| | |
Avocatura - profesia de avocat
HOME
STIRI
CASE DE AVOCATURA LIBRARIE INTERVIURI CAUTA UN AVOCAT FORUM
LEGISLATIE
EDITORIAL CONTACT
ACADEMICA cazul tau documente utile jurindex cariere stiri din barouri examene portalul instantelor
Alte profesii liberale: Mediatori Executori Judecatoresti Notari Publici Judecatori Procurori Lichidatori
Curs valutar: 1€ = 4.3902 lei, 1$ = 3.2286 lei, 1£ = 5.5209 lei, 1CHF = 3.6123 lei
Facebook Avocatura.com Linkedin Avocatura.com newsletter Avocatura.com RSS Avocatura.com
« Inapoi la Legislatie
Statutul profesiei de avocat - Actualizat
Statutul din 25/09/2004, actualizat la data de 15/09/2011, al profesiei de avocat.


facebook

 

CAPITOLUL I
  Principiile şi regulile fundamentale ale exercitării profesiei de avocat

   Art. 1. - (1) Profesia de avocat este liberă şi independentă, cu organizare, funcţionare şi conducere autonome, stabilite in condiţiile prevăzute de Legea nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, republicată, cu modificările ulterioare, denumită in continuare Lege, şi ale prezentului statut.
   (2) Exercitarea profesiei de avocat este supusă următoarelor principii fundamentale:
   a) principiul legalităţii;
   b) principiul libertăţii;
   c) principiul independenţei;
   d) principiul autonomiei şi descentralizării;
   e) principiul păstrării secretului profesional.
    ___________
    Art. 1. a fost modificat prin punctul 1. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 2. - (1) Scopul exercitării profesiei de avocat il constituie promovarea şi apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor fizice şi persoanelor juridice, de drept public şi de drept privat.
   (2) In exercitarea dreptului la apărare recunoscut şi garantat de Constituţia Romaniei, republicată, de lege, de pactele şi de tratatele la care Romania este parte, avocatul are dreptul şi obligaţia de a stărui, prin toate mijloacele legale, pentru realizarea liberului acces la justiţie, pentru un proces echitabil şi soluţionat intr-un termen rezonabil, indiferent de natura cauzei sau de calitatea părţilor.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 2. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 3. - (1) In exercitarea profesiei avocatul este independent şi se supune numai legii, prezentului statut al profesiei şi codului deontologic.
   (2) Profesia de avocat se exercită numai de avocaţii inscrişi in Tabloul avocaţilor intocmit de baroul din care fac parte.
   (3) Un avocat nu poate fi inscris decat intr-un singur barou şi nu işi poate exercita concomitent activitatea in două sau mai multe forme de exercitare a profesiei.
   (4) Este interzisă, sub sancţiunile prevăzute de lege, exercitarea oricărei activităţi specifice profesiei de avocat de către o persoană fizică ce nu are calitatea de avocat inscris intr-un barou şi in Tabloul avocaţilor sau, după caz, de către orice persoană juridică, cu excepţia societăţii profesionale de avocaţi cu răspundere limitată.
    ___________
    Art. 3. a fost modificat prin punctul 3. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 4. - (1) Profesia de avocat este organizată şi funcţionează in baza principiului autonomiei şi descentralizării, in condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut.
   (2) Alegerea organelor de conducere ale profesiei de avocat se face numai prin vot secret.
   (3) Avocatul are dreptul de a alege şi de a fi ales in organele de conducere ale profesiei, in condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut.
   (4) Competenţa şi atribuţiile organelor de conducere ale profesiei sunt prevăzute de Lege şi de prezentul statut.
   Art. 5. - (1) In fiecare judeţ şi in municipiul Bucureşti există şi funcţionează, in temeiul Legii, un singur barou, persoană juridică de interes public. Baroul este constituit din toţi avocaţii inscrişi in Tabloul avocaţilor, care au sediul profesional principal in localităţile de pe raza acestuia.
   (2) Toate barourile din Romania, constituite potrivit Legii, sunt membre de drept ale Uniunii Naţionale a Barourilor din Romania, denumită in continuare U.N.B.R.
   (3) U.N.B.R. este persoană juridică de interes public, infiinţată prin Lege. U.N.B.R. este unica succesoare de drept a Uniunii Avocaţilor din Romania.
   (4) Constituirea şi funcţionarea de barouri in afara U.N.B.R. sunt interzise. Actele de constituire şi de inregistrare a barourilor in afara U.N.B.R. sunt nule de drept. Nulitatea poate fi oricand constatată de către instanţă sau alt organ judiciar, la cererea oricărei persoane interesate sau din oficiu.
   (5) Sunt interzise, sub sancţiunea prevăzută de Lege, folosirea, fără drept, de către orice persoană a denumirilor «Barou», «Uniunea Naţională a Barourilor din Romania», «U.N.B.R.» ori «Uniunea Avocaţilor din Romania» sau a denumirilor specifice formelor de exercitare a profesiei de avocat, precum şi folosirea fără drept a insemnelor specifice profesiei de avocat ori purtarea fără drept a robei.
    ___________
    Art. 5. a fost modificat prin punctul 4. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 6. - (1) Libertatea şi independenţa profesiei de avocat sunt principii in baza cărora avocatul promovează şi apără drepturile, libertăţile şi interesele legitime ale clienţilor potrivit Legii şi prezentului statut. Aceste principii definesc statutul profesional al avocatului şi garantează activitatea sa profesională.
   (2) Avocatul este liber să işi aleagă, să schimbe şi să dispună in tot sau in parte de forma de exercitare a profesiei, in condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut.
   (3) Orice persoană are dreptul să işi aleagă in mod liber avocatul. Nimeni nu poate impune unei persoane un anumit avocat, cu excepţia cazurilor privitoare la acordarea asistenţei judiciare obligatorii sau dispuse de către organul judiciar, a asistenţei judiciare prin avocat ca formă a ajutorului public judiciar şi a asistenţei gratuite. Orice clauză ori convenţie contrară, prohibitivă sau restrictivă, este lovită de nulitate absolută.
   (4) Relaţiile dintre avocat şi clienţii săi se bazează pe onestitate, probitate, corectitudine, sinceritate, loialitate şi confidenţialitate. Drepturile şi obligaţiile avocatului sunt prevăzute de Lege, de prezentul statut, de codul deontologic şi de contractul de asistenţă juridică legal incheiat.
    ___________
    Art. 6. a fost modificat prin punctul 5. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 7. - (1) Intr-o societate intemeiată pe valorile democraţiei şi ale statului de drept, avocatul are un rol esenţial. Avocatul este indispensabil justiţiei şi justiţiabililor şi are sarcina de a apăra drepturile şi interesele acestora. El este deopotrivă sfătuitorul şi apărătorul clientului său.
   (2) Avocatul, exercitand drepturile care ii sunt conferite de Lege şi de prezentul statut, işi indeplineşte indatoririle şi obligaţiile faţă de client in raporturile cu autorităţile şi instituţiile in relaţie cu care işi asistă sau işi reprezintă clientul, faţă de profesia sa in general şi faţă de fiecare confrate in particular, precum şi faţă de public. Avocatul are indatorirea de a-şi indeplini cu conştiinciozitate, onoare şi probitate profesională obligaţiile faţă de client in raporturile cu persoanele fizice, cu autorităţile şi instituţiile publice sau private, cu alte persoane juridice, cu ceilalţi avocaţi, precum şi in relaţia sa cu publicul in general.
   (3) In exercitarea profesiei, avocatul nu poate fi supus niciunei restricţii, presiuni, constrangeri sau intimidări din partea autorităţilor ori instituţiilor publice sau altor persoane fizice ori persoane juridice. Libertatea şi independenţa avocatului sunt garantate de lege.
   (4) Independenţa avocatului nu poate prejudicia interesele clientului său. Avocatul este dator să dea clientului sfaturi juridice corespunzătoare legii şi să acţioneze numai in limitele legii, prezentului statut, codului deontologic, potrivit crezului său profesional.
   (5) Avocatul nu răspunde penal pentru susţinerile făcute oral sau in scris in faţa instanţelor de judecată, a altor organe de jurisdicţie, a organelor de urmărire penală sau a altor autorităţi, dacă aceste susţineri sunt in legătură cu apărarea şi sunt necesare stabilirii adevărului.
   (6) Urmărirea penală şi trimiterea in judecată a avocatului pentru fapte penale săvarşite in exercitarea profesiei sau in legătură cu aceasta se pot face numai in cazurile şi in condiţiile prevăzute de Lege.
    ___________
    Art. 7. a fost modificat prin punctul 6. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 8. - (1) Secretul profesional este de ordine publică.
   (2) Avocatul este dator să păstreze secretul profesional privitor la orice aspect al cauzei care i-a fost incredinţată.
   (3) Avocatul nu poate fi obligat in nici o circumstanţă şi de către nici o persoană să divulge secretul profesional. Avocatul nu poate fi dezlegat de secretul profesional nici de către clientul său şi nici de către o altă autoritate sau persoană. Se exceptează insă cazurile in care avocatul este urmărit penal, disciplinar, sau atunci cand există o contestaţie in privinţa onorariilor convenite, exclusiv pentru necesităţi stricte pentru apărarea sa.
   (4) Obligaţia de a păstra secretul profesional nu impiedică avocatul să folosească informaţiile cu privire la un fost client, dacă acestea au devenit publice.
   (5) Nerespectarea prevederilor prezentului articol constituie abatere disciplinară gravă.
   Art. 9. - (1) Obligaţia de a păstra secretul profesional, este absolută şi nelimitată in timp. Obligaţia se intinde asupra tuturor activităţile avocatului, ale asociaţilor săi, ale avocaţilor colaboratori, ale avocaţilor salarizaţi din cadrul formei de exercitare a profesiei, inclusiv asupra raporturilor cu alţi avocaţi.
   (2) Obligaţia de a păstra secretul profesional revine şi persoanelor cu care avocatul conlucrează in exercitarea profesiei, precum şi salariaţilor săi. Avocatul este dator să le aducă la cunoştinţă această obligaţie.
   (3) Obligaţie de a păstra secretul profesional revine tuturor organelor profesiei de avocat şi salariaţilor acestora cu privire la informaţiile cunoscute in exercitarea funcţiilor şi atribuţiilor ce le revin.
   Art. 10. - (1) Orice comunicare sau corespondenţă profesională intre avocaţi, intre avocat şi client, intre avocat şi organele profesiei, indiferent de forma in care a fost făcută este confidenţială.
   (2) In relaţiile cu avocaţii inscrişi intr-un barou dintr-un stat membru al Uniunii Europene, avocatul este obligat să respecte dispoziţiile speciale prevăzute de Codul deontologic al avocaţilor din Uniunea Europeană.
   (3) In relaţiile cu un avocat inscris intr-un barou din afara Uniunii Europene, avocatul trebuie să se asigure, inainte de a schimba informaţii confidenţiale, că in ţara in care işi exercită profesia confratele străin există norme ce permit asigurarea confidenţialităţii corespondenţei şi, in caz contrar, să incheie un acord de confidenţialitate sau să-l intrebe pe clientul său dacă acceptă, in scris, riscul unui schimb de informaţii neconfidenţiale.
   (4) Corespondenţa şi informaţiile transmise intre avocaţi, sau dintre avocat şi client, indiferent de tipul de suport, nu pot fi in nici un caz aduse ca probe in justiţie şi nici nu pot fi lipsite de caracterul confidenţial.
   Art. 11. - In raporturile cu instanţele judecătoreşti, cu Ministerul Public, cu celelalte autorităţi şi instituţii publice, cu persoanele juridice şi persoanele fizice cu care vine in contact, avocatul este dator să aibă un comportament demn, civilizat şi loial.
   Art. 12. - (1) Organele profesiei de avocat au sarcina permanentă de a asigura exercitarea calificată a dreptului de apărare organizand in mod corespunzător primirea in profesie, pregătirea profesională iniţială şi pregătirea continuă a avocaţilor, respectarea strictă a deontologiei şi disciplinei profesionale.
   (2) Toţi avocaţii au dreptul şi indatorirea de a participa la formele de pregătire profesională stabilite de către organele profesiei.
   (3) Barourile şi U.N.B.R. au obligaţia, din oficiu sau la cerere, să acţioneze prin toate mijloacele legale pentru protecţia profesiei, a demnităţii şi onoarei corpului de avocaţi.
   Art. 13. - Dispoziţiile prezentului statut se aplică in mod corespunzător şi avocaţilor străini, inclusiv formelor de exercitare a profesiei de către aceştia.

   
CAPITOLUL II

  Organizarea profesiei de avocat

   
Secţiunea 1

  Dobandirea calităţii de avocat

   
§1. Primirea in profesie

   Art. 14. - (1) Primirea in profesia de avocat se realizează numai in baza promovării examenului organizat de către U.N.B.R., la nivel naţional.
   (2) Cu titlu de excepţie, in condiţiile legii, pot accede in profesie, fără susţinerea examenului, judecătorii Inaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cărora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiţi ori, după caz, care au fost eliberaţi din motive neimputabile, precum şi, in aceleaşi condiţii, judecătorii de la instanţele internaţionale.
    ___________
    Art. 14. a fost modificat prin punctul 7. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 15. - (1) Cererea formulată de persoana care doreşte să fie primită in profesie se adresează decanului baroului unde solicitantul intenţionează să exercite profesia. Cererea se depune sau, după caz, se comunică in două exemplare şi va cuprinde:
   a) numele, prenumele şi domiciliul solicitantului;
   b) locul şi data naşterii;
   c) elementele actului de identitate şi organul emitent;
   d) indicarea diplomei de licenţă eliberate de o instituţie de invăţămant superior acreditată in condiţiile legii care atestă calitatea de licenţiat al unei facultăţi de drept cu durata stabilită de lege, precum şi indicarea, dacă este cazul, a indeplinirii funcţiei de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult timp de 5 ani şi a promovării examenului de definitivat in profesia din care provine ori a indeplinirii condiţiilor prevăzute la art. 14 alin. (2), după caz;
   e) declaraţia că nu se află in vreunul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute la art. 14 din Lege;
   f) declaraţia solicitantului că nu se află in niciunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 15 din Lege ori că inţelege să renunţe la orice stare de incompatibilitate, in cel mult două luni de la data emiterii deciziei de primire in profesia de avocat, şi cunoaşte intervenirea sancţiunii caducităţii acesteia in caz de neconformare in termen;
   g) precizarea că se solicită dobandirea calităţii de avocat stagiar şi angajamentul de a realiza, pe perioada stagiului, formarea profesională iniţială in profesia de avocat, respectiv de a frecventa, ca avocat definitiv, formele de pregătire profesională continuă, in condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut;
   h) menţiunea, dacă este cazul, că, potrivit Legii, candidatul poate dobandi calitatea de avocat definitiv;
   i) declaraţia expresă că nu este sau nu a fost inscris intr-un alt barou din Romania. In caz contrar se vor indica: baroul, perioada, cauzele retragerii sau incetării activităţii.
   (2) Cererea va fi insoţită de următoarele acte depuse in dublu exemplar:
   a) copie de pe actul de identitate şi de pe actele de stare civilă;
   b) copie de pe diploma de licenţă şi, după caz, copii de pe inscrisurile ce dovedesc indeplinirea, timp de cel puţin 5 ani, a funcţiei de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult, precum şi promovarea examenului de definitivat in profesia respectivă ori indeplinirea condiţiilor prevăzute de art. 14 alin. (2). In cazul in care se solicită primirea in profesie pe bază de diplome eliberate de instituţiile de invăţămant superior din altă ţară se va depune şi dovada de echivalare, in condiţiile legii;
   c) copie de pe cazierul judiciar, eliberată cu cel mult 15 zile inainte de data depunerii cererii;
   d) certificat privind starea de sănătate a candidatului, eliberat de instituţia sanitară stabilită de barou conform hotărarii U.N.B.R. Durata de valabilitate a certificatului este de 60 de zile de la data emiterii;
   e) certificat eliberat de baroul competent in care solicitantul a mai fost inscris in profesie, care să ateste cauzele incetării calităţii de avocat ori, dacă este cazul, motivele respingerii unei cereri anterioare de primire in profesie;
   f) două fotografii tip legitimaţie.
   (3) In cazul prevăzut la art. 14 alin. (2), judecătorul care a activat la instanţe internaţionale va prezenta o adeverinţă in original şi in traducere legalizată, eliberată de către respectiva instanţă, atestand că acesta a indeplinit calitatea de judecător şi că incetarea acestei calităţi a avut loc din motive neimputabile.
    ___________
    Art. 15. a fost modificat prin punctul 8. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 16. Abrogat prin punctul 9. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011. Art. 17. - (1) Cererea formulată de membrul unui barou din altă ţară in vederea exercitării profesiei de avocat in Romania se va depune sau, după caz, se va comunica in dublu exemplar la baroul in care doreşte să profeseze şi va cuprinde:
   a) numele, prenumele şi domiciliul solicitantului;
   b) locul şi data naşterii;
   c) numărul, data şi emitentul paşaportului;
   d) indicarea sediului profesional unde solicitantul doreşte să işi exercite profesia;
   e) indicarea perioadei şi a formei in care a exercitat profesia de avocat in Romania, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);
   f) indicarea formei in care urmează să exercite profesia, conform art. 5 din Lege.
   (2) Cererea va fi insoţită de următoarele acte, depuse in dublu exemplar, traduse in limba romană şi certificate:
   a) paşaport;
   b) o atestare din partea baroului sau a asociaţiei profesionale de avocaţi din ţara de origine privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei şi starea sa disciplinară.
   (3) La cerere se vor ataşa:
   a) avizul conform eliberat de Comisia permanentă a U.N.B.R.;
   b) declaraţia expresă a solicitantului că nu se află in vreunul dintre cazurile de nedemnitate şi incompatibilitate prevăzute la art. 14 şi 15 din Lege;
   c) declaraţia expresă a solicitantului că se obligă să respecte prevederile Legii, ale prezentului statut şi ale codului deontologic;
   d) dovada incetării formei anterioare in care a exercitat profesia de avocat in Romania, conform dispoziţiilor art. II din Legea nr. 231/2000 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, după caz;
   e) certificat medical de sănătate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d);
   f) două fotografii tip legitimaţie.
    ___________
    Art. 17. a fost modificat prin punctul 10. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 18. - (1) Cererea de primire in profesie, in forma şi insoţită de documentaţia prevăzute in prezentul statut, se depune in termen de cel mult 15 zile de la data publicării pe pagina web a U.N.B.R. a organizării examenului naţional de primire in profesie. In termen de cel mult 3 zile de la inregistrare cererea de primire in profesie se va comunica de către barou la U.N.B.R. şi se va afişa la sediul baroului şi pe pagina web a baroului şi a U.N.B.R.
   (2) Afişarea cererii la sediul baroului se constată prin proces-verbal.
   (3) In termen de 10 zile de la afişarea cererii pe pagina web a baroului şi a U.N.B.R. orice persoană poate face opoziţie la cererea de primire in profesie, indicand motivele şi arătand imprejurările şi probele pe care işi intemeiază opoziţia.
   (4) Soluţionarea opoziţiei este de competenţa baroului la care a fost inregistrată cererea de primire in profesie.
   (5) In termen de 3 zile de la inregistrarea cererii de primire in profesie decanul baroului va desemna dintre membrii consiliului baroului un avocat-raportor, care va efectua investigaţiile necesare cu privire la moralitatea şi demnitatea solicitantului, chiar dacă nu se face opoziţie la inscriere.
    ___________
    Art. 18. a fost modificat prin punctul 11. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 19. - (1) Avocatul raportor va face toate cercetările pe care le va considera necesare.
   (2) Cercetările se vor referi la indeplinirea de către solicitant a condiţiilor prevăzute de lege şi de prezentul statut pentru primirea in profesia de avocat.
    ___________
    Art. 19. a fost modificat prin punctul 12. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 20. - In termen de 5 zile de la expirarea termenului de formulare a opoziţiei, avocatul-raportor va depune la barou un raport scris care va cuprinde punctul de vedere motivat cu privire la admiterea sau la respingerea cererii.
   Art. 21. - (1) După depunerea raportului, in termen de cel mult 5 zile, consiliul baroului analizează indeplinirea condiţiilor pentru primirea in profesie şi soluţionează eventualele opoziţii.
   (2) Consiliul baroului va pronunţa o hotărare motivată asupra cererii de primire in profesie, pe care o va comunica U.N.B.R. in termen de cel mult 10 zile de la expirarea termenului de opoziţie.
   (3) Hotărarea poate fi atacată in termen de 15 zile de la comunicare la Comisia permanentă a U.N.B.R., care va soluţiona contestaţia cu cel puţin 15 zile inainte de data anunţată a examenului naţional de primire in profesie. In cazul contestaţiilor formulate de persoanele prevăzute la art. 17 alin. (5) din Lege, termenul de soluţionare este de 30 de zile de la data inregistrării contestaţiei. Hotărarea Comisiei permanente a U.N.B.R. se va afişa pe pagina web a U.N.B.R.
   (4) Se poate prezenta la examenul naţional de primire in profesie numai candidatul cu privire la care consiliul baroului sau, după caz, Comisia permanentă a U.N.B.R. a pronunţat o hotărare favorabilă asupra cererii de primire in profesie formulate de acesta.
   (5) Cel primit in profesia de avocat va fi inscris in Tabloul avocaţilor in baza deciziei emise de consiliul baroului, cu respectarea dispoziţiilor art. 20 alin. (8), art. 21, 22 şi 23 din Lege.
    ___________
    Art. 21. a fost modificat prin punctul 13. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 22. - (1) Cererea formulată de membrul unui barou din altă ţară de a fi autorizat să acorde consultanţă juridică privind dreptul romanesc se depune la preşedintele U.N.B.R.
   (2) Cererea va fi inaintată baroului in care este inscris avocatul pentru avizare şi raport, ce va fi efectuat de decanul baroului. Raportul intocmit de decan va fi inaintat Comisiei de examinare.
   (3) Metodologia examenului de verificare a cunoştinţelor de drept romanesc şi de limba romană ale avocaţilor străini se stabileşte prin hotărarea Consiliului U.N.B.R.
   (4) Comisia de examinare va fi desemnată de Consiliul U.N.B.R. şi poate fi alcătuită din avocaţi şi cadre didactice din instituţiile de invăţămant juridic superior, acreditate in condiţiile legii.
   (5) Examenul va cuprinde probe scrise şi orale privind instituţiile de bază ale dreptului romanesc şi cunoştinţele de limba romană.

   
§2. Primirea in profesie a persoanelor provenind dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European care sunt autorizate să-şi desfăşoare activităţile profesionale sub titlul profesional corespunzător obţinut intr-un stat membru

   Art. 23. - Cererea de primire in profesia de avocat in Romania a avocaţilor care au obţinut calificarea profesională in unul dintre statele membre ale Uniunii Europene sau ale Spaţiului Economic European este de competenţa Consiliului U.N.B.R., conform art. 66 lit. e) din Lege.
    ___________
    Art. 23. a fost modificat prin punctul 14. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 24. - (1) Cererea se depune sau, după caz, se comunică in dublu exemplar la secretariatul U.N.B.R. şi va cuprinde:
   a) numele, prenumele şi domiciliul solicitantului;
   b) locul şi data naşterii;
   c) numărul, data şi emitentul paşaportului;
   d) menţionarea faptului că intenţionează exercitarea cu caracter permanent a profesiei in Romania;
   e) indicarea perioadei şi a formei in care a exercitat profesia de avocat in Romania, anterior depunerii cererii (acolo unde este cazul);
   f) indicarea titlului profesional obţinut in statul membru de origine şi a grupării profesionale din care face parte in statul membru de origine sau a autorităţii judiciare in cadrul căreia este admis să işi exercite profesia potrivit legii din statul membru de origine.
   (2) Cererea va fi insoţită de următoarele acte, traduse in limba romană şi certificate:
   a) paşaport;
   b) o atestare din partea autorităţii competente din statul membru privind calitatea de avocat cu drept de exercitare a profesiei şi starea sa disciplinară.
   (3) La cerere se vor ataşa:
   a) declaraţia expresă a solicitantului că nu se află in vreunul dintre cazurile de nedemnitate şi incompatibilitate prevăzute la art. 14 şi 15 din Lege;
   b) declaraţia expresă a solicitantului că se obligă să respecte prevederile Legii, ale prezentului statut şi ale codului deontologic;
   c) certificat medical de sănătate, potrivit art. 15 alin. (2) lit. d);
   d) două fotografii tip legitimaţie;
   e) alte documente prevăzute in anexa nr. XXXI.
    ___________
    Art. 24. a fost modificat prin punctul 15. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 25. - (1) Consiliul U.N.B.R. se va pronunţa asupra cererii de primire in profesia de avocat după susţinerea examenului de verificare a cunoştinţelor privind dreptul romanesc şi de limba romană sau după ce comisia de evaluare a decis asupra scutirii solicitantului de a susţine examenul, conform art. 100 şi 109 din Lege.
   (2) Consiliul U.N.B.R. poate decide şi asupra suspendării analizării cererii pană la efectuarea de către solicitant a stagiului de pregătire in domeniul dreptului romanesc, conform art. 100 alin. (2) din Lege.
   (3) Decizia este definitivă şi se comunică solicitantului.
    ___________
    Art. 25. a fost modificat prin punctul 16. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 26. - (1) Avocatul admis in profesie va fi inscris in Tabloul avocaţilor la baroul in care işi va exercita profesia, cu respectarea prevederilor prezentului statut.

   
§3. Demnitatea profesiei

   Art. 27. - (1) Pentru aplicarea Legii, cazurile de nedemnitate se verifică atat cu ocazia primirii in profesie, cu ocazia reinscrierii in Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, cat şi pe intreaga durată a exercitării acesteia.
   (2) Persoana care solicită primirea in profesia de avocat sau reinscrierea in Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei va infăţişa consiliului baroului la care depune cererea inscrisuri din care să rezulte condiţiile de incetare a exerciţiului profesiei din care provine, respectiv a celei pe care a exercitat-o in perioada de incompatibilitate. Consiliul baroului va intreprinde cercetări - folosind procedura prevăzută la art. 18 alin. (5), inclusiv in situaţia solicitării de reinscriere in Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei - pentru a verifica dacă solicitantul nu se găseşte in cazul de nedemnitate prevăzut la art. 14 lit. b) teza a II-a din Lege, respectiv dacă a fost exclus din profesia din care provine ca urmare a săvarşirii unor abateri disciplinare grave.
   (3) Avocaţii care se găsesc in unul dintre cazurile de nedemnitate prevăzute la art. 14 lit. a), lit. b) teza I, lit. c) şi d) din Lege sunt obligaţi să prezinte baroului hotărarile judecătoreşti prin care au fost condamnaţi definitiv la pedeapsa cu inchisoare pentru săvarşirea unei infracţiuni intenţionate de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, prin care li s-a aplicat pedeapsa interdicţiei de a exercita profesia, prin care au fost declaraţi faliţi frauduloşi sau prin care au fost condamnaţi definitiv pentru fapte săvarşite in legătură cu exercitarea profesiei.
   (4) Consiliul baroului va examina, in termen de 15 zile, hotărarile judecătoreşti, respectiv inscrisurile ce privesc condiţiile incetării profesiei practicate de către avocatul inscris in Tabloul avocaţilor incompatibili şi va aprecia asupra demnităţii avocatului. Consiliul baroului va hotări, după caz, menţinerea in profesie sau incetarea calităţii de avocat potrivit Legii.
   (5) Decizia motivată va fi comunicată de indată avocatului in cauză, precum şi preşedintelui U.N.B.R., impreună cu hotărarea judecătorească, respectiv inscrisurile in baza căreia/cărora a fost verificată starea de nedemnitate.
   (6) Decizia consiliului baroului poate fi atacată de preşedintele U.N.B.R. şi/sau de avocatul in cauză, in termen de 15 zile de la comunicare. Consiliul U.N.B.R. va analiza contestaţia şi va hotări in condiţiile Legii.
   (7) Decizia consiliului baroului de incetare a calităţii de avocat este executorie. Despre incetarea calităţii de avocat baroul va face menţiunile corespunzătoare in Tabloul avocaţilor.
    ___________
    Art. 27. a fost modificat prin punctul 17. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   
§4. Incompatibilităţi

   Art. 28. - Pentru primirea in profesie şi pentru exercitarea acesteia avocatul trebuie să nu se găsească in vreunul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute de Lege.
   Art. 29. - Nu este incompatibil avocatul salarizat in interiorul profesiei de avocat.
   Art. 30. - (1) Sunt incompatibile cu exercitarea profesiei de avocat, dacă legile speciale nu prevăd altfel:
   a) faptele personale de comerţ exercitate cu sau fără autorizaţie;
   b) calitatea de asociat intr-o societate comercială in nume colectiv, de comanditar intr-o societate comercială in comandită simplă sau in comandită pe acţiuni;
   c) calitatea de administrator intr-o societate comercială in comandită pe acţiuni;
   d) calitatea de administrator unic sau - in cazul unei pluralităţi de administratori - aceea de administrator cu puteri depline de reprezentare şi administrare, de preşedinte al consiliului de administraţie ori de membru in comitetul de direcţie al unei societăţi comerciale cu răspundere limitată;
   e) calitatea de preşedinte al consiliului de administraţie ori al consiliului de supraveghere sau de membru in comitetul de direcţie ori in directoratul unei societăţi comerciale pe acţiuni.
   (2) Avocatul poate fi asociat sau acţionar la societăţile comerciale cu răspundere limitată ori la cele pe acţiuni.
   (3) Avocatul poate indeplini funcţia de membru in consiliul de administraţie sau in consiliul de supraveghere al unei societăţi comerciale pe acţiuni sau de membru al consiliului de administraţie al unei societăţi comerciale cu răspundere limitată, cu obligaţia de a aduce acest fapt la cunoştinţa decanului baroului in care işi exercită profesia. Avocatul va furniza toate explicaţiile asupra condiţiilor in care el exercită funcţia de membru al consiliului de administraţie sau al consiliului de supraveghere şi va prezenta toate documentele doveditoare in acest sens, cu respectarea regulilor confidenţialităţii.
   (4) Dacă consiliul baroului apreciază că exercitarea funcţiei de membru al consiliului de administraţie sau al consiliului de supraveghere este sau devine incompatibilă cu demnitatea şi cu regulile de conduită impuse avocaţilor poate, in orice moment, să solicite celui interesat să părăsească funcţia pe care o ocupă. Decizia consiliului baroului va fi comunicată de indată avocatului in cauză. Dispoziţiile art. 27 alin. (6) şi (7) se aplică in mod corespunzător.
   (5) Incălcarea de către avocat a prevederilor alin. (4) constituie abatere disciplinară gravă.
    ___________
    Art. 30. a fost modificat prin punctul 18. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 31. - (1) Incompatibilităţile prevăzute de Lege se verifică şi se constată de către consiliul baroului, chiar şi din oficiu.
   (2) Avocatul devenit incompatibil are obligaţia să incunoştinţeze in scris consiliul baroului, solicitand trecerea sa din Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei in Tabloul avocaţilor incompatibili.
   (3) Continuarea exercitării profesiei după intervenirea cazului de incompatibilitate constituie exercitarea fără drept a profesiei de avocat, cu consecinţele prevăzute de lege, şi constituie abatere disciplinară gravă, sancţionată cu excluderea din profesie.
    ___________
    Art. 31. a fost modificat prin punctul 19. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 32. - (1) In aplicarea art. 25 alin. (1) din Lege, consiliul baroului nu poate emite din oficiu decizie de trecere in Tabloul avocaţilor incompatibili fără ascultarea avocatului.
   (2) Avocatul va fi convocat in vederea ascultării prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire. Lipsa nejustificată a avocatului la data indicată in convocare nu impiedică luarea măsurii.
    ___________
    Art. 32. a fost modificat prin punctul 20. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 321. - (1) In cazul prevăzut la art. 25 alin. (2) din Lege şi anume atunci cand situaţia care determină incompatibilitatea este preexistentă sau survine concomitent cu emiterea deciziei de primire in profesie, efectele acesteia din urmă se produc doar sub condiţia rezolvării stării de incompatibilitate.
   (2) Starea de incompatibilitate trebuie rezolvată, conform art. 25 alin. (2) din Lege, in termen de două luni de la data emiterii deciziei de primire in profesie, sub sancţiunea caducităţii acesteia. In toate cazurile, consiliul baroului este obligat să inscrie pe ordinea de zi a primei şedinţe de după expirarea celor două luni verificarea măsurii in care, in termen, starea de incompatibilitate a fost rezolvată şi să constate caducitatea deciziei de primire in profesie acolo unde este cazul.
    ___________
    Art. 321. a fost introdus prin punctul 21. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   
§5. Modalităţile de primire in profesia de avocat

   Art. 33. - (1) Dreptul de primire in profesie se obţine numai pe baza unui examen, cu excepţia cazului prevăzut la art. 17 alin. (5) din Lege.
   (2) Examenul de primire in profesie se organizează, la nivel naţional, de U.N.B.R, in mod obligatoriu cel puţin o dată pe an, şi se desfăşoară, in mod unitar, in centrele teritoriale ale Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, denumit in continuare I.N.P.P.A. Examenul va fi anunţat pe pagina web a U.N.B.R. cu cel puţin 60 de zile inainte de data susţinerii acestuia.
   (3) In vederea asigurării caracterului unitar al examenului de primire in profesia de avocat, Consiliul U.N.B.R., cu luarea in considerare a propunerilor formulate de I.N.P.P.A., va stabili data examenului, tematica, bibliografia şi metodologia de examinare, care vor fi unice la nivelul U.N.B.R. In considerarea numărului de candidaţi, a zonelor din care provine majoritatea acestora, precum şi a eficienţei organizării examenului, Consiliul U.N.B.R. va stabili dacă examenul va fi desfăşurat in localitatea sediului central al I.N.P.P.A. şi/sau, după caz, in unul sau mai multe centre teritoriale ale I.N.P.P.A. Examinarea se face la 5 materii de examen, din care cel puţin la 3 materii examinarea se face in scris.
   (4) Odată cu anunţarea datei examenului de primire in profesie şi a locului/locurilor organizării examenului, Consiliul U.N.B.R. va face publice, prin intermediul paginii web a U.N.B.R., tematica şi bibliografia examenului.
   (5) Comisia permanentă a U.N.B.R. desemnează comisia naţională de examinare, ai cărei membri vor fi, in majoritate, avocaţi-cadre didactice universitare cu o vechime in profesia de avocat de cel puţin 10 ani. Din randul membrilor comisiei naţionale de examinare Comisia permanentă a U.N.B.R. stabileşte, cu luarea in considerare a propunerilor barourilor, componenţa comisiei/comisiilor teritoriale care este/sunt delegată/delegate la centrul/centrele teritorial/ teritoriale de examen. De asemenea, Comisia permanentă a U.N.B.R. stabileşte materiile la care se organizează probe scrise, orale şi organizează activitatea de examen.
    ___________
    Art. 33. a fost modificat prin punctul 22. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 34. - Subiectele de examen la probele scrise se vor trage la sorţi de Comisia de examen, exclusiv dintre subiectele unice stabilite conform art. 33 alin. (3) din prezentul statut.
   Art. 35. - Metodologia de examinare stabilită de U.N.B.R. va fi adusă la cunoştinţa celor interesaţi cu cel puţin 30 de zile inainte de data examenului, prin afişare pe pagina web a U.N.B.R.
    ___________
    Art. 35. a fost modificat prin punctul 23. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 36. - (1) Pentru inscrierea la examen candidatul va depune dosarul de inscriere la baroul in circumscripţia căruia doreşte să işi exercite activitatea, cu indeplinirea prevederilor prezentului statut. Dosarul de inscriere include cererea şi actele prevăzute la art. 15 şi va fi depus in termenul prevăzut la art. 18 alin. (1).
   (2) Candidatul este obligat să achite odată cu depunerea dosarului de inscriere o taxă de participare la examen, stabilită de Consiliul U.N.B.R., ce va fi afişată pe pagina web a U.N.B.R. Din taxa de participare la examen o cotă va reveni baroului la care a fost depusă cererea de primire in profesie. Cota cuvenită baroului pentru operaţiunile de inregistrare şi verificare a cererilor depuse de candidaţi se stabileşte prin hotărare a Consiliului U.N.B.R.
   (3) Dosarele de inscriere ale candidaţilor vor fi păstrate şi arhivate de barourile la care au fost inregistrate cererile acestora de primire in profesie. Pentru candidaţii cu privire la care a fost pronunţată, in condiţiile prezentului statut, o hotărare favorabilă privind cererea de primire in profesie, barourile vor transmite U.N.B.R., cu cel puţin 10 zile inaintea datei anunţate a examenului naţional de primire in profesie, in vederea intocmirii listelor participanţilor la examen, o copie a cererii de primire in profesie, insoţită de o adresă prin care se confirmă că respectivii candidaţi intrunesc condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut in vederea primirii in profesie şi de dovada achitării taxei de participare. Cota din taxa de participare cuvenită barourilor va fi virată de U.N.B.R. in contul barourilor cel tarziu pană la data examenului, cu excepţia taxei incasate de la acei candidaţi ale căror cereri de primire in profesie au fost respinse, care va fi restituită acestora.
    ___________
    Art. 36. a fost modificat prin punctul 24. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 37. - (1) După validarea examenului, Consiliul U.N.B.R. va dispune primirea in profesie a candidaţilor admişi şi va emite decizia de primire in profesie.
   (2) Rezultatele examenului vor fi comunicate barourilor de către Consiliul U.N.B.R.
    ___________
    Art. 37. a fost modificat prin punctul 25. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 38. - (1) Toate cazurile de primire in profesie cu scutire de examen sunt soluţionate individual de către consiliul baroului la care s-a depus cererea. Decizia de primire in profesie va fi comunicată şi U.N.B.R.
   (2) Decizia consiliului baroului poate fi atacată de către solicitant sau de Preşedintele U.N.B.R., in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

