| | |
Avocatura - profesia de avocat
HOME
STIRI
CASE DE AVOCATURA LIBRARIE INTERVIURI CAUTA UN AVOCAT FORUM
LEGISLATIE
OPINII CONTACT
ACADEMICA cazul tau documente utile jurindex cariere stiri din barouri examene portalul instantelor
Alte profesii liberale: Mediatori Executori Judecatoresti Notari Publici Judecatori Procurori Lichidatori
Curs valutar: 1€ = 4.3902 lei, 1$ = 3.2286 lei, 1£ = 5.5209 lei, 1CHF = 3.6123 lei
Facebook Avocatura.com Linkedin Avocatura.com newsletter Avocatura.com RSS Avocatura.com
« Inapoi la Legislatie
Legea notarilor publici si a activitatii notariale - Actualizata
Legea nr. 36/1995 din 12/05/1995, actualizata la data de 01/10/2011, a notarilor publici si a activitatii notariale.


facebook

 

CAPITOLUL I
  Dispoziţii generale

   Art. 1. - Activitatea notarială asigură persoanelor fizice şi juridice constatarea raporturilor juridice civile sau comerciale nelitigioase, precum şi exerciţiul drepturilor şi ocrotirea intereselor, in conformitate cu legea.
   Art. 2. - Activitatea notarială se realizează de notarii publici prin acte notariale şi consultaţii juridice notariale, in condiţiile prezentei legi.
   Art. 3 - Notarul public este investit să indeplinească un serviciu de interes public şi are statutul unei funcţii autonome.
   Art. 4. - Actul indeplinit de notarul public, purtand sigiliul şi semnătura acestuia, este de autoritate publică şi are forţa probantă prevăzută de lege.
   Art. 5. - Actele notariale pot fi efectuate şi de misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Romaniei, precum şi de alte instituţii, in condiţiile şi limitele prevăzute de lege.
   Art. 6. - Notarii publici şi celelalte instituţii prevăzute la art. 5, care desfăşoară activitate notarială, au obligaţia să verifice ca actele pe care le instrumentează să nu cuprindă clauze contrare legii şi bunelor moravuri, să ceară şi să dea lămuriri părţilor asupra conţinutului acestor acte spre a se convinge că le-au inţeles sensul şi le-au acceptat efectele, in scopul prevenirii litigiilor.
    In cazul in care actul solicitat este contrar legii şi bunelor moravuri, notarul public va refuza intocmirea lui.
    Dacă inscrisul prezentat are un conţinut indoielnic, iar notarul public nu poate refuza instrumentarea actului, va atrage atenţia părţilor asupra consecinţelor juridice la care se expun şi va face menţiune expresă in act.
    Dacă partea se opune la inserarea menţiunii, notarul public va refuza intocmirea actului.
   Art. 7. - Activitatea notarială se infăptuieşte in mod egal pentru toate persoanele, fără deosebire de rasă, de naţionalitate, de origine etnică, de limbă, de religie, de sex, de opinie, de apartenenţă politică, de avere sau de origine socială.

