta C de Casatie si Justitei care, pastrand integral solutiile instantelor inferioare si implicit aparatul argumentativ elaborat in sustinerea lor (cu precadere acela configurat de instanta de apel) a conchis axiomatic ca, probatoriului administrat pe durata celor doua judecati - in contextul exceptiilor de la regula consacrata legislativ de art. 1991 apartenent legii civile-, ii lipseste aptitudinea de a identifica o alta ,,vointa reala a partilor decat aceea in care s-a concretizat prin contractele incheiate in forma autentica". Or, asa stand lucrurile, cum statuarile obiectivate in corpul hotararilor judecatoresti supra evocate (care, intr-o logica normativista, se arata a avea valoarea unor norme individuale de sorginte jurisdictionala, fiind cele mai tipice acte de aplicare a dreptului) se impun petitionarilor si, pe cale de consecinta, si cauzei pendinte ca efect pozitiv al puterii lucrului judecat ce nu ingaduie a fi contrazis pe cale unui alt demers judiciar, asa cum nejudicios pendinte se tinde; si cum autoritatea procesuala a celor din urma acte jurisdictionale, obstaculeaza reluarea verificarii jurisdictionale a vointei reale a subiectilor cocontractanti. Impotriva sentintei civile nr.3849 din 05.12.2008 a T r i b u n a l u l u i T i m i s au declarat apel in termenul legal reclamantii I. I., I. E., (...) F. SRL si (...) G. SRL, criticand-o pentru nelegalitate. In motivarea cererii de apel s-a sustinut ca hotararea atacata nu cuprinde motivele pe care se sprijina. In sustinerea acestei critici s-au invocat disp. art.261 pct.5 C.pr.civ. si s-a invederat ca hotararea trebuie sa cuprinda motivele de fapt si de drept care au format convingerea instantei. O alta critica a vizat modul de solutionare a exceptiei efectului pozitiv al puterii lucrului judecat care sub aspect procedural nu este peremtorie. S-a sustinut ca efectul pozitiv al puterii lucrului judecat nu poate avea valoarea unei exceptii peremtorii care sa impiedice continuarea judecatii si sa duca astfel la stingerea litigiului, avand in vedere ca aceasta nu reprezinta decat o prezumtie, care cel mult poate fi utilizata in cadrul administrarii probatoriului in cursul judecatii. Singurul caz in care puterea lucrului judecat poate avea ca efect paralizarea intregii actiuni este expres prev. de art.163 C.pr.civ. care face referire strict la tripla identitate de parti, obiect, cauza. Or, din moment ce legiuitorul a reglementat distinct aceasta situatie juridica in mod imperativ ca fiind o exceptie peremtorie si absoluta care duce la imposibilitatea continuarii actiunii, este evident ca aceste dispozitii legale nu pot fi extinse si asupra unor alte situatii dincolo de vointa legiuitorului. Fata de acest aspect, doctrinei si a jurisprudentei ii revine rolul de a califica efectul pozitiv al puterii lucrului judecat si care, dupa cum s-a aratat anterior, aceasta este unanima in a aprecia clar ca efect pozitiv al puterii lucrului judecat in ceea ce priveste considerentele unei hotarari anterioare are valoarea juridica a unei prezumtii relative. Prin urmare, instanta nu putea respinge actiunea in aceasta faza procesuala (respectiv inainte de administrarea probelor), in baza unei asa- zise "exceptii peremtorii". Sub aspect substantial, s-a sustinut ca hotararea este netemeinica sub 3 aspecte: -instanta in mod gresit a retinut ca chestiunile cu privire la raporturile juridice dintre parti au fost anterior transate irevocabil in dosarul nr.8082/2004; -hotararea pronuntata este rezultatul unei grave erori a instantei asupra cadrului procesual din dosarul nr.8082/2004, la care aceasta face referire; -efectele admiterii actiunii in constatarea nulitatii absolute sunt diferite de efectele admiterii actiunii in simulatie ce face obiectul prezentei cauze. In consecinta, reclamantii au solicitat admiterea apelului, desfiintarea sentintei civile apelate si trimiterea cauzei spre rejudecare, la aceeasi instanta. Curtea, examinand decizia civila apelata prin prisma criticilor formulate, in baza art.292-294 C.pr.civ., raportat la art.296 C.pr.civ., a constatat