   
§6. Interdicţii

   Art. 39. - (1) Avocaţii - foşti judecători nu pot exercita profesia de avocat in faţa instanţelor unde au funcţionat, timp de 5 ani de la incetarea funcţiei deţinute. Prin «instanţe» in inţelesul Legii se inţelege: judecătoriile, tribunalele, tribunalele specializate, curţile de apel, Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Curtea Constituţională, inclusiv instanţele militare la care avocaţii au funcţionat ca judecători, indiferent de secţia la care au funcţionat.
   (2) In cazul in care avocatul a funcţionat ca judecător la mai multe instanţe, interdicţia operează pentru fiecare instanţă şi se calculează distinct de la data incetării activităţii la instanţa respectivă.
   (3) Aceeaşi interdicţie se aplică şi magistraţilor-asistenţi de la Inalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi de la Curtea Constituţională, executorilor judecătoreşti, grefierilor şi personalului auxiliar al instanţelor judecătoreşti şi al Curţii Constituţionale.
    ___________
    Art. 39. a fost modificat prin punctul 26. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 40. - (1) Avocaţii - foşti procurori şi cadre de poliţie nu pot acorda asistenţă juridică la organul de urmărire penală la care şi-au desfăşurat activitatea timp de 5 ani de la incetarea funcţiei respective. Calculul duratei de interdicţie se face conform art. 39 alin. (2).
   (2) In cazul in care avocatul - fost procuror sau cadru de poliţie a funcţionat şi in calitate de judecător, interdicţia priveşte atat instanţele, cat şi organele de urmărire şi de cercetare penală, durata fiind calculată in mod corespunzător.
   (3) Dispoziţiile prezentului articol se aplică şi personalului auxiliar al organelor de urmărire penală.
    ___________
    Art. 40. a fost modificat prin punctul 27. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 41. - (1) Interdicţia exercitării profesiei de avocat in cazurile prevăzute de art. 21 din Lege priveşte in integralitate instanţele, parchetele de pe langă acestea, inclusiv Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, şi organele de cercetare penală la care lucrează soţul, ruda sau afinul avocatului pană la gradul al treilea inclusiv, indiferent de secţia, direcţia, serviciul sau biroul in care işi desfăşoară activitatea.
   (2) Interdicţia exercitării profesiei de avocat in situaţiile stabilite de art. 21 alin. (1) şi (2) din Lege nu se aplică formelor colective de exercitare a profesiei, respectiv cabinetului asociat, societăţii civile sau societăţii cu răspundere limitată in care avocatul căruia i se aplică aceste interdicţii este asociat sau angajat, cu condiţia informării de către forma de exercitare a profesiei, in termen de cel mult 5 zile de la intervenirea situaţiei respective, a baroului pe raza căruia aceasta işi are sediul profesional.
   (3) Avocatului asociat al avocatului căruia i se aplică interdicţiile prevăzute la art. 21 din Lege şi avocatului colaborator sau salarizat in cadrul profesiei care işi desfăşoară activitatea intr-o formă de exercitare a profesiei in care lucrează un avocat căruia i se aplică interdicţiile prevăzute la art. 21 din Lege le este interzis să se folosească de forma de organizare profesională ori de raporturile de conlucrare profesională stabilite in condiţiile legii in scopul eludării acestor interdicţii.
    ___________
    Art. 41. a fost modificat prin punctul 28. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 42. - Incălcarea de către avocaţi a altor restricţii sau interdicţii la care sunt supuşi conform legilor speciale, constituie abatere disciplinară gravă.
   Art. 43. - Avocatul care nu respectă prevederile art. 39-42 sau care se foloseşte de forma de organizare profesională ori de raporturile de conlucrare profesională stabilite in condiţiile legii, in scopul eludării interdicţiilor prevăzute de Lege sau de alte legi speciale, săvarşeşte abatere disciplinară gravă. Consiliul baroului se poate sesiza şi din oficiu cu privire la aplicarea dispoziţiilor art. 39-42.
    ___________
    Art. 43. a fost modificat prin punctul 29. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   
§7. Tabloul anual al avocaţilor

   Art. 44. - (1) Pană la data de 15 ianuarie a fiecărui an, decanul supune aprobării consiliului baroului Tabloul avocaţilor, alcătuit potrivit anexei nr. VI.
   (2) Tabloul avocaţilor va cuprinde:
   a) numele şi prenumele avocaţilor definitivi şi stagiari cu drept de exercitare a profesiei şi sediul profesional al acestora;
   b) cabinetele asociate, societăţile civile profesionale şi societăţile profesionale cu răspundere limitată, cu indicarea sediului acestora şi a avocaţilor care le compun;
   c) restrangeri ale dreptului de a profesa, potrivit prevederilor art. 20 alin. (8) şi art. 21 din Lege, precum şi ale art. 41 alin. (2) din prezentul statut;
   d) menţiuni privind incetarea calităţii de avocat, potrivit prevederilor art. 27 alin. (7);
   e) situaţiile de intrerupere a activităţii profesionale a formelor de exercitare a profesiei;
   f) alte menţiuni relevante.
   (3) Avocaţii străini vor fi menţionaţi intr-un Tablou special, conform anexei nr. VIII la prezentul statut. Separat se vor menţiona formele de exercitare a profesiei din care aceştia fac parte, potrivit prevederilor art. 13 alin. (3) şi (6) din Lege. Distinct, sunt evidenţiaţi avocaţii străini care provin dintr-un stat membru al Uniunii Europene sau al Spaţiului Economic European, care sunt autorizaţi să işi desfăşoare activităţile profesionale sub titlul profesional corespunzător obţinut intr-un stat membru, indicandu-se şi dacă aceştia desfăşoară activităţi avocaţiale cu caracter permanent pe teritoriul Romaniei şi titlul profesional sub care işi desfăşoară activitatea.
   (4) In cazul avocaţilor străini se va menţiona dacă aceştia sunt autorizaţi să acorde consultanţă juridică privind dreptul romanesc.
   (5) Se va intocmi separat un Tablou al avocaţilor incompatibili alcătuit potrivit anexei nr. VII, care se verifică şi se reactualizează pană la data de 15 ianuarie a fiecărui an.
   (6) Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, Tabloul special al avocaţilor străini şi Tabloul avocaţilor incompatibili se reactualizează lunar şi se aduc la cunoştinţa tuturor membrilor baroului.
   (7) Tablourile menţionate la alin. (6) vor fi comunicate U.N.B.R., pe cale electronică şi in forma stabilită de U.N.B.R., in termen de 5 zile de la actualizare.
    ___________
    Art. 44. a fost modificat prin punctul 30. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 45. - Tabloul avocaţilor definitivi şi stagiari, precum şi Tabloul special al avocaţilor străini se comunică, conform dispoziţiilor Legii, cel tarziu pană la data de 31 ianuarie a fiecărui an.
    ___________
    Art. 45. a fost modificat prin punctul 31. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 46. - Refuzul inscrierii, al reinscrierii sau al menţinerii in Tabloul avocaţilor se contestă la consiliul baroului. Decizia consiliului baroului poate fi contestată la Consiliul U.N.B.R. in termen de 15 zile de la data comunicării. Contestaţia este suspensivă de executare.
    ___________
    Art. 46. a fost modificat prin punctul 32. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 47. - (1) Inscrierea in tablou a avocaţilor definitivi şi stagiari se face numai după depunerea jurămantului prevăzut de Lege. Jurămantul se depune intr-un cadru solemn, in faţa consiliului baroului, de către avocaţii nou-inscrişi in barou.
   (2) Inscrierea in Tabloul avocaţilor după primirea in profesie este condiţionată de depunerea declaraţiei prevăzute la art. 5 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului. nr. 24/2008 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii, aprobată, cu modificări şi completări, prin Legea nr. 293/2008. Depunerea unei declaraţii false atrage consecinţele prevăzute de lege.
    ___________
    Art. 47. a fost modificat prin punctul 33. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 48. - (1) Decanul baroului va desemna avocaţii responsabili cu verificarea cazurilor de exercitare a activităţii de asistenţă juridică de către persoanele neinscrise in Tabloul avocaţilor.
   (2) Ori de cate ori va avea informaţii cu privire la persoane care exercită nelegal activităţi prevăzute la art. 3 din Lege, consiliul baroului va sesiza autorităţile competente şi va lua măsurile legale ce se impun in vederea realizării drepturilor prevăzute de dispoziţiile art. 26 alin. (3), (4) şi (5) din Lege.
    ___________
    Art. 48. a fost modificat prin punctul 34. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   
§8. Suspendarea calităţii de avocat

   Art. 49. - (1) Exerciţiul profesiei de avocat se suspendă:
   a) pe toată durata existenţei stării de incompatibilitate;
   b) in temeiul unei hotărari judecătoreşti sau disciplinare de interdicţie temporară de a profesa;
   c) in caz de neplată totală sau parţială a taxelor şi a contribuţiilor profesionale către barou, către U.N.B.R. şi către sistemul propriu de asigurări sociale timp de 3 luni de la scadenţa acestora, pană la lichidarea integrală a datoriilor;
   d) la cererea scrisă a avocatului, pentru alte motive decat cele prevăzute la lit. a).
   (2) In cazul prevăzut la alin. (1) lit. a), baroul are obligaţia de a verifica trimestrial, precum şi inainte de data intocmirii Tabloului anual al avocaţilor menţinerea situaţiei care a justificat suspendarea. In Tabloul avocaţilor, avocatul suspendat la cerere figurează in secţiunea destinată menţionării avocaţilor fără drept de exercitare a profesiei.
    ___________
    Art. 49. a fost modificat prin punctul 35. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 50. - Dreptul de a exercita profesia de avocat poate fi suspendat in cazul in care impotriva avocatului s-a pus in mişcare acţiunea penală sau s-a dispus trimiterea in judecată pentru săvarşirea unei infracţiuni de natură să aducă atingere prestigiului profesiei, pană la pronunţarea unei hotărari judecătoreşti definitive.
   Art. 51. - (1) Avocatul este dator să incunoştinţeze de indată consiliul baroului despre orice situaţie care ar putea duce la suspendarea exerciţiului dreptului de a profesa. Nerespectarea acestei obligaţii constituie abatere disciplinară.
   (2) Decanul şi consiliul baroului se pot sesiza pe orice cale cu privire la aplicarea dispoziţiilor legii şi ale prezentului statut privind suspendarea exerciţiului dreptului de a profesa.
   (3) Consiliul baroului decide in toate cazurile, după ascultarea avocatului in cauză.
   (4) Decizia consiliului baroului este executorie. Despre aceasta se va face menţiune, in mod corespunzător, in Tabloul avocaţilor şi in Tabloul avocaţilor incompatibili.
   (5) Decizia consiliului baroului poate fi contestată la Consiliul U.N.B.R. in termen de 15 zile de la comunicarea acesteia. Contestaţia nu suspendă executarea.
   Art. 52. - Independent de contestarea deciziei, in cazul in care măsura suspendării a fost luată pentru neplata totală sau parţială a taxelor şi contribuţiilor profesionale, la cererea avocatului in cauză, consiliul baroului, după verificarea temeiurilor cererii sau a dovezii achitării taxelor şi contribuţiilor prevăzute de Lege şi de prezentul statut, poate dispune incetarea măsurii suspendării şi ştergerea menţiunilor din tablou.
   Art. 53. - Exercitarea profesiei de către avocatul al cărui drept de exercitare a profesiei este suspendat potrivit prevederilor art. 49 din prezentul statut, in perioada măsurii suspendării, constituie abatere disciplinară gravă.
   Art. 54. - (1) Avocatul impotriva căruia s-a dispus măsura suspendării este obligat ca in termen de cel mult 15 zile de la data comunicării măsurii să işi asigure substituirea.
   (2) Incălcarea dispoziţiilor prezentului articol constituie abatere disciplinară gravă.

   
§9. Transferul intr-un alt barou

   Art. 55. - (1) Avocatul care, din motive justificate, solicită transferul intr-un alt barou se va adresa in scris decanului baroului de la care doreşte să se transfere.
   (2) Cererea de transfer va fi insoţită de actele pe care se intemeiază şi de un certificat eliberat de baroul de la care se solicită transferul. Certificatul va indica datele personale, profesionale, disciplinare ale solicitantului şi va atesta că solicitantul a achitat la zi taxele şi contribuţiile profesionale către barou, U.N.B.R. şi sistemul propriu de asigurări sociale.
   (3) Consiliul baroului de la care se solicită transferul va elibera certificatul prin avizarea cererii de transfer, pe care o va inainta, impreună cu dosarul de inscriere in profesie, baroului la care se solicită transferul.
   Art. 56. - (1) Cererea de transfer va fi soluţionată pe baza raportului intocmit de un consilier delegat, care verifică dosarul de inscriere in profesie al celui care solicită transferul, precum şi a certificatului prevăzut la art. 55 alin. (2) din prezentul statut.
   (2) La soluţionarea cererii, consiliul baroului va avea in vedere şi respectarea de către petent a dispoziţiilor privind modul de organizare şi funcţionare a formelor de exercitare a profesiei, precum şi a condiţiilor de primire in profesie.
   Art. 57. - (1) Decizia cu privire la transfer se comunică solicitantului şi baroului din care acesta face parte. Consiliul baroului va face menţiuni corespunzătoare in Tabloul avocaţilor.
   (2) Decizia prin care s-a respins cererea de transfer va fi motivată şi poate fi contestată, in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

   
§10. Incetarea calităţii de avocat

   Art. 58. - (1) Calitatea de avocat incetează:
   a) prin renunţare scrisă la exerciţiul profesiei;
   b) prin deces;
   c) prin excluderea din profesie, ca sancţiune disciplinară;
   d) in cazul in care avocatul a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală şi care il face nedemn de a fi avocat, potrivit legii.
   (2) Incetarea calităţii de avocat se constată prin decizie a consiliului baroului şi are drept consecinţă radierea celui in cauză din Tabloul avocaţilor.
   (3) Incetarea dreptului de a exercita profesia de avocat prin pensionare nu atrage pierderea calităţii de avocat.
    ___________
    Art. 58. a fost modificat prin punctul 36. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 59. - Avocatul care renunţă la exerciţiul profesiei va formula o cerere in scris. Cu cel puţin 60 de zile inainte de data prevăzută pentru incetarea activităţii, acesta este obligat să finalizeze toate cauzele angajate sau să asigure substituirea. Avocatul va prezenta baroului lista cuprinzand cauzele nefinalizate şi va indica numele avocaţilor care le vor prelua.
   Art. 60. - In caz de deces al avocatului, cauzele acestuia vor fi preluate de către colaboratorii ori asociaţii defunctului, iar in lipsa lor, de către avocaţii desemnaţi de consiliul baroului.
   Art. 61. - (1) In cazul in care avocatul indeplineşte condiţiile de pensionare prevăzute de lege, are dreptul să solicite continuarea exercitării profesiei. Cererea de continuare a exercitării profesiei se soluţionează de consiliul baroului.
   (2) Avocatul poate continua exercitarea profesiei pe baza unui aviz medical privind menţinerea capacităţii fizice şi psihice necesare exercitării profesiei de avocat. Avizul medical se prezintă anual pentru inscrierea in tablou.
   (3) Consiliul baroului va soluţiona cererea pe baza avizului medical şi va proceda in conformitate cu prevederile Legii, sau, după caz, ale legislaţiei privind pensiile şi asigurările sociale.
   (4) Avocatul pensionar care continuă exercitarea profesiei sau este menţinut in profesie este obligat să contribuie la constituirea fondului sistemului propriu de asigurări sociale in condiţiile prevăzute de legislaţia pensiilor şi asigurărilor sociale pentru avocaţi.
   (5) Decizia de respingere a menţinerii in activitate poate fi contestată, in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.

   
Secţiunea a 2-a

  Organele profesiei de avocat

   
§1. Baroul

   Art. 62. - Independenţa profesiei, autonomia baroului şi exercitarea liberă a profesiei de avocat nu pot fi ingrădite sau limitate prin actele autorităţilor administraţiei publice, ale instanţelor judecătoreşti, ale Ministerului Public sau ale altor autorităţi, decat in cazurile şi in condiţiile expres prevăzute de lege.
    ___________
    Art. 62. a fost modificat prin punctul 37. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 63. - (1) Baroul este persoană juridică de interes public, constituit din toţi avocaţii inscrişi in Tabloul avocaţilor, cu patrimoniu propriu şi organizare de sine stătătoare.
   (2) Sediul baroului este in oraşul de reşedinţă al judeţului, respectiv in municipiul Bucureşti.
   Art. 64. - (1) Fiecare barou are un buget propriu. Contribuţia avocaţilor la realizarea bugetului este stabilită de consiliul baroului.
   (2) Cuantumul contribuţiei va fi stabilit prin decizia consiliului baroului, in raport cu prevederile bugetului propriu şi cu hotărarile Congresului avocaţilor. Decizia consiliului baroului va fi adusă la cunoştinţa avocaţilor inscrişi in Tabloul baroului cu drept de exercitare a profesiei, cu cel puţin 30 de zile inainte de punerea sa in aplicare.
   (3) Patrimoniul baroului poate fi folosit in activităţi producătoare de venituri, in condiţiile legii.
   Art. 65. - (1) Organele de conducere ale baroului sunt:
   a) adunarea generală;
   b) consiliul;
   c) decanul.
   (2) In cadrul baroului se constituie şi funcţionează:
   a) comisia de cenzori;
   b) comisia de disciplină.
   Art. 66. - (1) Adunarea generală a baroului poate fi, in condiţiile legii, ordinară şi extraordinară.
   (2) Au dreptul să participe la şedinţele adunării generale avocaţii care sunt inscrişi in Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei şi nu se află in situaţii ce atrag incompatibilitatea ori suspendarea dreptului de exerciţiu al profesiei.
    ___________
    Art. 66. a fost modificat prin punctul 38. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 67. - (1) Data la care are loc adunarea generală ordinară se stabileşte de către consiliul baroului in prima şedinţă din luna ianuarie a fiecărui an.
   (2) Adunarea generală extraordinară poate fi convocată de comisia de cenzori a baroului precum şi la cererea a peste o treime din totalul membrilor baroului.
   (3) Organizarea adunării generale, ordinară sau extraordinară, este in sarcina consiliului baroului.
   (4) Neindeplinirea obligaţiei de organizare a adunării generale atrage răspunderea disciplinară a celor vinovaţi.
   (5) Odată cu convocarea adunării generale se stabileşte şi ordinea de zi. Avocaţii cu drept de a participa la şedinţele adunării generale pot face propuneri pentru completarea ordinii de zi. Propunerile vor fi depuse in scris la barou cu cel puţin 5 zile inainte de data la care a fost convocată adunarea generală.
   (6) Ordinea de zi va fi supusă spre aprobare prin vot deschis adunării generale.
   (7) Inscrierile la cuvant se vor face inaintea inceperii dezbaterii fiecărui punct al ordinii de zi. Orice inscriere ulterioară acestui moment va fi luată in considerare numai cu aprobarea prin vot deschis a adunării generale.
   Art. 68. - (1) Adunarea generală este legal constituită numai cu participarea majorităţii avocaţilor care au dreptul de a participa la adunarea generală.
   (2) In cazul in care numărul legal nu este intrunit, prezidiul adunării generale va consemna această imprejurare intr-un proces-verbal şi va stabili data următoarei adunări generale in prezenţa avocaţilor participanţi la adunare. Data noii adunări nu va putea fi mai tarziu de 15 zile de la data primei adunări; consiliul baroului va convoca noua adunare generală cu cel puţin 7 zile inainte de data fixată.
   (3) Cea de-a doua adunare generală, convocată in condiţiile alin. (2), este legal constituită cu participarea a cel puţin unei treimi din numărul total al membrilor săi.
   (4) Dispoziţiile alin. (2) şi (3) nu se aplică in cazul adunărilor generale de alegere a organelor de conducere ale barourilor care au in evidenţă pană la 500 de avocaţi cu drept de exercitare a profesiei. In cazul acestor barouri, in situaţia in care cvorumul adunării generale de alegere a organelor de conducere ale baroului nu este legal constituit, consiliul baroului va stabili data la care se convoacă o nouă adunare generală de alegere a organelor de conducere ale baroului, cu respectarea regulamentului de organizare a alegerilor.
   (5) Participarea la adunarea generală de alegere a organelor de conducere ale baroului se face personal. Exercitarea dreptului de vot nu poate fi delegată.
   (6) Cu cel puţin 60 de zile anterior datei desfăşurării alegerilor, consiliile barourilor vor adopta regulamentul pentru organizarea alegerilor organelor baroului. Regulamentul va rămane definitiv in termen de 15 zile de la data afişării sale la secretariatul baroului sau/şi pe pagina web a baroului.
   (7) Hotărarile adunării generale, inclusiv cele ale adunărilor elective se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi, in afară de cazurile in care legea prevede alt cvorum de şedinţă şi de vot.
   (8) In regulamentul pentru organizarea adunării elective se poate prevedea ca exprimarea votului să poată fi făcută in formă electronică, cu respectarea dispoziţiilor legale privind cvorumul.
    ___________
    Art. 68. a fost modificat prin punctul 39. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 69. - (1) Secretarul adunării generale va redacta procesul-verbal, care va cuprinde:
   a) modul in care a fost convocată adunarea generală şi caracterul ei ordinar sau extraordinar;
   b) anul, luna, ziua, ora şi locul unde se desfăşoară adunarea generală;
   c) numărul membrilor prezenţi;
   d) componenţa prezidiului adunării generale;
   e) ordinea de zi votată de adunarea generală;
   f) luările de cuvant;
   g) hotărarile, rezoluţiile şi moţiunile adoptate;
   h) orice alte activităţi desfăşurate in adunarea generală.
   (2) Procesul-verbal va purta semnăturile membrilor prezidiului adunării generale.
   (3) Procesul-verbal va fi inregistrat şi depus la barou, putand fi consultat oricand de membrii baroului şi de U.N.B.R.
    ___________
    Art. 69. a fost modificat prin punctul 40. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 70. - (1) Adunarea generală a baroului adoptă hotărari care sunt obligatorii pentru membrii baroului, in condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut.
   (2) De asemenea, adunarea generală poate adopta rezoluţii şi moţiuni.
    ___________
    Art. 70. a fost modificat prin punctul 41. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 71. - (1) Consiliul baroului este format din 5 pană la 15 membri, aleşi pe o perioadă de 4 ani dintre avocaţii cu o vechime neintreruptă in profesie de cel puţin 8 ani. Mandatul lor poate fi reinnoit.
   (2) Numărul consilierilor este proporţional cu numărul membrilor baroului inscrişi in Tabloul avocaţilor, după cum urmează:
   a) 5 consilieri pentru barourile cu mai puţin de 50 de avocaţi;
   b) 7 consilieri pentru barourile cu un număr cuprins intre 51 şi 100 de avocaţi;
   c) 9 consilieri pentru barourile cu un număr cuprins intre 101 şi 200 de avocaţi;
   d) 11 consilieri pentru barourile cu un număr cuprins intre 201 şi 500 de avocaţi;
   e) 13 consilieri pentru barourile cu un număr cuprins intre 501 şi 1.000 de avocaţi;
   f) 15 consilieri pentru barourile cu peste 1.000 de avocaţi.
   (3) In numărul total al membrilor consiliului sunt cuprinşi decanul şi prodecanul.
   (4) Fiecare consilier va coordona unul sau mai multe departamente de activitate ale consiliului baroului.
   (5) Adunarea generală a baroului poate hotări alegerea unor consilieri supleanţi. In caz de incetare a mandatului de consilier ales, consilierii supleanţi vor completa consiliul baroului in ordinea numărului de voturi obţinut la alegeri pentru perioada de mandat rămasă vacantă.
    ___________
    Art. 71. a fost modificat prin punctul 42. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 72. - (1) Comisia de cenzori este formată dintr-un număr impar de membri, dar cel puţin 3, aleşi pe o perioadă de 4 ani dintre avocaţii cu o vechime neintreruptă in profesie de cel puţin 8 ani. Mandatul lor poate fi reinnoit.
   (2) Dispoziţiile art. 71 alin. (5) se aplică in mod corespunzător.
   (3) Alegerea membrilor comisiei de cenzori va urmări, in măsura situaţiei concrete a fiecărui barou, ca cel puţin unul dintre aceştia să aibă studii economice. Dacă volumul de activitate al comisiei de cenzori, propriu baroului, o impune, adunarea generală va stabili şi condiţiile remunerării acestora.
   (4) Conducerea activităţii şi reprezentarea comisiei de cenzori in faţa organelor profesiei şi in raporturile cu autorităţile publice se fac de către preşedintele acesteia, ales cu majoritate de voturi din randul membrilor săi.
   (5) Comisia de cenzori are ca atribuţii principale supravegherea gestiunii baroului, verificarea legalităţii intocmirii situaţiilor financiare şi a concordanţei lor cu registrele, verificarea regularităţii ţinerii acestor registre şi verificarea concordanţei efectuării cheltuielilor cu destinaţia aprobată de organele profesiei.
   (6) In exercitarea atribuţiilor, comisia de cenzori intocmeşte rapoarte, procese-verbale de verificare a gestiunii şi note de propuneri, acte ce vor fi prezentate de indată decanului şi/sau consiliului baroului.
   (7) In situaţii de necesitate temeinic argumentată, in exercitarea atribuţiilor şi a indeplinirii sarcinilor sale, comisia de cenzori poate recurge la serviciile unui contabil autorizat, expert contabil sau auditor extern, terţi ce işi pot desfăşura activitatea individual ori in forme asociative.
    ___________
    Art. 72. a fost modificat prin punctul 43. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 73. - (1) Consiliul baroului se intruneşte in şedinţă cel puţin o dată pe lună, la sediul baroului.
   (2) Lucrările şedinţei se consemnează in registrul de procese-verbale şi se semnează de toţi consilierii prezenţi la şedinţă. Registrul poate fi consultat de către avocaţii interesaţi şi de organele U.N.B.R.
   (3) In exercitarea atribuţiilor sale, consiliul baroului adoptă decizii şi hotărari.
   Art. 74. - (1) Decanul baroului este ales de adunarea generală a baroului dintre avocaţii definitivi cu o vechime in profesie de cel puţin 10 ani. Acesta trebuie să fie membru al baroului de cel puţin 5 ani.
   (2) In exercitarea atribuţiilor sale decanul emite decizii. Acestea se consemnează intr-un registru special, ţinut la sediul baroului, care poate fi consultat de către orice avocat interesat şi de organele U.N.B.R.
    ___________
    Art. 74. a fost modificat prin punctul 44. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 75. - (1) Orice litigiu intre membrii baroului in legătură cu exercitarea profesiei va fi adus la cunoştinţă decanului.
   (2) Decanul va incerca medierea in vederea soluţionării amiabile a litigiului.
   (3) Prevederile privind procedura medierii şi a arbitrajului din prezentul statut se aplică in mod corespunzător.
   Art. 76. - (1) Hotărarile adoptate de adunarea generală sau de consiliul baroului pot fi anulate de Consiliul U.N.B.R. numai pentru motive de nelegalitate sau de incălcare a prevederilor prezentului statut, cu respectarea autonomiei baroului.
   (2) Deciziile emise de decan pot fi atacate la consiliul baroului, in termen de 15 zile de la data comunicării.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 2. din Hotărare din 30/06/2007 incepand cu 31.07.2007.

   
§2. Uniunea Naţională a Barourilor din Romania

   Art. 77. - Toate barourile din Romania infiinţate potrivit legilor privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat sunt membre de drept ale Uniunii Naţionale a Barourilor din Romania. Nici un barou nu poate funcţiona in afara U.N.B.R.
   Art. 78. - (1) U.N.B.R. este persoană juridică de interes public, infiinţată prin Lege, cu patrimoniu propriu şi organizare de sine stătătoare.
   (2) Bugetul U.N.B.R. se formează din contribuţia barourilor, in cotele stabilite de Congresul avocaţilor. Contribuţia baroului la formarea bugetului U.N.B.R. se stabileşte in raport cu numărul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei inscrişi in Tabloul avocaţilor barourilor şi se virează lunar in contul special constituit in acest scop din cotele de contribuţie achitate de avocaţi in contul barourilor.
   (3) Patrimoniul U.N.B.R. poate fi folosit şi in activităţi producătoare de venituri in condiţiile legii.
    ___________
    Art. 78. a fost modificat prin punctul 45. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 79. - (1) Organele de conducere ale U.N.B.R. sunt:
   a) Congresul avocaţilor;
   b) Consiliul U.N.B.R.;
   c) Comisia Permanentă a U.N.B.R.;
   d) Preşedintele U.N.B.R.
   (2) In cadrul U.N.B.R. se constituie şi funcţionează:
   a) Comisia centrală de cenzori;
   b) Comisia centrală de disciplină.
   (3) Avocaţii care formează organele de conducere ale U.N.B.R. sunt avocaţi definitivi, cu o vechime neintreruptă in profesie de minimum 8 ani.
   (4) La congresele la care nu sunt alese organele profesiei pot participa, in calitate de delegaţi şi avocaţi care nu indeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (3).
   Art. 80. - (1) Congresul avocaţilor este organul suprem de conducere a profesiei de avocat.
   (2) Hotărarile adoptate de Congresul avocaţilor sunt definitive şi obligatorii pentru toate organele profesiei şi pentru toţi avocaţii.
    ___________
    Art. 80. a fost modificat prin punctul 46. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 81. - (1) Congresul avocaţilor se convoacă anual de către Consiliul U.N.B.R. prin preşedintele U.N.B.R.
   (2) Congresul extraordinar al avocaţilor se convoacă de către preşedintele U.N.B.R. ori de cate ori este nevoie sau la cererea a cel puţin o treime din numărul total al barourilor.
   (3) Convocarea va cuprinde luna, ziua, ora şi locul desfăşurării Congresului avocaţilor şi ordinea de zi a acestuia.
   (4) Decanii barourilor şi membrii Consiliului U.N.B.R. sunt membri de drept ai Congresului avocaţilor.
   (5) Din Congresul avocaţilor fac parte şi delegaţii aleşi de adunările generale ale barourilor, conform normei de reprezentare de un delegat la 200 de avocaţi.
   (6) Numărul de delegaţi se calculează după cum urmează:
   a) un delegat pentru barourile care au pană la 200 de avocaţi;
   b) 2 delegaţi pentru barourile care au intre 201 şi 400 de avocaţi;
   c) 3 delegaţi pentru barourile care au intre 401 şi 600 de avocaţi şi aşa mai departe.
    ___________
    Art. 81. a fost modificat prin punctul 47. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 82. - (1) Lucrările Congresului avocaţilor sunt conduse de către preşedintele U.N.B.R., impreună cu un prezidiu format din 8 avocaţi, ales prin vot deschis.
   (2) Congresul avocaţilor va alege un secretariat compus din 3 avocaţi, dispoziţiile art. 69 aplicandu-se corespunzător.
    ___________
    Art. 82. a fost modificat prin punctul 48. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 83. - (1) Hotărarile, rezoluţiile şi moţiunile se adoptă prin vot deschis.
   (2) Alegerea organelor profesiei se face prin vot secret. Congresul avocaţilor alege o comisie de numărare a voturilor dintre delegaţii care nu candidează, compusă din minimum 5 membri. Votul secret se exprimă prin buletine de vot introduse in urne sigilate. Pe buletinul de vot se menţionează: numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care candidează şi baroul din care face parte.
   (3) Votul «pentru» se realizează prin lăsarea intactă a numelui şi prenumelui candidatului dorit; votul «contra» se exprimă prin ştergerea numelui şi a prenumelui persoanei propuse.
   (4) Vor fi nule buletinele de vot care nu corespund modelului stabilit de Congresul avocaţilor, cele care nu poartă ştampila de control, precum şi buletinele pe care numărul candidaţilor votaţi «pentru» este mai mare decat numărul funcţiilor pentru care se candidează.
    ___________
    Art. 83. a fost modificat prin punctul 49. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 84. - (1) Congresul avocaţilor alege Consiliul U.N.B.R.
   (2) Consiliul U.N.B.R. este format din decanii barourilor şi din reprezentanţi ai barourilor, aleşi de Congres, potrivit următoarei norme de reprezentare:
   a) un reprezentant, pentru barourile cu pană la 500 de avocaţi;
   b) doi reprezentanţi pentru barourile care au peste 500 de avocaţi şi cate 2 reprezentanţi pentru fiecare mie care depăşeşte prima mie de avocaţi
   (3) Consiliul U.N.B.R. se convoacă trimestrial in şedinţe ordinare sau in situaţii excepţionale in şedinţe extraordinare de către preşedintele U.N.B.R. Preşedintele UNBR va convoca Consiliul U.N.B.R. şi la cererea a cel puţin unei treimi din numărul membrilor consiliului U.N.B.R.
   (4) Conducerea şedinţelor Consiliului U.N.B.R. revine preşedintelui acestuia, asistat de către vicepreşedinţi şi alţi 3 consilieri.
   (5) Prevederile art. 69 din prezentul statut se vor aplica in mod corespunzător.
   Art. 85. - (1) Consiliul U.N.B.R. işi desfăşoară activitatea in comisii de lucru şi in plen, potrivit Regulamentului de desfăşurare a şedinţei Consiliului U.N.B.R., adoptat de către acesta.
   (2) Consiliul U.N.B.R. adoptă decizii şi hotărari obligatorii. La cererea majorităţii barourilor hotărarile consiliului pot fi atacate, pentru nelegalitate, la Congresul avocaţilor, in prima sa şedinţă.
   Art. 86. - (1) Comisia Permanentă a U.N.B.R. se intruneşte inaintea şedinţelor Consiliului U.N.B.R. şi ori de cate ori este necesar, la convocarea preşedintelui U.N.B.R.
   (2) Comisia Permanentă asigură activitatea permanentă a U.N.B.R. Şedinţele Comisiei Permanente sunt conduse de preşedintele U.N.B.R.
   (3) In desfăşurarea activităţii curente Comisia Permanentă a U.N.B.R. emite decizii şi dispoziţii, in condiţiile prevăzute de lege. Deciziile şi dispoziţiile au caracter obligatoriu şi pot fi atacate cu plangere de către cei interesaţi, in termen de 15 zile de la comunicare, la Consiliul U.N.B.R.
   Art. 87. - In cadrul U.N.B.R. se constituie şi funcţionează un aparat tehnic administrativ conform hotărarii Comisiei Permanente a U.N.B.R.
   Art. 88. - (1) Plangerea introdusă impotriva actelor emise de organele profesiei nu este suspensivă de executare, cu excepţia cazurilor prevăzute de Lege şi de prezentul statut.
   (2) Organul competent să soluţioneze plangerea poate, pentru motive bine intemeiate, să dispună suspendarea efectelor actului atacat, pană la soluţionarea plangerii.