   
CAPITOLUL II

  Competenţa notarilor publici

   Art. 8. - Notarul public indeplineşte următoarele acte notariale:
   a) redactarea inscrisurilor cu conţinut juridic, la solicitarea părţilor;
   b) autentificarea inscrisurilor redactate de notarul public, de parte personal sau de avocat;
   c) procedura succesorală notarială;
   d) certificarea unor fapte, in cazurile prevăzute de lege;
   e) legalizarea semnăturilor de pe inscrisuri, a specimenelor de semnătură, precum şi a sigiliilor;
   f) darea de dată certă inscrisurilor prezentate de părţi;
   g) primirea in depozit a inscrisurilor şi documentelor prezentate de părţi;
   h) actele de protest al cambiilor, al biletelor la ordin şi al cecurilor;
   i) legalizarea copiilor de pe inscrisuri;
   j) efectuarea şi legalizarea traducerilor;
   k) eliberarea de duplicate de pe actele notariale pe care le-a intocmit;
   l) orice alte operaţiuni prevăzute de lege.
   Art. 9. - Notarii publici dau consultaţii juridice in materie notarială, altele decat cele referitoare la conţinutul actelor pe care le indeplinesc şi participă, in calitate de specialişti desemnaţi de părţi, la pregătirea şi intocmirea unor acte juridice cu caracter notarial.
   Art. 10. - In indeplinirea atribuţiilor ce-i revin, notarul public are competenţă generală, cu excepţiile prevăzute in situaţiile următoare:
   a) procedura succesorală notarială este de competenţa notarului public din biroul notarial situat in circumscripţia teritorială a judecătoriei in care defunctul şi-a avut ultimul domiciliu;
   b) in cazul moştenirilor succesive, moştenitorii pot alege competenţa oricăruia dintre birourile notariale din circumscripţia teritorială a judecătoriei in care şi-a avut ultimul domiciliu acela dintre autori care a decedat cel din urmă;
   c) actele de protest al cambiilor, biletelor la ordin şi cecurilor se fac de notarul public din circumscripţia teritorială a judecătoriei in care urmează a se face plata;
   d) eliberarea duplicatelor şi reconstituirea actelor notariale se fac de notarul public in al cărui birou se află originalul acestora.
   Art. 11. - Conflictele de competenţă intre birourile notarilor publici situate in aceeaşi circumscripţie a unei judecătorii se soluţionează de acea judecătorie, la sesizarea părţii interesate. Hotărarea judecătoriei este definitivă.
    Cand conflictul intervine intre birouri notariale situate in circumscripţii diferite, competenţa aparţine judecătoriei in a cărei circumscripţie se află biroul de notar public cel din urmă sesizat.
   Art. 12. - Secretarii consiliilor locale ale comunelor şi oraşelor unde nu funcţionează birouri ale notarilor publici vor indeplini, la cererea părţilor, următoarele acte notariale:
   a) legalizarea semnăturilor de pe inscrisurile prezentate de părţi;
   b) legalizarea copiilor de pe inscrisuri, cu excepţia inscrisurilor sub semnătură privată.
    Actele prevăzute la alin. 1, in cazul in care depunerea lor este necesară la unele instituţii sau agenţi economici, vor fi indeplinite de acestea.
   Art. 13. - Activitatea notarială a misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale Romaniei se desfăşoară pe baza legii romane şi a inţelegerilor internaţionale la care Romania este parte, precum şi potrivit uzanţelor internaţionale.
    La cererea persoanelor fizice avand cetăţenia romană, precum şi a persoanelor juridice romane, misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Romaniei indeplinesc următoarele acte notariale:
   a) redactarea de inscrisuri in vederea autentificării sau legalizării semnăturii;
   b) autentificarea inscrisurilor, cu excepţia transmisiunilor imobiliare incheiate prin acte juridice intre vii;
    ___________
    Litera b) a fost modificată prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2007 incepand cu 09.11.2007.

   c) legalizarea sigiliilor şi a semnăturilor;
   d) darea de dată certă inscrisurilor prezentate de părţi;
   e) certificarea unor fapte;
   f) legalizarea de copii de pe inscrisuri;
   g) efectuarea şi legalizarea traducerilor;
   h) primirea in depozit a inscrisurilor şi documentelor prezentate de părţi;
   i) eliberarea de duplicate de pe actele notariale intocmite de misiunile diplomatice sau oficiile consulare.
    Activităţile notariale prevăzute la alin. 2, care produc efecte juridice in Romania, pot fi indeplinite de către misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Romaniei şi la cererea persoanelor fizice sau juridice străine, in măsura in care legile şi reglementările statului de reşedinţă sau acordurile bilaterale nu se opun.
    ___________
    Alineatul a fost modificat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2007 incepand cu 09.11.2007.

    Abrogat prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 125/2007 incepand cu 09.11.2007.
    Actele notariale se indeplinesc la sediile misiunilor diplomatice sau oficiilor consulare, precum şi la bordul navelor şi aeronavelor sub pavilion romanesc care se află staţionate in raza de activitate a acestor organe, precum şi la domiciliul cetăţeanului roman ori in alt loc, dacă acest lucru este prevăzut in convenţiile internaţionale la care Romania şi statul de reşedinţă sunt părţi sau legea locală nu se opune.