ca apelul de fata este neintemeiat pentru considerentele ce urmeaza a fi expuse in continuare. Astfel, referitor la sustinerea ca hotararea apelata nu cuprinde motivele pe care se sprijina solutia pronuntata, Curtea apreciaza ca este nefondata, din cuprinsul considerentelor sentintei civile rezultand argumentele care au format convingerea instantei si au condus la admiterea exceptiei puterii lucrului judecat. Avand in vedere ca instanta de fond a ramas in pronuntare pe exceptia puterii lucrului judecat, este evident ca intreaga sa motivare s- a axat pe argumentele pentru care este incidenta in cauza exceptia procesuala invocata, aceste argumente avand in vedere ca instanta de fond a ramas in pronuntare pe exceptia puterii lucrului judecat, este evident ca intreaga sa motivare s-a axat pe argumentele pentru care este incidenta in cauza exceptia procesuala invocata, aceste argumente reprezentand tot atatea motive pentru respingerea apararilor reclamantilor fata de exceptie. Prin urmare, sustinerea reclamantilor apelanti ca hotararea judecatoreasca este nemotivata apare ca nefondata. Referitor la cel de-al doilea motiv de apel prin care s-a sustinut de catre reclamanti ca sub aspect procedural exceptia efectului pozitiv al puterii lucrului judecat nu este peremtorie, ca efectul pozitiv al lucrului judecat nu poate fi invocat decat ca prezumtie care nu opreste judecata ci doar usureaza sarcina probatiunii, Curtea apreciaza ca aceste sustineri nu pot fi retinute pentru urmatoarele argumente. Lucrul judecat produce deopotriva un efect negativ si unul pozitiv, sau, intr-o alta exprimare, autoritatea lucrului judecat prezinta doua aspecte, anume autoritatea lucrului judecat prezinta doua aspecte, anume autoritatea formala si autoritatea materiala, intangibilitatea formala a hotararii, pe de o parte, si incontestabilitatea continutului sau, pe de alta parte. Pornind de la prezumtia absoluta de adevar ca fundament al puterii lucrului judecat, in doctrina s-a conchis in sensul ca, intrucat hotararea judecatoreasca exprima adevarul cu privire la o situatie juridica, ceea ce a format obiectul unei judecati se impune intr-o maniera imperativa in toate litigiile viitoare. Efectele puterii de lucru judecat prezinta un dublu aspect: -un aspect negativ, pentru partea care a pierdut procesul, in sensul ca nu mai poate repune in discutie dreptul sau intr-un alt litigiu; -un aspect pozitiv pentru partea care a castigat procesul, in sensul ca aceasta se poate prevala de dreptul recunoscut prin hotararea ramasa definitiva intr-o noua judecata, fara ca partea adversa sau instanta sa mai poata lua in discutie existenta dreptului. In speta s-a dat eficienta, in mod temeinic si legal, efectului pozitiv al lucrului judecat. Rationamentul apelantilor sugereaza ideea ca judecatorul dintr-un litigiu viitor este tinut sa se conformeze unui simplu mijloc de proba, adica prezumtiei absolute de adevar exprimata printr-o hotarare anterioara. Acest punct de vedere este contestabil, deoarece fundamentul efectului pozitiv al lucrului judecat rezida in puterea particulara a actului jurisdictional, putere asimilata celei care inzestreaza legea. Efectul pozitiv ce constrange judecatorul sa recunoasca existenta puterii lucrului judecat atasata hotararii anterioare se bazeaza pe ideea ca prin deciziile sale instanta traduce vointa concreta a legii pentru o situatie litigioasa concreta. Partile sunt tinute sa se conformeze dispozitiilor hotararii si sa impuna solutia consacrata de aceasta fiindca hotararea este, in ultima analiza, legea particulara a raportului litigios dedus judecatii. In acord cu aceste afirmatii doctrinare, instanta de judecata retine in mod corect ca statuarile obiectivate in corpul hotararilor judecatoresti anterior pronuntate au valoarea unor norme individuale de sorginte jurisdictionala, fiind cele mai tipice acte de aplicare a dreptului. Acestea se impun in cauza pendinte ca efect pozitiv al puterii lucrului judecat ce nu ingaduie a fi contrazis pe calea unui alt demers judiciar; autoritatea procesuala a celor din urma