   
CAPITOLUL III

  Activitatea profesională a avocatului

   
Secţiunea 1

  Conţinutul activităţii profesionale

   
§1. Consultaţii şi cereri cu caracter juridic

   Art. 89. - Consultaţiile juridice pot fi acordate in scris sau verbal in domenii de interes pentru client, precum:
   a) redactarea şi/sau furnizarea către client, prin orice mijloace, după caz, a opiniilor juridice şi informaţiilor cu privire la problematica solicitată a fi analizată;
   b) elaborarea de opinii legale;
   c) elaborarea proiectelor de acte juridice (contracte, convenţii, statute etc.) şi asistarea clientului la negocierile referitoare la acestea;
   d) elaborarea proiectelor de acte normative;
   e) participarea in calitate de consultant la activitatea organelor deliberative ale unei persoane juridice, in condiţiile legii;
   f) orice alte consultaţii in domeniul juridic.
   Art. 90. - Avocatul poate intocmi şi formula in numele şi/sau interesul clientului cereri, notificări, memorii sau petiţii către autorităţi, instituţii şi alte persoane, in scopul ocrotirii şi apărării drepturilor şi intereselor legitime ale acestuia.

   
§2. Asistarea şi reprezentarea clienţilor

   Art. 91. - (1) In condiţiile legii avocatul asigură asistenţă şi reprezentare juridică in faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti, a organelor administraţiei publice, a instituţiilor şi a altor persoane juridice, pentru apărarea şi reprezentarea cu mijloace juridice specifice a drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale persoanelor.
   (2) Asistarea şi reprezentarea clientului cuprinde toate actele, mijloacele şi operaţiunile permise de lege şi necesare ocrotirii şi apărării intereselor clientului.

   
§3. Atestarea identităţii părţilor, a conţinutului şi a datei actelor prezentate spre autentificare

   Art. 92. - (1) Un act juridic semnat in faţa avocatului, care poartă o incheiere, o rezoluţie, o ştampilă sau un alt mijloc verificabil de atestare a identităţii părţilor, a consimţămantului şi a datei actului poate fi prezentat notarului spre autentificare.
   (2) Avocatul este obligat să ţină evidenţa actelor intocmite conform art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege, şi să le păstreze in arhiva sa profesională, in ordinea intocmirii lor.

   
§4. Activităţi de mediere

   Art. 93. Abrogat prin punctul 3. din Hotărare din 30/06/2007 incepand cu 31.07.2007. Art. 94. Abrogat prin punctul 3. din Hotărare din 30/06/2007 incepand cu 31.07.2007. Art. 95. Abrogat prin punctul 3. din Hotărare din 30/06/2007 incepand cu 31.07.2007. Art. 96. Abrogat prin punctul 3. din Hotărare din 30/06/2007 incepand cu 31.07.2007. Art. 97. Abrogat prin punctul 3. din Hotărare din 30/06/2007 incepand cu 31.07.2007.
§5. Activităţi fiduciare

   Art. 98. - (1) Avocatul are dreptul sa desfăşoare activităţi fiduciare, in numele şi pe seama clientului, cu respectarea prevederilor legii şi ale prezentului statut.
   (2) Activităţile fiduciare exercitate de avocat pot consta in:
   a) primirea in depozit, in numele şi pe seama clientului, de fonduri financiare şi bunuri, rezultate din valorificarea de titluri executorii după finalizarea unui litigiu, a unei medieri, a procedurii succesorale sau a lichidării unui patrimoniu;
   b) plasarea şi valorificarea, in numele şi pe seama clientului, a fondurilor financiare şi a bunurilor incredinţate;
   c) administrarea, in numele şi pe seama clientului, a fondurilor sau a valorilor in care acestea au fost plasate.
   Art. 99. - In exercitarea activităţilor fiduciare, avocatul trebuie:
   a) să respecte intocmai limitele şi durata mandatului incredinţat, expres prevăzut in contractul de asistenţă juridică special incheiat. Cand mandatul comportă imputernicirea de a dispune de fonduri, bunuri sau valori ori de a instrăina bunurile clientului, avocatul poate proceda la efectuarea acestor operaţiuni, numai dacă acest lucru este in mod expres stipulat in mandat sau, in lipsa unei astfel de clauze, numai după ce va fi autorizat in mod special şi in scris de către client;
   b) să acţioneze cu bună-credinţă, profesionalism şi cu diligenţa unui bun proprietar, fără să se abată de la regulile specifice activităţii profesionale;
   c) să administreze afacerile incredinţate in interesul exclusiv al clientului;
   d) să nu influenţeze clientul, direct sau indirect, in scopul de a obţine beneficii proprii, in afara onorariului de avocat.
   e) să informeze corect şi cu promptitudine clientul cu privire la executarea mandatului fiduciar şi a rezultatelor obţinute.
   Art. 100. - In executarea mandatului avocatul poate să desfăşoare:
   a) activităţi de consultanţă;
   b) operaţiuni de conservare a substanţei şi valorii fondurilor financiare şi bunurilor incredinţate;
   c) operaţiuni de plasare a fondurilor in active mobiliare sau imobiliare, valori mobiliare şi alte instrumente financiare, in condiţiile legii;
   d) administrarea şi valorificarea plasamentelor efectuate prin contractarea de operaţiuni materiale şi efectuarea de operaţiuni juridice menite să sporească valoarea şi lichiditatea plasamentelor;
   e) activităţi conexe cum ar fi completarea declaraţiilor de impozit şi plata acestora şi a celorlalte datorii ale clientului legate de administrarea unor asemenea proprietăţi; culegerea fructelor şi incasarea veniturilor sau a altor rezultate ale investiţiilor; mijlocirea/medierea operaţiunilor financiare etc.;
   f) orice operaţiuni in numerar privind plăţi, incasări, efectuări de depozite bancare, compensări, rambursări impuse de natura activităţii incredinţate.
   Art. 101. - (1) Avocatul va deschide, pentru fiecare client pentru care desfăşoară activităţi fiduciare un cont la o bancă reputată (cont fiduciar) destinat depozitării de fonduri fiduciare.
   (2) Prin fonduri fiduciare, in sensul prezentului articol, se inţelege orice sumă primită de către avocat, cu titlu de fond iniţial sau rezultată din valorificarea acestuia sau a bunurilor incredinţate.
   (3) In contul fiduciar nu pot fi depozitate alte sume decat fonduri fiduciare.
   Art. 102. - (1) Toate plăţile legate de activităţile fiduciare efectuate pentru acelaşi client vor fi efectuate din contul fiduciar iar toate incasările rezultate din activităţile fiduciare vor fi colectate in contul fiduciar al clientului respectiv.
   (2) Avocatul va transmite clientului un extras al contului fiduciar cel puţin o dată la trei luni, dacă in contractul de asistenţă juridică nu se prevede o perioadă mai scurtă.
   Art. 103. - Avocatul poate retrage sau autoriza retragerea fondurilor fiduciare din contul fiduciar, precum şi instructa efectuarea de plăţi din acesta doar in următoarele situaţii:
   a) pentru efectuarea de plasamente sau cheltuieli in condiţiile şi limitele mandatului fiduciar;
   b) la instrucţiunea expresă a clientului, dar cu posibilitatea reţinerii contravalorii onorariilor agreate pentru activităţile fiduciare;
   c) in baza unei hotărari judecătoreşti;
   d) in baza contractului de asistenţă juridică, pentru incasarea onorariilor legate de activităţile fiduciare desfăşurate;
   e) in cazul in care este in curs o procedură execuţională privind bunurile sau fondurile administrate.
   Art. 104. - Avocatul nu are dreptul să retragă fonduri sau să efectueze plăţi din contul fiduciar atunci cand clientul i-a adus la cunoştinţă in scris opoziţia sa.
   Art. 105. - Este permisă incheierea unui contract de asistenţă juridică care să prevadă plata, in parte, a onorariului pentru activităţi fiduciare, condiţionate de un eveniment care să aibă loc sau de un rezultat care să fie atins.
   Art. 106. - Avocatul are obligaţia să păstreze evidenţe scrise ale tuturor operaţiunilor efectuate in baza sau in legătură cu un mandat fiduciar (contracte, corespondenţă, rapoarte de evaluare, extrase de cont etc.). In cazul in care clientul solicită originalul acestor evidenţe, avocatul e indreptăţit să păstreze fotocopii pe format de hartie sau electronic.
   Art. 107. - (1) Avocatul are obligaţia să păstreze cel puţin un registru sau un sistem echivalent de inregistrare care să arate separat, pentru fiecare client pentru care a desfăşurat activităţi fiduciare:
   a) identitatea clientului pe seama căruia fondurile şi/sau bunurile sunt primite şi/sau administrate;
   b) un inventar al bunurilor primite respective rambursate şi valoarea fondurilor primite şi rambursate precum şi data primirii şi sursa fondurilor şi bunurilor şi data rambursării acestora sau al rezultatului administrării şi valorificării acestora;
   c) operaţiunile fiduciare efectuate cu indicarea datei, părţilor, valorii şi tipului operaţiunii.
   (2) Avocatul este obligat să inregistreze prompt fiecare tranzacţie fiduciară şi, in orice caz, nu mai tarziu de 3 zile lucrătoare de la efectuarea lor.
   Art. 108. - Avocatul are obligaţia să păstreze evidenţele legate de activităţile fiduciare pe o perioadă de cel puţin 10 ani.

   
§6. Activităţi de stabilire temporară a sediului unor societăţi comerciale şi inregistrarea acestora, in numele şi pe seama clientului, a părţilor de interes, a părţilor sociale sau a acţiunilor societăţilor astfel inregistrate

   Art. 109. - Stabilirea temporară a sediului unor societăţi comerciale la sediul profesional al avocatului presupune utilizarea sediul profesional al avocatului pentru scopul limitat al constituirii legale şi autorizării funcţionării societăţii comerciale sau, după caz, pentru mutarea sediului ori pentru stabilirea unui sediu secundar al societăţii in cauză.
   Art. 110. - (1) In vederea stabilirii temporare a sediului societăţii comerciale in cauză, avocatul va intocmi şi semna cu reprezentantul societăţii un contract separat de asistenţă juridică avand acest obiect.
   (2) Perioada pentru care sediul societăţii in cauză este stabilit la sediul profesional al avocatului nu poate depăşi 1 an iar dovada sediului se face cu contractul de asistenţă juridică.
   Art. 111. - Avocatul poate indeplini orice formalităţi legale necesare in vederea inregistrării, in numele şi pe seama clientului, a societăţilor comerciale, a părţilor de interes, a părţilor sociale şi a acţiunilor, in condiţiile legii.
   Art. 112. - Avocatul va intocmi şi păstra registre de părţi de interes, părţi sociale sau de acţiuni, emise de societăţile inregistrate de acesta in numele şi pe seama clientului. Avocatul poate efectua, la cererea clientului, operaţiuni in aceste registre, inclusiv cesiuni şi constituiri de garanţii şi poate emite, la cererea persoanei indreptăţite, extrase din aceste registre, in condiţiile legii.

   
Secţiunea a 2-a

  Relaţiile dintre avocat şi client

   
§1. Principiile şi regulile de bază ale relaţiei dintre avocat şi client

   Art. 113. - (1) Dreptul avocatului de a asista, a reprezenta ori a exercita orice alte activităţi specifice profesiei se naşte din contractul de asistenţă juridică, incheiat in formă scrisă, intre avocat şi client ori mandatarul acestuia.
   (2) Forma, conţinutul şi efectele contractului de asistenţă juridică sunt stabilite prin prezentul Statut.
   (3) Avocatul nu poate acţiona decat in limitele contractului incheiat cu clientul său, cu excepţia cazurilor prevăzute de lege.
   Art. 114. - (1) In exercitarea profesiei sale avocatul este independent.
   (2) Activitatea avocatului nu poate fi motivată decat in interesul clientului, apreciat in limitele legii, ale prezentului statut şi ale codului deontologic.
   (3) Constituie atingere a independenţei avocatului şi, ca atare, trebuie evitate şi inlăturate de către avocat, prin orice mijloace legale:
   a) existenţa unui interes propriu ori al persoanelor apropiate lui in cauza care i-a fost incredinţată;
   b) prestarea de activităţi avocaţiale in scopul de a se face plăcut clienţilor, magistraţilor sau publicului;
   c) prestarea de activităţi avocaţiale din simplă complezenţă;
   d) existenţa oricăror presiuni in scopul nerespectării secretului profesional.
   Art. 115. - Avocatul trebuie să depună toată diligenţa pentru apărarea libertăţilor, drepturilor şi intereselor legitime ale clientului.
   Art. 116. - Avocatul este dator să işi sfătuiască clientul cu promptitudine, in mod conştiincios, corect şi cu diligenţă. Avocatul işi informează clientul cu privire la evoluţia cazului ce i-a fost incredinţat.
   Art. 117. - Probitatea, spiritul de dreptate şi onestitatea avocatului sunt condiţii ale credibilităţii avocatului şi profesiei.
   Art. 118. - Avocatul este confidentul clientului in legătură cu cazul incredinţat. Confidenţialitatea şi secretul profesional garantează increderea in avocat şi constituie obligaţii fundamentale ale avocatului.
   Art. 119. - (1) Avocatul nu trebuie să fie sfătuitorul şi nici reprezentantul sau apărătorul a mai mult de un client intr-una şi aceeaşi cauză, atunci cand interesele clienţilor sunt conflictuale sau cand există, in mod real, riscul de a apărea un astfel de conflict de interese.
   (2) Avocatul trebuie să se abţină să se mai ocupe de cauzele tuturor clienţilor implicaţi, atunci cand intervine un conflict intre interesele acestora, cand secretul profesional riscă să fie violat sau cand independenţa sa riscă să fie ştirbită.
   (3) Avocatul nu poate accepta o cauză a unui nou client, dacă secretul informaţiilor incredinţate de un client anterior riscă să fie afectat sau atunci cand cunoaşterea de către avocat a cauzelor unui client anterior il favorizează nejustificat pe noul client.
   (4) In cazul in care avocaţii practică profesia intr-o formă asociativă, in colaborare sau in conlucrare cu alţi avocaţi, dispoziţiile alin. (1) - (3) se aplică tuturor avocaţilor.
   Art. 120. - Există conflict de interese, in situaţiile in care:
   a) in activitatea de consultanţă, cand la data solicitării sale, avocatul care are obligaţia de a da clientului său o informaţie completă, loială şi fără rezerve, nu-şi poate indeplini misiunea fără a compromite interesele unuia sau a mai multor clienţi, prin analiza situaţiei prezentate, prin utilizarea mijloacelor juridice preconizate, fie prin concretizarea rezultatului urmărit;
   b) in activitatea de asistare şi de apărare, atunci cand la data sesizării sale, asistarea mai multor părţi ar determina avocatul să prezinte o altă apărare, diferită de aceea pentru care ar fi optat, dacă i-ar fi fost incredinţată apărarea intereselor unei singure părţi, inclusiv in ceea ce priveşte tehnicile şi mijloacele profesionale ale apărării.
   c) prin modificarea sau evoluţia situaţiei ce i-a fost prezentată iniţial, avocatul descoperă una dintre dificultăţile arătate la lit. a) şi b).
   Art. 121. - Nu există conflict de interese:
   a) atunci cand, după ce şi-a informat clienţii şi a primit acordul acestora, avocatul, in exercitarea diferitelor sale activităţi va incerca să concilieze contrarietatea de interese;
   b) atunci cand, in acord deplin cu clienţii, avocatul ii consiliază ca, plecand de la situaţia ce i-a fost prezentată, să adopte o strategie comună, sau dacă, in cadrul unei negocieri, avocaţii care sunt membri ai aceleiaşi forme de exercitare a profesiei intervin separat pentru clienţi diferiţi care sunt insă informaţi cu privire la această apartenenţă comună;
   c) atunci cand, după ce avocatul aduce la cunoştinţa fiecăruia dintre clienţii potenţial afectaţi de asistenţa juridică acordată, existenţa sau posibilitatea creării unui conflict de interese, precum şi eventualele consecinţe nefavorabile ale acestuia, fiecare dintre respectivii clienţi işi dau acordul expres şi prealabil cu privire la prestarea activităţii de asistenţă juridică.
   Art. 122. - Cu excepţia unui acord intre părţi, avocatul trebuie să se abţină de la a se ocupa de cauzele tuturor clienţilor implicaţi, atunci cand se iveşte un conflict de interese, cand avocatul apreciază că nu poate asigura apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale fiecărui client in parte, cand secretul profesional riscă să fie violat sau cand independenţa sa riscă să fie lezată.
   Art. 123. - Avocatul va incerca in momentele oportune să-şi consilieze clientul cu privire la posibilitatea soluţionării unui conflict pe cale amiabilă sau printr-o cale legală alternativă, aptă a protegui drepturile şi interesele legitime ale acestuia.
   Art. 124. - (1) Avocatul este obligat să se asigure de răspundere profesională.
   (2) Condiţiile asigurării de răspundere profesională sunt prevăzute de prezentul statut şi pot fi stabilite, in cazul formelor asociative de exercitare a profesiei, conform regulilor stabilite intre avocaţi.
   (3) Obligaţia de asigurare de răspundere civilă este permanentă. Suma asigurată nu poate fi mai mică decat cea prevăzută in statutul profesiei.
   (4) Prin contract, părţile pot stabili limitele răspunderii avocatului. Clauzele de exonerare totală de răspundere profesională sunt socotite nescrise.
   Art. 125. - (1) Avocatul este obligat să verifice identitatea exactă a clientului său ori a persoanei care ii incredinţează cazul.
   (2) In exercitarea activităţii fiduciare, precum şi in orice situaţie in care avocaţii sunt autorizaţi să administreze ori să gestioneze fondurile clienţilor, acestora le este interzis să primească sau să administreze ori să gestioneze fonduri care nu corespund in mod riguros mandatului sau gestiunii incredinţate.
   (3) Cand participă la o operaţie juridică avocatul are obligaţia de a se retrage din cauză de indată ce suspectează in mod serios că respectiva operaţie ar avea drept rezultat o spălare de bani şi cand clientul nu inţelege să renunţe la operaţia in sine.

   
§2. Contractul de asistenţă juridică

   
I.
Forma şi conţinutul contractului de asistenţă juridică

   Art. 126. - (1) Contractul de asistenţă juridică este incheiat in formă scrisă, cerută ad probationem. Acesta trebuie să indeplinească toate condiţiile cerute de lege pentru incheierea valabilă a unei convenţii şi dobandeşte dată certă prin inregistrarea sa in registrul oficial de evidenţă al avocatului, indiferent de modalitatea in care a fost incheiat.
   (2) Contractul de asistenţă juridică poate fi incheiat şi prin orice mijloc de comunicare la distanţă. In acest caz, data incheierii contractului este data la care a intervenit acordul de voinţă dintre avocat şi client. Se prezumă că avocatul a luat cunoştinţă de incheierea contractului la una dintre următoarele date:
   a) data la care contractul a sosit prin fax sau e-mail (semnătură electronică) la sediul profesional al avocatului; dacă transmiterea prin fax are loc după ora 19,00 se prezumă că avocatul a luat cunoştinţă in ziua lucrătoare următoare zilei transmiterii;
   b) data primirii contractului semnat prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
   (3) Contractul de asistenţă juridică poate lua forma unei scrisori de angajament care să indice raporturile juridice dintre avocat şi destinatarul scrisorii, inclusiv serviciile avocaţiale şi onorariul, semnată de avocat şi transmisă clientului. In cazul in care clientul semnează scrisoarea sub orice menţiune expresă de accept a conţinutului scrisorii, aceasta dobandeşte valoarea unui contract de asistenţă juridică.
   (4) Contractul de asistenţă juridică se consideră a fi fost incheiat in mod tacit dacă clientul a achitat onorariul menţionat in cuprinsul acestuia, achitarea acestui onorariu valorand acceptarea contractului de către client, caz in care data incheierii contractului este considerată a fi data menţionată in cuprinsul contractului.
   (5) Contractul de asistenţă juridică poate fi incheiat, in mod excepţional, şi in formă verbală. In acest caz, ca şi in situaţia prevăzută la alin. (2), dispoziţiile art. 44 din Lege se aplică in mod corespunzător. Contractul in formă scrisă va fi incheiat in cel mai scurt timp posibil.
   (6) In cazul in care avocatul şi clientul convin, o terţă persoană poate fi beneficiarul serviciilor avocaţiale stabilite prin contract, dacă terţul acceptă, chiar şi tacit, incheierea contractului in astfel de condiţii.
   (7) Cu excepţia cazului prevăzut la alin. (2), contractul de asistenţă juridică se incheie in atatea exemplare cate părţi sunt. Orice exemplar care poartă in original semnăturile părţilor va fi considerat exemplar original.
   (8) Avocatul va ţine o evidenţă strictă a contractelor incheiate intr-un registru special şi va păstra in arhiva sa un exemplar al fiecărui contract şi un duplicat sau o copie de pe orice imputernicire de reprezentare primită in executarea contractelor.
    ___________
    Art. 126. a fost modificat prin punctul 50. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 127. - (1) Contractul de asistenţă juridică trebuie să cuprindă in mod obligatoriu următoarele elemente:
   a) datele de identificare ale formei de exercitare a profesiei, denumirea, sediul profesional şi reprezentantul acesteia;
   b) datele de identificare ale clientului: se indică persoana reprezentantului legal, precum şi mandatarul clientului, dacă este cazul;
   c) obiectul contractului, care poate fi limitat la una sau mai multe dintre activităţile prevăzute la art. 3 din Lege ori poate avea caracter general, dand dreptul avocatului la acte de administrare şi conservare a patrimoniului clientului;
   d) onorariul;
   e) atestarea identităţii clientului sau a reprezentantului acestuia;
   f) modul de soluţionare a litigiilor dintre avocat şi client;
   g) semnăturile părţilor.
   (2) Lipsa elementelor prevăzute la alin. (1) lit. a), b), c), d), e) şi g) atrage nevalabilitatea contractului, dacă s-a produs o vătămare ce nu poate fi altfel remediată.
   (3) Modelul contractului de asistenţă juridică este cuprins in anexa nr. I.
   (4) Contractul de asistenţă juridică va fi tipărit in formulare tipizate şi inseriate ce vor conţine sigla U.N.B.R, pe cea a baroului emitent, denumirea «Uniunea Naţională a Barourilor din Romania» şi cea a baroului emitent. Seria va avea o componentă literală comună fiecărui barou in parte şi o componentă cifrică formată din 6 cifre, urmată de menţionarea anului emiterii formularelor. Inserierea este rezervată de către barou fiecărei forme de exercitare a profesiei in parte.
   (5) Cu acordul prealabil al baroului de la sediul lor profesional principal şi cu respectarea cerinţelor prevăzute la alin. (4), formele de exercitare a profesiei pot emite şi utiliza, pe cheltuiala lor şi prin mijloace proprii, formularele menţionate la alin. (4) in mod individual, personalizate cu elementele de identificare ale formei de exercitare a profesiei. In acest caz, formele de exercitare a profesiei vor solicita baroului acordarea de serii unice pentru formularele pe care le vor emite in sistem propriu şi personalizat. Aceste serii vor fi inscrise in mod obligatoriu in contractele de asistenţă juridică emise de formele de exercitare a profesiei in baza prevederilor prezentului alineat.
   (6) Pentru uzul in raporturile cu clienţii străini, formularele emise in condiţiile alin. (5) vor putea fi redactate intr-o limbă de circulaţie internaţională, cu condiţia asigurării corespondenţei depline a traducerii cu modelul cuprins la anexa nr. I. Răspunderea pentru acurateţea traducerii revine formei de exercitare a profesiei care utilizează formularele emise in sistem personalizat.
    ___________
    Art. 127. a fost modificat prin punctul 51. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 128. - Părţile pot modifica contractul de asistenţă juridică, cu respectarea dispoziţiilor legale, a prezentului statut şi, după caz, a condiţiilor prevăzute in contract. In acest caz, dispoziţiile art. 131 din prezentul statut răman aplicabile.
   Art. 129. - (1) Contractul de asistenţă juridică investit cu formulă executorie, in condiţiile legii, constituie titlu executoriu cu privire la restanţele din onorariu şi alte cheltuieli efectuate de avocat in interesul clientului.
   (2) Procedura de executare este cea prevăzută de dispoziţiile Codului de procedură civilă.
   Art. 130. - Cheltuielile efectuate de avocat in interesul procesual al clientului se estimează anticipat la momentul incheierii contractului şi se desocotesc pe măsura informării documentate a clientului cu privire la cuantumul şi destinaţia lor. Părţile pot suplimenta aceste cheltuieli, pe parcursul derulării contractului, prin acte adiţionale.
   Art. 131. - (1) Contractul de asistenţă juridică prevede, in mod expres, intinderea puterilor pe care clientul le conferă avocatului. In baza acestuia, avocatul se legitimează faţă de terţi prin imputernicirea avocaţială intocmită conform anexei nr. II. Prevederile art. 127 alin. (4) se aplică in mod corespunzător şi formularului imputernicirii avocaţiale.
   (2) In lipsa unor prevederi contrare, avocatul este imputernicit să efectueze orice act specific profesiei pe care il consideră necesar pentru realizarea intereselor clientului.
   (3) Pentru activităţile prevăzute expres in cuprinsul obiectului contractului de asistenţă juridică, acesta reprezintă un mandat special, in puterea căruia avocatul poate incheia, sub semnătură privată sau in formă autentică, acte de conservare, administrare sau dispoziţie in numele şi pe seama clientului.
    ___________
    Art. 131. a fost modificat prin punctul 52. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 132. - (1) Pentru activitatea sa profesională avocatul are dreptul la onorariu şi la acoperirea tuturor cheltuielilor făcute in interesul clientului său.
   (2) Onorariile vor fi stabilite in raport de dificultatea, amploarea sau durata cazului.
   (3) Stabilirea onorariilor avocatului depinde de fiecare dintre următoarele elemente:
   a) timpul şi volumul de muncă solicitată pentru executarea mandatului primit sau activităţii solicitate de client;
   b) natura, noutatea şi dificultatea cazului;
   c) importanţa intereselor in cauză;
   d) imprejurarea că acceptarea mandatului acordat de client il impiedică pe avocat să accepte un alt mandat, din partea unei alte persoane, dacă această imprejurare poate fi constatată de client fără investigaţii suplimentare;
   e) notorietatea, titlurile, vechimea in muncă, experienţa, reputaţia şi specializarea avocatului;
   f) conlucrarea cu experţi sau alţi specialişti impusă de natura, obiectul, complexitatea şi dificultatea cazului;
   g) avantajele şi rezultatele obţinute pentru profitul clientului, ca urmare a muncii depuse de avocat;
   h) situaţia financiară a clientului;
   i) constrangerile de timp in care avocatul este obligat de imprejurările cauzei să acţioneze pentru a asigura servicii legale performante.
   Art. 133. - (1) Onorariile se stabilesc liber intre avocat şi client, in limitele legii şi ale statutului profesiei. Este interzisă fixarea de onorarii minime, recomandate sau maxime de către organele profesiei, de către formele de exercitare a profesiei de avocat sau de către avocaţi.
   (2) Onorariile se determină şi se prevăd in contractul de asistenţă juridică la data incheierii acestuia intre avocat şi client, inainte de inceperea asistenţei şi/sau reprezentării clientului.
   (3) In cazul in care imprejurările concrete impun asigurarea asistenţei şi/sau reprezentării imediate şi nu se poate incheia un contract de asistenţă juridică, avocatul este obligat să transmită clientului, in cel mai scurt timp posibil, o comunicare, prin care să aducă la cunoştinţa clientului onorariile pe care le propune pentru asistenţă şi/sau reprezentare. In absenţa unei instrucţiuni exprese a clientului privind incetarea asistenţei şi/ sau reprezentării, ori a unei comunicări prin care clientul işi exprimă expres dezacordul in privinţa onorariilor, se consideră onorariile propuse prin comunicarea făcută de avocat ca fiind acceptate.
   (4) In toate situaţiile, onorariile vor fi prevăzute in contractul de asistenţă juridică ce urmează să fie incheiat in formă scrisă.
   (5) Onorariile pot fi stabilite şi in monedă străină, sub condiţia ca plata acestora să respecte prevederile privind regimul legal al plăţilor.
   Art. 134. - (1) Onorariile pot fi stabilite astfel:
   a) onorarii orare;
   b) onorarii fixe (forfetare);
   c) onorarii de succes;
   d) onorarii formate din combinarea criteriilor prevăzute la lit. a), b) şi c);
   (2) Onorariul orar este stabilit pe ora de lucru, respectiv o sumă fixă de unităţi monetare cuvenită avocatului pentru fiecare oră de servicii profesionale pe care o prestează clientului.
   (3) Onorariul fix (forfetar) constă intr-o sumă fixă cuvenită avocatului pentru un serviciu profesional sau pentru categorii de astfel de servicii profesionale pe care il prestează sau, după caz, le prestează clientului.
   (4) Onorariul orar şi fix (forfetar) se datorează avocatului indiferent de rezultatul obţinut prin prestarea serviciilor profesionale.
   (5) Avocatul poate să primească de la un client onorarii periodice, inclusiv sub formă forfetară.
   (6) Avocatul are dreptul ca in completarea onorariului fixat să solicite şi să obţină şi un onorariu de succes, cu titlu complementar, in funcţie de rezultat sau de serviciul furnizat. Onorariul de succes constă intr-o sumă fixă sau variabilă stabilită pentru atingerea de către avocat a unui anumit rezultat. Onorariul de succes poate fi convenit impreună cu onorariul orar sau fix.
   (7) In cauzele penale, onorariul de succes nu poate fi practicat decat in legătură cu latura civilă a cauzei.
    ___________
    Art. 134. a fost modificat prin punctul 53. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 135. - (1) Este interzis avocatului să-şi fixeze onorariile in baza unui pact "de quota litis".
   (2) Pactul "de quota litis" este o convenţie incheiată intre avocat şi clientul său, inainte de soluţionarea definitivă a unei cauze, convenţie care fixează exclusiv totalitatea onorariilor avocatului, in funcţie de rezultatul judiciar al cauzei, indiferent dacă aceste onorarii constau intr-o sumă de bani, un bun sau orice altă valoare.
   (3) Onorariile reprezentand dobandirea, sub orice formă, a unor "aporturi din afacere" (activitatea juridică realizată de către avocat) sunt interzise.
   Art. 136. - Avocatul poate percepe onorarii numai de la clientul său ori de la un mandatar al acestuia.
   Art. 137. - (1) La cererea oricăreia dintre părţi, contestaţiile şi reclamaţiile privind onorariile se soluţionează de decanul baroului, prin decizie motivată, după ascultarea părţilor.
   (2) Soluţionarea contestaţiilor şi reclamaţiilor se face prin aplicarea principiului medierii şi prin incercarea de conciliere a părţilor, in termen de cel mult 30 de zile de la data inregistrării contestaţiei sau reclamaţiei.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 54. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   (3) Decizia decanului poate fi atacată la consiliul baroului de partea interesată.
   (4) Consiliul baroului hotărăşte cu privire la legalitatea şi temeinicia deciziei decanului, fără participarea la vot a acestuia. Părţile interesate pot fi invitate pentru a da lămuriri şi explicaţii.
   (5) Consiliul baroului se pronunţă in termen de cel mult 30 de zile de la data sesizării, prin hotărare motivată, care va fi comunicată in cel mult 15 zile de la data pronunţării.
   (6) Legalitatea hotărarii consiliului baroului poate fi verificată in condiţiile legii de Consiliul U.N.B.R. la sesizarea decanului sau a părţii interesate, in termen de 15 zile de la comunicare.