   
CAPITOLUL III

  Organizarea activităţii notarilor publici

   
SECŢIUNEA I

  Organizarea şi funcţionarea birourilor notarilor publici

   Art. 14. - Activitatea notarilor publici se desfăşoară in cadrul unui birou, in care pot funcţiona unul sau mai mulţi notari publici asociaţi, cu personalul auxiliar corespunzător.
    Prin asociere, notarul public nu-şi pierde dreptul la birou notarial individual.
    Notarul public sau notarii publici asociaţi, titulari ai unui birou, pot angaja notari stagiari, traducători, alt personal de specialitate, precum şi personal administrativ şi de serviciu necesar activităţii notariale.
    Evidenţa birourilor de notari publici şi lucrările privind numirea şi incetarea funcţiei notarilor publici se intocmesc de personalul de specialitate notarială din Ministerul Justiţiei.
   Art. 15. - In circumscripţia unei judecătorii pot funcţiona unul sau mai multe birouri de notari publici. Numărul notarilor publici şi al birourilor in care aceştia işi desfăşoară activitatea se stabileşte de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici.
    Numărul de notari publici se actualizează anual de către ministrul justiţiei, potrivit propunerilor Camerelor Notarilor Publici şi, cu prioritate, in raport cu numărul notarilor stagiari care au promovat examenul de notar public.
    In cazul in care in circumscripţia unei judecătorii funcţionează mai multe birouri de notari publici, competenţa teritorială a fiecăruia se intinde pe tot cuprinsul acelei circumscripţii.
   Art. 16. - Notar public poate fi cel care indeplineşte următoarele condiţii:
   a) are cetăţenia romană şi domiciliul in Romania şi are capacitatea de exerciţiu al drepturilor civile;
    ___________
    Litera a) a fost modificată prin linia din Ordonanţă de urgenţă nr. 166/2008 incepand cu 25.11.2008.

   b) este licenţiat in drept - ştiinţe juridice - sau doctor in drept;
   c) nu are antecedente penale;
   d) se bucură de o bună reputaţie;
   e) cunoaşte limba romană;
   f) este apt din punct de vedere medical pentru exercitarea funcţiei;
   g) a indeplinit timp de 2 ani funcţia de notar stagiar şi a promovat examenul de notar public sau a exercitat timp de 5 ani funcţia de notar, judecător, procuror, avocat sau o altă funcţie de specialitate juridică şi dovedeşte cunoştinţele necesare funcţiei de notar public, prin promovarea unui concurs organizat, potrivit regulamentului de aplicare a prezentei legi, de Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici.
    ___________
    Litera g) a fost modificată prin punctul 1. din Ordonanţă de urgenţă nr. 190/2005 incepand cu 28.12.2005.

   Art. 17. - Notarul public este numit de ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, in baza cererii celui interesat şi după ce face dovada indeplinirii cerinţelor arătate la art. 16.
   Art. 18. - Inainte de a-şi incepe activitatea, in termen de 60 de zile de la numire, notarul public este obligat să-şi inregistreze biroul la Curtea de apel in circumscripţia căreia işi are sediul biroul de notar public. Pentru inregistrarea biroului, notarul public va prezenta sigiliul şi specimenul de semnătură.
    Ministrul justiţiei poate, in cazuri temeinic justificate, să prelungească acest termen.
    Neindeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. 1 atrage revocarea numirii notarului public.
   Art. 19. - După indeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 18, notarul public va depune jurămantul in faţa ministrului justiţiei şi a preşedintelui Uniunii Naţionale a Notarilor Publici sau a reprezentanţilor acestora.
    Jurămantul are următorul conţinut:
    "Jur să respect Constituţia şi legile ţării, să-mi indeplinesc cu onoare şi credibilitate publică, cu conştiinţă şi fără părtinire atribuţiile ce-mi revin şi să păstrez secretul profesional. Aşa să-mi ajute Dumnezeu!"
    Referirea la divinitate din formula jurămantului se schimbă potrivit credinţei religioase a notarului public.
    Notarul public fără confesiune va depune jurămantul fără formulă religioasă, pe conştiinţă şi onoare.
   Art. 20. - Poate fi notar stagiar cel care:
   a) indeplineşte condiţiile prevăzute la art. 16 lit. a)-f);
   b) este angajat intr-un birou de notar public;
   c) se află in perioada de stagiu pană la promovarea examenului de notar public.
   Art. 21. - Notarul public poate delega pe notarul stagiar să indeplinească următoarele atribuţii:
   a) efectuarea lucrărilor de secretariat;
   b) legalizarea copiilor de pe inscrisuri;
   c) legalizarea semnăturii traducătorului;
   d) darea de dată certă a inscrisurilor prezentate de părţi;
   e) redactarea unor proiecte de inscrisuri cu conţinut juridic.
    Condiţiile de incheiere a contractului de muncă şi formarea profesională a notarului stagiar sunt in sarcina Camerei Notarilor Publici şi se stabilesc prin statutul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici.
   Art. 22. - Examenul de notar public se susţine in faţa unei comisii formate din: un membru al Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, reprezentantul Ministerului Justiţiei, un membru al corpului didactic din invăţămantul superior de specialitate şi doi notari publici cu pregătire şi cu prestigiu profesional, desemnaţi in condiţiile prevăzute in regulamentul de aplicare a prezentei legi.
   Art. 23. - Calitatea de notar public incetează:
   a) la cerere;
   b) prin pensionare sau in cazul constatării incapacităţii de muncă, in condiţiile legii;
   c) prin desfiinţarea biroului notarului public, urmată de neexercitarea fără justificare de către titularul acestuia a profesiei, in condiţiile legii, intr-un alt birou de notar public, in termen de 6 luni;
   d) prin excluderea din profesie, dispusă ca sancţiune disciplinară, in condiţiile prezentei legi;
   e) in cazul văditei sale incapacităţi profesionale, constatată in urma unor inspecţii repetate;
   f) in cazul condamnării definitive pentru săvarşirea cu intenţie a unei infracţiuni grave sau care aduce atingere prestigiului profesiei;
   g) in cazul in care notarul public nu mai indeplineşte condiţiile prevăzute de art. 16 lit. a), d) şi f). Incetarea calităţii de notar public se constată sau se dispune, după caz, de ministrul justiţiei.
   Art. 24. - Exerciţiul funcţiei de notar public se suspendă:
   a) in caz de incompatibilitate;
   b) in situaţiile prevăzute la art. 41 lit. c) şi art. 42 din prezenta lege;
   c) in caz de neachitare a obligaţiilor băneşti profesionale, după 6 luni de la scadenţa acestora, pană la achitarea debitului;
   d) in caz de incapacitate temporară de muncă.
   Art. 25. - Suspendarea se dispune de ministrul justiţiei, la solicitarea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici.
    Incetarea suspendării se poate dispune cu respectarea condiţiei prevăzute in alineatul precedent.