acte jurisdictionale obstaculeaza reluarea verificarii jurisdictionale a vointei reale a subiectilor cocontractanti. Avand in vedere aceste argumente, prima instanta a conchis incidenta in speta a art.1200 pct.4 coroborat cu art.1201 C.civ., intrucat odata transata chestiunea vointei reale a partilor, ea nu se mai poate circumscrie ariei de preocupari a tribunalului, pe calea unui nou demers judiciar. Hotararea judecatoreasca anterioara, desi nu se opune cu autoritate de lucru judecat, isi manifesta efectele pozitive tinzand sa prezerve eficacitatea indirecta a actului jurisdictional anterior in sensul ca statuarile jurisdictionale anterioare nu mai pot fi modificate. In concluzie, instanta din cea de-a doua cerere de chemare in judecata nu este indreptatita sa procedeze la o noua cercetare a raportului juridic obligational cu privire la care exista o statuare jurisdictionala, fiindca in acest fel s-ar ajunge la negarea drepturilor recunoscute prin acea hotarare. Puterea lucrului judecat a primei hotarari se manifesta gratie efectului pozitiv a lucrului judecat. Independent de efectele substantiale ale judecatii, efectul pozitiv al lucrului judecat asigura imaubilitatea, permanenta constatarilor jurisdictionale anterioare, astfel incat partile din prima actiune se vor putea prevala de acestea intr-un nou proces, obligand instanta sa-si fondeze solutia pe problema de drept rezolvata irevocabil in cursul unei prime judecati. Fundamentul lucrului judecat rezida in necesitatea de a da eficienta hotararii judecatoresti si de a evita o noua judecata asupra aceleiasi chestiuni litigioase. Astfel cum s-a subliniat in doctrina, daca autoritatea de lucru judecat reprezinta o calitate atasata hotararii de la momentul adoptarii ei si pana la expirarea termenului de exercitare a cailor de atac de reformare sau de retractare ori, dupa caz, pana la respingerea acestora, puterea lucrului judecat este o calitate atasata hotararii, care nu mai poate fi reformata sau retractata. Dupa ramanerea irevocabila, hotararea dobandeste valente noi care o deosebeste de toate celelalte acte de procedura: ea se situeaza in sfera actelor de autoritate publica, fiind investita cu eficienta specifica de catre ordinea juridica. Puterea de lucru judecat are la baza regula potrivit careia o constatare facuta printr-o hotarare judecatoreasca definitiva nu trebuie sa fie contrazisa printr-o alta hotarare. Principiul lucrului judecat impiedica deci nu numai judecarea din nou a unui proces terminat, ci si contrazicerile dintre doua hotarari judecatoresti, in sensul ca drepturile recunoscute unei parti sau constatarile facute printr-o hotarare judecatoreasca definitiva sa nu fie contrazise printr-o alta hotarare judecatoreasca, data intr-un alt proces. In ceea ce priveste critica reclamantilor, ce vizeaza netemeinicia hotararii judecatoresti sub aspect substantial, Curtea apreciaza a fi nefondata, observand ca in speta instanta de fond a dat eficienta principiului efectului pozitiv al puterii lucrului judecat, constatand incontestabilitatea verificarii jurisdictionale infaptuite de tribunal cu privire la pretentiile reclamantilor ce poarta asupra acelorasi acte juridice deduse judecatii. Astfel, in prima actiune, in care s-a pronuntat sentinta civila nr.1226/2005 s-a solicitat constatarea nulitatii contractelor de vanzare- cumparare, respectiv a contractului de schimb care sunt deduse judecatii si in prezentul proces. Temeiul juridic al actiunii l-a constituit art.948 pct.4, art.966 si art.968 C.civ., raportat la prev.art.4 din Legea contracametei din 1931, precum si art.948 pct.4 raportat la art.966 C.civ., reclamantii invocand, in esenta, ca vanzarile, respectiv schimbul, au fost incheiate pentru garantarea unor imprumuturi pe care paratul Al E. Kamal le acordase reclamantului I. I., solicitand restabilirea situatiei anterioare incheierii respectivelor contracte. In actiunea din prezentul dosar se solicita constatarea caracterului simulat al contractelor de vanzare-cumparare, respectiv de schimb, si constatarea caracterului real al contactelor