   
II.
Efectele contractului de asistenţă juridică

   Art. 138. - (1) In cazul in care se angajează să asiste şi/sau să reprezinte un client intr-o procedură legală, avocatul işi asumă obligaţii de diligenţă.
   (2) Avocatul trebuie să asiste şi să reprezinte clientul cu competenţă profesională prin folosirea cunoştinţelor juridice adecvate, abilităţilor practice specifice şi prin pregătirea rezonabil necesară pentru asistarea sau reprezentarea concretă a clientului.
   (3) Avocatul este obligat să se abţină să se angajeze ori de cate ori nu poate acorda o asistenţă şi reprezentare competente.
   (4) Asistarea şi reprezentarea clientului impun diligenţă profesională adecvată, pregătirea temeinică a cauzelor, dosarelor şi proiectelor, cu promptitudine, potrivit naturii cazului, experienţei şi crezului său profesional.
   (5) In situaţii şi imprejurări care prezintă caracter de urgenţă pentru salvgardarea şi/sau protejarea drepturilor şi intereselor clientului, avocatul poate asista şi angaja clientul chiar şi in măsura in care in acel moment nu posedă o competenţă profesională adecvată cu natura cauzei, dacă prin intarziere s-ar aduce atingere drepturilor şi intereselor clientului. In astfel de situaţii avocatul se va limita doar la ceea ce in mod rezonabil este necesar potrivit cu circumstanţele şi cu prevederile legale.
   (6) Competenţa profesională adecvată presupune analiza şi cercetarea atentă a imprejurărilor de fapt, a aspectelor legale ale problemelor juridice incidente la situaţia de fapt, pregătirea adecvată şi adaptarea permanentă a strategiei, tacticilor, tehnicilor şi metodelor specifice in raport de evoluţia cauzei, a dosarului sau a lucrării in care avocatul este angajat.
   Art. 139. - (1) Avocatul işi va reprezenta clientul cu diligenţa unui bun profesionist, in limitele legii.
   (2) Avocatul se va abţine ca, intenţionat:
   a) să ignore obiectivele şi scopurile reprezentării stabilite de către client, astfel incat să eşueze in atingerea lor prin mijloace rezonabile, permise de lege şi de statutul profesiei;
   b) să prejudicieze un client pe durata relaţiilor profesionale.
   (3) Avocatul va acţiona cu promptitudine in reprezentarea clientului, potrivit cu natura cauzei. Avocatul nu este obligat să acţioneze exclusiv in obţinerea de avantaje pentru clientul său in confruntarea cu adversarii. Strategiile şi tacticile stabilite de avocat trebuie să conducă activitatea acestuia pe principiul folosirii demersurilor profesionale in favoarea clientului.
   (4) Avocatul este obligat să respecte secretul profesional in privinţa strategiilor, tacticilor şi acţiunilor preconizate şi desfăşurate pentru client.
   (5) Avocatul va ţine permanent sub control gradul său de ocupare profesională şi extraprofesională, astfel incat să poată trata adecvat fiecare cauză, potrivit cu natura imprejurărilor şi specificul cauzei. Acesta va fi obligat să refuze un client ori de cate ori este conştient că nu poate oferi acestuia cu promptitudine serviciul profesional solicitat.
   (6) Neglijarea cauzelor clientului, absenţa nejustificată in mod repetat, fără asigurarea unei substituiri legale şi competente cu acordul prealabil al clientului, constituie abatere disciplinară.
   (7) Avocatul va trata cu respect şi curtoazie orice persoană implicată in procedurile legale in care asistă sau reprezintă clientul şi se va abţine de la metode şicanatorii şi prejudiciabile pentru terţe părţi, dacă acestea sunt evident indiferente şi irelevante intereselor clientului reprezentat.
    ___________
    Art. 139. a fost modificat prin punctul 55. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 140. - (1) In activitatea de consiliere, avocatul va acţiona cu tact şi răbdare pentru a infăţişa şi a explica clientului toate aspectele cazului in care il asistă şi/sau il reprezintă pe client. Avocatul va căuta să folosească cel mai potrivit limbaj in raport de starea şi experienţa clientului, pentru ca acesta să aibă o reprezentare corectă şi completă asupra situaţiei sale juridice.
   (2) Avocatul se va consulta adecvat cu clientul pentru a stabili scopul, modalităţile şi finalitatea consilierii, precum şi soluţiile tehnice pe care le va urma pentru a realiza, cand este cazul, asistenţa şi reprezentarea clientului.
   (3) Avocatul va respecta opţiunile clientului in ceea ce priveşte scopul şi finalitatea asistenţei şi reprezentării, fără a abdica de la independenţă şi crezul său profesional.
   (4) Avocatul se va consulta permanent cu clientul in legătură cu strategia, mijloacele tehnice şi tactice adoptate pentru atingerea scopurilor pentru care a fost angajat. Avocatul nu este obligat să urmeze acele tehnici şi proceduri legale indicate arbitrar de client şi păstrează responsabilitatea pentru acestea, in măsura in care clientul a fost rezonabil informat asupra costurilor şi consecinţelor posibile ale acestor tehnici şi proceduri.
   Art. 141. - (1) Consilierea şi reprezentarea unui client il obligă pe avocat să privească speţa respectivă dintr-o perspectivă proprie şi să acorde clientului sfaturi dezinteresate. Sfătuirea clientului nu se rezumă la expunerea unor prevederi legale, ci va avea in vedere şi consecinţele de ordin moral, economic, social şi politic care ar putea avea relevanţă in situaţia respectivă.
   (2) Ori de cate ori clientul propune un demers asupra căruia avocatul apreciază că va avea consecinţe legale negative, avocatul va atenţiona clientul cu privire la consecinţe sau, după caz, va putea denunţa contractul de asistenţă juridică.
   Art. 142. - (1) In cazul in care avocatul asistă/reprezintă in comun mai mulţi clienţi pe tot parcursul reprezentării, se va consulta permanent cu fiecare dintre clienţii reprezentaţi in comun in ceea ce priveşte deciziile care trebuie adoptate şi motivele determinante in adoptarea acestora, astfel incat fiecare client să poată lua propriile decizii, in baza unor informaţii complete.
   (2) Avocatul poate iniţia demersuri pentru o consiliere comună a părţilor aflate in conflict in incercarea de a rezolva relaţia dintre clienţii respectivi intr-un mod amiabil şi profitabil tuturor.
   (3) Reprezentarea comună nu diminuează dreptul fiecărui client rezultat din relaţia client-avocat. Fiecare dintre clienţii comun reprezentaţi are dreptul la o reprezentare loială şi diligenţă de către avocatul respectiv, dreptul de a revoca mandatul acordat avocatului şi toate drepturile prevăzute de lege pentru cazul foştilor clienţi, intre clienţii reprezentaţi in comun, regula confidenţialităţii nu se aplică.
   Art. 143. - (1) Avocatul poate evalua o situaţie cu relevanţă pentru clientul său in folosul unei terţe persoane dacă:
   (a) avocatul este indreptăţit să considere că evaluarea este compatibilă cu alte aspecte ale relaţiei client-avocat;
   (b) are acceptul clientului.
   Art. 144. - (1) Avocatul va oferi clientului o opinie legală, onestă cu privire la consecinţele de fapt şi juridice ale cazului investigat, in limitele informaţiilor furnizate de client.
   (2) Folosirea de către client a opiniilor şi sfatului avocatului, in scopuri ilegale, fără cunoştinţa avocatului care a oferit opinia sau sfatul respective, nu face avocatul responsabil in legătură cu acţiunea şi scopurile ilegale ale clientului. Avocatul este obligat să se abţină de la asistarea şi sfătuirea conştientă a unui client in activităţi infracţionale.
   (3) Un avocat este indreptăţit să se retragă imediat şi să renunţe la asistarea şi reprezentarea clientului, in cazul in care, acţiunile şi scopurile clientului, deşi aparent legale la inceputul asistenţei şi/sau reprezentării, se dovedesc pe parcursul acesteia ca fiind infracţionale.
   Art. 145. - (1) Avocatul are obligaţia să informeze rezonabil clientul in legătură cu situaţie curentă a asistenţei şi reprezentării şi de a răspunde cu promptitudine oricăror solicitări de informare din partea clientului.
   (2) Avocatul va explica clientului imprejurările cauzei, situaţia curentă, posibilele evoluţii viitoare şi eventualele rezultate, in mod rezonabil, corespunzător cu imprejurările concrete ale cazului.
   (3) Avocatul nu este ţinut să informeze clientul in măsura in care s-a convenit prealabil acest lucru, in cazul in care clientul este o persoană juridică, obligaţia avocatului este de a informa exclusiv reprezentanţii legali sau persoanele expres desemnate in contract in acest scop. Informarea făcută de avocat acestor persoane este considerată o informare valabilă a clientului in sensul prezentului articol.
   Art. 146. - Avocatul este obligat să comunice clientului informaţiile pe care le deţine in legătură cu cazul acestuia chiar şi in situaţia in care comunicarea lor ar contraveni interesului său personal.
   Art. 147. - (1) In toate cazurile in care avocatul este insărcinat să asiste un client el poate să conducă discuţiile doar in prezenţa clientului său ori numai cu acordul acestuia.
   (2) In cazul negocierilor cu un interlocutor asistat de un alt avocat, avocatul nu poate angaja discuţii cu acesta, fără acordul prealabil al confratelui său.
   Art. 148. - (1) Avocatul va ţine distinct evidenţa bunurilor aparţinand clienţilor săi sau unor terţe părţi, care i-au fost incredinţate in legătură cu exercitarea profesiei.
   (2) Fondurile financiare vor fi păstrate in conturi distincte, deschise la o instituţie financiară legal constituită şi autorizată să funcţioneze, potrivit legii.
   (3) Evidenţa distinctă a celorlalte categorii de bunuri va fi păstrată de către avocat intr-o manieră care să confere siguranţa menţinerii identităţii acestora.
   (4) Fondurile financiare nu vor fi in mod obligatoriu păstrate in conturi deschise la instituţii financiare atunci cand legea sau o hotărare judecătorească permit păstrarea lor intr-o altă modalitate.
   (5) Avocatul va ţine o evidenţă contabilă completă a fondurilor financiare şi a celorlalte tipuri de bunuri incredinţate şi va păstra documentele respective pe o perioadă de 10 ani după incetarea contractului de reprezentare cu clientul.
   (6) In cazul in care primeşte fonduri financiare sau alte bunuri care au legătură cu un client sau cu un terţ, avocatul este obligat să-i notifice pe aceştia, in scris şi de indată.
   (7) Cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege sau a unei inţelegeri cu clientul, avocatul este obligat ca imediat după primirea bunurilor să le predea clientului sau, după caz, terţei persoane indreptăţite să primească bunurile respective şi, la solicitarea clientului sau a terţei persoane, să pună la dispoziţia acestora evidenţa contabilă pe care a efectuat-o cu privire la respectivele bunuri.
   Art. 149. - Dacă există riscul ca un client să dea fondurilor deţinute de avocat o astfel de destinaţie incat avocatul să nu işi mai poată incasa onorariul cuvenit, avocatul are un drept de retenţie asupra acestora pentru acoperirea onorariului datorat. Această prevedere nu dă dreptul avocatului să reţină fonduri in scopul de a constrange clientul să-i accepte pretenţiile cu privire la onorariu. Partea de onorariu care face obiectul disputei va trebui in acest caz depozitată intr-un cont special, iar avocatul va trebui să propună in cel mai scurt timp clientului soluţii pentru aplanarea conflictului privitor la onorariu, in limitele legii şi ale statutului profesiei. Partea din fonduri care nu face obiectul nici unei dispute cu clientul trebuie de indată transferată acestuia.
   Art. 150. - Avansurile de onorariu şi avansurile de cheltuieli care se anticipează a fi efectuate de către avocat in interesul cauzei vor avea acelaşi regim ca şi bunurile aparţinand clienţilor pană la momentul in care avocatul va exercita activitatea pentru care a primit avansul de onorariu sau va inregistra cheltuiala care să justifice avansul plătit de client in acest scop, cu excepţia cazului in care clientul le stabileşte un alt regim. Indiferent de regimul pe care clientul il stabileşte referitor la respectivele sume avansate, acestea vor fi in mod obligatoriu returnate de către avocat acestuia la incetarea contractului dacă pană la momentul respectiv avocatul nu va fi exercitat activităţile pentru care i se plătise anticipat onorariu sau nu va fi inregistrat cheltuieli acoperite cu sumele avansate de client in acest sens.
   Art. 151. - Avocatul sau formele asociative de exercitare a profesiei vor putea, cu acordul clientului, să plaseze lichidităţile incredinţate de către client in conturi bancare purtătoare de dobanzi. Dobanzile se cuvin clientului.
   Art. 152. - (1) In afara cazurilor prevăzute de lege sau de părţi, contractul de asistenţă juridică incetează prin renunţarea unilaterală a clientului sau, după caz, a avocatului.
   (2) Incetarea contractului prin renunţarea unilaterală a clientului sau a avocatului nu exonerează pe client de plata onorariului cuvenit pentru serviciile prestate, precum şi pentru acoperirea cheltuielilor efectuate de avocat in interesul clientului.
   Art. 153. - (1) Avocatul care este solicitat intr-o cauză in curs de rezolvare trebuie să verifice dacă unul sau mai mulţi confraţi au fost in prealabil angajaţi.
   (2) Avocatul care acceptă să succeadă unui confrate trebuie ca, inainte de a se angaja, să ii aducă la cunoştinţă această imprejurare.
   Art. 154. - (1) In oricare caz de incetare a mandatului, avocatul are obligaţia să ia in timp util şi in mod rezonabil măsuri potrivite pentru apărarea intereselor clientului, cum ar fi: notificarea acestuia, acordarea unui timp suficient clientului pentru a-şi angaja un alt avocat, predarea documentelor şi a bunurilor la care clientul este indreptăţit şi inştiinţarea organelor judiciare.
   (2) In cazul in care clientul datorează avocatului restanţe din onorarii şi din cheltuielile făcute in interesul acestuia, avocatul are drept de retenţie asupra bunurilor incredinţate, cu excepţia inscrisurilor originale care i-au fost puse la dispoziţie.

   
§3. Asistenţa judiciară

    Partea I Cazurile şi condiţiile de acordare a asistenţei judiciare

    ___________
    Paragraful a fost introdus prin punctul 56. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 155. - (1) In sensul Legii şi al prezentului statut, prin asistenţă judiciară se inţelege asistenţa juridică acordată prin avocat.
   (2) Barourile asigură asistenţă judiciară:
   a) in cauzele penale in care apărarea este obligatorie potrivit dispoziţiilor Codului de procedură penală sau potrivit dispoziţiilor din legi speciale sau in orice altă situaţie in care organul judiciar consideră necesară desemnarea unui apărător din oficiu;
   b) in orice alte cauze decat cele penale, ca modalitate de acordare a ajutorului public judiciar, in condiţiile legii;
   c) la solicitarea organelor administraţiei publice locale.
   (3) In cazuri de excepţie, dacă persoana este lipsită de mijloace materiale, iar drepturile ei ar fi prejudiciate prin intarziere, decanul baroului poate aproba acordarea de asistenţă judiciară gratuită.
    ___________
    Art. 155. a fost modificat prin punctul 57. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 1551 - Ca formă a ajutorului public judiciar, asistenţa prin avocat cuprinde:
   1. asistenţa extrajudiciară, care include acordarea de consultaţii in vederea iniţierii sau soluţionării unui litigiu pentru care legea prevede acordarea ajutorului public judiciar sau, după caz, in vederea iniţierii unei proceduri judiciare, arbitrale ori administrativ-jurisdicţionale in cazurile prevăzute de lege şi prin pregătirea şi intocmirea documentelor pentru iniţierea unei proceduri judiciare, inclusiv a unei proceduri prealabile obligatorii sau facultative, după caz;
   2. asigurarea reprezentării şi asistenţei procesuale in faţa instanţelor judecătoreşti şi a altor organe de jurisdicţie, in condiţiile legii.
    ___________
    Art. 1551 a fost introdus prin punctul 58. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 1552. - (1) In cazul in care, potrivit art. 11-19 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar in materie civilă, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 193/2008, a fost incuviinţată cererea de ajutor public judiciar sub forma asistenţei prin avocat, cererea impreună cu incheierea de incuviinţare se trimit de indată decanului baroului din circumscripţia acelei instanţe.
   (2) In termen de 3 zile de la comunicarea incheierii de incuviinţare a cererii de ajutor public judiciar, decanul baroului va desemna un avocat inscris in Registrul de asistenţă judiciară pentru a asigura asistenţa prin avocat solicitată.
   (3) Avocatului desemnat i se va comunica de către decan inştiinţarea de numire şi copie de pe incheierea de incuviinţare a cererii de ajutor public judiciar, iar beneficiarul ajutorului judiciar va fi inştiinţat de indată asupra numelui avocatului desemnat.
   (4) In toate cazurile, beneficiarul ajutorului public judiciar poate solicita el insuşi desemnarea unui anumit avocat, cu consimţămantul acestuia, in condiţiile legii.
    ___________
    Art. 1552. a fost introdus prin punctul 58. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 1553. - (1) Avocatul desemnat să acorde asistenţa juridică conform art. 1552 alin. (2) poate refuza exercitarea mandatului primit numai in caz de conflict de interese sau pentru alte motive justificate.
   (2) Refuzul nejustificat al avocatului desemnat de a acorda asistenţă judiciară constituie abatere disciplinară.
   (3) Beneficiarul care in mod nejustificat refuză sau renunţă la serviciile avocatului desemnat pierde ajutorul public judiciar acordat, fără a mai avea dreptul la o nouă cerere de ajutor public judiciar in cauza respectivă.
   (4) Decanului baroului ii revine competenţa de a aprecia asupra caracterului justificat sau nejustificat al refuzului ori renunţării.
    ___________
    Art. 1553. a fost introdus prin punctul 58. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 1554. - (1) La nivelul fiecărui barou se organizează Serviciul de asistenţă judiciară.
   (2) Asistenţa extrajudiciară se acordă de către Serviciul de asistenţă judiciară pe baza unei cereri care va cuprinde următoarele menţiuni:
   a) obiectul şi natura solicitării;
   b) identitatea şi codul numeric personal ale solicitantului;
   c) domiciliul şi starea materială ale solicitantului şi ale familiei sale;
   d) dovezi privind veniturile solicitantului şi ale familiei sale;
   e) dovezi cu privire la obligaţia de intreţinere sau de plată.
   (3) Cererea va cuprinde, pe langă menţiunile prevăzute la alin. (2), şi o declaraţie pe propria răspundere a solicitantului in sensul de a preciza dacă in cursul ultimelor 12 luni a mai beneficiat de ajutor public judiciar, iar in caz afirmativ, in ce formă, pentru ce cauză şi in ce cuantum. Modelul cererii de acordare a asistenţei extrajudiciare este cuprins in anexa nr. XXXII.
   (4) Dovada stării materiale a solicitantului se face, in principal, cu următoarele documente:
   a) adeverinţă eliberată de autorităţile competente sau de către angajator, după caz, din care să rezulte veniturile profesionale ale solicitantului şi ale celorlalţi membri ai familiei, supuse, potrivit legii, impozitului pe venit, realizate in perioada prevăzută de legislaţia privind ajutorul public judiciar, sau sumele incasate cu titlu de pensie, indemnizaţie de şomaj ori asigurări sociale şi altele asemenea, incasate pe aceeaşi perioadă;
   b) livretul de familie şi, după caz, certificatele de naştere ale copiilor;
   c) certificatul de persoană cu handicap al solicitantului sau al copilului, după caz;
   d) declaraţie pe propria răspundere din care să reiasă că solicitantul şi ceilalţi membri ai familiei nu beneficiază de alte venituri suplimentare;
   e) declaraţie pe propria răspundere privind situaţia patrimonială a solicitantului şi a familiei sale;
   f) declaraţie pe propria răspundere din care să rezulte că solicitantul şi/sau celălalt părinte, natural ori adoptiv, sau, după caz, o altă persoană căreia i s-a incredinţat copilul in vederea adopţiei ori care are copilul in plasament sau in plasament in regim de urgenţă ori a fost numită tutore se ocupă de creşterea şi ingrijirea copilului şi că acesta nu este incredinţat sau dat in plasament niciunui organism privat autorizat ori serviciu public autorizat sau unei persoane juridice;
   g) dovada eliberată de autorităţile competente privind situaţia bunurilor impozabile ale solicitantului sau, după caz, ale celorlalţi membri ai familiei;
   h) alte acte necesare stabilirii dreptului la acordarea de asistenţă judiciară, potrivit legii.
   (5) Cererea insoţită de documentele justificative se depune la Serviciul de asistenţă judiciară şi va fi soluţionată, in termen de cel mult 15 zile lucrătoare de la data inregistrării, prin decizie de admitere sau de respingere, după caz.
   (6) In cazul admiterii cererii, decizia va cuprinde următoarele:
   a) denumirea actului;
   b) denumirea organului emitent;
   c) temeiul legal şi de fapt pentru emiterea deciziei;
   d) persoana căreia i se acordă asistenţă extrajudiciară;
   e) tipul sau forma asistenţei extrajudiciare acordate;
   f) data eliberării, funcţia şi semnătura persoanei care a eliberat actul respectiv.
   (7) In baza deciziei de admitere, decanul baroului va desemna un avocat inscris in Registrul de asistenţă judiciară. Decanul baroului poate desemna un avocat ales de către persoana căreia i se acordă asistenţa extrajudiciară, dacă avocatul este inscris in Registrul de asistenţă judiciară, iar avocatul şi-a dat acordul pentru numire.
   (8) In termen de 5 zile lucrătoare de la data emiterii, decizia prevăzută la alin. (5) va fi comunicată solicitantului.
   (9) Decizia de respingere poate fi contestată in termen de 5 zile de la comunicare, la consiliul baroului.
   (10) Contestaţia prevăzută la alin. (9) va fi soluţionată de către consiliul baroului in regim de urgenţă in prima şedinţă a consiliului baroului de după data inregistrării acesteia.
    ___________
    Art. 1554. a fost introdus prin punctul 58. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 1555. - Asistenţa extrajudiciară nu se acordă in următoarele situaţii:
   a) atunci cand beneficiul adus solicitantului prin acordarea asistenţei nu este justificat;
   b) atunci cand pretenţia este vădit nejustificată, neintemeiată sau inadmisibilă;
   c) in cazul cetăţenilor străini sau persoanelor juridice străine solicitante, atunci cand legislaţia lor naţională nu prevede un tratament similar pentru cetăţenii romani;
   d) atunci cand solicitantul a fost decăzut din dreptul de a beneficia de asistenţă judiciară.
    ___________
    Art. 1555. a fost introdus prin punctul 58. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 1556. - Avocatul care acordă asistenţă judiciară nu are dreptul să primească de la beneficiar niciun fel de sume de bani ori alte recompense, nici chiar cu titlu de acoperire a cheltuielilor.

    ___________
    Art. 1556. a fost introdus prin punctul 58. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

    Partea a II-a Organizarea activităţii de acordare a asistenţei judiciare

    ___________
    Paragraful a fost introdus prin punctul 59. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 1557 - (1) In cadrul U.N.B.R se organizează Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare, organ cu activitate permanentă, coordonat de un vicepreşedinte al U.N.B.R. Structura organizatorică a acestui departament se stabileşte prin decizie Comisiei permanente a U.N.B.R.
   (2) Departamentul de coordonare emite decizii şi norme metodologice in limitele atribuţiilor conferite prin Lege şi in condiţiile prezentului statut.
    ___________
    Art. 1557 a fost introdus prin punctul 60. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 1558. - Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare exercită, in principal, următoarele atribuţii:
   a) desfăşoară conducerea metodologică a activităţii de acordare a asistenţei judiciare;
   b) elaborează proiectul de regulament-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară;
   c) propune sau, după caz, avizează proiecte de protocoale ce se incheie cu autorităţile publice competente in scopul obţinerii mijloacelor financiare necesare pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară;
   d) organizează Registrul naţional de asistenţă judiciară pe baza registrelor intocmite de barouri;
   e) organizează şi coordonează metodologia de plată a onorariilor pentru asistenţa judiciară acordată;
   f) efectuează controlul asupra asistenţei judiciare acordate;
   g) elaborează proiecte de acte normative in domeniul asistenţei judiciare, pe care le propune Ministerului Justiţiei in vederea promovării;
   h) stabileşte, impreună cu Ministerul Justiţiei, indicii statistici, ţine evidenţa statistică a sistemului de asistenţă judiciară şi analizează informaţiile necesare pentru planificarea şi coordonarea corectă a sistemului de asistenţă judiciară;
   i) colaborează cu Ministerul Justiţiei pentru buna funcţionare şi planificarea, inclusiv din punct de vedere bugetar, a sistemului de asistenţă judiciară;
   j) popularizează sistemul de asistenţă judiciară;
   k) stabileşte formularistica utilizată de barouri pentru organizarea activităţii de asistenţă judiciară şi extrajudiciară, in condiţiile legii;
   l) reprezintă U.N.B.R. in domeniul asistenţei judiciare, in cadrul colaborării internaţionale in materie, in condiţiile legii sau ale prezentului statut.
    ___________
    Art. 1558. a fost introdus prin punctul 60. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 1559. - In vederea organizării activităţii de asistenţă judiciară, barourile indeplinesc următoarele atribuţii:
   a) organizează serviciile de asistenţă judiciară atat la nivelul fiecărui barou, cat şi la sediul fiecărei instanţe judecătoreşti;
   b) organizează şi actualizează Registrul de asistenţă judiciară al fiecărui barou pe baza cererilor avocaţilor aprobate de consiliul baroului;
   c) desemnează avocaţii inscrişi in Registrul de asistenţă judiciară pentru acordarea asistenţei judiciare, ţinand cont de experienţa profesională şi de calificarea avocatului, precum şi de natura şi complexitatea cazului, de desemnările anterioare şi de gradul de angajare al acestuia;
   d) efectuează controlul asupra acordării asistenţei judiciare de către avocaţii din cadrul baroului;
   e) organizează şi execută programe de popularizare a sistemului de asistenţă judiciară;
   f) indeplinesc orice alte atribuţii prevăzute de lege sau de Regulamentul-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară.
    ___________
    Art. 1559. a fost introdus prin punctul 60. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 15510. - (1) Baroul organizează serviciile de asistenţă judiciară la sediile tuturor instanţelor judecătoreşti din judeţ, in spaţii destinate exclusiv desfăşurării acestei activităţi, care se pun la dispoziţie in mod obligatoriu şi cu titlu gratuit de Ministerul Justiţiei sau, după caz, de autorităţile administraţiei locale.
   (2) Serviciile de asistenţă prevăzute la alin. (1) sunt conduse de un avocat definitiv numit de consiliul baroului şi sunt coordonate de un membru al consiliului. Organizarea, funcţionarea şi atribuţiile serviciilor de asistenţă judiciară se realizează potrivit regulamentului aprobat de consiliul baroului in baza Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară aprobat de Consiliul U.N.B.R.
   (3) Consiliul baroului poate decide ca serviciul de asistenţă judiciară să fie condus de un director angajat, pe bază de concurs, prin contract individual de muncă.
   (4) Pentru ocuparea funcţiei de director poate candida orice persoana fizică ce indeplineşte condiţiile Regulamentului-cadru pentru organizarea serviciilor de asistenţă judiciară prevăzute in prezentul statut.
    ___________
    Art. 15510. a fost introdus prin punctul 60. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 15511. - (1) Fiecare barou organizează Registrul de asistenţă judiciară in care sunt inscrişi avocaţii ce pot fi desemnaţi pentru acordarea asistenţei judiciare şi a asistenţei extrajudiciare.
   (2) Registrul este public, se păstrează pe suport hartie şi in format electronic şi se publică pe pagina web a fiecărui barou.
   (3) Actualizarea Registrului de asistenţă judiciară pentru următorul an calendaristic se efectuează pană la sfarşitul lunii septembrie a anului calendaristic precedent.
   (4) In cazuri excepţionale, in Registrul de asistenţă judiciară pot fi operate modificări şi in cursul anului, potrivit procedurii prevăzute pentru inscrierea in registru.
   (5) U.N.B.R. organizează Registrul naţional de asistenţă judiciară, constituit din registrele de asistenţă judiciară ale tuturor barourilor.
   (6) Registrul naţional de asistenţă judiciară se publică pe pagina web a U.N.B.R. şi se actualizează, in mod automat, odată cu actualizarea datelor din registrul fiecărui barou.
    ___________
    Art. 15511. a fost introdus prin punctul 60. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 15512. - (1) Pentru inscrierea in Registrul de asistenţă judiciară, avocatul depune o cerere la baroul din care face parte.
   (2) Cererea prevăzută la alin. (1) se completează conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare din cadrul U.N.B.R.
   (3) Inscrierea avocatului in Registrul de asistenţă judiciară se efectuează in baza deciziei consiliului baroului.
   (4) Consiliul baroului poate, motivat, să refuze inscrierea in registru sau să radieze din Registrul de asistenţă judiciară un avocat in următoarele cazuri:
   a) dacă avocatului solicitant i s-a aplicat o sancţiune disciplinară;
   b) dacă avocatul este invinuit pentru săvarşirea unei infracţiuni de drept comun;
   c) dacă s-a constatat incălcarea repetată a dispoziţiilor legii sau prezentului statut sau calitatea inferioară a asistenţei judiciare acordate.
   (5) Radierea din Registrul de asistenţă judiciară poate fi dispusă pentru o perioadă de un an, iar dacă se constată săvarşirea consecutivă a 3 sau a mai multor abateri de la obligaţiile prevăzute de Lege sau de prezentul statut, radierea se poate dispune pentru o perioada de pană la 3 ani.
   (6) Refuzul baroului de inscriere a avocatului solicitant in Registrul de asistenţă judiciară, precum şi măsura radierii pot fi contestate potrivit procedurii prevăzute la cap. VI din Lege.
   (7) Decizia de radiere din Registrul de asistenţă judiciară se aduce la cunoştinţa publicului prin afişare pe pagina web a baroului, precum şi pe pagina web a U.N.B.R.
    ___________
    Art. 15512. a fost introdus prin punctul 60. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 15513. - (1) Pentru asistenţa judiciară acordată, avocatul desemnat are dreptul la un onorariu stabilit de organul judiciar, potrivit naturii şi volumului activităţii desfăşurate, in limitele sumelor stabilite prin protocolul incheiat intre U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei.
   (2) Prin actul de incuviinţare a asistenţei judiciare, organul judiciar stabileşte şi valoarea provizorie a onorariului avocatului.
   (3) După acordarea asistenţei judiciare avocatul intocmeşte un referat scris cu privire la prestaţia avocaţială efectivă, conform formularului aprobat de Departamentul de coordonare a asistenţei judiciare din cadrul U.N.B.R. Referatul este supus confirmării organului judiciar, care, in funcţie de volumul şi complexitatea activităţii desfăşurate de avocat, precum şi in raport cu durata, tipul şi particularităţile cauzei, poate dispune menţinerea sau majorarea onorariului stabilit iniţial.
   (4) Referatul confirmat potrivit alin. (3) se inaintează baroului, in vederea efectuării formalităţilor prevăzute de lege pentru plata onorariilor.
   (5) In cazul in care avocatul este sancţionat disciplinar potrivit art. 86 alin. (1) din Lege, acesta nu va primi onorariul pentru cazul concret ori pentru activitatea desfăşurată.
   (6) Avocatului desemnat i se decontează sumele necesare pentru cheltuielile de apărare şi pentru deplasarea la locul de detenţie sau reţinere din altă localitate.
    ___________
    Art. 15513. a fost introdus prin punctul 60. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 15514. - (1) Plata onorariului pentru asistenţa judiciară acordată se face lunar prin virament bancar, pe baza documentelor pentru decontare prevăzute la art. 82 alin. (2) şi (3)din Lege, avizate de consiliul baroului.
   (2) Sumele necesare pentru plata onorariilor sau, după caz, a remuneraţiilor pentru asistenţă judiciară se virează lunar intr-un cont distinct deschis de fiecare barou. Respectarea de către barouri a destinaţiei fondurilor astfel virate face şi obiect al controlului U.N.B.R., in condiţiile stabilite de prezentul statut.
    ___________
    Art. 15514. a fost introdus prin punctul 60. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 15515. - U.N.B.R. şi barourile conlucrează cu Ministerul Justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii, instanţele judecătoreşti, precum şi cu parchetele de pe langă acestea, in vederea desfăşurării in bune condiţii a activităţii de acordare a asistenţei judiciare prevăzute de prezenta subsecţiune.
    ___________
    Art. 15515. a fost introdus prin punctul 60. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 15516. - (1) Onorariile pentru asistenţa judiciară acordată in oricare dintre formele prevăzute de prezentul capitol se stabilesc prin protocolul incheiat intre U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei, in condiţiile legii.
   (2) Fondurile necesare pentru plata onorariilor prevăzute la alin. (1) se asigură potrivit art. 26 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, cu modificările şi completările ulterioare.
   (3) Pentru cheltuielile curente necesare funcţionării serviciilor de asistenţă judiciară din cadrul barourilor, din sumele virate lunar pentru plata onorariilor cuvenite pentru asistenţa judiciară, fiecare barou işi constituie un fond prin reţinerea a 1% din valoarea acestor sume, aprobate şi efectiv vărsate. Reţinerea cotei de 1% se face la achitarea efectivă a onorariului către avocatul indreptăţit.
   (4) Onorariile pentru asistenţa judiciară acordată in oricare dintre formele prevăzute de prezentul capitol, la solicitarea organelor administraţiei publice locale, se acordă din fondurile acestor organe, in limitele sumelor stabilite prin protocolul incheiat de fiecare barou cu acestea. In lipsa protocolului sunt aplicabile limitele stabilite prin protocolul prevăzut la art. 82 alin. (1) din Lege.
    ___________
    Art. 15516. a fost introdus prin punctul 60. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 156. - (1) Serviciile de asistenţă judiciară vor asigura şi apărarea gratuită, in cazurile prevăzute la art. 71 alin. (2) din Lege, pe baza aprobării date de către decanul baroului.
   (2) Avocatul delegat pentru asigurarea apărării gratuite are drepturile şi obligaţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut in indeplinirea mandatului acordat in interesul beneficiarului gratuităţii, pe care trebuie să il trateze cu atenţia cuvenită oricărui client.
    ___________
    Art. 156. a fost modificat prin punctul 61. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 157. - (1) Acordarea asistenţei judiciare obligatorii se face numai ca urmare a solicitării motivate din partea instanţei, a organului de urmărire penală, a organului de cercetare penală sau a organului administraţiei publice locale, adresată baroului. Acordarea asistenţei judiciare se realizează exclusiv in baza delegaţiei de avocat eliberate de serviciul de asistenţă judiciară.
   (2) In cazul in care se solicită acordarea asistenţei judiciare gratuite de către organele prevăzute la alin. (1), decanul stabileşte valoarea onorariului ce va fi suportat de partea care ar cădea in pretenţii, avand in vedere natura cauzei şi valoarea obiectului material al acesteia.
   (3) Prin decizie decanul poate delega atribuţiile prevăzute la alin. (2) unui consilier al baroului.
   (4) Avocatul desemnat să acorde asistenţă judiciară gratuită urmează să işi indeplinească insărcinarea in condiţiile prevăzute la art. 82 din Lege.
    ___________
    Art. 157. a fost modificat prin punctul 62. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 158. - Mandatul avocatului desemnat să acorde asistenţa judiciară obligatorie incetează in momentul in care partea işi angajează un apărător. Dreptul la onorariu al avocatului inlocuit subzistă chiar dacă mandatul său a incetat, cuantumul acestuia fiind proporţional cu munca prestată.
    ___________
    Art. 158. a fost modificat prin punctul 63. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 159. - Avocatul desemnat să acorde asistenţă judiciară obligatorie are dreptul la onorariu stabilit in condiţiile prevăzute la art. 85 din Lege, in raport cu natura şi cu dificultatea cauzei.
    ___________
    Art. 159. a fost modificat prin punctul 64. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 160. - (1) Serviciile de asistenţă judiciară işi desfăşoară activitatea in spaţiile situate la sediile instanţelor, puse la dispoziţie de Ministerul Justiţiei, in condiţiile art. 38 din Lege.
   (2) Cheltuielile privind amenajarea şi intreţinerea spaţiilor aflate in situaţia prevăzută la art. 38 din Lege sunt suportate in condiţiile art. 15516 alin. (3).
    ___________
    Art. 160. a fost modificat prin punctul 65. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 161. - (1) Acordarea asistenţei judiciare gratuite poate fi retrasă de către decanul baroului, dacă se dovedeşte că:
   a) a fost obţinută prin fraudă;
   b) starea de nevoie a solicitantului a incetat sau s-a ameliorat şi permite plata onorariului.
   (2) In condiţiile legii, remuneraţia cuvenită avocatului va fi suportată de partea care a obţinut ilicit asistenţă judiciară gratuită.
    ___________
    Art. 161. a fost modificat prin punctul 66. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   
Secţiunea a 3-a

  Relaţiile dintre avocaţi

   
§1. Confraternitatea şi respectul reciproc

   Art. 162. - (1) Relaţiile dintre avocaţi sunt bazate pe incredere şi respect reciproc şi impun un comportament adecvat menţinerii reputaţiei profesiei.
   (2) Avocatul nu poate comunica autorităţilor jurisdicţionale acte, note sau alte documente, fără ca acestea să nu fi fost comunicate avocatului părţii adverse, cu excepţia cazurilor in care legea prevede altfel.
   (3) Avocatul nu poate să divulge sau să supună instanţelor o propunere de soluţionare a cauzei, făcută de partea adversă sau de către avocatul acesteia, fără o autorizare expresă din partea avocatului părţii adverse.
   (4) Avocatul nu trebuie, in nici un moment, să prezinte cu bună ştiinţă o informaţie falsă ori să inducă in eroare.
   Art. 163. - (1) Avocatul nu poate nici să pretindă şi nici să accepte din partea unui alt avocat sau din partea vreunui terţ un onorariu, un comision sau vreo altă compensaţie pentru faptul că a recomandat un avocat unui client sau că a trimis un client la un avocat.
   (2) Avocatul nu poate vărsa nimănui un onorariu, un comision şi nici vreo altă compensaţie in contrapartidă pentru că i-a fost procurat un caz.
   (3) Nu intră sub incidenţa alin. (1) şi (2) cazurile in care in raporturile de conlucrare profesională se practică onorarii retrocedate pentru incredinţarea parţială sau totală a unei cauze.

