Romanii au cheltuit in primul semestru al acestui an cu 15% mai mult pentru alimentele de baza, chiar daca au consumat mai putin decat anul trecut. Potrivit unui studiu al companiei GfK, explicatia este cresterea preturilor alimentelor din ultimul an.
Cele mai afectate de cresterea preturilor in ultimele sase luni au fost alimentele de baza, valoarea cheltuita pentru aceste categorii fiind cu 15% mai mare, in timp ce sumele alocate pentru produse alimentare neesentiale au crescut cu 4%.
Dintre produsele alimentare de baza, uleiul s-a scumpit cu pana la 40%, in vreme ce volumul vanzarilor a scazut cu aproape 2%. Pentru cafeaua macinata si prajita, considerata de asemenea de catre consumatori un produs esential, nivelul cheltuielilor a ramas relativ stabil. Cu toate acestea, consumul a scazut cu pana la 7%, la un numar de consumatori constant, potrivit GfK.
Si consumul casnic de bunuri de larg consum a urcat cu 6% in moneda nationala in primele sase luni, dar cresterea fost influentata si in acest caz de nivelul ridicat al inflatiei. In volum, piata a scazut cu aproape 2%, in timp ce fenomenul de down-trading (trecerea catre produse dintr-un segment de pret inferior) se manifesta in continuare.
Cheltuielile pentru produsele de ingrijire a locuintei si de igiena personala au inregistrat cresteri de 5% in prima jumatate a anului. Dintre produsele nealimentare de baza, romanii au platit usor mai putin pentru detergentul de rufe (-1% in valoare), in timp ce pentru sampon cheltuielile au avansat cu pana la 12%, desi consumul a ramas aproximativ acelasi.
Vanzarile produselor de igiena, in crestere
Dupa o perioada in care produsele de ingrijire au fost puternic afectate de scaderea consumului, in prima jumatate a anului, deodorantele si sapunul de toaleta inregistreaza cresteri de vanzari in volum modeste, de 4% fiecare.
Comertul modern castiga in continuare teren in defavoarea celui traditional, atragand in primele sase luni 47% din totalul cheltuielilor gospodariilor din Romania pentru produse de larg consum, in crestere cu doua puncte procentuale. Buticurile si magazinele alimentare, principalele formate ale comertului traditional, au pierdut 4 puncte procentuale in valoare, atragand in primele sase luni ale anului curent doar 37% din totalul cheltuielilor pentru produse de larg consum.
Hipermarketurile si supermarketurile au avut rate de crestere de aproape 15% fiecare, iar magazinele de tip discount de 14%. Principalul motor de crestere in cazul formatelor comertului modern este numarul mai mare de cumparatori, tendinta explicata si de expansiunea teritoriala dinamica a marilor lanturi de retail.
Studiul are la baza informatii obtinute prin monitorizarea consumului casnic a aproximativ 90 de categorii de produse de larg consum prin intermediul cercetarii pe un esantion de 2.200 gospodarii, reprezentativ la nivel national.