de imprumut incheiate intre reclamantul I. I. si paratul Al E. Kamal, finalitatea urmarita de reclamanti fiind aceeasi. Se impune insa a fi subiliniat faptul ca nu numai ca scopul pe care tinde sa il atinga reclamantii este acelasi in ambele actiuni, respectiv intoarcerea bunurilor - obiecte ale actelor juridice atacate in patrimoniul lor, ci si fundamentul juridic pe care sunt grefate cele doua actiuni este identic, indiferent de forma in care este exprimata operatiunea juridica care se pretinde a fi reala. Prin urmare, chiar daca in prima actiune s-a invocat nulitatea absoluta pentru cauza ilicita sau lipsa cauzei deoarece in realitate contractele au fost incheiate pentru garantarea unor imprumuturi, iar aceasta actiune este una in declararea simulatiei contractelor de vanzare-cumparare si schimb, in ambele actiuni atat starea de fapt este prezentata in mod identic, cat si calificarea juridica a operatiunilor este aceeasi. In acest context, este nefondata sustinerea apelantilor ca tema pretentiilor si a probatiunii nu ar purta asupra devoalarii raporturilor juridice reale, adica a identificarii vointei reale a partilor la incheierea contractelor de vanzare-cumparare. Este neechivoc faptul ca in primul dosar reclamantii au sustinut ca operatiunile juridice incheiate au fost in realitate contracte de vanzare- cumparare cu pact de rascumparare, menite sa garanteze imprumuturile pe care paratul Al E. Kamal le-ar fi acordat reclamantului I. I., iar instantele au cercetat temeinicia acestor sustineri. In prezentul dosar, apelandu-se la institutia juridica a simulatiei, se tinde la aceeasi finalitate, tema pretentiilor si a probatiunii fiind aceeasi: raporturile juridice dintre parti sunt simulate, acestea fiind in realitate de imprumut si nu de vanzare-cumparare. Prima actiune formulata de reclamanti a fost respinsa irevocabil. Instanta de fond a respins actiunea retinand ca "desi s-a sustinut ca au fost luati bani cu imprumut cu dobanda de 5% lunar de la Al E. Kamal, iar vanzarile consemnate in contractele a caror nulitate s-a solicitat sunt simulate prin deghizare partiala, reprezentand vanzari cu pact de rascumparare, pentru garantarea restituirii sumelor imprumutate, aceste sustineri nu au putut fi retinute". De asemenea, in decizia civila nr.1879/A/24.11.2005 pronuntata de Curtea de A p e l T i m i s o a r a prin care se respinge apelul reclamantilor, se retine ca "trei au fost motivele de nulitate absoluta invocate de reclamanti ca si temei juridic pentru admiterea actiunii si anume: cauza ilicita, contractele fiind incheiate in frauda legii (art.966 si art.968 C.civ.), lipsa cauzei, in sensul ca scopul contractelor nu a fost transmiterea respectiv dobandirea proprietatii si plata pretului, ci garantarea unor imprumuturi; lipsa pretului sau pretul derizoriu, fiind incalcate prev.art.1303 C.civil". Un aspect deosebit de important este si cel referitor la probatiunea imprumuturilor, intrucat tot instanta de apel a stabilit ca "nu s-au putut dovedi, pentru fiecare contract in parte existenta si cuantumul imprumutului, data incheierii contractului de imprumut, existenta si cuantumul dobanzii, dovada garantiei ... Desi inscrisurile depuse la dosar fac vorbire despre anumite sume de bani imprumutate de reclamantul I. I. de la paratul Al E. Kamal de-a lungul timpului, nu pot constitui temei de admitere a actiunii, fara mentionarea expresa a imobilelor vandute in contul si pentru garantarea imprumuturilor ..". Pe cale de consecinta, instantele de judecata au verificat incidenta operatiunii juridice pretinsa de reclamanti si anume vanzarea unor imobile ale acestora in vederea garantarii restituirii unor imprumuturi ale paratului Al E. Kamal catre reclamantul I. I., operatiune juridica, care indiferent ca este tradusa sub forma unor imprumuturi camataresti sau a unor vanzari simulate care ascund niste imprumuturi, este una si aceeasi si ca atare, nu poate fi analizata din nou de instanta de judecata, fara a se infrange puterea lucrului judecat. Este fara putinta de tagada ca instantele au transat o chestiune