   
§2. Concurenţa profesională

   Art. 164. - (1) Avocaţii sunt obligaţi să işi exercite activitatea cu bună-credinţă, potrivit uzanţelor cinstite, cu respectarea intereselor clienţilor şi a cerinţelor concurenţei loiale.
   (2) Constituie concurenţă profesională neloială orice act sau fapt contrar uzanţelor cinstite in activitatea avocaţială. Este considerată ca fiind contrară uzanţelor cinstite utilizarea unor mijloace nelegale sau frauduloase pentru a elimina de pe piaţă sau a afecta poziţia avocaţilor concurenţi pe piaţă.
   Art. 165. - (1) Este interzisă concurenţa neloială săvarşită prin:
   a) racolarea de personal, respectiv oferta agresivă de angajare a avocaţilor asociaţi, colaboratori sau salarizaţi ori a altor angajaţi cheie a unui concurent;
   b) racolarea clientelei, personal sau prin intermediul altor persoane;
   c) divulgarea, achiziţionarea sau folosirea unei informaţii confidenţiale de către un avocat sau de către colaboratori ori angajaţi ai acestuia, fără consimţămantul deţinătorului legitim şi intr-un mod contrar uzanţelor cinstite;
   d) incheierea de contracte prin care un avocat asigură serviciile sale unui client in mod avantajos, fie pentru a concura cu ceilalţi avocaţi prin preţuri reduse, fie pentru a determina clientul să racoleze şi alţi clienţi pentru avocatul in cauză;
   e) comunicarea sau răspandirea in public de către un avocat de afirmaţii asupra firmei sale sau activităţii acesteia, menite să inducă in eroare şi să ii creeze o situaţie de favoare in dauna unor concurenţi;
   f) comunicarea, chiar făcută confidenţial, sau răspandirea de către un avocat de afirmaţii mincinoase relative la un concurent sau asupra serviciilor sale, afirmaţii de natură să dăuneze bunului mers al activităţii avocatului concurent;
   g) oferirea, promiterea sau acordarea - mijlocit sau nemijlocit - de daruri ori alte avantaje asociatului, colaboratorului sau salariatului unui avocat pentru ca aceştia să divulge informaţii confidenţiale sau procedeele de lucru, pentru a cunoaşte sau a folosi clientela concurentului ori pentru a obţine alt folos pentru sine ori pentru altă persoană in dauna unui concurent;
   h) deturnarea clientelei unui avocat prin folosirea legăturilor stabilite cu această clientelă in cadrul funcţiei deţinute anterior la acel avocat;
   i) concedierea sau atragerea unor asociaţi, colaboratori sau salariaţi ai unui avocat in scopul infiinţării unei entităţi concurente care să capteze clienţii acelui avocat sau angajarea asociaţilor, colaboratorilor sau salariaţilor unui avocat in scopul dezorganizării activităţii sale.
   (2) Săvarşirea unor fapte de concurenţă neloială dintre cele expuse la alin. (1), precum şi săvarşirea in concurs a mai multor astfel de fapte constituie abatere disciplinară gravă pentru toţi avocaţii participanţi.
   Art. 166. - Este interzisă, sub sancţiunile prevăzute la art. 89 din Lege, săvarşirea următoarelor fapte de concurenţă neloială:
   a) folosirea fără drept a unei firme, denumiri, embleme sau mărci de natură să producă confuzie cu cele folosite legitim de un alt avocat sau o altă formă asociativă de exercitare a profesiei;
   b) punerea in circulaţie de produse, servicii sau publicaţii cu conţinut juridic plagiat, care aduc atingere drepturilor titularului şi induc in eroare clientul asupra produsului sau serviciului furnizat;
   c) producerea in orice mod, punerea in circulaţie, depozitarea, oferirea spre vanzare sau vanzarea unor servicii sau publicaţii purtand menţiuni false privind denumirea, firma, emblema sau marca unui avocat ori alte tipuri de proprietate intelectuală, in scopul de a-i induce in eroare pe ceilalţi avocaţi şi pe clienţi.
    ___________
    Art. 166. a fost modificat prin punctul 67. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 167. - Sunt interzise, sub sancţiunea prevăzută la art. 89 alin. (1) lit. e) din Lege:
   a) incheierea intre avocaţi de acorduri privind impărţirea pieţei serviciilor profesionale;
   b) participarea, in mod concertat, prin oferte trucate la licitaţii sau la orice alte forme de concurs de oferte, pentru achiziţionarea de servicii profesionale avocaţiale;
   c) limitarea sau impiedicarea accesului la clientelă şi a libertăţii exercitării concurenţei profesionale oneste intre avocaţi.
    ___________
    Art. 167. a fost modificat prin punctul 68. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 168. - Aplicarea sancţiunii disciplinare in cazurile prevăzute de art. 165 - 167 din prezentul statut, nu exclude dreptul celui prejudiciat, la repararea, in condiţiile legii, prejudiciului cauzat.

   
Secţiunea a 4-a

  Formele de exercitare a profesiei

   
§1. Dispoziţii generale

   Art. 169. - (1) Avocatul poate exercita profesia in una dintre următoarele forme:
   a) cabinet individual;
   b) cabinet asociat;
   c) societate civilă profesională;
   d) societate profesională cu răspundere limitată.
   (2) In cadrul formelor de exercitare prevăzute la alin. (1) işi pot exercita profesia şi avocaţi colaboratori, in baza unui contract de colaborare, sau avocaţi salarizaţi, in baza unui contract de salarizare in interiorul profesiei, potrivit prevederilor Legii şi ale prezentului statut.
    ___________
    Art. 169. a fost modificat prin punctul 69. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 170. - (1) Cabinetele individuale se pot grupa in scopul folosirii in comun a unui patrimoniu profesional şi/sau a unor salariaţi. Fiecare cabinet işi păstrează individualitatea in raport cu clienţii.
   (2) Avocaţii din cabinetele grupate nu pot acorda asistenţă juridică unor clienţi cu interese contrare.
   (3) Cabinetele grupate se individualizează printr-o denumire specifică care cuprinde numele fiecărui titular de cabinet, urmat de sintagma cabinete de avocat grupate (exemplu: "ION IONESCU, ION POPESCU - Cabinete de avocat grupate" sau "I. IONESCU, I. POPESCU - Cabinete de avocat grupate").
   (4) Contractul de grupare a cabinetelor individuale se incheie in formă scrisă, conform anexei nr. XI la prezentul statut.
   Art. 171. - (1) Avocatul este liber să opteze şi să işi schimbe in orice moment opţiunea pentru una dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute de Lege.
   (2) Formele de exercitare a profesiei de avocat se pot transforma in oricare dintre formele de exercitare a profesiei prevăzute la art. 169 alin. (1), fără a intra in lichidare, cu respectarea prevederilor legii şi prezentului statut.
   (3) Transformarea se poate realiza separat sau deodată cu reorganizarea formelor de exercitare a profesiei de avocat prin fuziune, absorbţie, divizare totală sau divizare parţială (desprinderea unei părţi din patrimoniul de afectaţiune profesională, astfel cum acesta este reflectat in evidenţele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei supuse divizării parţiale).
   (4) In cazul transformării unei forme de exercitare a profesiei, avocaţii titulari ai cabinetelor individuale, avocaţii asociaţi ai cabinetelor asociate, ai societăţilor civile profesionale şi ai societăţilor profesionale cu răspundere limitată pot aporta cota-parte indiviză din patrimoniul de afectaţiune profesională, astfel cum acesta este reflectat in evidenţele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transformă, intocmind in acest scop actele financiar-contabile de transfer către forma de exercitare a profesiei in care au optat să se transforme. Aporturile transferate se vor opera la valoarea nominală reflectată in evidenţele financiar-contabile ale formei de exercitare a profesiei care se transformă.
   (5) In cazul constituirii unei societăţi profesionale cu răspundere limitată de către avocaţi care fac parte din alte forme de exercitare a profesiei, dar fără transformarea acestora din urmă in societatea nou-constituită, respectivele forme preexistente de exercitare a profesiei pot să nu fie supuse lichidării dacă fiecare dintre foştii lor titulari - nou-asociaţi decid astfel.
   (6) In situaţia prevăzută in alin. (5), forma de exercitare a profesiei din care provine asociatul işi incetează activitatea profesională desfăşurată in nume propriu pe perioada in care avocatul titular sau, după caz, avocaţii titulari ai acesteia au calitatea de asociat in societatea profesională cu răspundere limitată.
   (7) In oricare dintre formele de exercitare a profesiei, avocatul işi va incepe activitatea după obţinerea aprobărilor din partea consiliului baroului.
   (8) Avocatul este obligat să inştiinţeze in scris baroul din care face parte despre orice modificare intervenită in forma de exercitare a profesiei, in cazurile de instrăinare prin acte intre vii a formelor de exercitare a profesiei sau de lichidare a acestora, precum şi in cazul transformării sau reorganizării formelor de exercitare a profesiei in condiţiile prevăzute in prezentul articol.
    ___________
    Art. 171. a fost modificat prin punctul 70. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 172. - (1) Toate formele de exercitare a profesiei de avocat sunt supuse următoarelor principii:
   a) patrimoniul comun este afectat exclusiv activităţii profesionale şi are regimul patrimoniului de afectaţiune profesională;
   b) titularul cabinetului individual şi avocatul asociat nu pot presta activităţi profesionale in afara formei de exercitare a profesiei pentru care au optat;
   c) avocatul titular al cabinetului individual nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat in cadrul profesiei;
   d) avocatul asociat nu poate avea calitatea de avocat colaborator sau de avocat salarizat in cadrul profesiei;
   e) avocatul salarizat in interiorul profesiei şi avocatul colaborator nu pot activa, in aceeaşi calitate, in mai multe forme de exercitare a profesiei;
   f) avocatul colaborator are dreptul de a avea clientelă proprie numai prin intermediul formei de exercitare a profesiei la care colaborează şi cu condiţia informării corespunzătoare a baroului;
   g) avocatul salarizat in interiorul profesiei nu are drept la clientelă proprie;
   h) obligaţia de a comunica de indată baroului, in scris, modificările privind asocierea, colaborarea sau angajarea revine atat avocatului, cat şi titularului cabinetului individual ori coordonatorului cabinetelor asociate, societăţilor civile profesionale sau al societăţilor profesionale cu răspundere limitată;
   i) formele de exercitare a profesiei se individualizează prin denumire, conform prevederilor Legii şi ale prezentului statut. In cazul tuturor formelor de exercitare a profesiei de către avocaţii străini se pot utiliza, la alegere, denumirea şi numele formei de exercitare a profesiei din ţară sau din străinătate.
   (2) In cazul societăţilor civile profesionale şi al societăţilor profesionale cu răspundere limitată, convenţia de instrăinare a formelor de exercitare a profesiei de avocat, incheiată in condiţiile prevăzute de Lege, are ca obiect, exclusiv, părţi deţinute de asociaţi.
   (3) In toate cazurile de instrăinare a formelor de exercitare a profesiei de avocat contractele incheiate de transmiţător cu avocaţii stagiari răman in fiinţă pe durata convenită şi se preiau de către dobanditor dacă in persoana acestuia se verifică condiţiile prevăzute de Lege şi de prezentul statut.
    ___________
    Art. 172. a fost modificat prin punctul 71. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 173. - Intre formele de exercitare a profesiei se pot stabili raporturi de conlucrare profesională. Convenţia de conlucrare profesională se inregistrează la barou. Regulile privind publicitatea profesională prevăzute in prezentul statut se aplică in mod corespunzător.
   Art. 174. - (1) Toate neinţelegerile dintre avocaţi privind formele de exercitare a profesiei se rezolvă pe cale amiabilă; in cazul in care neinţelegerile nu se soluţionează pe cale amiabilă, avocatul este obligat să ceară concilierea decanului baroului, in condiţiile prevăzute de prezentul statut.
   (2) Dacă prin conciliere nu se stinge litigiul dintre părţi, avocatul este obligat să recurgă la arbitrajul reglementat in prezentul statut. Arbitrii pot fi numai avocaţi definitivi din baroul respectiv, cu cel puţin 10 ani vechime in profesie.
   (3) Oficiul de arbitrare este gratuit.
   (4) Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza acest oficiu fără o justificare intemeiată.
   (5) Avocatul desemnat ca arbitru poate cere declinarea acestui oficiu, iar dacă cererea este justificată, decanul va desemna un alt arbitru.
   Art. 175. - Toate formele de exercitare a profesiei pot angaja personal auxiliar. Este interzisă angajarea ca personal auxiliar a persoanelor cu studii juridice superioare.
   Art. 176. - (1) Cererea de inregistrare, modificare, transformare, reorganizare, transmitere, incetare sau lichidare a formei de exercitare a profesiei se depune la barou. Cererea va fi insoţită in mod obligatoriu de copie de pe toate inscrisurile doveditoare.
   (2) Cererea se soluţionează de către consiliul baroului potrivit Legii.
   (3) Consiliul baroului poate delega unui consilier pentru verificarea condiţiilor prevăzute de lege şi statut cu privire la soluţionarea cererilor.
   (4) Cererea poate fi respinsă in cazul in care se incalcă dispoziţiile legii şi statutului profesiei.
   (5) Cererea de exercitare a profesiei in asociere cu un avocat aflat intr-o situaţie de interdicţie a dreptului de exercitare a profesiei va fi analizată in raport cu prevederile legii care reglementează interdicţia şi ale prezentului statut.
   Art. 177. - (1) Convenţiile de colaborare incheiate de avocat potrivit art. 7 din Lege vor asigura independenţa profesională, patrimonială şi deontologia profesiei de avocat. Verificarea indeplinirii acestor condiţii este de competenţa consiliului baroului.
   (2) In desfăşurarea activităţilor prevăzute la art. 3 din Lege, avocatul decide unilateral in alegerea notarilor publici, experţilor, traducătorilor, executorilor judecătoreşti şi a altor specialişti cu care poate să colaboreze.
   (3) Colaborările avocatului in condiţiile art. 7 din Lege se vor desfăşura cu respectarea de către avocat a prevederilor Legii şi ale prezentului statut.
    ___________
    Art. 177. a fost modificat prin punctul 72. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 178. - Decizia poate fi atacată la Consiliul U.N.B.R. de către persoana interesată, in termen de 15 zile de la comunicare.

   
§2. Cabinetul individual de avocat

   Art. 179. - (1) In cabinetul individual de avocat işi exercită profesia un avocat definitiv titular, singur sau impreună cu avocaţi colaboratori. Cabinetul individual de avocat se infiinţează in baza actului de infiinţare a cabinetului individual de avocat inregistrat la barou şi intocmit conform anexei nr. XXVIII la prezentul statut.
   (2) Relaţiile dintre avocatul titular al cabinetului individual şi avocaţii colaboratori se stabilesc prin contractul de colaborare incheiat in formă scrisă. Contractul va cuprinde, in mod obligatoriu, menţiunile prevăzute in anexa nr. IX la prezentul statut.
   Art. 180. - (1) Cabinetul individual este individualizat prin denumire care cuprinde numele avocatului titular urmat de sintagma cabinet de avocat (exemplu: "ION IONESCU - Cabinet de avocat" sau "I. IONESCU - Cabinet de avocat").
   (2) Denumirea poate figura pe firma cabinetului şi se utilizează in actele profesionale cu respectarea prevederilor prezentului statut.
   (3) Denumirea cabinetului poate fi păstrată şi după decesul titularului cu acordul tuturor moştenitorilor celui decedat, exprimat in formă autentică.
   (4) Dobanditorul denumirii transmise conform alin. (3) va proceda la inştiinţarea baroului şi este indrituit să informeze publicul referitor la schimbarea intervenită cu privire la titularul cabinetului.

   
§3. Cabinetele asociate de avocaţi

   Art. 181. - (1) Cabinetele individuale se pot asocia in scopul exercitării in comun a profesiei. Asocierea nu poate restrange drepturile avocaţilor asociaţi şi nici nu poate aduce atingere drepturilor şi obligaţiilor aferente patrimoniului de afectaţiune profesională a fiecărui cabinet intrat in asociere.
   (2) Avocaţii din cabinetele asociate intră in relaţii cu clienţii in numele asocierii din care fac parte.
   (3) Cabinetele asociate nu pot angaja clienţi cu interese contrare.
   (4) Un cabinet asociat nu poate accepta o cauză sau un client, dacă unul dintre cabinetele asociate se opune in mod justificat.
   Art. 182. - (1) Cabinetele asociate de avocaţi se individualizează prin denumire care cuprinde numele tuturor titularilor, urmate de sintagma cabinete de avocat asociate (exemplu: "ION IONESCU, ION POPESCU - Cabinete de avocat asociate" sau "I. IONESCU, I. POPESCU - Cabinete de avocat asociate").
   (2) Dispoziţiile alineatelor (2) - (4) ale art. 180 din prezentul statut se aplică in mod corespunzător.
   Art. 183. - Dispoziţiile art. 181 - 182 din prezentul statut se aplică in mod corespunzător şi in cazul asocierii unui cabinet individual cu o societate civilă profesională. in acest caz denumirea asocierii va cuprinde denumirea societăţii civile profesionale urmată de denumirea cabinetului individual asociat şi de sintagma in asociere (exemplu: "ION IONESCU - Societate civilă de avocaţi, ION POPESCU - Cabinet de avocat, - in asociere").
   Art. 184. - Convenţiile de asociere prevăzute la art. 181 şi art. 183 din prezentul statut se incheie in formă scrisă şi vor cuprinde, in mod obligatoriu, menţiunile din anexa nr. XXIX la prezentul statut, aplicate in mod corespunzător.

   
§4. Societatea civilă profesională

   Art. 185. - (1) Societatea civilă profesională este constituită din 2 sau mai mulţi avocaţi definitivi care contribuie in natură şi/ori in numerar la constituirea unui patrimoniu de afectaţiune in vederea desfăşurării activităţii profesionale. Ceilalţi avocaţi activează in cadrul societăţii civile profesionale fie in calitate de avocaţi colaboratori, fie in calitate de avocaţi salarizaţi in cadrul profesiei.
   (2) Raportul juridic civil se naşte intre client şi societatea civilă profesională, serviciile profesionale urmand să fie indeplinite de oricare dintre avocaţii desemnaţi de avocatul coordonator fără a se cere opţiunea clientului, cu excepţia situaţiei in care serviciile profesionale constau in asistenţă şi reprezentare juridică la instanţe, parchete, organe de cercetare penală sau alte autorităţi, cand in contractul de asistenţă juridică se menţionează numele avocatului desemnat sau acceptat de client, precum şi dreptul ori interdicţia de substituire a acestuia.
   (3) Pentru litigiile născute din desfăşurarea activităţii profesionale, societatea civilă profesională poate sta in judecată, ca reclamant sau parat, chiar dacă nu are personalitate juridică.
    ___________
    Art. 185. a fost modificat prin punctul 73. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 186. - (1) Societatea civilă profesională se individualizează printr-o denumire specifică care cuprinde numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, urmate de sintagma societate civilă de avocaţi (exemplu: "ION IONESCU - Societate civilă de avocaţi" sau "IONESCU, POPESCU - Societate civilă de avocaţi").
   (2) Dispoziţiile alineatelor (2) - (4) ale art. 180 din prezentul statut se aplică in mod corespunzător.
   Art. 187. - (1) Contractul de societate civilă profesională şi statutul acesteia sunt incheiate in formă scrisă intre avocaţii asociaţi, potrivit legii civile şi cu respectarea anexelor nr. XII şi XIII la prezentul statut.
   (2) Societatea civilă profesională de avocaţi se poate reorganiza prin absorbţie, fuziune, divizare totală sau divizare parţială (desprindere).
   (3) Divizarea se realizează prin impărţirea patrimoniului de afectaţiune profesională intre una sau mai multe forme de exercitare a profesiei de avocat, care există sau care iau, astfel, fiinţă.
   (4) Societatea civilă profesională nu incetează in situaţia divizării parţiale (desprindere) in cazul in care o parte din patrimoniul său de afectaţiune profesională se desprinde şi se transmite către o altă formă de exercitare a profesiei de avocat, care există sau care ia, astfel, fiinţă.

   
§5. Societatea profesională cu răspundere limitată

   Art. 188. - (1) Societatea profesională cu răspundere limitată este constituită din 2 sau mai mulţi avocaţi definitivi, aflaţi in exerciţiul profesiei, are personalitate juridică şi un patrimoniu propriu de afectaţiune destinat exercitării profesiei de avocat.
   (2) In sensul prevederilor prezentului statut, patrimoniul propriu de afectaţiune este alcătuit din bunurile corporale, in numerar sau in natură, şi cele incorporale, reprezentand capitalul social, precum şi din cele dobandite de societate, cu orice titlu, pe durata funcţionării sale. Aportul in industrie constand in activitatea profesională a avocatului asociat este luat in considerare numai in raporturile dintre asociaţi.
   (3) Obligaţiile şi răspunderea societăţii profesionale cu răspundere limitată sunt garantate cu patrimoniul de afectaţiune. Avocaţii asociaţi care işi exercită profesia in cadrul societăţii profesionale cu răspundere limitată răspund personal in limita aportului social al fiecăruia.
   (4) Societatea profesională cu răspundere limitată va avea ca obiect unic de activitate exercitarea profesiei de avocat in condiţiile art. 3 din Lege.
   (5) Activitatea profesională se realizează de către avocaţii asociaţi, avocaţii colaboratori şi avocaţii salarizaţi in interiorul profesiei.
    ___________
    Art. 188. a fost modificat prin punctul 75. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 189. - (1) Societatea profesională cu răspundere limitată se individualizează printr-o denumire specifică ce cuprinde numele a cel puţin unuia dintre asociaţi, urmat de sintagma «Societate profesională de avocaţi cu răspundere limitată» (exemplu: «ION IONESCU - Societate profesională de avocaţi cu răspundere limitată» sau «IONESCU, POPESCU - Societate profesională de avocaţi cu răspundere limitată»).
   (2) Dispoziţiile art. 180 alin. (2)-(4) se aplică in mod corespunzător.
    ___________
    Art. 189. a fost modificat prin punctul 76. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 190. - (1) Actul constitutiv şi statutul societăţii profesionale cu răspundere limitată sunt incheiate in formă scrisă, cu respectarea anexelor nr. XIV şi XV. Actul constitutiv se incheie in formă autentică dacă printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află şi un bun imobil.
   (2) Statutul societăţii profesionale cu răspundere limitată va cuprinde:
   a) numele şi prenumele, numele purtate anterior, codul numeric personal, locul şi data naşterii şi domiciliul asociaţilor;
   b) data dobandirii calităţii de avocat şi data definitivării in profesie a avocaţilor asociaţi;
   c) denumirea, sediul şi, dacă este cazul, emblema societăţii;
   d) capitalul social, integral vărsat, cu menţionarea aportului fiecărui asociat, in industrie, in bani sau in natură ori de clientelă, valoarea aporturilor in industrie, in natură sau in clientelă, precum şi modul evaluării lor; aportul in numerar la formarea capitalului social nu va putea fi inferior echivalentului in lei al sumei de 3.000 euro;
   e) numărul şi valoarea nominală a părţilor sociale, precum şi numărul părţilor sociale atribuite fiecărui asociat pentru aportul său, respectiv participarea la beneficii şi pierderi a fiecărui asociat;
   f) asociaţii coordonatori care reprezintă şi administrează societatea impreună cu puterile ce li s-au conferit; dacă sunt mai mulţi administratori şi ei formează un consiliu de coordonare, se vor preciza regulile de organizare şi funcţionare ale acestui organism;
   g) reguli privind transmiterea părţilor sociale şi condiţiile de retragere a asociaţilor;
   h) durata societăţii;
   i) modul de transformare, reorganizare, dizolvare şi lichidare, inclusiv cu privire la situaţia clientelei.
   (3) Actul constitutiv şi statutul societăţii profesionale cu răspundere limitată, incheiate in condiţiile Legii şi prezentului statut, sunt guvernate de legea civilă.
   (4) Orice modificare a actului constitutiv şi/sau statutului societăţii profesionale cu răspundere limitată se poate face numai in scris, cu respectarea legii şi a prezentului statut.
    ___________
    Art. 190. a fost modificat prin punctul 77. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 191. - (1) Societatea profesională cu răspundere limitată dobandeşte personalitate juridică la data inregistrării ei la barou, in baza deciziei emise de către consiliul baroului in a cărui rază teritorială se află sediul său principal.
   (2) Dovada personalităţii juridice in raporturile cu terţii se va face in baza unui certificat de inregistrare, intocmit conform anexei nr. XVI.
   (3) Baroul va ţine Registrul de evidenţă al societăţilor profesionale cu răspundere limitată, care are caracter public. Modelul acestuia este prevăzut in anexa nr. XXX.
    ___________
    Art. 191. a fost modificat prin punctul 78. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 192. - Pot avea calitatea de asociaţi 2 sau mai mulţi avocaţi definitivi şi aflaţi in exerciţiul profesiei, indiferent dacă deţin sau nu ori dacă aparţin sau nu unei alte forme de exercitare a profesiei, inscrişi in acelaşi barou ori in barouri diferite. In acest caz societatea işi va stabili sediul principal in circumscripţia unuia dintre barourile de apartenenţă al unuia dintre asociaţii fondatori. Actul constitutiv al unei asemenea societăţi se depune spre verificare la consiliul baroului de la sediul principal al societăţii. Actul constitutiv se va transmite, exclusiv in scop de informare, şi către toate barourile unde sunt inscrişi asociaţi ai societăţii profesionale cu răspundere limitată, alţii decat acela sau aceia care sunt inscrişi in Tabloul avocaţilor baroului de la sediul principal al societăţii.
    ___________
    Art. 192. a fost modificat prin punctul 79. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 193. - (1) Capitalul social al societăţii profesionale cu răspundere limitată reprezentand echivalentul in lei al minimum 10.000 euro se va vărsa la momentul constituirii societăţii. Consiliul baroului unde va fi inregistrată societatea este obligat să verifice vărsarea integrală a capitalului social şi, dacă este cazul, a evaluării aporturilor in industrie, in natură sau in clientelă.
   (2) Nu va putea fi inregistrată de către niciun barou o societate profesională cu răspundere limitată decat in condiţiile vărsării integrale a capitalului social.
   (3) Clientela aparţine societăţii profesionale cu răspundere limitată şi nu avocaţilor care au calitatea de asociaţi.
   (4) In cazul transmiterii părţilor sociale, retragerii sau decesului unui asociat al unei societăţi profesionale cu răspundere limitată, toate bunurile impreună cu orice alte drepturi, inclusiv clientela, aportate la capitalul societăţii de către respectivul asociat răman proprietatea societăţii, dacă prin lege, actul constitutiv sau statutul societăţii nu se prevede altfel.
   (5) Prevederile art. 181 alin. (2), (3) şi (4) se aplică in mod corespunzător.
    ___________
    Art. 193. a fost modificat prin punctul 80. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 194. - (1) Societatea profesională cu răspundere limitată este condusă de adunarea generală a asociaţilor. Activitatea executivă este condusă de unul sau mai mulţi avocaţi coordonatori aleşi de majoritatea avocaţilor asociaţi.
   (2) Adunarea generală se convoacă de către oricare dintre asociaţi prin orice mijloace care să poată proba realizarea convocării.
   (3) Adunarea generală se va intruni la sediul principal al societăţii sau cu acordul unanim al asociaţilor in orice alt loc.
    ___________
    Art. 194. a fost modificat prin punctul 81. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 195. - (1) Hotărarile adunării generale se iau prin votul asociaţilor reprezentand majoritatea părţilor sociale, cu excepţia cazurilor prevăzute in prezentul statut.
   (2) Pentru hotărarile avand ca obiect modificarea actelor de constituire este necesar acordul unanim al asociaţilor.
   Art. 196. - (1) Competenţele şi puterile asociatului coordonator sau, după caz, asociaţilor coordonatori vor fi stabilite prin actul constitutiv şi statutul societăţii.
   (2) Mandatul asociatului coordonator sau, după caz, al asociaţilor coordonatori este de 2 ani, dacă in statutul societăţii nu se prevede o durată mai mare.
    ___________
    Art. 196. a fost modificat prin punctul 82. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 197. - Asociaţii societăţii profesionale cu răspundere limitată pot hotări numirea unor cenzori sau a unui auditor.
    ___________
    Art. 197. a fost modificat prin punctul 83. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 198. - (1) Asociatul care intenţionează să transmită părţile sociale pe care le deţine intr-o societate profesională cu răspundere limitată este obligat să notifice această intenţie cu minimum 30 de zile anterior transmiterii către toţi ceilalţi asociaţi, indicand persoana sau persoanele către care doreşte să transmită respectivele părţi sociale şi preţul.
   (2) Transmiterea către terţi poate fi efectuată oricand, cu acordul unanim, exprimat in scris, al celorlalţi asociaţi, sau dacă in termenul prevăzut la alin. (1) niciun asociat nu şi-a exercitat dreptul de preemţiune.
   (3) Dreptul de preempţiune la dobandirea părţilor sociale ale societăţii cu privire la care există intenţia de instrăinare aparţine asociaţilor rămaşi in societate. Acesta urmează să fie exercitat proporţional cu cota de capital deţinută de fiecare dintre asociaţii rămaşi şi care intenţionează să dobandească respectivele părţi sociale.
    ___________
    Art. 198. a fost modificat prin punctul 84. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 199. - (1) Asociatul se poate retrage oricand din societate, cu condiţia de a notifica, in scris, celorlalţi asociaţi şi baroului din care face parte intenţia de retragere, cu cel puţin 3 luni inainte.
   (2) La implinirea termenului prevăzut in notificare consiliul baroului va lua act de retragerea asociatului, operand modificările corespunzătoare in evidenţele sale.
   (3) In caz de retragere, desocotirea dintre asociaţi se face in mod amiabil, ţinandu-se seama de prevederile din statutul societăţii. In caz de neinţelegere sunt aplicabile dispoziţiile privind arbitrajul din prezentul statut.
    ___________
    Art. 199. a fost modificat prin punctul 85. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 200. - Dacă, din orice motive, in societate rămane un singur asociat, acesta nu poate deţine această calitate mai mult de 3 luni. In situaţia in care societatea nu este transformată in cabinet individual, aceasta se dizolvă de drept şi intră in lichidare.
    ___________
    Art. 200. a fost modificat prin punctul 86. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.
    ___________
    Subsecţiunea a fost modificată prin punctul 74. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   
Secţiunea a 5-a

  Modalităţile de exercitare a profesiei

   
§1. Dispoziţii generale

   Art. 201. - Modalităţile de exercitare a profesiei de avocat sunt:
   a) avocat titular al cabinetului individual;
   b) avocat asociat in cadrul cabinetelor asociate;
   c) avocat asociat in cadrul societăţii civile profesionale;
   d) avocat asociat in cadrul societăţii profesionale cu răspundere limitată;
   e) avocat colaborator;
   f) avocat salarizat in interiorul profesiei.
    ___________
    Art. 201. a fost modificat prin punctul 87. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 202. - Avocatul exercită profesia de avocat, la alegere, numai intr-una din modalităţile prevăzute la art. 201 cu respectarea prevederilor art. 169 din prezentul statut.

   
§2. Avocatul titular al cabinetului individual

   Art. 203. - (1) Intr-un cabinet individual există un singur avocat titular care poate exercita profesia singur sau impreună cu avocaţi colaboratori.
   (2) In situaţia in care cabinetele individuale se asociază, incetează calitatea de avocat titular al cabinetului individual şi se dobandeşte calitatea de avocat asociat. La incetarea asocierii, ca o consecinţă a incetării formei de exercitare a profesiei (cabinetele asociate de avocaţi) incetează calitatea de avocat asociat şi se redobandeşte calitatea de avocat titular al cabinetului individual.

   
§3. Avocatul asociat

   Art. 204. - Dobandeşte calitatea de avocat asociat, după caz:
   a) avocatul titular al cabinetului individual care se asociază potrivit art. 5 alin. (3) din Lege;
   b) avocatul asociat intr-o societate civilă profesională;
   c) avocatul asociat intr-o societate profesională cu răspundere limitată;
   d) avocatul devenit avocat asociat ca urmare a transformării sau reorganizării formei de exercitare a profesiei căreia i-a aparţinut in calitate de avocat titular al cabinetului individual sau in cadrul unor cabinete asociate ori de avocat asociat intr-o societate civilă profesională.
    ___________
    Art. 204. a fost modificat prin punctul 88. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   
§4. Avocatul colaborator

   Art. 205. - (1) Colaborarea este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care un avocat consacră activitatea sa unei forme de exerciţiu a profesiei de avocat.
   (2) Abrogat prin punctul 4. din Hotărare din 30/06/2007 incepand cu 31.07.2007.
   (3) Contractul de colaborare se incheie in formă scrisă intre avocatul colaborator şi titularul cabinetului individual, sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei de avocat. Contractul va cuprinde in mod obligatoriu menţiunile din anexa nr. IX la prezentul statut, precum şi clauze de formare profesională iniţială, dacă avocatul colaborator este stagiar. Orice clauză contrară legii sau prezentului statut este socotită nescrisă.
   Art. 2051. - (1) Avocatul colaborator nu are dreptul de a avea clientelă personală in afara formei de exercitare a profesiei la care colaborează.
   (2) Orice client personal trebuie adus la cunoştinţa avocatului titular/coordonator al formei de exercitare a profesiei la care avocatul colaborator işi desfăşoară activitatea.
   (3) Lucrările profesionale efectuate pentru clientela personală a avocatului colaborator se vor efectua prin intermediul formei de exercitare a profesiei, iar in contractul de asistenţă juridică se va menţiona expres caracterul de «client personal» al avocatului colaborator.
   (4) Rezultatele financiare obţinute de avocatul colaborator din contractele incheiate pentru clienţii personali (onorariile) vor fi incasate integral sau parţial de avocatul colaborator, după caz, in raport cu clauzele contractului de colaborare, fără a se afecta in niciun mod cuantumul retrocedărilor lunare de onorarii, prevăzute in contractul de colaborare.
   (5) Titularii sau avocaţii coordonatori ai formelor de exercitare a profesiei sunt obligaţi să permită avocatului colaborator tratarea clientelei personale, in condiţiile prevăzute in contractul de colaborare.
   (6) Pentru clientela personală şi activitatea desfăşurată in cadrul asistenţei judiciare a baroului, avocatul colaborator va utiliza ştampila personală, aprobată de forma de exercitare a profesiei, pe care se inscripţionează menţiunea «avocat colaborator». Ştampila personală a avocatului colaborator poate fi confecţionată şi utilizată numai cu acordul formei de exercitare a profesiei, cu respectarea anexei nr. XXI, care se aplică in mod corespunzător.
   (7) In activitatea desfăşurată pentru clientela personală, avocatul colaborator este răspunzător personal faţă de client şi are obligaţia de a nu prejudicia forma de exercitare a profesiei căreia avocatul colaborator ii aparţine. In acest scop, in contractul de colaborare se poate prevedea ca, pentru tratarea clientelei proprii prin forma de exercitare a profesiei, avocatul colaborator să incheie o asigurare de răspundere civilă profesională pentru acoperirea eventualelor prejudicii aduse formei de exercitare a profesiei căreia ii aparţine şi care să precizeze cuantumul riscului asigurat, distinctă de asigurarea pentru răspundere profesională prevăzută de art. 42 din Lege.
   (8) Pentru activitatea desfăşurată in cadrul asistenţei judiciare a baroului, avocatul colaborator va păstra rezultatele financiare obţinute.
    ___________
    Art. 2051. a fost modificat prin punctul 89. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 206. - (1) In lipsa unor dispoziţii contractuale mai favorabile, contractul de colaborare poate fi denunţat de oricare dintre părţi prin inştiinţarea celeilalte/celorlalte părţi cu cel puţin 3 luni inainte. In cazul in care contractul este incheiat cu un avocat stagiar vor fi observate dispoziţiile din prezentul statut privind formarea profesională iniţială.
   (2) Desocotirea intre părţi in cazul denunţării unilaterale a contractului se va realiza potrivit contractului de colaborare.

   
§5. Avocatul salarizat in interiorul profesiei

   Art. 207. - (1) Salarizarea in interiorul profesiei este o modalitate de exercitare a profesiei de avocat prin care un avocat consacră activitatea sa unei forme de exercitare a profesiei căreia ii este subordonat in legătură cu determinarea condiţiilor concrete de muncă.
   (2) Avocatul salarizat in interiorul profesiei nu are dreptul la clientelă proprie.
   (3) Contractul de salarizare in interiorul profesiei se incheie in formă scrisă intre avocatul salarizat şi titularul cabinetului individual, sau coordonatorul celorlalte forme de exercitare a profesiei de avocat. Contractul va cuprinde in mod obligatoriu menţiunile cuprinse in anexa nr. X la prezentul statut, precum şi clauze de formare profesională iniţială, dacă avocatul salarizat este stagiar. Orice clauză contrară legii sau prezentului statut este socotită nescrisă.
   (4) Dispoziţiile art. 206 din prezentul statut se aplică in mod corespunzător.