   
SECŢIUNEA II

  Camera Notarilor Publici

   Art. 26. - In circumscripţia fiecărei Curţi de apel funcţionează cate o Cameră a Notarilor Publici, cu personalitate juridică.
    Din Cameră fac parte toţi notarii publici care funcţionează in circumscripţia Curţii de apel.
    Camera Notarilor Publici este condusă de un colegiu director format dintr-un preşedinte, un vicepreşedinte şi 3-5 membri. Colegiul director este ales de adunarea generală a membrilor Camerei, pentru o perioadă de 3 ani, dintre notarii publici.
    Preşedintele Colegiului director va primi o indemnizaţie al cărei cuantum se va stabili de adunarea generală.
    Colegiul director va avea un secretar salarizat şi personal auxiliar, in numărul şi in structura stabilite de adunarea generală a notarilor publici din judeţele ce compun circumscripţia Camerei.
    Colegiul director al Camerei Notarilor Publici are următoarele atribuţii:
   a) rezolvă plangerile părţilor impotriva notarilor publici şi a notarilor stagiari, luand măsurile corespunzătoare şi aducandu-le la cunoştinţa Uniunii Naţionale a Notarilor Publici;
   b) deleagă, in cazuri excepţionale, pentru o perioadă determinată, un notar public, din aceeaşi circumscripţie a judecătoriei, care să asigure funcţionarea unui alt birou de notar public, cu incunoştinţarea Uniunii Naţionale a Notarilor Publici. Cheltuielile cu delegarea se suportă din veniturile biroului notarului public la care este delegat;
   c) informează Uniunea Naţională a Notarilor Publici in legătură cu activitatea birourilor notarilor publici, asupra necesarului de notari publici şi notari stagiari şi face recomandări cu privire la persoanele ce urmează să fie propuse de uniune pentru numirea lor in funcţia de notar public de către ministrul justiţiei;
   d) reprezintă Camera in relaţiile cu terţii la nivelul circumscripţiei Curţii de apel;
   e) intocmeşte documentarea juridică şi asigură consultarea şi informarea curentă a notarilor publici;
   f) ţine evidenţa veniturilor şi cheltuielilor Camerei şi a contribuţiei membrilor săi;
   g) procură datele şi lucrările necesare pentru Buletinul Notarilor Publici şi asigură difuzarea acestuia;
   h) indeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege şi de regulament.

   
SECŢIUNEA III

  Uniunea Naţională a Notarilor Publici

   Art. 27. - Notarii publici din Romania se constituie in Uniunea Naţională a Notarilor Publici, organizaţie profesională cu personalitate juridică, care işi alege un consiliu de conducere şi alte organe stabilite prin statutul propriu.
   Art. 28. - Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici este constituit din cate un reprezentant al fiecărei Camere a Notarilor Publici, din care se aleg preşedintele şi doi vicepreşedinţi, in condiţiile stabilite prin statutul uniunii.
    Consiliul uniunii are următoarele atribuţii:
   a) propune ministrului justiţiei numirea, suspendarea, revocarea ori incetarea calităţii de notar public;
   b) propune ministrului justiţiei numărul necesar al birourilor de notari publici şi condiţiile de desfăşurare a examenelor de notari publici;
   c) stabileşte, cu aprobarea ministrului justiţiei, onorariile minimale pentru serviciile prestate de notarii publici;
   d) aprobă cotele de contribuţie ale birourilor notarilor publici la Cameră, precum şi cele ale Camerelor la Uniunea Naţională a Notarilor Publici, potrivit statutului acesteia;
   e) reprezintă Uniunea Naţională a Notarilor Publici in raporturile cu terţii, pe plan intern şi internaţional;
   f) indeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege sau de regulament.
   Art. 29. - In cadrul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici se va organiza şi va funcţiona o casă de asigurări pentru garantarea responsabilităţii civile a notarilor publici, cu personalitate juridică, in condiţiile stabilite prin statut propriu, aprobat de Uniunea Naţională a Notarilor Publici.