litigioasa atunci cand au stabilit ca vanzarile deduse judecatii nu ascund niste contracte de imprumut, iar aceasta concluzie neechivoca se impune cu putere de lucru judecat. Instanta suprema a statuat ca puterea lucrului judecat se refera la acele puncte litigioase care au format obiectul litigiului si care au fost rezolvate prin dispozitiv, adica acea parte a hotararii care determina dreptul recunoscut sau tagaduit de hotararea pronuntata. Atunci cand considerentele contin si lamuresc declaratii de drepturi provocate de parti si cuprinse in dispozitiv, ele participa la autoritatea de lucru judecat. Cum functia exceptiei puterii lucrului judecat este tocmai aceea de a exclude orice alte interpretari cu privire la adevarul stabilit de instanta in mod irevocabil, rezulta ca o noua analiza a operatiunii juridice deduse deja judecatii nu poate fi primita. Tocmai aceasta imposibilitate de stabilire a unui nou adevar este determinata de exceptia puterii lucrului judecat. Aceasta concluzie decurge si din necesitatea stabilitatii raporturilor sociale, finalitate care se realizeaza tocmai prin mecanismul puterii lucrului judecat si al exceptiei destinate a-l apara. Referitor la critica ce priveste cadrul procesual, respectiv participarea in cauza de fata in calitatea de reclamanta a doamnei I. E., Curtea nu o poate primi, intrucat se constata ca aceasta nu isi justifica in prezentul dosar calitatea procesual activa, intrucat nu a participat la incheierea nici unuia dintre contractele deduse judecatii. Calitatea ceruta pentru a putea exercita actiunea in justitie trebuie sa corespunda cu calitatea de titular a dreptului care se discuta, deoarece actiunea are ca obiect protectia dreptului subiectiv. Drept, urmare, conditia primordiala pentru existenta calitatii procesuale active in persoana reclamantului o constituie existenta unui raport juridic de drept material in care reclamantul sa aiba calitatea de subiect activ al dreptului subiectiv. Fata de cele expuse mai-sus, Curtea, urmeaza ca in baza art.296 C.pr.civ. sa respinga apelul declarat de reclamantii I. I., I. E., (...) F. SRL si (...) G. SRL impotriva sentintei civile nr.3849/5.12.2008 pronuntata de T r i b u n a l u l T i m i s in dosar nr(...). PENTRU ACESTE MOTIVE IN NUMELE LEGII D E C I D E: Respinge apelul declarat de reclamantii I. I., I. E., (...) F. SRL si (...) G. SRL impotriva sentintei civile nr.3849/5.12.2008 pronuntata de T r i b u n a l u l T i m i s in dosar nr(...). Definitiva. Cu recurs in 15 zile de la comunicare. Pronuntata in sedinta publica azi, 16 noiembrie 2009. PRESEDINTE, JUDECATOR, (...) (...) (...) (...) GREFIER (...) (...) Red.EN/24.11.2009 Dact.MM/16 ex./15.12.2009 Inst.fond.: jud.E. I. Se comunica: -recl.apel. -I. I. - B(...) sector 1 la avocat D. E. -I. E. idem -(...) F. SRL idem -(...) G. SRL idem -par.int. -Al E. Kamal - T(...) .74 .VII .25 -N. N. idem -N. J. - B Al.E. nr.39 .2. .18 jud.B -N. H. idem -par.int. -I. Jamal - T(...) -I. M. idem -E. N. - T(...) -E. N. D. idem -E. E. - T Al.T. nr.23 .B .9 -E. N. idem

Daca ai o speta asemanatoare, si vrei parerea GRATUITA a unui avocat, trimite-ne intrebarile tale.
Iti recomandam si urmatoarele spete

  • Hotararea 1203 - Civil - reziliere contract
  • Hotararea 828 - Civil - reziliere contract
  • Hotararea 177 - Civil - reziliere contract
  • Hotararea 114 - Civil - reziliere contract - Contestatie in anulare
  • Hotararea 22 - Civil - reziliere contract
  • Hotararea 645/2008-R - Civil - reziliere contract
  • Hotararea 1141 - Civil - reziliere contract
  • Acceptând să utilizați acest site, declarați în mod expres și implicit că sunteți de acord cu Termenii și Condițiile impuse de SC CND LEGALIS SRL. Preluarea și reproducerea informațiilor și imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor și Condițiilor. SC CND LEGALIS SRL este operator de date cu caracter personal înscris în registrul de evidență a prelucrărilor de date cu caracter personal sub nr. 20896 și nr. 21292. © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2013 ©   Copyright SC CND LEGALIS SRL 2013