   
CAPITOLUL IV

  Integritatea profesiei de avocat

   
Secţiunea 1

  Drepturile şi indatoririle avocaţilor

   
§1. Drepturile avocatului

   Art. 208. - (1) Avocatul inscris in Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei are dreptul să exercite activităţile specifice profesiei potrivit Legii, prezentului statut, codului deontologic şi regulamentului baroului din care face parte.
   (2) Persoana primită in profesia de avocat nu poate exercita profesia decat după emiterea deciziei de primire in barou şi inscrierea pe Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei.
   Art. 209. - (1) Dreptul avocatului de a asista, de a reprezenta ori de a exercita orice alte activităţi specifice profesiei se naşte din contractul de asistenţă juridică, in conformitate cu dispoziţiile prezentului statut. Contractul prevede in mod expres obiectul şi limitele mandatului primit, precum şi onorariul stabilit.
   (2) In lipsa unor prevederi contrare, avocatul poate să efectueze orice act specific profesiei, pe care il consideră necesar pentru promovarea drepturilor şi intereselor legitime ale clientului.
   Art. 210. - (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul să işi stabilească sediul profesional numai in circumscripţia baroului in care sunt inscrişi in Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, oricare dintre avocaţii titulari sau asociaţi.
   (2) Avocatul işi exercită profesia la sediul principal, la sediile secundare precum şi la biroul/birourile de lucru avizate de consiliul baroului.
   (3) Consiliul baroului poate aproba deschiderea unuia sau mai multe birouri de lucru in orice localitate din circumscripţia sa.
   Art. 211. - (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul să işi stabilească sedii secundare in circumscripţiile barourilor din care nu fac parte.
   (2) Infiinţarea sediilor secundare se aprobă, la cerere, de consiliul baroului in circumscripţia căruia urmează să se deschidă sediul secundar. Cererea va menţiona: forma de exercitare a profesiei, adresa sediului secundar, motivul deschiderii acestuia, avocaţii care işi vor desfăşura activitatea la sediul secundar şi vechimea acestora in profesie.
   (3) Decizia de aprobare a cererii de infiinţare a sediului secundar se comunică baroului de la sediul principal.
   (4) Decizia de respingere a cererii de infiinţare a sediului secundar poate fi atacată la Consiliul U.N.B.R., in termen de 15 zile de la comunicare.
   (5) In urma aprobării cererii de infiinţare a sediului secundar, avocatul/avocaţii va/vor achita taxa de inscriere şi contribuţia la bugetul baroului pe raza căruia funcţionează sediul secundar, separat de taxele plătite la baroul la care işi are sediul principal. Contribuţia la fondul Casei de Asigurări a Avocaţilor, denumită in continuare C.A.A., se achită de către fiecare membru al C.A.A. la filiala C.A.A. de pe langă baroul la care este inscris sediul principal.
   (6) In cazul acelor forme de exercitare a profesiei de avocat a căror activitate se desfăşoară preponderent in circumscripţia unui barou situat pe raza unei alte curţi de apel decat aceea in care se află situat sediul lor principal, stabilirea unui sediu secundar in circumscripţia celui dintai barou este obligatorie. Nerespectarea acestei obligaţii constituie abatere disciplinară gravă. In sensul dispoziţiilor prezentului alineat, o activitate va fi considerată a fi desfăşurată preponderent pe raza altui barou dacă aceasta generează majoritatea angajamentelor profesionale incheiate in decursul unui semestru calendaristic de către respectiva formă de exercitare a profesiei. In acest caz, forma de exercitare a profesiei are obligaţia de a solicita aprobarea deschiderii sediului secundar in termen de cel mult 15 zile de la inceperea următorului semestru.
    ___________
    Art. 211. a fost modificat prin punctul 90. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 212. - Avocatul are dreptul să refuze contactul cu clientul in prezenţa reprezentantului organului de urmărire penală sau de cercetare penală ori a oricărei autorităţi publice, precum şi in cazul in care există ori are cunoştinţă de un sistem de control al contactului cu clientul.
   Art. 213. - (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat au dreptul să utilizeze ştampilă pe care o vor aplica pe actele emise. Ştampila va cuprinde obligatoriu, următoarele menţiuni: Uniunea Naţională a Barourilor din Romania, baroul din care avocatul face parte şi denumirea formei de exercitare a profesiei, potrivit modelului din anexa nr. XXI la prezentul statut.
   (2) Actele oricărei forme de exercitare a profesiei poartă antet, care va conţine: denumirea acesteia, sediul profesional principal, sediile secundare, birourile de lucru şi, după caz, telefon, telefax, adresa de internet şi de e-mail, compunerea nominală a membrilor acesteia, menţiuni privind raporturile de conlucrare şi asociere profesională.
   (3) Avocaţii pot utiliza parafă profesională. Aceasta va cuprinde denumirea formei de exercitare a profesiei din care face parte avocatul, numele şi prenumele avocatului, precum şi menţiunea "avocat stagiar" sau "avocat definitiv", după caz, potrivit anexei nr. XXIII la prezentului statut.
   (4) Pentru actele intocmite conform art. 3 alin. (1), lit. c) din Lege, se aplică parafa al cărei model este prevăzut la anexa nr. XXIV la prezentul statut.

   
§11. Recuperarea capacităţii de muncă

   Art. 2131. - (1) Avocatul are dreptul la recuperarea capacităţii de muncă prin una sau mai multe perioade de repaus in fiecare an. In perioada de repaus avocatul nu prestează activităţile sale profesionale obişnuite.
   (2) Fiecare formă de exercitare a profesiei este liberă să stabilească perioadele de repaus anual pentru fiecare avocat care activează in cadrul său.
   (3) Fiecare formă de exercitare a profesiei are obligaţia de a notifica in prealabil baroului pe tabloul căruia este inscrisă, prin orice formă de comunicare care permite confirmarea expedierii, inceperea şi durata estimată a fiecărei perioade de repaus pentru fiecare avocat in parte, in scop de evidenţă.
   (4) Cheltuielile cu recuperarea capacităţii de muncă efectuate de avocat includ, nelimitativ, costurile transportului, cazării, meselor, tratamentului de refacere etc. Toate aceste cheltuieli sunt necesare pentru exercitarea corespunzătoare a profesiei şi sunt deductibile in condiţiile legii.
   (5) Dacă prin prevederile contractului de asistenţă juridică i s-a acordat avocatului dreptul de a fi substituit, in perioadele de repaus anual avocatul are obligaţia să asigure substituirea sa pentru acele activităţi profesionale care nu suferă amanare sau pentru cele in legătură cu care amanarea prejudiciază interesele clientului.
    ___________
    Art. 2131. a fost introdus prin punctul 92. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.
    ___________
    Subsecţiunea a fost introdusă prin punctul 91. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   
§2. Indatoririle avocatului

   Art. 214. - (1) Exerciţiul liber al profesiei, demnitatea, conştiinţa, independenţa, probitatea, umanismul, onoarea, loialitatea, delicateţea, moderaţia, tactul şi sentimentul de confraternitate sunt principii esenţiale ale profesiei de avocat şi constituie indatoriri ale acesteia.
   (2) Avocatul este obligat să respecte aceste principii in activitatea sa profesională, precum şi in viaţa privată.
   Art. 215. - (1) Sediul profesional şi celelalte spaţii in care avocatul işi desfăşoară activitatea profesională trebuie să asigure păstrarea secretului profesional.
   (2) Secretul profesional vizează toate informaţiile şi datele de orice tip, in orice formă şi pe orice suport, furnizate avocatului de către client in scopul acordării asistenţei juridice şi in legătură cu care clientul a solicitat păstrarea confidenţialităţii, precum şi orice documente redactate de avocat, care conţin sau se fundamentează pe informaţiile ori datele furnizate de client in scopul acordării asistenţei juridice şi a căror confidenţialitate a fost solicitată de client.
   (3) In scopul asigurării secretului profesional, avocatul păstrează lucrările numai la sediul profesional sau in spaţiile avizate in acest sens de consiliul baroului. Sediul profesional poate fi situat şi in locuinţa avocatului.
   (4) Actele şi lucrările cu caracter profesional sunt inviolabile. Pentru asigurarea secretului profesional, avocatul are obligaţia să se opună la percheziţionarea domiciliului, a sediului profesional principal, secundar şi a biroului de lucru, precum şi la percheziţia corporală, cu privire la actele sau lucrările cu caracter profesional aflate in locurile sus-menţionate sau asupra sa.
   (5) Avocatul este obligat să se opună şi la ridicarea inscrisurilor şi bunurilor constand din acte şi lucrări cu caracter profesional dacă nu sunt indeplinite condiţiile art. 35 din Lege. Avocatul are obligaţia ca, de indată, să il incunoştinţeze despre cele intamplate pe decanul baroului.
    ___________
    Art. 215. a fost modificat prin punctul 93. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 216. - (1) Avocatul este obligat să studieze temeinic cauzele ce i-au fost incredinţate, să se prezinte la fiecare termen stabilit de instanţele de judecată, de organele de urmărire penală sau de alte instituţii şi să manifeste conştiinciozitate şi probitate pentru indeplinirea mandatului incredinţat.
   (2) Avocatul nu este obligat să motiveze refuzul preluării unui caz ce i se propune a fi incredinţat, dacă acesta nu corespunde crezului său profesional, cu excepţia dosarelor repartizate obligatoriu sau al gratuităţilor. Pentru acelaşi motiv, avocatul poate denunţa unilateral o prestaţie in curs de executare, deja angajată.
   (3) Avocatul este obligat să respecte solemnitatea şedinţelor de judecată, să pledeze cu demnitate. Avocatului ii este interzis să folosească expresii care ar putea leza instanţa şi participanţii in proces, atat in şedinţa de judecată, cat şi in afara acesteia.
   (4) Ori de cate ori este necesar, in raport cu natura şi cu dificultatea cauzei, avocatul are obligaţia să depună note de şedinţă sau concluzii scrise, din proprie iniţiativă sau la cererea instanţei de judecată.
   Art. 217. - (1) Avocatul are obligaţia să acorde asistenţă juridică obligatorie şi/sau gratuită. Cauzele vor fi repartizate cu precădere avocaţilor stagiari şi tinerilor avocaţi, cu respectarea competenţei profesionale prevăzute de Lege.
   (11) Cauzele vor fi repartizate cu precădere avocaţilor stagiari şi tinerilor avocaţi, cu respectarea competenţei profesionale prevăzute de Lege. Refuzul nejustificat de a acorda asistenţă juridică gratuită constituie abatere disciplinară, comisia de disciplină urmand a fi sesizată in condiţiile dispoziţiilor art. 264-274 din prezentul statut.
    ___________
    Alineatul (11) a fost introdus prin punctul 94. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   (2) Avocaţii pensionari care continuă activitatea nu vor fi repartizaţi pentru asistenţa judiciară obligatorie.
   Art. 218. - (1) Avocatul are obligaţia să se asigure pentru răspunderea profesională, in temeiul art. 42 din Lege.
   (2) Prin răspundere profesională se inţelege acoperirea daunelor efective suferite de client şi rezultate din exercitarea profesiei cu nerespectarea prevederilor Legii, ale prezentului statut şi ale regulilor deontologice.
   (3) Asigurarea de răspundere profesională cu caracter minim obligatoriu se incheie cu observarea următoarelor reguli:
   a) avocatul stagiar se asigură pentru un risc asigurat in valoare de minimum 3.000 euro anual;
   b) avocatul definitiv se asigură pentru un risc asigurat in valoare de minimum 6.000 euro anual.
   (4) Asigurarea pentru răspundere profesională va fi incheiată cel mai tarziu pană la data de 15 decembrie a anului anterior pentru care se incheie şi va fi in mod obligatoriu reinnoită anual. Poliţa de asigurare, a cărei copie este certificată de avocat, va fi depusă la secretariatul baroului cel mai tarziu la data de 28 decembrie a fiecărui an.
   (5) Societatea civilă profesională şi societatea profesională cu răspundere limitată pot incheia asigurare profesională in care să fie cuprinşi toţi avocaţii care işi exercită profesia in calitate de asociaţi, colaboratori sau salarizaţi in interiorul profesiei.
   (6) Primele de asigurare profesională achitate de avocat sau de formele de exercitare a profesiei reprezintă cheltuieli profesionale obligatorii, legal datorate, integral deductibile pentru anul fiscal in curs, in condiţiile legii.
   (7) Neindeplinirea obligaţiilor prevăzute in prezentul articol atrage neinscrierea in Tabloul anual al avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei.
    ___________
    Art. 218. a fost modificat prin punctul 95. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 219. - (1) Avocatul care face parte din organele de conducere ale profesiei are obligaţia să participe la şedinţele acestora.
   (2) Avocatul are obligaţia să participe la activităţile hotărate de consiliul baroului şi aduse la cunoştinţă prin convocare sau prin anunţuri afişate la sediile instanţelor din circumscripţia baroului respectiv.
   (3) Absenţa nejustificată de la activităţile prevăzute la alin. (1) şi (2) constituie abatere disciplinară gravă.
   Art. 220. - (1) In activitatea sa profesională, avocatul poate folosi ca mijloc de probă, copii de pe actele incredinţate de client, păstrand actele originale in vederea prezentării la cererea instanţei.
   (2) La cerere, avocatul este obligat să restituie actele originale care i-au fost incredinţate, către persoana de la care le-a primit, in acest sens, avocatul va intocmi un proces-verbal semnat de client sau le va expedia prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire şi cu conţinut declarat.
   Art. 221. - (1) Avocatul are obligaţia să depună toate diligenţele necesare pentru indeplinirea serviciului profesional ce i-a fost incredinţat.
   (2) In cazul in care avocatul este impiedicat să indeplinească serviciul profesional, acesta işi va asigura substituirea, inclusiv printr-un avocat care işi desfăşoară activitatea intr-o altă formă de exercitare a profesiei, dacă, in prealabil, obţine acordul clientului in acest scop. Modelul delegaţiei de substituire este prevăzut in anexa nr. V. Prevederile art. 127 alin. (4) se aplică, in mod corespunzător, şi formularului delegaţiei de substituire.
   (3) Pentru activitatea de substituire, avocatul care preia cauza are dreptul la onorariul corespunzător activităţii depuse, in condiţiile inţelegerii dintre avocaţi.
    ___________
    Art. 221. a fost modificat prin punctul 96. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 222. - (1) Potrivit Legii, avocatul are obligaţia să achite, la termenul stabilit, taxele şi contribuţiile la formarea bugetului baroului, al bugetului U.N.B.R. şi al bugetului sistemului de asigurări al avocaţilor.
   (2) Cuantumul, termenul de plată a taxelor şi contribuţiilor prevăzute la alineatul precedent se stabileşte prin decizie a baroului, respectiv a Consiliului U.N.B.R., şi se aduce la cunoştinţa avocaţilor inscrişi in Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei in maximum 15 zile de la data adoptării acesteia. Contribuţiile către bugetul asigurărilor sociale nu pot fi mai mici decat suma stabilită de Consiliul U.N.B.R. care va ţine seama de cerinţa acoperirii nevoilor curente de plată ale C.A.A..
   (3) La stabilirea contribuţiei avocaţilor la bugetului baroului, consiliul baroului va lua in considerare contribuţia la formarea bugetului U.N.B.R. Contribuţia baroului la formarea bugetului U.N.B.R. se virează lunar, la termenul stabilit de Consiliul U.N.B.R., in contul special constituit in acest scop.
   (4) Depăşirea termenului de plată a contribuţiilor prevăzute de prezentul articol atrage obligaţia de plată a majorărilor de intarziere, in cuantum de 0,5% pe zi de intarziere, aplicat la suma datorată.
   Art. 223. - (1) Avocatul are obligaţia să poarte robă, in condiţiile Legii, in faţa tuturor instanţelor judecătoreşti, precum şi in faţa Curţii Constituţionale din Romania.
   (2) Roba poate fi purtată şi in faţa instanţelor judecătoreşti din alte state, cu respectarea condiţiilor impuse de legislaţia naţională a statului in cauză, precum şi in faţa jurisdicţiilor internaţionale a căror activitate poate fi asimilată cu cea a instanţelor judecătoreşti, cu respectarea condiţiilor impuse de normele specifice ale acestor jurisdicţii.
   (3) Modelul şi caracteristicile robei şi ale accesoriilor acesteia sunt cele descrise in anexa nr. XXV.
    ___________
    Art. 223. a fost modificat prin punctul 97. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 224. - (1) Avocatul are obligaţia să poarte insignă şi să deţină legitimaţie de avocat, cu care se identifică in faţa instanţelor judecătoreşti, a organelor de urmărire penală, a autorităţilor cu atribuţii jurisdicţionale, a notarilor publici şi a executorilor judecătoreşti, a organelor administraţiei publice şi a instituţiilor publice, precum şi a altor persoane juridice şi fizice, inclusiv in faţa avocaţilor cu care intră in contact in exercitarea activităţilor sale.
    ___________
    Alineatul (1) a fost modificat prin punctul 98. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   (2) Modelul legitimaţiei şi al insignei de avocat sunt prevăzute la anexele nr. XXVI şi nr. XXVII la prezentul statut.
   Art. 225. - (1) Avocatul are obligaţia să folosească atat in mod direct, cat şi indirect numai procedee oneste in scopul dobandirii clientelei.
   (2) Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei sunt reglementate in subsecţiunea 3 a prezentei secţiuni.
    ___________
    Alineatul (2) a fost modificat prin punctul 99. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 226. - (1) Inscrisurile intocmite de avocat pentru organizarea activităţii şi legitimarea sa faţă de terţi au forţa probantă deplină pană la inscrierea in fals; dacă nu s-a prevăzut altfel prin prezentul statut, acestea vor purta semnătura avocatului şi ştampila formei de exercitare a profesiei in care işi desfăşoară activitatea.
   (2) Avocatul este obligat să ţină următoarele evidenţe:
   a) contractele de asistenţă juridică;
   b) registrul de evidenţă a contractelor de asistenţă juridică, al cărui model este prezentat in anexa nr. XVII;
   c) registrul de inregistrare a actelor juridice atestate de avocat cu privire la identitatea părţilor, conţinutul şi data actelor, in condiţiile art. 3 alin. (1) lit. c) din Lege, al cărui model este prevăzut in anexa nr. XVIII;
   d) registrul de inregistrare a activităţilor fiduciare, in condiţiile art. 3 alin. (1) lit. g) din Lege, al cărui model este prezentat in anexa nr. XIX;
   e) registrul de inregistrare a părţilor de interes, a părţilor sociale şi/sau a acţiunilor societăţilor, in condiţiile art. 3 alin. (1) lit. h) din Lege, al cărui model este prezentat in anexa nr. XX.
   (3) Au caracterul actelor prevăzute la alin. (1) şi următoarele inscrisuri intocmite de avocat:
   a) imputernicirea avocaţială;
   b) delegaţia de substituire;
   c) contractul de colaborare;
   d) contractul de salarizare in interiorul profesiei;
   e) contractul de grupare a cabinetelor individuale.
   (4) Consiliul baroului, printr-un consilier delegat, poate verifica evidenţele prevăzute la alin. (2) lit. b)-e), in vederea stabilirii modului in care avocatul işi indeplineşte obligaţiile stabilite de Lege, de prezentul statut şi de statutul C.A.A. Nerespectarea de către avocat a prezentării evidenţelor solicitate reprezintă abatere disciplinară.
   (5) In cazul unei anchete disciplinare, verificarea evidenţelor prevăzute la alin. (2) lit. a) se face numai de decan sau de consilierul desemnat in acest scop.
    ___________
    Art. 226. a fost modificat prin punctul 100. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 227. - (1) Orice avocat care intră in conflict cu un alt avocat este obligat să il informeze pe decanul baroului, care va soluţiona conflictul potrivit regulilor prevăzute la Secţiunea a 3-a din prezentul capitol.
   (2) Conflictele avocatului cu magistraţii sau cu alte autorităţi publice se aduc de indată de către acesta la cunoştinţa decanului baroului, care va decide asupra măsurilor ce trebuie luate.
   (3) In cazul in care un conflict intervenit intre avocaţi aparţinand unor barouri diferite nu a putut fi soluţionat de decanii respectivelor barouri, aceştia desemnează un al treilea decan. Conflictul va fi soluţionat prin acordul comun al celor trei decani sau al delegaţilor acestora, reuniţi intr-o adunare deliberativă cu caracter colegial. Decanii interesaţi vor supraveghea aplicarea soluţiei date.
   Art. 228. - Avocatul este obligat să prezinte clientului, la cerere, situaţia privind cheltuielile efectuate pentru indeplinirea serviciului profesional ce i-a fost incredinţat şi a căror rambursare o solicită.
   Art. 229. - (1) Avocatul are obligaţia să se abţină de la exercitarea oricărei activităţi profesionale in cazul in care există sau survine un conflict de interese.
   (2) Nerespectarea acestei obligaţii constituie abatere disciplinară gravă.

   
§3. Publicitatea formelor de exercitare a profesiei

   Art. 230. - (1) Publicitatea formelor de exercitare a profesiei este destinată să asigure publicului informaţii cu privire la activitatea desfăşurată de acestea. Publicitatea trebuie să fie veridică, să respecte secretul profesional şi să fie realizată cu demnitate şi prudenţă.
   (2) Indiferent de mijlocul de publicitate utilizat, toate menţiunile laudative sau comparative şi toate indicaţiile referitoare la identitatea clienţilor sunt interzise.
   (3) Mijloacele de publicitate a formelor de exercitare a profesiei nu pot fi folosite ca reclamă in scopul dobandirii de clientelă.
   Art. 231. - (1) Formele de exercitare a profesiei de avocat pot utiliza una sau mai multe mijloace de publicitate, respectiv:
   a) plasarea unei firme;
   b) anunţuri de publicitate potrivit prezentului statut;
   c) anunţuri şi menţiuni in anuare şi cărţi de telefon;
   d) invitaţii, broşuri şi anunţuri de participare la conferinţe, colocvii, etc. profesionale şi de specialitate;
   e) corespondenţă profesională şi cărţi de vizită profesionale;
   f) adresă de Internet.
   (2) Nu este permisă utilizarea următoarelor mijloace de publicitate:
   a) oferirea serviciilor prin prezentare proprie sau prin intermediar la domiciliul sau reşedinţa unei persoane, sau intr-un loc public;
   b) propunerea personalizată de prestări de servicii efectuată de o formă de exercitare a profesiei, fără ca aceasta să fi fost in prealabil solicitată in acest sens;
   c) acordarea de consultaţii şi/sau redactarea de acte juridice, realizate pe orice suport material precum şi prin orice alt mijloc de comunicare in masă, inclusiv prin emisiuni radiofonice sau televizate.
   Art. 232. - (1) Firma trebuie să aibă dimensiunile maxime de 40 X 60 cm şi va fi amplasată la intrarea imobilului şi/sau a spaţiului ocupat in care forma de exercitare a profesiei işi are sediul profesional principal sau secundar, ori birou de lucru.
   (2) Firma cuprinde menţiunile prevăzute de anexa nr. XXII la statut, gravate pe suport metalic.
   Art. 233. - (1) Formele de exercitare a profesiei pot publica anunţuri in mica sau in marea publicitate numai in presa scrisă, cu ocazia stabilirii sau a schimbării sediului profesional, a sediului secundar şi/sau a biroului de lucru, precum şi a modificării formelor acestora.
   (2) In cazul in care anunţul se face prin presa scrisă dimensiunile sunt de maximum 6 x 9 cm.
   (3) Anunţurile publicate in anuarele profesionale privesc activitatea formelor de exercitare a profesiei, numele şi principalele domenii in care avocaţii işi desfăşoară activitatea.
   Art. 234. - (1) Invitaţiile şi anunţurile de participare la intruniri şi colocviile de specialitate pot menţiona denumirea formei de exercitare a profesiei şi baroul din care aceasta face parte.
   (2) In vederea participării la manifestările menţionate la alin. (1), formele de exercitare a profesiei pot edita broşuri de prezentare generală, ale căror formă şi conţinut trebuie transmise, in prealabil, consiliului baroului, in vederea autorizării comunicării acestora către public.
   (3) Broşura de prezentare generală nu poate face referire la:
   a) numele clienţilor formei de exercitare a profesiei. Prin excepţie, broşura poate indica doar numele clienţilor care şi-au dat acordul in acest sens;
   b) activităţi care nu au legătură cu exercitarea profesiei.
   (4) Formele de exercitare a profesiei pot difuza broşuri de prezentare generală către toate categoriile de public. Difuzarea poate fi realizată numai de către forma de exercitare a profesiei, fără posibilitatea de a le depune in locurile publice sau de a le transmite terţilor in vederea difuzării, cu excepţia serviciilor poştale.
   Art. 235. - (1) Corespondenţa formei de exercitare a profesiei poate cuprinde:
   a) numărul de telefon, telefax, adresa de Internet şi adresa electronică (e-mail);
   b) indicarea sediului principal şi, după caz, a sediului secundar şi/sau a biroului de lucru;
   c) sigla formei respective de exercitare a profesiei, avizată, in prealabil, de consiliul baroului;
   (2) Cărţile de vizită profesionale ale avocatului ce işi desfăşoară activitatea in cadrul formei respective de exercitare a profesiei pot cuprinde menţiunile permise corespondenţei, precum şi titlul de asociat, colaborator sau salarizat şi, dacă este cazul, titlurile ştiinţifice şi/sau profesionale dobandite in ţară sau in străinătate.
   Art. 236. - (1) Formele de exercitare a profesiei pot avea adresă proprie de Internet, care poate cuprinde menţiuni referitoare la activitatea desfăşurată, precum şi cele permise corespondenţei.
   (2) Conţinutul şi modul de prezentare a adresei de Internet se avizează, in prealabil, de consiliul baroului şi trebuie să respecte demnitatea şi onoarea profesiei, precum şi secretul profesional.
   (3) Adresa de Internet nu poate cuprinde nici o intercalare cu caracter de reclamă sau menţiune publicitară pentru un produs sau serviciu diferit de activităţile prevăzute de art. 3 alin. (1) din Lege.
   (4) Adresa de Internet nu poate conţine legături către alte adrese de Internet (//n/f-uri) al căror conţinut ar fi contrar principiilor esenţiale ale profesiei de avocat.
   (5) Pentru indeplinirea condiţiilor menţionate la alin. (4), forma de exercitare a profesiei deţinătoare a adresei de internet trebuie să asigure in mod regulat vizitarea şi evaluarea paginilor proprii şi a paginilor la care este permis accesul pe baza legăturilor realizate prin intermediul adresei proprii şi trebuie să dispună fără intarziere eliminarea lor, dacă conţinutul şi forma acestora sunt contrare principiilor esenţiale privind exercitarea profesiei de avocat.
    ___________
    Alineatul (5) a fost modificat prin punctul 101. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 237. - Nerespectarea obligaţiilor prevăzute de Lege şi prezentul statut privind publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat constituie abatere disciplinară gravă.

   
Secţiunea a 2-a

  Arbitrajul

   
§1. Dispoziţii generale

   Art. 238. - (1) Litigiile dintre avocaţi cu privire la relaţiile profesionale, precum cele care se nasc din contracte de colaborare sau de salarizare, cele dintre asociaţi sau care privesc conlucrarea intre diferitele forme de exerciţiu a profesiei, vor fi supuse dispoziţiilor din prezenta secţiune.
   (2) Petentul va sesiza decanul baroului printr-o cerere in care va expune obiectul litigiului, situaţia de fapt, şi temeiul de drept.
   (3) Cererea va fi comunicată părţii reclamate, care va fi invitată să-şi precizeze, in scris, punctul de vedere.

   
§2. Medierea

   Art. 239. - (1) Decanul baroului poate propune părţilor o procedură de mediere şi le comunică numele mediatorului pe care l-a propus.
   (2) Dacă una din părţi refuză medierea, litigiul nu va putea fi soluţionat decat prin procedura arbitrajului prevăzută de art. 242 şi următoarele din prezentul statut.
   Art. 240. - (1) După ce părţile au acceptat propunerea de mediere, decanul baroului va fixa durata procedurii de mediere, care nu poate fi mai mare de 3 luni. In cazul litigiilor ce decurg din contracte de colaborare sau de salarizare, termenul nu poate fi mai mare de 1 lună.
   (2) Activitatea mediatorului este gratuită.
   Art. 241. - (1) Mediatorul poate proceda la consultarea părţilor fie impreună, fie separat pentru a constata punctele asupra cărora există divergenţă şi modalităţile in care interesele părţilor pot fi conciliate.
   (2) La sfarşitul medierii, mediatorul va redacta un proces-verbal semnat şi de părţi in care va consemna concilierea acestora. In caz de eşec parţial sau total al medierii, procesul verbal va cuprinde pretenţiile asupra cărora părţile au convenit sau, după caz, punctele asupra cărora părţile au opinii diferite şi vor fi comunicate decanului pentru a da curs procedurii arbitrajului.
   (3) Procesul-verbal va fi comunicat decanului, care, in cazul consemnării eşecului medierii, il va comunica părţilor in vederea parcurgerii procedurii arbitrajului.

   
§3. Arbitrajul

   Art. 242. - Cand litigiul nu a putut fi soluţionat integral prin mediere, partea interesată poate declanşa procedura arbitrajului, care va fi supusă dispoziţiilor art. 343-368 din Codul de procedură civilă şi dispoziţiilor de mai jos.
   Art. 243. - (1) Partea interesată formulează cerere de arbitrare pe care o inaintează decanului baroului.
   (2) Cererea de arbitrare va cuprinde numele sau denumirea paratului, obiectul litigiului, situaţia de fapt, probele, temeiurile de drept şi numele arbitrului propus.
   (3) Cererea precum şi inscrisurile care o insoţesc vor fi depuse in atatea exemplare cate părţi sunt şi unul pentru decan.
   Art. 244. - (1) Primind cererea de arbitrare, decanul baroului o va comunica de indată paraţilor.
   (2) In cazul in care paratul este o formă asociativă de exercitare a profesiei, comunicarea se face către reprezentantul acesteia.
   (3) Paratul, in termen de 15 zile de la primirea cererii, va depune intampinare in care va arăta punctul său asupra faptelor expuse in cererea de arbitrare. In acelaşi termen poate formula cerere reconvenţională care va indeplini aceleaşi condiţii de forma ca şi cererea de arbitrare.
   Art. 245. - (1) In cazul in care părţile nu se inţeleg asupra persoanei arbitrului, decanul va desemna un avocat din barou.
   (2) Funcţia de arbitru poate fi indeplinită numai de un avocat cu cel puţin 10 ani vechime neintreruptă in profesie şi care se bucură de o bună reputaţie.
   (3) Activitatea arbitrului este remunerată potrivit regulilor stabilite de decan.
   (4) Avocatul desemnat ca arbitru nu poate refuza această insărcinare fără o justificare intemeiată.
   Art. 246. - (1) In procedura arbitrală, părţile pot fi asistate de un avocat.
   (2) In toate cazurile arbitrajul va respecta principiul contradictorialităţii. In acest sens o copie a tuturor actelor depuse de una din părţi va fi comunicată celeilalte părţi.
   (3) Şedinţele de judecată nu sunt publice.
   Art. 247. - Termenul de arbitraj este de 5 luni şi poate fi prelungit numai in condiţiile prevăzute de codul de procedură civilă.
   Art. 248. - Dacă părţile nu convin altfel, litigiul se va soluţiona exclusiv in drept. In toate cazurile se vor avea in vedere uzanţele profesionale şi regulile deontologice.
   Art. 249. - (1) Prin grija decanului, se va comunica fiecărei părţi o copie a hotărarii arbitrale.
   (2) Executarea hotărarii arbitrale se realizează in condiţiile art. 367-368 din Codul de procedură civilă.
   Art. 250 - (1) In situaţia in care decanul baroului este implicat intr-un litigiu arbitral de natura celui prevăzut la articolele din prezentul paragraf, atribuţiile prevăzute la art. 244, 245 şi 249 din prezentul statut vor fi exercitate de către preşedintele U.N.B.R., iar arbitrul va fi desemnat dintre membrii Comisiei Permanente a U.N.B.R.
   (2) In litigiile arbitrale in care hotărarile sunt susceptibile a fi executate pe teritoriul unui stat străin, avocatul străin implicat in arbitraj va semna o declaraţie potrivit căreia recunoaşte caracterul definitiv şi executoriu al hotărarii arbitrale ce se va pronunţa.
   Art. 251. - Dosarul arbitral va fi arhivat de barou şi va fi păstrat timp de 5 ani.

   
Secţiunea a 3-a

  Răspunderea disciplinară

   
§1. Dispoziţii generale

   Art. 252. - (1) Protecţia onoarei şi prestigiului profesiei, respectarea legii, a statutului profesiei şi a deciziilor obligatorii ale organelor profesiei sunt incredinţate organelor constituite potrivit dispoziţiilor legii.
   (2) Fapta săvarşită de avocat, prin care se incalcă dispoziţiile legii, ale statutului profesiei, hotărarile obligatorii ale organelor profesiei, ale consiliului baroului in care avocatul este inscris sau in care işi are sediul secundar şi care este de natură să prejudicieze onoarea ori prestigiul profesiei sau al corpului de avocaţi, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit art. 89 din Lege.
   (3) Constituie abatere disciplinară gravă incălcarea dispoziţiilor din Lege şi din prezentul statut care prevăd expres o astfel de calificare.
    ___________
    Art. 252. a fost modificat prin punctul 102. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 253. - (1) Răspunderea disciplinară a avocatului nu exclude răspunderea civilă, penală sau administrativă.
   (2) Acţiunea disciplinară poate fi exercitată in termen de cel mult un an de la data săvarşirii abaterii.
   (3) Repetarea unei abateri disciplinare constituie o circumstanţă agravantă, care va fi luată in considerare la aplicarea sancţiunii.
   Art. 254. - Consiliile barourilor sunt obligate să ţină evidenţa sancţiunilor disciplinare aplicate fiecărui avocat şi să comunice situaţia disciplinară a avocatului la cererea organelor profesiei, constituite potrivit legii.
   Art. 255. - Instanţele disciplinare sunt:
   a) comisia de disciplină a baroului;
   b) Comisia centrală de disciplină;
   c) Consiliul U.N.B.R., in plenul său, constituit conform art. 88 alin. (3) din Lege.
    ___________
    Art. 255. a fost modificat prin punctul 103. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   
§2. Organizarea şi funcţionarea instanţelor disciplinare

   Art. 256. - (1) In fiecare barou se organizează şi funcţionează o comisie de disciplină, independentă de organele de conducere ale baroului prevăzute la art. 51 din Lege, alcătuită din 5 pană la 11 membri, aleşi de adunarea generală a baroului pe o perioadă de 4 ani.
   (2) Membrii comisiilor de disciplină se aleg dintre avocaţii cu o vechime de minimum 10 ani in profesie.
    ___________
    Art. 256. a fost modificat prin punctul 104. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 257. - (1) Comisia de disciplină a baroului este coordonată de un preşedinte ales de către membrii acesteia.
   (2) Consiliul baroului va desemna un secretar care nu face parte dintre membrii comisiei de disciplină şi care indeplineşte funcţia de grefier, calitate in care păstrează, ţine evidenţele şi efectuează lucrările necesare in vederea desfăşurării activităţii comisiei, sub indrumarea preşedintelui.
   (3) Cheltuielile necesare activităţilor comisiei de disciplină se suportă de către barou.
   (4) Alcătuirea completelor de judecată, programarea şedinţelor, organizarea evidenţelor şi a activităţilor cu caracter administrativ ale comisiei de disciplină sunt in sarcina preşedintelui.
   Art. 258. - Comisia de disciplină a baroului judecă, in primă instanţă, in complet de 3 membri, abaterile disciplinare săvarşite de avocaţii inscrişi in cadrul acestuia, cu excepţia abaterilor săvarşite de decan şi de membrii Consiliului U.N.B.R.
   Art. 259. - (1) In cadrul U.N.B.R. este organizată şi funcţionează Comisia centrală de disciplină.
   (2) Comisia centrală de disciplină este alcătuită din reprezentanţii barourilor desemnaţi de adunările generale ale acestora. Fiecare barou are dreptul la cate un reprezentant ales de Congresul avocaţilor dintre candidaţii desemnaţi de adunările generale ale barourilor.
   (3) Membrii Comisiei centrale de disciplină se aleg dintre avocaţii cu o vechime mai mare de 15 ani in profesie.
   (4) Din completele de judecată alcătuite potrivit art. 88 alin. (2) din Lege nu pot face parte soţul sau rudele pană la gradul 4 inclusiv ale membrilor consiliului baroului din care face parte avocatul trimis in judecată, ale membrilor Consiliului U.N.B.R., in cazul prevăzut la art. 87 alin. (2) din Lege, precum şi soţul sau rudele pană la gradul 4 inclusiv ale părţii care a declanşat prin plangere procedura disciplinară.
   (5) Comisia centrală de disciplină este coordonată de unul dintre membrii acesteia, in calitate de preşedinte, desemnat de Congresul avocaţilor, in ordinea voturilor obţinute.
    ___________
    Art. 259. a fost modificat prin punctul 105. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 260. - Comisia centrală de disciplină judecă:
   a) ca instanţă de fond, in complet de 3 membri, abaterile membrilor Consiliului U.N.B.R. şi ale decanilor;
   b) in contestaţie, in complet de 5 membri, contestaţiile declarate de avocatul interesat, de decanul baroului şi de preşedintele U.N.B.R. impotriva deciziilor pronunţate de comisiile de disciplină ale barourilor şi a incheierilor prevăzute la art. 90 alin. (1) şi (2) din Lege.
    ___________
    Art. 260. a fost modificat prin punctul 106. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 261. - Comisia centrală de disciplină işi organizează, işi ţine evidenţele şi işi desfăşoară lucrările cu sprijinul Comisiei permanente a U.N.B.R. Unul dintre secretarii U.N.B.R., desemnat de către Comisia permanentă a U.N.B.R., indeplineşte funcţia de grefier al Comisiei centrale de disciplină.
    ___________
    Art. 261. a fost modificat prin punctul 107. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 262. - (1) Consiliul U.N.B.R., constituit ca instanţă disciplinară, in plenul său, mai puţin cel in cauză, judecă recursurile declarate impotriva deciziilor pronunţate de Comisia centrală de disciplină, ca instanţă de fond, şi a incheierilor prevăzute la art. 90 alin. (1) şi (2) din Lege.
   (2) Unul dintre secretarii U.N.B.R., desemnat de Comisia permanentă a U.N.B.R., indeplineşte funcţia de grefier al Consiliului U.N.B.R., constituit ca instanţă disciplinară in condiţiile alineatului precedent.
    ___________
    Art. 262. a fost modificat prin punctul 108. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 263. - Executarea deciziilor disciplinare se face de către consiliul baroului in care avocatul este inscris.