   Art. 291. - (1) In cadrul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din Romania se infiinţează, se organizează şi funcţionează Institutul Notarial Roman, entitate cu personalitate juridică, in condiţiile stabilite prin statutul propriu, aprobat de Consiliul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din Romania.
   (2) Institutul Notarial Roman asigură perfecţionarea activităţii notariale, pregătirea notarilor stagiari, precum şi pregătirea profesională continuă a notarilor publici şi a altor specialişti licenţiaţi in drept, avand dreptul de a elibera diplome recunoscute de instituţiile abilitate.
   (3) Institutul Notarial Roman are ştampilă şi siglă proprii şi se infiinţează, se organizează şi funcţionează fără indeplinirea altor formalităţi.
   (4) Statutul Institutului Notarial Roman, Regulamentul de organizare şi funcţionare, precum şi modalităţile de formare profesională continuă a notarilor publici şi a notarilor stagiari se vor aproba prin hotărare a Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din Romania.
    ___________
    Art. 291. a fost introdus prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 166/2008 incepand cu 04.10.2009.

   Art. 292. - La nivelul Uniunii Naţionale a Notarilor Publici se infiinţează Registrul naţional notarial al regimurilor matrimoniale. Organizarea şi funcţionarea acestui registru, precum şi procedura de inscriere şi consultare se stabilesc prin ordin al ministrului justiţiei.

    ___________
    Art. 292. a fost introdus prin alineatul din Lege nr. 71/2011 incepand cu 01.10.2011.

   
CAPITOLUL IV

  Drepturile şi indatoririle notarilor publici

   
SECŢIUNEA I

  Drepturile notarilor publici

   Art. 30. - Notarii publici işi exercită personal profesiunea şi se bucură de stabilitate in funcţie, neputand fi mutaţi in altă localitate fără acordul lor.
   Art. 31. Abrogat prin alineatul din Ordonanţă de urgenţă nr. 25/2005 incepand cu 04.04.2005.
   Art. 32. - Notarii publici au dreptul la onorarii pentru fiecare serviciu prestat, in conformitate cu art. 28 alin. 2 lit. c).
   Art. 33. - Notarul public are dreptul la concediu de odihnă, in condiţiile stabilite prin statut.
   Art. 34. - Notarii publici beneficiază de drepturile de asigurări sociale pe baza contribuţiei la sistemul asigurărilor sociale de stat, in condiţiile legii.
   Art. 35. - Exercitarea profesiei de notar public este incompatibilă cu:
   a) desfăşurarea unei activităţi salarizate sau de executor judecătoresc, avocat ori consilier juridic, cu excepţia:
   - activităţii didactice universitare;
   - activităţii literare şi publicistice;
   - calităţii de deputat sau senator ori a celei de consilier in consiliile judeţene sau locale, pe durata mandatului;
   - calităţii de membru in organele de conducere sau in alte organisme ale Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, Camerelor Notarilor Publici ori in alte organizaţii interne şi internaţionale la care Uniunea Naţională a Notarilor Publici şi Camerele Notarilor Publici sunt afiliate sau cu care colaborează.
    ___________
    Litera a) a fost modificată prin punctul 3. din Ordonanţă de urgenţă nr. 166/2008 incepand cu 04.10.2009.

   b) desfăşurarea unor activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse;
   c) calitatea de asociat intr-o societate in nume colectiv, de asociat comanditat in societăţile in comandită simplă sau pe acţiuni, administrator al unei societăţi cu răspundere limitată, preşedinte al unui consiliu de administraţie, membru al consiliului de conducere, director general sau director al unei societăţi pe acţiuni, administrator al unei societăţi civile.

