Din totalul de aproximativ 100 de intrebari la care cetatenii romani trebuie sa raspunda in cadrul recensamantului, din perioada 20-31 octombrie, exista patru chestiuni ce pot fi refuzate, fara sa atraga penalizari din partea autoritatilor. Cele patru intrebari fac parte din sectiunea dedicata "caracteristicilor etno-culturale" si se refera la etnia, limba materna si religia persoanei sau eventuale dizabilitati.
Intrebarile, insotite de atentionarea "fiecare persoana este libera sa-si exprime propria optiune, fara niciun fel de constrangere” sunt:
- Carei etnii considera persoana ca ii apartine?
- Care este limba materna a persoanei?
- Carei religii considera persoana ca ii apartine?
- Ce-a dea patra intre bare face referire la "posibilele dizabilitati".
Motivatia legata de cele patru intrebari ce nu sunt obligatorii este legata de practicile europene din domeniu.
Seful biroului de presa al Institutului National de Statistica (INS), Vladimir Alexandrescu, a declarat, potrivit ziarului Gandul, ca se bazeaza pe puterea de convingere a recenzorilor pentru a-i determina pe cetateni sa-si declare etnia, in conditiile in care la nivel european este necesara o statistica actualizata despre etnia persoanelor.
Oficialii INS spun ca actualul recensamant, primul organizat dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana, ar putea certifica reducerea demografica a tarii, dar si "migratia temporara actuala a romanilor plecati la munca in strainatate”.
Conform legislatiei adoptate de Guvern, "persoanele absente temporar de la domiciliu sunt inregistrate pe baza informatiilor furnizate de celelate persoane din locuinta cu capacitate deplina de exercitiu, a informatiilor pertinente oferite de vecini sau de administratia cladirii in care locuiesc, precum si a evidentelor oficiale existente pe plan local”. De asemenea, persoanele care se afla pe teritoriul Romaniei, dar care din cauza unor situatii deosebite nu au putut fi recenzate, au obligatia se se prezinte pana la 31 octombrie la comisia de recensamant din localitatea in care se afla temporar.
In text se specifica si faptul ca informatiile obtinute in urma recensamantului nu pot fi folosite in alte scopuri decat cele statistice. Dupa publicarea rezultatelor finale ale recensamantului, baza de date pe suport electronic ce cuprinde date cu caracter personal, transformate in date anonime, va fi preluata si pastrata de serviciile judetene ale Arhivelor Nationale, respectiv Serviciul Arhivelor Nationale ale Municipiului Bucuresti.
Hotararea de Guvern mentioneaza si sumele pe care le vor primi recenzorii pentru activitatea depusa, dar si faptul ca toate cheltuielile pe care le implica recensamentul populatiei si locuintelor in 2011 sunt suportate din bugetele institutiilor prefectului, Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara si Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date.
In cazul nerespectarii dispozitiilor legale stipulate in HG amenzile sunt intre 1.500 si 5.000 de lei.