   
§3. Reguli de procedură

   Art. 264. - (1) Plangerea indreptată impotriva unui avocat se adresează consiliului baroului pe al cărui tablou avocatul figurează cu drept de exercitare a profesiei. Dacă avocatul este pensionar care işi continuă activitatea in profesie, este incompatibil sau s-a retras din profesie, plangerea se adresează baroului in care avocatul este sau a fost inscris in Tabloul avocaţilor.
   (2) Consiliul baroului poate fi sesizat şi prin modalităţile prevăzute la art. 86 alin. (2) şi (3) din Lege sau se poate sesiza din oficiu, prin hotărare consemnată in procesul-verbal de şedinţă.
   (3) Consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii indicate in plangere sau in sesizare. In situaţiile prevăzute la art. 87 alin. (2) din Lege, plangerea sau sesizarea va fi inaintată de indată Consiliului U.N.B.R.
    ___________
    Art. 264. a fost modificat prin punctul 109. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 265. - (1) Anchetarea abaterii disciplinare se efectuează de consiliul baroului, in acest scop, consiliul va desemna un consilier pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile.
   (2) Dacă abaterea disciplinară s-a săvarşit pe raza unui alt barou, consiliul baroului poate decide efectuarea de cercetări, prin comisie rogatorie, de consiliul baroului pe raza căruia s-a săvarşit fapta.
   (3) Anchetarea abaterii disciplinare a unui membru al Consiliului U.N.B.R. sau a unui decan se efectuează de către Consiliului U.N.B.R. In acest scop, consiliul va desemna pe unul dintre consilieri pentru efectuarea cercetării disciplinare prealabile.
   (4) Consilierul desemnat pentru efectuarea cercetării prealabile se poate abţine sau poate fi recuzat de avocatul cercetat. Cererea de recuzare se formulează in scris şi se judecă de către consiliul baroului, respectiv de Consiliul U.N.B.R., in absenţa consilierului recuzat.
   Art. 266. - (1) Anchetarea abaterii disciplinare se va face cu celeritate.
   (2) Cercetările se efectuează după convocarea in scris, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire, a avocatului cercetat, trimisă la sediul său profesional. Convocarea se poate face şi prin inştiinţare in scris printr-un mijloc de comunicare ce asigură conservarea dovezii şi a datei la care s-a făcut inştiinţarea, ori prin luarea la cunoştinţă prin semnătură.
   (3) Cercetarea se efectuează numai după incunoştinţarea avocatului cu privire la obiectul anchetei disciplinare prin luarea la cunoştinţă a conţinutului plangerii ori al sesizării. Avocatul cercetat poate da explicaţii scrise.
   (4) Refuzul de a da curs convocării constituie o incălcare a indatoririlor profesionale şi nu impiedică desfăşurarea anchetei disciplinare.
   (5) In cursul cercetărilor, preşedintele U.N.B.R., decanul sau consilierul delegat va convoca in vederea ascultării persoana care a formulat plangerea, precum şi orice alte persoane ale căror declaraţii pot elucida cazul, va face verificări de inscrisuri şi va culege informaţii, prin mijloacele prevăzute de lege.
   (6) După efectuarea cercetărilor, consilierul delegat intocmeşte un referat scris in care va consemna faptele, probele administrate, poziţia celui cercetat şi propunerea privind soluţionarea plangerii sau sesizării.
   (7) Referatul astfel intocmit va fi inregistrat la secretariatul decanului baroului, respectiv al U.N.B.R., in cel mult 30 de zile de la primirea insărcinării.
   Art. 267. - (1) In şedinţa imediat următoare datei la care referatul a fost inregistrat, Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, consiliul baroului procedează la anchetarea abaterii pe baza referatului şi a lucrărilor care au stat la baza intocmirii acestuia.
   (2) Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, consiliul baroului poate convoca avocatul anchetat, in vederea audierii sale.
   Art. 268. - (1) După efectuarea anchetei disciplinare, Consiliul U.N.B.R., respectiv consiliul baroului, vor decide, după caz, exercitarea acţiunii disciplinare, clasarea cauzei sau completarea cercetărilor.
   (2) Soluţia se comunică, prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire sau direct prin semnătură pe copie, avocatului cercetat, persoanei care a făcut plangerea şi preşedintelui U.N.B.R., in termen de cel mult 15 zile de la luarea deciziei prevăzută la alin. 1.
   (3) In situaţia in care, in urma anchetării abaterii, se decide exercitarea acţiunii disciplinare, Consiliul U.N.B.R, respectiv consiliul baroului vor desemna consilierul insărcinat cu susţinerea acesteia la instanţa disciplinară.
   (4) Acţiunea disciplinară se redactează in scris, motivat in fapt şi in drept, cu indicarea persoanelor care urmează a fi citate in faţa instanţei disciplinare, şi se semnează de către decanul baroului sau, după caz, de preşedintele U.N.B.R.
   (5) In caz de abatere gravă, pe baza unui referat motivat, intocmit de consilierul desemnat de Consiliul U.N.B.R. sau, după caz, de consiliul baroului, preşedintele U.N.B.R. sau decanul poate solicita comisiei de disciplină competente suspendarea din profesie a avocatului in cauză, in condiţiile art. 581 din Codul de procedură civilă.
   Art. 269. - (1) Pe durata urmăririi penale sau a judecării faptei care constituie abatere disciplinară, procedura disciplinară se suspendă, urmand să fie reluată după soluţionarea cauzei.
   (2) Pe perioada suspendării procedurii de anchetare şi judecată pentru săvarşirea unei abateri disciplinare, cursul termenului prevăzut la art. 87 alin. (4) din Lege este oprit. Cursul termenului se reia după soluţionarea definitivă a cauzei.
    ___________
    Art. 269. a fost modificat prin punctul 110. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 270. - (1) Preşedintele comisiei de disciplină va fixa, de indată, termen de judecată cu citarea avocatului, a organului profesiei care a exercitat acţiunea şi a celorlalte persoane indicate in acţiune.
   (2) Procedura de citare in faţa instanţelor disciplinare se face prin scrisoare recomandată cu confirmare de primire.
   Art. 271. - (1) In faţa instanţei disciplinare avocatul se va infăţişa personal, in cursul şedinţelor avocatul poate fi asistat de un alt avocat.
   (2) Şedinţa instanţei disciplinare nu este publică, iar lucrările şedinţei se consemnează intr-o incheiere.
   (3) Lipsa părţilor regulat citate nu impiedică judecata, instanţa disciplinară putandu-se pronunţa pe baza actelor şi a dovezilor administrate in cauză.
   (4) Instanţa disciplinară hotărăşte, cu majoritate de voturi, şi pronunţă o decizie disciplinară.
   Art. 272. - (1) Decizia disciplinară rămasă definitivă are autoritate de lucru judecat faţă de părţi şi de organele profesiei.
   (2) Decizia de excludere sau de suspendare din profesie se va comunica avocatului in cauză, baroului in care avocatul este inscris, precum şi preşedintelui U.N.B.R.
   (3) Decizia privind aplicarea celorlalte sancţiuni disciplinare prevăzute de lege ori incetarea acţiunii disciplinare se comunică, de asemenea, in condiţiile alin. (2).
   (4) Recursul declarat impotriva măsurilor luate prin incheiere in condiţiile art. 90 alin. (2) din Lege şi impotriva deciziei disciplinare se depune şi se inregistrează la secretariatul baroului, respectiv la secretariatul U.N.B.R. După expirarea termenelor de declarare a recursului, recursul se inregistrează la comisia de disciplină care a pronunţat hotărarea, care il va inainta, de indată, impreună cu dosarul cauzei, instanţei disciplinare competente.
    ___________
    Art. 272. a fost modificat prin punctul 111. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 273. - Recursul prevăzut la art. 88 alin. (3) din Lege este distinct de recursul prevăzut la art. 88 alin. (4) din Lege.
    ___________
    Art. 273. a fost modificat prin punctul 112. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 274. - (1) Dispoziţiile privind procedura judecării acţiunilor disciplinare prevăzute in prezentul statut se completează cu prevederile Codului de procedură civilă.
   (2) Căile de atac exercitate impotriva hotărarilor instanţelor disciplinare de fond se judecă şi au regimul căii de atac a recursului prevăzut de Codul de procedură civilă in cazurile in care hotărarile nu se atacă cu apel.

   
CAPITOLUL V

  Pregătirea şi perfecţionarea profesională a avocaţilor

   
Secţiunea 1

  Stagiul profesional

   
§1. Dispoziţii generale

   Art. 275. - (1) Stagiul profesional, denumit in continuare "stagiu", reprezintă perioada parcursă la inceputul exercitării profesiei şi are ca scop pregătirea şi formarea profesională iniţială a avocatului in vederea obţinerii titlului profesional de avocat definitiv.
   (2) Stagiul este obligatoriu şi efectiv, cu excepţia situaţiilor prevăzute de lege.
   (3) In perioada stagiului, avocatul işi desfăşoară activitatea cu titlul profesional de avocat stagiar sub care este inscris in Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei.
   Art. 276. - (1) In vederea pregătirii şi formării profesionale iniţiale, avocaţii stagiari sunt obligaţi să urmeze cursurile Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor, denumit in continuare I.N.P.P.A., in condiţiile stabilite de U.N.B.R.
   (2) In decursul perioadei de stagiu, pregătirea şi formarea profesională iniţială a avocaţilor stagiari se realizează şi prin:
   a) indrumare şi formare profesională in cadrul formei de exercitare a profesiei cu care avocatul stagiar se află in raporturi contractuale de colaborare sau in calitate de salarizat in interiorul profesiei;
   b) conferinţe de stagiu organizate de consiliul baroului, conform unei programe stabilite de I.N.P.P.A.;
   c) alte forme de pregătire profesională realizate in cadrul unor instituţii agreate de U.N.B.R.
   (3) In exercitarea atribuţiilor prevăzute la art. 66 lit. f), g), h) din Lege, Consiliul U.N.B.R., la propunerea I.N.P.P.A. şi a barourilor, intocmeşte şi aprobă:
   a) cadrul unitar al programelor de invăţămant pentru pregătirea profesională a avocaţilor stagiari, in cadrul conferinţelor de stagiu organizate de barouri;
   b) programele şi planul de invăţămant propuse de I.N.P.P.A.;
   c) cota care se virează de către barouri către I.N.P.P.A. din taxa incasată pentru inscrierea in barou, ca urmare a dobandirii dreptului de primire in profesie.
    ___________
    Art. 276. a fost modificat prin punctul 113. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 277. - (1) Cererea de inscriere la examenul pentru primire in profesie ca avocat stagiar, insoţită de documentaţia prevăzută de prezentul statut, se depune la baroul in circumscripţia căruia solicitantul se va inscrie şi işi va exercita profesia.
   (2) In cererea de inscriere, solicitantul se va angaja că va urma formele de pregătire profesională prevăzute de prezentul statut şi hotărate de organele profesiei.
   Art. 278. - (1) Cererea de inscriere la examenul pentru primirea in profesie cu titlul de avocat stagiar se aprobă de consiliul baroului prin hotărare, după indeplinirea procedurii prevăzute de prezentul statut.
   (2) Solicitantul care a promovat examenul de primire in profesie obţine dreptul de a fi inscris in profesie, in baza deciziei de primire in profesie emise de Consiliul U.N.B.R. in urma validării examenului. La cerere, acesta va fi inscris in Tabloul avocaţilor, in conformitate cu procedura prevăzută de prezentul statut, prin hotărare a consiliului baroului. Hotărarea va fi comunicată solicitantului şi preşedintelui U.N.B.R. Hotărarea prin care se respinge cererea de inscriere va fi motivată şi va fi comunicată solicitantului.
   (3) Hotărarile consiliului baroului pronunţate in cererile de inscriere la examenul pentru primirea in profesie sau in Tabloul avocaţilor pot fi contestate conform prevederilor prezentului statut.
    ___________
    Art. 278. a fost modificat prin punctul 114. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 279. - (1) Avocatul stagiar este supus tuturor dispoziţiilor legale, statutare şi deontologice.
   (2) Avocatul stagiar are următoarele indatoriri suplimentare:
   a) să işi perfecţioneze pregătirea profesională teoretică şi să-şi insuşească tehnica de practică avocaţială;
   b) să participe la toate conferinţele de stagiu organizate de consiliul baroului, să pregătească in scris subiectele conferinţelor şi lucrările avocaţiale repartizate de coordonatorul conferinţelor de stagiu;
   c) să efectueze lucrările avocaţiale repartizate de avocatul indrumător şi de serviciul de asistenţă judiciară al baroului;
   d) să participe la toate manifestările profesionale la care este convocat de către organele de conducere ale profesiei;
   e) să desfăşoare o activitate efectivă in profesie şi să anunţe in scris orice motiv de suspendare a stagiului.
   (3) Avocatul stagiar care urmează cursurile de pregătire şi perfecţionare profesională organizate de I.N.P.P.A. este obligat să indeplinească şi indatoririle ce decurg din această calitate şi să respecte contractul de formare profesională incheiat cu I.N.P.P.A..
   (4) Nerespectarea indatoririlor prevăzute mai sus reprezintă abatere disciplinară.
   Art. 280. - (1) Durata stagiului este de 2 ani, calculată de la data inscrierii in Tabloul avocaţilor.
   (2) Perioada in care avocatul stagiar urmează cursurile I.N.P.P.A. se include in durata stagiului.
   (3) In perioada stagiului, cu acordul avocatului indrumător, avocatul stagiar poate urma cursuri de masterat, care sunt luate in considerare la aprecierea formării profesionale iniţiale in condiţiile stabilite de U.N.B.R.
    ___________
    Art. 280. a fost modificat prin punctul 115. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 281. - (1) Persoana care a promovat examenul de primire in profesia de avocat, organizat pentru persoanele care nu solicită calitatea de avocat stagiar, şi care anterior primirii in profesie a fost definitivată, prin examen, in funcţia juridică de judecător, procuror, notar public, consilier juridic sau jurisconsult, pe care a exercitat-o timp de 5 ani mai inainte de data susţinerii examenului de primire in profesia de avocat, dobandeşte calitatea de avocat definitiv fără susţinerea examenului de definitivare prevăzut la art. 20 alin. (1) din Lege.
   (2) In baza dispoziţiilor art. 20 alin. (6) din Lege, are dreptul prevăzut la alin. (1) şi persoana care a promovat examenul de primire in profesia de avocat şi care timp de 5 ani neintrerupţi a indeplinit funcţii de specialitate juridică, prevăzute ca atare in organigrama Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi şi Consiliului Legislativ.
   (3) Avocatul stagiar care a exercitat cel puţin un mandat de parlamentar, primar, viceprimar, preşedinte de consiliu judeţean sau vicepreşedinte de consiliu judeţean dobandeşte la cerere calitatea de avocat definitiv.
   (4) Cererea adresată consiliului baroului de către persoana aflată in una dintre situaţiile prevăzute la alin. (1), (2) sau (3) va trebui să precizeze temeiul pe baza căruia aceasta solicită acordarea calităţii de avocat definitiv. In afară de actele prevăzute la art. 15 alin. (2) lit. a)-d) şi f), solicitantul va anexa cererii, după caz:
   a) copie certificată de pe carnetul de muncă sau, după caz, o adeverinţă echivalentă, in original, eliberată de camera notarilor publici, atestand funcţia de notar public indeplinită de solicitant şi durata acesteia, precum şi o adeverinţă, in original, certificand faptul că acesta a promovat examenul de definitivat in acea funcţie, eliberată de organul competent al profesiei menţionate la alin. (1);
   b) adeverinţă, in original, privind promovarea examenului de primire in profesia de avocat, eliberată de baroul care a emis hotărarea de inscriere a solicitantului in Tabloul avocaţilor, precum şi o copie certificată de pe carnetul de muncă atestand funcţia de specialitate juridică şi perioada exercitării acesteia, eliberată de una dintre instituţiile prevăzute la alin. (2);
   c) copie de pe cartea de identitate a avocatului, precum şi o adeverinţă, in original, eliberată de Parlamentul Romaniei, consiliul judeţean sau consiliul local, după caz, atestand mandatul menţionat la alin. (3) indeplinit de solicitant, precum şi durata acestuia.
   (5) In termen de 15 zile de la data cererii, solicitantul prevăzut la alin. (3) işi va susţine cererea in cadrul unui interviu organizat in acest sens de barou. Din comisia de interviu vor face parte decanul sau prodecanul baroului, care va prezida comisia, precum şi 2 consilieri desemnaţi de consiliul baroului, dintre care unul va indeplini calitatea de secretar. La interviu vor fi verificate in prealabil inscrisurile depuse de solicitant impreună cu cererea şi, dacă va fi cazul, vor fi solicitate lămuriri suplimentare privitoare la acestea. Dacă dosarul va fi considerat a fi complet, se vor evalua aptitudinile solicitantului prin prisma exigenţelor profesionale cărora trebuie să le răspundă avocaţii definitivi. In cazul in care se va constata necesitatea completării dosarului solicitantului cu alte inscrisuri relevante, interviul va fi reprogramat pentru o dată care nu va putea depăşi 15 zile de la data primului interviu, caz in care verificarea aptitudinilor solicitantului va fi amanată pentru această din urmă dată. Interviul va putea fi reprogramat o singură dată. Desfăşurarea interviului va fi consemnată intr-un proces-verbal intocmit de secretarul comisiei.
   (6) In termen de 30 de zile de la data interviului, consiliul baroului va pronunţa o hotărare motivată, pe care o va comunica U.N.B.R. impreună cu copia procesului-verbal incheiat cu prilejul interviului. Hotărarea poate fi atacată in termen de 15 zile de la comunicare la Consiliul U.N.B.R.
    ___________
    Art. 281. a fost modificat prin punctul 116. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   
§2. Contractul de formare profesională iniţială

   Art. 282. - Pentru a fi inscris in Tabloul avocaţilor stagiari cu drept de exercitare a profesiei, avocatul stagiar va inregistra la barou un contract de colaborare profesională sau un contract de salarizare in interiorul profesiei care va cuprinde clauze obligatorii privind formarea profesională iniţială, incheiat cu o formă de exercitare a profesiei sub indrumarea unui avocat care indeplineşte condiţiile prevăzute la art. 19 din Lege.
    ___________
    Art. 282. a fost modificat prin punctul 117. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 283. - (1) Contractul va menţiona obligaţia de a se asigura avocatului stagiar venitul minim garantat pe economia naţională, distinct de veniturile ocazionale ale avocatului stagiar asigurate din asistenţa judiciară pentru care a fost desemnat de serviciul de asistenţă judiciară al baroului.
   (2) Forma de exercitare a profesiei se angajează faţă de barou:
   a) să asigure executarea contractului de formare profesională iniţială, printr-un avocat indrumător anume desemnat, fiind obligată să il informeze pe decan, in scris, asupra oricărei cauze de incetare a indrumării; indrumarea se va realiza conform hotărarilor adoptate de Consiliul U.N.B.R. pe baza propunerilor formulate de I.N.P.P.A.;
   b) să asigure plata contribuţiei la fondul de formare profesională necesar pentru indeplinirea obligaţiilor prevăzute la art. 56 alin. (2) lit. j) şi art. 66 lit. f) din Lege, conform hotărarilor adoptate de Congresul avocaţilor, in temeiul art. 64 alin. (1) lit. e) din Lege;
   c) să permită participarea avocatului stagiar la formele de pregătire profesională iniţială organizate in cadrul I.N.P.P.A., cu respectarea programului stabilit de I.N.P.P.A. pentru acestea.
   (3) Avocatul indrumător trebuie să aibă reputaţie profesională neştirbită, vechimea prevăzută de art. 19 din Lege şi să declare expres situaţiile in care se află dacă sunt incidente cazurile prevăzute la art. 20 alin. (8) şi la art. 21 din Lege care vor fi consemnate in contractele prevăzute la art. 282 din prezentul statut. Avocaţii pot acorda indrumare profesională numai avocaţilor stagiari inscrişi in baroul din care ei fac parte.
   (4) Consiliul baroului poate stabili numărul de contracte de colaborare profesională sau de salarizare in interiorul profesiei pentru formarea profesională iniţială ce pot fi incheiate de un avocat care indeplineşte condiţiile art. 19 din Lege.
   (5) Pot semna contractele de colaborare sau de salarizare in interiorul profesiei numai avocaţii titulari ai cabinetelor individuale şi avocaţii asociaţi.
   (6) Dacă, din orice motive obiective, incetează indrumarea avocatului titular, toate obligaţiile impuse de lege, de prezentul statut şi de hotărarile consiliului privind indrumarea avocatului stagiar vor fi preluate de către un alt avocat, iar consiliul baroului va sprijini avocatul stagiar in a-şi găsi un indrumător. Pană la găsirea altui indrumător, stagiul se suspendă. Contractul de formare profesională iniţială va cuprinde in mod expres clauze corespunzătoare.
   (7) Dacă, din orice motive, pe perioada stagiului, avocatul definitiv care incheie contractul de formare profesională iniţială nu işi indeplineşte obligaţiile asumate, consiliul baroului ii va solicita să depună un raport motivat asupra situaţiei intervenite. In cazul in care se constată că avocatul, cu rea-credinţă, nu şi-a indeplinit obligaţiile asumate prin contractul incheiat cu avocatul stagiar, consiliul baroului va iniţia procedura disciplinară.
   (8) Fiecare barou poate aprecia asupra contractelor de formare profesională iniţială propuse de avocaţii străini inscrişi pe Tabloul special al fiecărui barou.
    ___________
    Art. 283. a fost modificat prin punctul 118. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   
§3. Suspendarea stagiului

   Art. 284. - (1) Stagiul se suspendă in condiţiile art. 18 alin. (4) din Lege. Prin lipsă motivată din profesie, in sensul acestor prevederi legale, se inţelege situaţia in care avocatul stagiar nu işi poate exercita efectiv stagiul timp de cel puţin 30 de zile consecutive din motive de sănătate, atestate cu acte medicale relevante, sau ca urmare a unor acte de autoritate emise de organele competente ale statului, intervenite in legătură cu obligaţiile cetăţeneşti ale avocatului stagiar şi independent de culpa acestuia.
   (2) Stagiul nu se suspendă in perioada in care avocatul stagiar urmează o formă de pregătire şi perfecţionare profesională la o instituţie de invăţămant superior (cursuri cu frecvenţă) dacă forma de exercitare a profesiei cu care stagiarul se află in raporturi contractuale profesionale atestă baroului acordul pentru frecventarea cursurilor şi se obligă să garanteze plata contribuţiilor şi taxelor prevăzute de lege in contul şi pentru avocatul stagiar pe perioada cursurilor.
   (3) Stagiul se suspendă in cazurile prevăzute la art. 28 din Lege.
   (4) In situaţia in care un avocat stagiar devine incompatibil, acesta nu poate fi inscris in Tabloul avocaţilor incompatibili şi nu ii poate fi ridicată incompatibilitatea decat dacă avocatul care s-a obligat să asigure formarea profesională iniţială este de acord cu suspendarea stagiului şi cu executarea contractului iniţial după ridicarea incompatibilităţii.
   (5) In caz contrar, avocatul stagiar devenit incompatibil va trebui să prezinte un nou contract de colaborare pentru formare profesională iniţială cu un avocat care indeplineşte condiţiile legale de competenţă profesională pentru a asigura prin indrumare formarea profesională iniţială.
    ___________
    Art. 284. a fost modificat prin punctul 119. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 285. - (1) Suspendarea se dispune de consiliul baroului, care apreciază asupra imprejurărilor ce justifică lipsa din profesie, durata suspendării şi intinderea perioadei de stagiu efectuat anterior suspendării.
   (2) Stagiul efectuat anterior suspendării intră in calculul termenului stabilit la art. 18 alin. (1) din Lege.
    ___________
    Art. 285. a fost modificat prin punctul 120. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   
§4. Condiţiile şi efectele organizării pregătirii profesionale pe durata stagiului

   Art. 2851. - (1) Urmarea cursurilor I.N.P.P.A. este obligatorie şi reprezintă principalul mijloc de formare profesională iniţială a avocaţilor stagiari. Inscrierea in evidenţele I.N.P.P.A. se realizează de drept, prin efectul inscrierii in barou a avocatului stagiar.
   (2) Absenţa repetată de la cursurile I.N.P.P.A., precum şi orice alte acte de incălcare a statutului şi regulamentului acestuia conduc la exmatricularea avocatului stagiar. Exmatricularea din cadrul I.N.P.P.A. reprezintă o abatere disciplinară gravă ce conduce la pierderea calităţii de avocat stagiar.
   (3) Cursurile I.N.P.P.A. se desfăşoară in localitatea sediului central, in centrele teritoriale ale acestuia sau, in mod excepţional, in altă localitate hotărată de către conducerea I.N.P.P.A.
   (4) Centrele teritoriale ale I.N.P.P.A. pot fi organizate şi menţinute potrivit statutului I.N.P.P.A., pentru mai buna implementare a activităţii I.N.P.P.A. in teritoriu şi pentru apropierea avocaţilor stagiari de instituţia responsabilă de formarea profesională iniţială. Centrele teritoriale nu au personalitate juridică şi reprezintă puncte de activitate ale I.N.P.P.A.
   (5) Cursurile I.N.P.P.A. se desfăşoară conform unei programe unitare, structura cursurilor şi sistemul de evaluare finală stabilite de I.N.P.P.A. fiind unice, aplicabile deopotrivă şi in centrele teritoriale.
   (6) In mod complementar, formarea iniţială a avocaţilor stagiari se poate realiza şi prin organizarea conferinţelor de stagiu.
   (7) Barourile sunt obligate să comunice I.N.P.P.A. avocaţii stagiari inscrişi in barou in termen de 20 de zile de la inscrierea acestora.
    ___________
    Art. 2851. a fost introdus prin punctul 122. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 286. - (1) In exercitarea atribuţiilor prevăzute de art. 56 alin. (2) lit. j) din Lege, consiliul baroului organizează pregătirea profesională a avocaţilor stagiari prin organizarea conferinţelor lunare de stagiu, conform programului unitar elaborat de I.N.P.P.A.
   (2) Conferinţa de stagiu cuprinde: expuneri asupra problemelor juridice, studiul doctrinei juridice şi al practicii judiciare, lucrări avocaţiale scrise, dezbateri de speţe.
   (3) Conferinţele de stagiu se desfăşoară pe baza unui program aprobat anual de I.N.P.P.A.
   (4) Consilierul coordonator al stagiului ii va desemna, din randul avocaţilor stagiari care s-au remarcat in primul an de stagiu, pe secretarii conferinţelor de stagiu, care vor ţine evidenţa prezenţei şi a lucrărilor avocaţilor stagiari.
   (5) Prezenţa la conferinţa de stagiu va fi constatată prin apel nominal. Consilierul coordonator va informa trimestrial consiliul baroului cu privire la indeplinirea de către avocaţii stagiari a obligaţiilor ce le revin.
    ___________
    Art. 286. a fost modificat prin punctul 123. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 287. - (1) La sfarşitul fiecărui an de stagiu activitatea avocatului stagiar va fi notată cu note intre 1 şi 10 de către consilierul coordonator al stagiului, avandu-se in vedere lucrările efectuate, participarea la dezbaterea temelor, precum şi prezenţa la conferinţele de stagiu şi la manifestările baroului la care a fost convocat.
   (2) Se va avea in vedere raportul intocmit de avocatul indrumător şi de coordonatorul serviciului de asistenţă judiciară al baroului cu privire la activitatea depusă pentru indeplinirea sarcinilor profesionale.
   (3) Notările vor fi transmise I.N.P.P.A. şi, atunci cand este cazul, centrelor teritoriale ale I.N.P.P.A. in vederea inscrierii avocatului stagiar la examenul de absolvire a cursurilor I.N.P.P.A.
   (4) Dosarul de inscriere la examenul de definitivare in profesie va conţine in mod obligatoriu: raportul intocmit de avocatul indrumător cu privire la activitatea desfăşurată de avocatul stagiar, raportul avocatului coordonator al stagiului profesional cu privire la participarea la dezbaterea temelor şi lucrările proprii realizate.
   (5) Consiliul baroului, evaluand notarea acordată de consilierul coordonator al stagiului, precum şi raportul avocatului indrumător şi raportul coordonatorului serviciului de asistenţă judiciară, poate dispune motivat prelungirea stagiului cu un an.
    ___________
    Art. 287. a fost modificat prin punctul 124. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 288. - (1) Indrumarea profesională a avocatului stagiar este asigurată de avocatul indrumător care a consimţit in acest sens prin contractul incheiat.
   (2) Pot asigura indrumarea profesională a avocatului stagiar doar avocaţii care indeplinesc cerinţele impuse de art. 19 din Lege, care au achitat la zi taxele şi contribuţiile către barou şi C.A.A., care sunt titulari ai unui contract de asigurare profesională, precum şi cei care indeplinesc condiţiile stabilite prin hotărarea consiliului baroului şi sunt titulari ai unei forme de exercitare a profesiei.
   (3) Incetarea indrumării din orice motive se aduce la cunoştinţa consiliului baroului, care hotărăşte schimbarea indrumătorului.
    ___________
    Art. 288. a fost modificat prin punctul 125. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 289. - (1) Avocatul indrumător şi coordonatorul serviciului de asistenţă judiciară se vor preocupa de realizarea de către avocatul stagiar a unui venit echitabil, corespunzător muncii depuse şi potrivit art. 283 alin. (1) din prezentul statut.
   (2) Fapta avocatului care asigură indrumarea profesională, de a nu işi indeplini obligaţiile de indrumare şi de a nu asigura venitul minim lunar garantat al avocatului stagiar, constituie abatere disciplinară gravă.
   (3) Distinct de răspunderea disciplinară, consiliul baroului poate decide şi interzicerea de a mai incheia contracte de formare profesională pe o perioadă de la 1 la 5 ani.
   Art. 290. - (1) Avocatul stagiar are dreptul de a pune concluzii numai la judecătorii.
   (2) Avocatul stagiar poate efectua activităţile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a) şi b) din Lege.