   
SECŢIUNEA II

  Indatoririle şi răspunderile notarilor publici

   Art. 36. - Notarii publici şi personalul birourilor notariale au obligaţia să păstreze secretul profesional cu privire la actele şi faptele despre care au luat cunoştinţă in cadrul activităţii lor, chiar şi după incetarea funcţiei, cu excepţia cazurilor in care legea sau părţile interesate ii eliberează de această obligaţie.
   Art. 37. - Notarul public nu poate absenta mai mult de 5 zile consecutiv, fără a asigura funcţionalitatea biroului său, in condiţiile legii.
    In cazul nerespectării dispoziţiilor alin. 1, Camera Notarilor Publici poate delega, după caz, un alt notar public pentru indeplinirea atribuţiilor notarului public absent, in condiţiile prevăzute de statutul uniunii.
   Art. 38. - Răspunderea civilă a notarului public poate fi angajată, in condiţiile legii civile, pentru incălcarea obligaţiilor sale profesionale, atunci cand acesta a cauzat un prejudiciu.
    Asigurarea de răspundere profesională a notarului public se realizează prin casa de asigurări, constituită in acest scop.
   Art. 39. - Răspunderea disciplinară a notarului public intervine pentru următoarele abateri:
   a) intarziere sau neglijenţă in efectuarea lucrărilor;
   b) lipsă nejustificată de la birou;
   c) nerespectarea secretului profesional;
   d) comportament care aduce atingere onoarei sau probităţii profesionale.
   Art. 40. - Acţiunea disciplinară se exercită de Colegiul director şi se judecă de Consiliul de disciplină.
    Pentru suspendarea din funcţie sau excluderea din profesie este obligatorie o cercetare prealabilă, care se efectuează de către Colegiul director.
    Audierea celui in cauză este obligatorie, acesta fiind indreptăţit să ia cunoştinţă de conţinutul dosarului şi să-şi formuleze apărarea.
    Consiliul de disciplină citează părţile şi pronunţă o hotărare motivată, care se comunică acestora.
    Impotriva hotărarii părţile pot face contestaţie la Consiliul uniunii, in termen de 10 zile de la comunicare.
    Hotărarea Consiliului uniunii poate fi atacată la instanţa judecătorească competentă, civilă sau de contencios administrativ, după caz.
    Hotărarea definitivă se comunică şi Ministerului Justiţiei.
    Procedura judecării abaterilor disciplinare se stabileşte prin regulament.
   Art. 41. - Sancţiunile disciplinare se aplică in raport cu gravitatea faptelor şi constau in:
   a) observaţie scrisă;
   b) amendă de la 50.000 lei la 200.000 lei, care se face venit la bugetul Camerei Notarilor Publici. Neachitarea in termen de 30 de zile de la data rămanerii definitive a hotărarii atrage suspendarea de drept a notarului public pană la achitarea sumei.
    Hotărarea definitivă constituie titlu executoriu;
   c) suspendarea din funcţie pe o durată de maximum 6 luni;
   d) excluderea din profesie.
   Art. 42. - In cazul in care impotriva notarului public s-a luat măsura arestării preventive, ministrul justiţiei, la propunerea Consiliului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici, va lua măsura suspendării din funcţie pană la soluţionarea cauzei penale, potrivit legii.
    Dacă hotărarea de condamnare a rămas definitivă şi ea se referă la infracţiunile prevăzute de art. 23 lit. f) din lege, cu acea dată ministrul justiţiei dispune excluderea din profesie a notarului public condamnat.
    Sigiliul, registrele şi lucrările notarului public suspendat sau exclus vor fi depuse la Camera Notarilor Publici, sub luare de dovadă.

   
CAPITOLUL V

  Procedura actelor notariale

   
SECŢIUNEA I

  Dispoziţii comune

   Art. 43. - Toate actele notariale se indeplinesc la cerere.
    Inscrisurile redactate de părţi sau, după caz, de reprezentanţii lor legali sau convenţionali vor fi verificate cu privire la indeplinirea condiţiilor de fond şi formă, notarul public putandu-le aduce modificările şi completările corespunzătoare, cu acordul părţilor.
    Inscrisurile referitoare la actele notariale se redactează potrivit voinţei părţilor şi in condiţiile prevăzute de lege.
    Inscrisurile vor fi redactate citeţ, ingrijit şi fără prescurtări; menţiunile in cifre se vor inscrie şi in litere, iar locurile goale se vor completa prin tragere de linii.
    In cadrul lucrărilor de indeplinire a actelor notariale, notarul public stabileşte identitatea, domiciliul şi capacitatea părţilor, in afara cazurilor in care se solicită dare de dată certă, intocmirea de copii legalizate sau acordarea de consultaţii juridice notariale.
   Art. 44. - Inscrisurile pentru care legea prevede forma autentică vor fi redactate numai de notari publici, de avocatul părţilor interesate sau de consilierul juridic ori reprezentantul legal al persoanei juridice. Persoanele care au pregătire juridică superioară vor putea redacta inscrisurile in care figurează ca parte, ele, soţii, ascendenţii sau descendenţii lor.
    Consultaţiile date de notarul public in domeniul juridic notarial sunt scrise sau verbale şi se dau persoanelor fizice sau juridice, la solicitare sau pe bază de contract cu durată determinată.
   Art. 45. - Notarul public are obligaţia să desluşească raporturile reale dintre părţi cu privire la actul pe care vor să-l incheie, să verifice dacă scopul pe care il urmăresc este in conformitate cu legea şi să le dea indrumările necesare asupra efectelor lui juridice.
    De asemenea, el trebuie să ceară părţilor, ori de cate ori este cazul, documentele justificative şi autorizaţiile necesare pentru incheierea actului sau, la cererea acestora, va putea obţine el insuşi documentaţia necesară.
    Actele din care rezultă drepturi ce urmează a fi supuse publicităţii mobiliare sau imobiliare se vor comunica de indată, la locul unde se ţine această evidenţă, de notarul public, care va face şi demersurile necesare in numele titularilor pentru aducerea la indeplinire a tuturor lucrărilor de publicitate. Se exceptează cazul in care părţile interesate vor cere in scris să indeplinească ele insele formalităţile de mai sus.
    In vederea indeplinirii obligaţiilor ce-i revin potrivit alin. 2 şi 3, notarul public va avea acces liber la birourile de publicitate mobiliară şi imobiliară.
    Notarul public nu poate refuza indeplinirea actului notarial solicitat decat in condiţiile arătate la art. 6.
   Art. 46. - Organele de ordine publică vor acorda sprijin notarilor publici, in cazul in care aceştia sunt impiedicaţi să-şi exercite atribuţiile. De asemenea, autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia ca in cadrul atribuţiilor lor să acorde notarilor publici concursul solicitat pentru indeplinirea actelor notariale.
   Art. 47. - Actele solicitate de părţi şi orice acte de procedură notarială se intocmesc in limba romană.
    Cetăţenilor aparţinand minorităţilor naţionale sau persoanelor care nu vorbesc sau nu inţeleg limba romană li se acordă posibilitatea de a lua cunoştinţă de cuprinsul actului printr-un interpret. Funcţia de interpret poate fi indeplinită, in afară de notarul public, şi de un angajat din cadrul biroului notarial, care cunoaşte limba acelei persoane, precum şi de traducătorii autorizaţi.
    Actele redactate de părţi şi prezentate pentru efectuarea operaţiunilor notariale vor fi in limba romană.
    La cererea justificată a părţilor, notarul public poate indeplini acte in legătură cu inscrisurile intocmite de părţi intr-o altă limbă decat cea romană, numai dacă notarul instrumentator cunoaşte limba in care sunt intocmite actele sau după ce a luat cunoştinţă de cuprinsul acestora prin interpret, caz in care un exemplar tradus in limba romană şi semnat de cel ce a efectuat traducerea va fi ataşat la dosar.
    Inscrisurile destinate a fi traduse intr-o limbă străină se vor redacta fie pe două coloane, cuprinzand in prima coloană textul in limba romană, iar in cea de-a doua, textul in limba străină, fie in mod succesiv, mai intai textul in limba romană, continuandu-se cu textul in limba străină.
   Art. 48. - Actele notariale se indeplinesc la sediul biroului notarului public in timpul programului de serviciu cu publicul, afişat in mod corespunzător.
    Un act notarial se poate indeplini in afara sediului biroului notarului public, in limitele circumscripţiei sale teritoriale, dacă la incheierea lui este interesat un număr mai mare de persoane sau partea care-l solicită este impiedicată să se prezinte, din motive temeinice, la sediul biroului.
    In cazul in care intocmirea unui act notarial nu suferă amanare din motive obiective, acesta va putea fi indeplinit şi in afara programului de lucru, la cererea părţii interesate.