    ___________
    Subsecţiunea a fost modificată prin punctul 121. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   
§5. Finalizarea stagiului, inscrierea la examenul de definitivare in profesie

   Art. 291. - (1) După terminarea stagiului, consiliul baroului, prin decizie motivată, va constata, de la caz la caz, indeplinirea efectivă a stagiului. Constatarea se face pe baza raportului avocatului indrumător şi a celui al serviciului de asistenţă judiciară, precum şi, dacă este cazul, a notărilor consilierului coordonator al stagiului profesional.
   (2) I.N.P.P.A. va comunica fiecărui barou situaţia privind frecventarea cursurilor, inscrierea la examenul de absolvire şi rezultatele examenului susţinut de avocaţii stagiari.
    ___________
    Art. 291. a fost modificat prin punctul 126. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 292. - In baza deciziei de constatare a indeplinirii efective a stagiului, avocatul stagiar va solicita consiliului baroului avizul pentru inscrierea la examenul de absolvire a cursurilor I.N.P.P.A.
    ___________
    Art. 292. a fost modificat prin punctul 127. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 293. - (1) Consiliul baroului va hotări, prin decizie, inscrierea avocatului stagiar pentru susţinerea examenului de definitivat in baza evaluării activităţii sale de pregătire profesională.
   (2) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se va realiza in baza:
   a) calificativelor şi notelor acordate de consilierul coordonator al conferinţelor de stagiu, dacă este cazul;
   b) raportului avocatului indrumător;
   c) referatului consilierului coordonator al serviciului de asistenţă judiciară a baroului.
    ___________
    Art. 293. a fost modificat prin punctul 128. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 294. - (1) La sfarşitul perioadei de stagiu, avocatul este obligat să susţină examenul de definitivare.
   (2) Avocatul stagiar declarat respins sau care nu s-a prezentat la examenul de definitivat, precum şi cel care nu a promovat examenul de absolvire al I.N.P.P.A. sunt inscrişi din oficiu in următoarea sesiune a examenului de definitivat/absolvire a I.N.P.P.A.
   (3) Avocatul stagiar respins sau care nu s-a prezentat la 3 sesiuni ale examenului de definitivat/absolvire I.N.P.P.A. va fi exclus din profesie.
    ___________
    Art. 294. a fost modificat prin punctul 129. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   
§6. Examenul de definitivare in profesia de avocat

   Art. 295. - (1) Examenul de definitivare in profesia de avocat se organizează anual de U.N.B.R., la nivel naţional, şi se desfăşoară, in mod unitar, in centrele teritoriale ale I.N.P.P.A., potrivit regulamentului de examen de absolvire a I.N.P.P.A. In vederea asigurării caracterului unitar al examenului de definitivare, Consiliul U.N.B.R., cu luarea in considerare a propunerilor formulate de I.N.P.P.A., va stabili data examenului, tematica, bibliografia şi metodologia de examinare, care vor fi unice la nivelul U.N.B.R. Examinarea candidaţilor se va face atat cu privire la pregătirea profesională generală, cat şi cu privire la deprinderile practice specifice profesiei. Prevederile art. 33 alin. (3) privitoare la locul desfăşurării examenului se aplică prin asemănare.
   (2) Regulamentul de examen va fi publicat pe pagina web a U.N.B.R. cu minimum 45 de zile anterior datei stabilite pentru desfăşurarea examenului naţional de definitivare.
   (3) Prevederile art. 33 alin. (3), (4) şi (5) se aplică prin asemănare şi examenului de definitivare.
   (4) La data inscrierii la examenul de definitivare candidatul este obligat să depună o taxă de participare la examen, stabilită de Consiliul U.N.B.R. Dispoziţiile art. 36 alin. (2) şi (3) privind taxa de participare la examen se aplică in mod corespunzător.
    ___________
    Art. 295. a fost modificat prin punctul 130. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 296. - (1) Rezultatele examenului vor fi comunicate, spre validare, Comisiei permanente a U.N.B.R. I.N.P.P.A. va comunica, in mod corespunzător, rezultatele examenului de absolvire.
   (2) După promovarea examenului, candidatul dobandeşte titlul profesional de avocat definitiv. De acelaşi drept se bucură şi avocatul stagiar care a promovat examenul de absolvire a I.N.P.P.A.
   (3) In baza rezultatelor examenului de definitivare, validate potrivit dispoziţiilor alin. (1), sau, după caz, a rezultatelor examenului de absolvire comunicate de I.N.P.P.A., Comisia permanentă a U.N.B.R. va emite hotărarea de constatare a calităţii de avocat definitiv, pe care o va comunica barourilor in vederea efectuării inscrierii in Tabloul avocaţilor definitivi şi o va publica pe pagina web a U.N.B.R.
   (4) Data dobandirii titlului profesional de avocat definitiv va fi considerată data implinirii termenului stagiului prevăzut la art. 18 alin. (1) din Lege, chiar dacă promovarea examenului de absolvire a I.N.P.P.A. are loc inainte sau după această dată. Exerciţiul efectiv al drepturilor şi obligaţiilor aferente acestui titlu profesional va putea avea loc numai cu incepere de la data emiterii hotărarii prevăzute la alin. (3).
   (5) In cazul acordării calităţii de avocat definitiv in baza prevederilor art. 20 alin. (5)-(7) din Lege, se va aplica procedura reglementată la art. 281 din prezentul statut. In cazul acordării calităţii de avocat definitiv in baza prevederilor art. 20 alin. (5) şi (6) din Lege, data dobandirii calităţii de avocat definitiv va fi data deciziei prevăzute la art. 37 alin. (1) din prezentul statut, iar exerciţiul efectiv al drepturilor şi obligaţiilor aferente acestei calităţi va avea loc la data inscrierii in Tabloul avocaţilor. In cazul acordării calităţii de avocat definitiv in baza prevederilor art. 20 alin. (7) din Lege, data dobandirii calităţii de avocat definitiv va fi data aprobării cererii avocatului stagiar de către consiliul baroului, dată cu incepere de la care va putea avea loc şi exerciţiul efectiv al drepturilor şi obligaţiilor aferente acestei calităţi.
   (6) De la data dobandirii titlului profesional de avocat definitiv curge termenul prevăzut la art. 23 alin. (3) din Lege.
    ___________
    Art. 296. a fost modificat prin punctul 131. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   
Secţiunea a 2-a

  Organizarea şi funcţionarea Institutului Naţional pentru Pregătirea şi Perfecţionarea Avocaţilor

   Art. 297. - (1) I.N.P.P.A. este persoană juridică de drept privat, nonprofit, aflată sub autoritatea Consiliului U.N.B.R., care nu face parte din sistemul naţional de invăţămant şi nu este supus procedurilor de autorizare şi acreditare.
   (2) I.N.P.P.A. are personalitate juridică şi buget propriu, care se aprobă anual de către Consiliul U.N.B.R.
   (3) Consiliul U.N.B.R. adoptă şi modifică Statutul I.N.P.P.A., prin care se stabileşte organizarea şi funcţionarea acestuia.
   (4) Conducerea I.N.P.P.A. este asigurată de Consiliul de conducere al I.N.P.P.A., denumit in continuare Consiliul Institutului.
   (5) Consiliul Institutului este format din cinci membri, desemnaţi pentru o perioadă de patru ani, conform statutului I.N.P.P.A.
   (6) Preşedintele Consiliului este Directorul Institutului.
   (7) Conducerea executivă a Institutului este asigurată de un director executiv numit de Consiliul Institutului.
   (8) Veniturile I.N.P.P.A. provin din:
   a) resurse provenite de la bugetul U.N.B.R. şi bugetele barourilor;
   b) donaţii, sponsorizări sau legate;
   c) venituri realizate din activităţi economice directe;
   d) alte venituri prevăzute de Statutul I.N.P.P.A.
   Art. 298. - (1) In temeiul Legii, al prezentului statut şi al Statutului său de organizare şi funcţionare, I.N.P.P.A. are următoarele atribuţii:
   a) organizează pregătirea şi formarea profesională iniţială a avocaţilor stagiari la standarde de competenţă profesională stabilite de organele profesiei;
   b) elaborează programele de studiu ale avocaţilor stagiari şi propune Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din Romania adoptarea programei anuale de studiu;
   c) elaborează in conlucrare cu barourile proiectul programului anual de realizare a pregătirii continue şi propune Consiliului Uniunii Naţionale a Barourilor din Romania adoptarea acestuia;
   d) asigură cursanţilor stagiile de practică la cabinete individuale de avocat, cabinete asociate, societăţi civile profesionale sau societăţi civile profesionale cu răspundere limitată;
   e) organizează examenul de absolvire, in conformitate cu regulamentul de organizare şi desfăşurare aprobat de Consiliul U.N.B.R.
   (2) Cursurile organizate de I.N.P.P.A. se desfăşoară sub formă de prelegeri şi ateliere incadrate in module de pregătire, in urma cărora cursanţii obţin calificative.
   (3) Dispoziţiile referitoare la formarea profesională iniţială sunt aplicabile şi formelor de exercitare a profesiei care asigură stagiile de practică ale cursanţilor.
   Art. 299. - (1) La finalizarea cursurilor şi a stagiului de practică organizate de I.N.P.P.A., avocatul stagiar este obligat să susţină examenul de absolvire.
   (2) Certificatul eliberat absolvenţilor care au promovat examenul de absolvire atestă formarea profesională iniţială in profesia de avocat şi are regimul prevăzut de lege in materia formării profesionale iniţiale şi in materia recunoaşterii calificărilor profesionale reciproce a profesiilor legal reglementate.

   
Secţiunea a 3-a

  Pregătirea profesională continuă

   Art. 300. - (1) Avocaţii sunt obligaţi să işi actualizeze permanent pregătirea lor profesională, prin menţinerea şi diversificarea cunoştinţelor in domeniile in care işi exercită profesia, şi, in acest scop, să frecventeze formele de pregătire profesională continuă organizate de barou, I.N.P.P.A. sau de formele de exercitare a profesiei, conform dispoziţiilor prezentei secţiuni.
   (2) Pregătirea profesională continuă presupune lărgirea cunoştinţelor şi competenţelor in noi domenii ale dreptului, lărgirea cunoştinţelor in domeniul procedurilor şi al legilor aplicate in Uniunea Europeană, precum şi dobandirea certificării pregătirii profesionale continue la standarde compatibile cu pregătirea profesională a avocaţilor din celelalte state membre ale Uniunii Europene.
   (3) Pregătirea profesională continuă se realizează şi prin specializarea impusă de diversificarea şi extinderea aplicării dreptului in raport cu evoluţia relaţiilor social-economice contemporane.
    ___________
    Art. 300. a fost modificat prin punctul 132. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 301. - (1) Toate organele profesiei şi instituţiile ce işi desfăşoară activitatea sub autoritatea acestora sunt obligate să asigure condiţiile necesare pregătirii profesionale continue a avocaţilor, in raport cu domeniile profesionale de specialitate pentru care avocaţii optează. Obligaţia priveşte in mod special şi domeniul dreptului Uniunii Europene, insuşirea şi aplicarea deontologiei şi standardelor profesionale in materie.
   (2) Pregătirea profesională continuă se realizează in cadrul barourilor, al I.N.P.P.A. şi al formelor de exercitare a profesiei şi are drept scop indeplinirea de către avocaţi a obligaţiei profesionale de pregătire continuă bazată pe o cultură juridică de calitate şi o pregătire temeinică pentru indeplinirea corespunzătoare a activităţilor de interes public pe care le implică folosirea titlului profesional de avocat.
    ___________
    Art. 301. a fost modificat prin punctul 133. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 302. - Reprezintă modalităţi de pregătire profesională continuă, in cadru organizat:
   a) activităţile coordonate şi indrumate de Departamentul de pregătire profesională continuă al I.N.P.P.A.;
   b) asistenţă la cursuri, seminarii, reuniuni, conferinţe, congrese şi orice altă formă organizată pentru realizarea actualizării cunoştinţelor şi tehnicilor de exercitare a profesiei;
   c) pregătirea on-line;
   d) redactarea şi publicarea de note, articole, eseuri, studii pe probleme juridice;
   e) activităţi specifice in cercurile de studii organizate de barouri;
   f) activităţi organizate in cooperare cu instituţii de invăţămant sau instituţii de realizare a pregătirii profesionale in domenii conexe activităţii specifice profesiei de avocat;
   g) orice altă activitate recunoscută de organele profesiei.
   Art. 303. - (1) Pregătirea continuă realizată de către avocaţi va fi evaluată in mod regulat.
   (2) Controlul respectării obligaţiilor de pregătire continuă (inclusiv consecinţele nerespectării acestor obligaţii) se va reflecta intr-un sistem declarativ realizat de către avocaţi, apt a fi verificat. Controlul pregătirii profesionale continue este de competenţa Baroului şi se va realiza in cadrul normativ corespunzător exercitării profesiei la nivel naţional conform hotărarilor adoptate de Congresul avocaţilor şi de Consiliul U.N.B.R.
   (3) Pe baza hotărarilor Congresului avocaţilor Consiliul U.N.B.R. va elabora un program anual privitor la evaluarea şi controlul pregătirii profesionale continue a avocaţilor care va ţine cont de conlucrarea dintre barouri pentru realizarea pregătirii profesionale continue in mod coerent şi unitar la nivel naţional. Organele profesiei de avocat vor certifica periodic pregătirea profesională continuă a fiecărui avocat.

   
CAPITOLUL VI

  Asigurările sociale

   Art. 304. - (1) Avocaţii inscrişi in barouri, care figurează in Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei, avocaţii pensionari şi urmaşii acestora cu drepturi proprii la pensie şi ajutoare sociale fac parte de drept din sistemul propriu de asigurări sociale al avocaţilor şi sunt membri de drept ai C.A.A.
   (2) Avocaţii inscrişi in barou care nu figurează in Tabloul avocaţilor cu drept de exercitare a profesiei au dreptul la prestaţiile de asigurări sociale corespunzător perioadei in care şi-au exercitat profesia, in condiţiile prevăzute de legea şi statutul C.A.A.
   (3) Perioada in care un avocat a fost suspendat din profesie, in vederea exercitării unei funcţii de demnitate publică sau a unei funcţii asimilate cu funcţia de demnitate publică, este luată in calcul la stabilirea vechimii in avocatură, in condiţiile achitării cotelor de contribuţie la C.A.A. Indemnizaţia de demnitar şi celelalte drepturi băneşti incasate, cumulate cu eventualele venituri din activitatea de avocat desfăşurată in perioada mandatului de demnitar, se consideră venituri din profesie şi se iau in calcul atat la stabilirea cotelor de contribuţie, cat şi la stabilirea pensiei de către C.A.A.
    ___________
    Art. 304. a fost modificat prin punctul 134. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 305. - (1) C.A.A. este organizată şi funcţionează in cadrul Uniunii Naţionale a Barourilor din Romania. C.A.A. este instituţie autonomă de interes public, are personalitate juridică, patrimoniu şi buget propriu.
   (2) C.A.A. va infiinţa filiale organizate pe langă barouri, cu avizul Consiliului U.N.B.R.
   (3) Filialele C.A.A., constituite in condiţiile prevăzute de lege, au personalitate juridică de interes public, buget şi patrimoniu propriu.
   Art. 306. - C.A.A. stabileşte şi acordă membrilor săi, in condiţiile legii sale de organizare şi ale Statutului C.A.A., pensii şi ajutoare sociale.
   Art. 307. - (1) Fondurile C.A.A. se constituie in condiţiile statutului acesteia.
   (2) Pensiile şi ajutoarele sociale vor avea ca bază de calcul exclusiv stagiile de cotizare şi cuantumul contribuţiilor achitate de avocatul asigurat, fiind interzisă aplicarea altor criterii de calcul.
   Art. 308. - (1) Plata contribuţiei lunare pentru constituirea fondurilor C.A.A. se va efectua prin transfer in contul bancar al filialei in care avocatul este inscris sau la casieria acesteia pană la data de 25 a lunii următoare celei pentru care se face plata.
   (2) In cazul achitării contribuţiei prin ordin de plată, plata se consideră făcută la data debitării contului bancar al plătitorului. In cazul in care data de 25 a lunii este o zi nelucrătoare, plata contribuţiei se socoteşte făcută in termen dacă este făcută in ziua lucrătoare imediat următoare datei de 25.
   (3) Depăşirea cu cel mult 5 zile a termenului de plată prevăzut la alin. (2) atrage obligaţia de plată a majorărilor de intarziere in favoarea C.A.A. La achitarea contribuţiei avocatul este obligat să ateste, in scris şi sub semnătură, veniturile realizate din onorarii in luna pentru care se efectuează plata şi pentru care plăteşte cota de contribuţie in condiţiile prevăzute de statutul C.A.A. Statutul C.A.A. va prevedea forma şi modalitatea in care se face şi se inregistrează declaraţia.
   (4) Avocatul care plăteşte cota maximă de contribuţie nu are obligaţia de a declara valoarea veniturilor suplimentare cotei plătite.
    ___________
    Art. 308. a fost modificat prin punctul 135. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 309. - (1) Neplata contribuţiilor lunare in cuantumul şi la termenele stabilite atrage aplicarea măsurii prevăzute la art. 28 lit. c) din Lege.
   (2) Filiala va notifica in prealabil avocatul debitor şi va sesiza baroul in cazurile in care intarzierea plăţii este mai mare de 3 luni. La sesizare se va ataşa dovada notificării.
   (3) Respectarea procedurii prealabile de notificare prevăzute la alin. (2) nu este necesară dacă avocatul nu a dat declaraţia privind veniturile realizate pe o perioadă mai mare de 6 luni şi nici nu a plătit cotele de contribuţie la C.A.A.
   (4) Incălcarea repetată a obligaţiilor prevăzute la art. 92 alin. (2) din Lege constituie abatere disciplinară gravă.
    ___________
    Art. 309. a fost modificat prin punctul 136. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 310. - La cererea filialei avocatul este obligat să informeze in scris asupra indeplinirii obligaţiei de a contribui la constituirea fondurilor sistemului asigurărilor sociale privind avocaţii, să indice criteriile in raport cu care a achitat contribuţia şi să prezinte dovezile de plată a acesteia, in cazurile in care din evidenţele filialei nu rezultă datele prevăzute in prezentul articol.
   Art. 311. - (1) Consiliul de administraţie al C.A.A. şi consiliile barourilor vor coordona activitatea filialelor in vederea aplicării unitare a legii.
   (2) Intre filială, C.A.A. şi barouri se stabileşte prin Statutul C.A.A. modul de comunicare a informaţiilor şi de coordonare a activităţii filialelor.
   (3) Adunarea generală a filialei se intruneşte anual, la aceeaşi dată cu adunarea generală ordinară a baroului sau ori de cate ori este nevoie.
   (4) Proiectul de buget al filialei va fi adoptat de adunarea generală după obţinerea avizului consiliului baroului şi va fi comunicat C.A.A. spre aprobare.
   (5) Hotărarile consiliului de administraţie al filialei se comunică C.A.A. şi consiliului baroului.
   (6) Consiliul baroului poate convoca in şedinţă comună consiliul de administraţie al filialei.
   Art. 312. - (1) Consiliul de administraţie al filialei va face propuneri Consiliului de administraţie al C.A.A. pentru aprobarea statului de funcţiuni, după obţinerea avizului consiliului baroului.
   (2) După obţinerea avizului baroului şi cu aprobarea Consiliului de administraţie al C.A.A., poate fi angajat un director executiv al filialei.
   (3) Consiliul de administraţie al filialei indeplineşte atribuţiile stabilite prin lege, statutul şi regulamentul de organizare şi funcţionare al C.A.A. şi pune in aplicare hotărarile Consiliului de administraţie al C.A.A., Congresului avocaţilor, Consiliului U.N.B.R. şi ale consiliului baroului.
   (4) In caz de abatere gravă şi evidentă ori de nereguli financiare, Consiliul de administraţie al C.A.A., din oficiu sau la cererea consiliului baroului, poate suspenda consiliul de administraţie al filialei. In acest caz Consiliul de administraţie al C.A.A. va numi o conducere interimară cu avizul consultativ al consiliului baroului, pană la organizarea unor noi alegeri, respectiv pană la data primei adunări generale ordinare sau extraordinare a filialei.
   Art. 313. - (1) Consiliul U.N.B.R. va coordona activitatea Consiliului de administraţie al C.A.A. in vederea aplicării legii şi a Statutului C.A.A.
   (2) Pentru cheltuielile cu caracter de investiţii din disponibilităţile băneşti ale fondului centralizat al sistemului C.A.A. sau ale filialelor, se va intocmi programul anual de investiţii, care va fi aprobat de Consiliul Uniunii Naţionale a Barourilor din Romania in ultima şedinţă a fiecărui an pentru anul următor. La intocmirea programului anual de investiţii inscris in bugetul anului următor, Consiliul de administraţie al C.A.A. va avea in vedere evoluţiile preliminate ale bugetului sistemului C.A.A., centralizate la nivelul primelor trei trimestre ale anului in curs.
   (3) In intervalul dintre Congresele avocaţilor, in caz de abatere gravă şi evidentă ori de nereguli financiare, Consiliul U.N.B.R., din oficiu sau la cererea a o treime dintre membrii Consiliului U.N.B.R., va putea suspenda Consiliul de administraţie al C.A.A. In acest caz, Consiliul U.N.B.R. va numi o conducere interimară, pană la proximul Congres.
   Art. 314. - (1) Toate hotărarile şi deciziile Consiliului de administraţie al C.A.A. intră in vigoare şi vor fi puse in aplicare in trei zile de la comunicarea acestora făcută către membrii C.A.A., inclusiv prin internet.
   (2) In mod corespunzător dispoziţiile alineatului de mai sus se aplică cu privire la hotărarile şi deciziile consiliilor de administraţie ale filialelor.

   
CAPITOLUL VI1

  Exercitarea in Romania a profesiei de către avocaţii care au obţinut calificarea profesională in unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European

   
SECŢIUNEA 1

  Dispoziţii generale

   Art. 3141. - Dispoziţiile art. 96-111 din Lege se aplică intotdeauna avandu-se in vedere dispoziţiile art. 36 alin. (2) din Legea nr. 200/2004 privind recunoaşterea diplomelor şi calificărilor profesionale pentru profesiile reglementate din Romania, cu modificările şi completările ulterioare.
    ___________
    Art. 3141. a fost modificat prin punctul 137. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   
SECŢIUNEA a 2-a

  Dobandirea calităţii de membru al unui barou din Romania de către persoane fizice străine care au calitatea de avocat

   Art. 3142. - (1) Persoanele fizice străine pot dobandi calitatea de membru al unui barou din Romania şi pot exercita, in consecinţă, profesia de avocat in Romania dacă in statul in care işi au domiciliul deţin titlul profesional de avocat, certificat de organismele profesionale recunoscute sau de autorităţile publice care le autorizează, precum şi in condiţiile stabilite in acordul incheiat cu Uniunea Europeană, conform prevederilor art. II din Legea nr. 201/2004 privind completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat.
   (2) Pentru avocaţii din statele membre ale Uniunii Europene nu este necesară existenţa unor convenţii bilaterale.
   (3) Documentaţia de evaluare pentru dobandirea calităţii de membru al unui barou din Romania va conţine:
   a) cererea de evaluare;
   b) curriculum vitae şi copie a paşaportului;
   c) certificatul (atestatul) profesional, in copie legalizată şi traducere autorizată, in termen de 3 luni de la eliberarea lui;
   d) diplomă universitară;
   e) certificat de onorabilitate;
   f) declaraţia de compatibilitate;
   g) solicitarea de stagiu de adaptare de 3 ani sau de susţinere a unui examen de verificare a cunoştinţelor de drept romanesc şi de limbă romană.
   (4) Etapele necesare dobandirii calităţii de membru al unui barou din Romania şi documentele aferente sunt cele cuprinse in metodologia prezentată in anexa nr. XXXI.
   (5) Convenţiile bilaterale incheiate de U.N.B.R. cu organismele similare din statele din care provin petenţii, altele decat statele membre ale Uniunii Europene, vor conţine in principal elemente din metodologia prezentată in anexa nr. XXXI, precum şi condiţii privind soluţionarea unor litigii in legătură cu activitatea avocaţilor.
   (6) Dispoziţiile prezentului capitol sunt aplicabile şi avocaţilor care şi-au obţinut calificarea profesională in Confederaţia Elveţiană, care işi exercită profesia pe teritoriul Romaniei, in oricare dintre modalităţile prevăzute la art. 96 alin. (1) din Lege.
    ___________
    Art. 3142. a fost modificat prin punctul 138. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   
SECŢIUNEA a 3-a

  Inscrierea grupărilor străine care exercită profesia de avocat in tablourile barourilor din Romania

   Art. 3143. - (1) Grupările străine care nu au sediul profesional in Romania pot deschide sedii profesionale secundare in Romania şi se pot inscrie in tablourile barourilor din Romania pentru ca membrii acestora să exercite in numele grupării profesia de avocat in Romania, dacă in statul in care işi au sediul profesional desfăşoară această activitate şi au statutul de societate civilă profesională, certificată de organismele profesionale recunoscute sau de autorităţile publice care le autorizează, in condiţiile stabilite in acordul incheiat cu Uniunea Europeană, conform prevederilor art. II din Legea nr. 201/2004.
   (2) Pentru societăţile civile profesionale de avocaţi din statele membre ale Uniunii Europene nu este necesară existenţa unor convenţii bilaterale.
   (3) Documentaţia de evaluare pentru inscrierea in tablourile barourilor din Romania va conţine:
   a) cererea de evaluare, semnată de reprezentantul legal al grupării;
   b) copia paşaportului reprezentantului legal al grupării (in cazul in care acesta nu s-a inscris anterior in nume propriu intr-un barou din Romania);
   c) certificatul (atestatul) profesional emis de autoritatea competentă, in copie legalizată, şi traducerea autorizată a acestuia, valabil pentru un termen de 3 luni de la eliberarea sa;
   d) actul constitutiv sau statutul grupării.
   (4) Cererea de evaluare, cu documentele aferente, se supune avizului conform al Comisiei permanente a U.N.B.R., care va hotări cu privire la inscrierea societăţii in tabloul baroului.
   
SECŢIUNEA a 4-a

  Exercitarea in Romania a profesiei de avocat de către avocaţii care au obţinut calificarea profesională in unul dintre statele membre ale Uniunii Europene şi ale Spaţiului Economic European

   Art. 3144. - Avocaţii inscrişi intr-un barou din Romania in condiţiile prevăzute in prezentul capitol dobandesc de la data inscrierii in barou toate drepturile şi obligaţiile prevăzute de lege şi de prezentul statut.
   Art. 3145. - (1) Barourile şi U.N.B.R. organizează contabilitatea in conformitate cu reglementările contabile pentru persoanele juridice fără scop patrimonial in vigoare.
   (2) Barourile pot infiinţa, prin decizie, un departament economic şi financiar, condus de un director economic.
   (3) Calitatea de director economic deţinută in cadrul unui barou sau la U.N.B.R. este incompatibilă cu o funcţie asemănătoare deţinută in sistemul C.A.A., dacă prin decizia prevăzută la alin. (2) nu se prevede altfel.
   (4) Activitatea de contabilitate a barourilor şi a U.N.B.R. poate fi externalizată, in condiţiile legii.
    ___________
    Art. 3145. a fost introdus prin punctul 139. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 3146. - Evidenţa contabilă a barourilor şi a U.N.B.R. poate fi ţinută şi in format electronic, printr-un program soft compatibil cu cel folosit de sistemul C.A.A.
    ___________
    Art. 3146. a fost introdus prin punctul 139. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 3147. - (1) In aplicarea dispoziţiilor art. 50 alin. (4) şi ale art. 60 alin. (3) din Lege, fiecare barou şi U.N.B.R. işi constituie şi pot folosi patrimoniul propriu, reflectand in contabilitate următoarele venituri:
   a) Venituri din activităţile fără scop lucrativ:
   - venituri din contribuţiile băneşti şi taxele achitate de avocaţi pentru formarea bugetului baroului şi a bugetului U.N.B.R. ori pentru constituirea fondurilor cu destinaţie specială, hotărate de organele profesiei, in condiţiile legii (fonduri pentru formarea profesională iniţială, fonduri pentru formarea profesională continuă, fonduri pentru ajutorarea avocaţilor tineri etc.);
   - venituri din taxele de inregistrare sau de modificare a actelor privind formele de exercitare a profesiei;
   - venituri din donaţii şi sume sau bunuri primite prin sponsorizare;
   - venituri din dobanzile şi dividendele obţinute din plasarea disponibilităţilor rezultate din activităţile fără scop lucrativ;
   - resurse obţinute de la bugetul de stat şi/sau de la bugetele locale şi subvenţii pentru venituri;
   - venituri din acţiuni ocazionale, utilizate in scop social sau profesional, potrivit Legii şi prezentului statut;
   - venituri rezultate din cedarea folosinţei activelor corporale aflate in proprietatea barourilor sau a U.N.B.R., altele decat cele care sunt sau au fost folosite in activitatea economică;
   - ajutoare şi imprumuturi nerambursabile din ţară şi din străinătate şi subvenţii pentru realizarea de venituri;
   - venituri din despăgubiri de asigurare - pagube şi din subvenţii pentru evenimente extraordinare şi altele similare;
   - venituri din diferenţe de curs valutar rezultate din activităţile fără scop lucrativ;
   - veniturile obţinute din reclamă şi publicitate, potrivit legislaţiei in vigoare;
   - alte venituri din activităţile fără scop lucrativ desfăşurate potrivit prezentului statut.
   b) Venituri din activităţi economice, precum:
   - venituri din prestarea de servicii realizate pentru avocaţi, părţi sau alte entităţi;
   - venituri din imobilizări financiare;
   - venituri din investiţii pe termen scurt;
   - venituri din creanţe imobilizate;
   - venituri din investiţii financiare cedate;
   - venituri din diferenţe de curs valutar;
   - venituri din dobanzi;
   - alte venituri financiare;
   - venituri rezultate din compensaţiile primite pentru cheltuieli sau pierderi din calamităţi sau alte evenimente extraordinare.
   (2) Veniturile din prestări de servicii se inregistrează in contabilitate pe măsura efectuării acestora.
   (3) Veniturile din dobanzi, redevenţe şi dividende se recunosc astfel:
   a) dobanzile se recunosc periodic, in mod proporţional, pe măsura generării venitului respectiv, pe baza contabilităţii de angajamente;
   b) redevenţele se recunosc pe baza contabilităţii de angajamente, conform contractului;
   c) dividendele se recunosc atunci cand este stabilit dreptul acţionarului de a le incasa.
    ___________
    Art. 3147. a fost introdus prin punctul 139. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 3148. - (1) Cheltuielile fiecărui barou şi ale U.N.B.R. reprezintă valorile plătite sau de plătit, aferente activităţilor fără scop patrimonial, activităţilor cu destinaţie specială, potrivit legii şi activităţilor economice, pentru:
   a) lucrări executate şi servicii prestate de care beneficiază entitatea;
   b) cheltuieli cu personalul;
   c) executarea unor obligaţii legale sau contractuale etc.
   (2) In cadrul cheltuielilor exerciţiului financiar se cuprind, de asemenea, provizioanele, amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare reflectate.
   (3) Contabilitatea cheltuielilor barourilor şi ale U.N.B.R. se ţine pe feluri de cheltuieli, după natura lor. Cheltuielile efectuate de barouri şi de U.N.B.R. cuprind:
   a) cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile; costul de achiziţie al obiectelor de inventar consumate; costul de achiziţie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei şi apei consumate;
   b) cheltuieli cu lucrările şi serviciile executate de terţi, redevenţe, locaţii de gestiune şi chirii; prime de asigurare; studii şi cercetări; cheltuieli cu alte servicii executate de terţi (colaboratori); comisioane şi onorarii; cheltuieli de protocol, reclamă şi publicitate; transportul de bunuri şi personal; deplasări, detaşări şi transferări; cheltuieli poştale şi taxe de telecomunicaţii, servicii bancare şi altele;
   c) cheltuieli cu personalul (salariile, asigurările şi protecţia socială şi alte cheltuieli cu personalul, suportate de angajator);
   d) alte cheltuieli de exploatare (pierderi din creanţe şi debitori diverşi; despăgubiri, amenzi şi penalităţi; donaţii şi alte cheltuieli similare; ajutoare şi imprumuturi nerambursabile; cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital etc.);
   e) cheltuieli financiare: pierderi din creanţe legate de participaţii; cheltuieli privind investiţiile financiare cedate; diferenţele nefavorabile de curs valutar; dobanzile privind exerciţiul financiar in curs; pierderi din creanţe de natură financiară şi altele;
   f) cheltuieli extraordinare (calamităţi şi alte evenimente extraordinare);
   g) cheltuieli cu provizioanele, amortizările şi ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare, precum şi cheltuielile cu impozitul pe profit şi alte impozite, calculate potrivit legii.
   (4) In cadrul categoriilor de cheltuieli după natura lor, conturile de cheltuieli se dezvoltă obligatoriu in analitice distincte pe feluri de activităţi, respectiv activităţi fără scop patrimonial şi activităţi economice, iar in continuare se pot dezvolta in analitic in funcţie de necesităţile impuse de reglementări speciale sau potrivit necesităţilor proprii ale persoanei juridice.
   (5) Conturile de venituri se pot dezvolta in conturi analitice, in funcţie de necesităţile impuse de anumite reglementări sau potrivit necesităţilor proprii ale fiecărui barou sau ale U.N.B.R.
    ___________
    Art. 3148. a fost introdus prin punctul 139. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.
    ___________
    CAPITOLUL VI1 a fost introdus prin punctul 8. din Hotărare din 30/06/2007 incepand cu 31.07.2007.

   
CAPITOLUL VII

  Dispoziţii tranzitorii şi finale

   Art. 315. - (1) In aplicarea dispoziţiilor prevăzute de Lege, consiliul baroului are dreptul de a incasa şi, respectiv, de a colecta taxe pentru:
   a) inscrierea in Tabloul avocaţilor a avocaţilor primiţi in profesie, cu examen sau fără examen in cazul prevăzut la art. 17 alin. (5) din Lege;
   b) acordarea calităţii de avocat definitiv fără susţinerea examenului de definitivare, in cazurile prevăzute la art. 20 alin. (5)-(7) din Lege;
   c) reinscrierea in Tabloul avocaţilor a avocatului suspendat pentru neplata contribuţiilor profesionale;
   d) reinscrierea in Tabloul avocaţilor a avocatului incompatibil;
   e) transferul avocatului dintr-un barou in altul, taxă ce va fi percepută de baroul la care avocatul se transferă;
   f) infiinţarea pe raza baroului a unui sediu secundar sau a unui birou;
   g) inscrierea in Tabloul special a avocatului străin;
   h) activităţi de secretariat şi jurisdicţie profesională.
   (2) Limitele maxime şi scutirile de la taxele prevăzute la alin. (1) se stabilesc prin decizie a Consiliului U.N.B.R.
    ___________
    Art. 315. a fost modificat prin punctul 140. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 316. - Comisia Permanentă a U.N.B.R. are dreptul de a stabili şi incasa taxe pentru:
   a) inscrierea candidaţilor la examenul de primire in profesie;
   b) inscrierea candidaţilor la examenul de definitivare in profesie;
   c) inscrierea la examenul de verificare a cunoştinţelor de drept romanesc şi de limba romană a avocaţilor străini;
   d) acordarea de avize conforme, in condiţiile legii;
   e) activităţi de secretariat şi de jurisdicţie profesională.
   Art. 317. - Formele noi de asociere pentru exercitarea profesiei de avocat (societăţile civile profesionale cu răspundere limitată), reglementate prin Legea nr. 255/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, se pot organiza şi funcţiona numai după intrarea in vigoare a prezentului statut.
   Art. 318. - Organele de conducere ale U.A.R. legal alese la data adoptării Legii nr. 255/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, işi vor indeplini in continuare atribuţiile potrivit Legii şi statutului, ca organe de conducere ale U.N.B.R., pe intreaga durată a mandatului pentru care au fost alese.
   Art. 319. - Avocaţii care se află in perioada de stagiu la data intrării in vigoare a prezentului statut şi pentru care s-au acordat reduceri ale duratei de stagiu pentru inscrierea la examenul de definitivare in profesie, pană la publicarea Legii nr. 255/2004 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat, beneficiază de drepturile acordate. Avocaţii care urmează cursurile I.N.P.P.A. vor respecta contractele de formare profesională incheiate cu I.N.P.P.A., iar după promovarea examenului de absolvire dobandesc calitatea de avocat definitiv.
    ___________
    Art. 319. a fost modificat prin punctul 141. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 320. - (1) Denumirile formelor de exercitare a profesiei in vigoare la data adoptării Legii nr. 255/2004 se păstrează. In caz de schimbare a formei de exercitare a profesiei de avocat, dispoziţiile art. 8 alin. (1) din Lege, precum şi cele corespunzătoare din prezentul statut devin aplicabile.
   (2) Dispoziţiile alin. (1) se aplică in mod corespunzător şi in cazul folosirii firmei, ştampilei, parafei, antetului şi a oricăror elemente de identificare a formelor de exercitare a profesiei.
    ___________
    Art. 320. a fost modificat prin punctul 142. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 3201. - (1) Dispoziţiile art. 295 din prezentul statut privind organizarea examenului de dobandire a titlului de avocat definitiv, precum şi cele ale art. 287 alin. (2), (4) şi (5) se aplică exclusiv, cu caracter tranzitoriu, avocaţilor stagiari inscrişi in barou anterior intrării in vigoare a Legii nr. 270/2010 privind modificarea şi completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea şi exercitarea profesiei de avocat. Avocaţii stagiari inscrişi in barou după data intrării in vigoare a Legii nr. 270/2010 au obligaţia de a urma cursurile I.N.P.P.A., examenul de absolvire a I.N.P.P.A. fiind singura formă de dobandire a titlului profesional de avocat definitiv.
   (2) Avocaţii stagiari care la data intrării in vigoare a prezentului statut se află in cel de-al doilea an de stagiu sunt obligaţi să urmeze cursurile I.N.P.P.A. şi să susţină examenul de absolvire a acestora.
   (3) Prevederile art. 294 alin. (2) şi (3) se aplică şi avocaţilor stagiari prevăzuţi la alin. (2).
    ___________
    Art. 3201. a fost introdus prin punctul 143. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 321. - Anexele nr. I-XXXII fac parte integrantă din prezentul statut.
    ___________
    Art. 321. a fost modificat prin punctul 144. din Hotărare nr. 15/2011 incepand cu 15.09.2011.

   Art. 322. - Prezentul statut a fost adoptat in şedinţa Consiliului U.N.B.R. din 25 septembrie 2004 şi intră in vigoare la data publicării in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.
   Art. 323. - La data publicării prezentului statut in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, işi incetează aplicabilitatea Statutul profesiei de avocat, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 284 din 31 mai 2001, cu modificările şi completările ulterioare.

   
 
  
Publicitate
HOME STIRI SFATUL EXPERTULUI LEGISLATIE FORUM AVOCATI ADRESE UTILE DOCUMENTE UTILE CONTACT
Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC CND LEGALIS SRL. Preluarea si reproducerea informatiilor si imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor si Conditiilor. SC CND LEGALIS SRL este operator de date cu caracter personal inscris in registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal sub nr. 20896 si nr. 21292. © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2013 ©   Copyright SC CND LEGALIS SRL 2013