   Art. 49. - Indeplinirea actelor notariale, in afară de redactarea inscrisurilor şi de consultaţiile juridice notariale, se constată prin incheiere, care va cuprinde:
   a) sediul biroului notarial;
   b) denumirea incheierii şi numărul acesteia;
   c) data indeplinirii actului notarial;
   d) numele şi prenumele notarului public;
   e) locul unde s-a indeplinit actul notarial, in cazul indeplinirii in afara sediului biroului notarial, precizandu-se imprejurarea care justifică intocmirea inscrisului in acel loc;
   f) numele sau denumirea părţilor, domiciliul sau sediul acestora şi menţiunea faptului prezentării lor in persoană, reprezentate ori asistate, precum şi modul in care li s-a constatat identitatea, cu excepţia incheierilor prin care se dă dată certă inscrisurilor sau se legalizează copii de pe inscrisuri;
   g) arătarea indeplinirii condiţiilor de fond şi de formă ale actului notarial intocmit in raport cu natura acelui act;
   h) constatarea indeplinirii actului notarial şi a citirii acestuia de către de părţi;
   i) menţiunea perceperii taxelor de timbru, a onorariului şi cuantumul acestora;
   j) semnătura notarului public;
   k) sigiliul biroului notarului public.
   Art. 50. - Părţile participante la actul notarial pot fi identificate de notarul public prin menţiunea in incheiere că ele sunt cunoscute personal de acesta. In cazul in care notarul public nu cunoaşte părţile, este obligat să se convingă de identitatea acestora, stabilită, după caz, prin:
   a) acte de identitate sau legitimaţii oficiale prevăzute cu semnătură, ştampilă şi fotografia posesorului;
   b) atestarea avocatului care asistă partea;
   c) doi martori de identitate, cunoscuţi personal de notarul public sau legitimaţi conform lit. a).
    Nu poate fi martor de identitate cel care:
   a) nu a implinit 18 ani;
   b) figurează in act ca parte sau ca beneficiar;
   c) din cauza unei deficienţe psihice sau fizice nu este apt pentru dovedirea identităţii.
   Art. 51. - In situaţia in care se refuză indeplinirea actului notarial, incheierea de respingere se va da numai dacă părţile stăruie in cerere, după ce li s-a atras atenţia că actul solicitat este contrar legii sau bunelor moravuri. Incheierea va cuprinde şi motivarea refuzului, calea de atac la judecătorie şi termenul de exercitare.
    Indeplinirea actului notarial poate fi respinsă şi pentru următoarele motive:
   a) solicitarea lucrărilor in afara orelor de lucru, cu excepţiile prevăzute la art. 48 alin. 3;
   b) neprezentarea documentaţiei necesare sau prezentarea ei incompletă;
   c) neplata taxelor şi a onorariului stabilit;
   d) imposibilitatea identificării părţilor sau lipsa lor de discernămant.
   Art. 52. - Incălcarea cerinţelor prevăzute la art. 49 lit. c), f), j) şi k) se sancţionează cu nulitatea, iar a celorlalte cerinţe cu anularea, in afară de cazul in care indeplinirea acestora rezultă din lucrările actului.
   Art. 53. - Actele notariale care prezintă erori materiale sau omisiuni vădite pot fi indreptate sau completate prin incheiere de către notarul public, la cerere sau din oficiu, cu acordul părţilor, dacă lucrările cuprind date care fac posibilă indreptarea greşelilor sau completarea omisiunilor. Acordul părţilor se prezumă dacă, fiind legal citate, nu-şi manifestă opunerea. Despre indreptarea sau completarea efectuată se face menţiune pe toate exemplarele actului.
   Art. 54. - Actele care au dispărut fără a mai fi rămas un exemplar original se reconstituie la cerere, prin incheiere, pe baza acordului părţilor sau, după caz, a succesorilor acestora. Reconstituirea se face la biroul notarului la care s-a intocmit actul.
    In lipsa acordului părţilor, reconstituirea actelor dispărute se va face de judecătoria in circumscripţia căreia işi are sediul biroul notarial care a intocmit actul, in conformitate cu dispoziţiile din Codul de procedură civilă.
    In cazul in care actul dispărut a fost intocmit de alte instituţii cu activitate notarială, reconstituirea se face de judecătoria in circumscripţia căreia işi are sediul instituţia care a intocmit acel act sau se află domiciliul ori sediul uneia dintre părţi, după caz.
   Art. 55. - La cererea părţii de a i se da un duplicat al actului original, biroul notarial care a intocmit acel act poate incuviinţa eliberarea duplicatului. In acest scop, notarul public va cita părţile sau, după caz, pe succesorii acestora.
    In textul duplicatului se reproduc, cuvant cu cuvant, cuprinsul inscrisului, cat şi al incheierii prin care s-a constatat intocmirea inscrisului original. In locul semnăturilor originale se menţionează numele de familie şi prenumele fiecărui semnatar.
    Duplicatul are aceeaşi forţă probantă ca şi originalul.
   Art. 56. - Notarul public nu poate indeplini acte notariale, sub sancţiunea nulităţii, dacă:
   a) in cauză sunt părţi sau interesaţi in orice calitate, el, soţul, ascendenţii şi descendenţii lor;
   b) este reprezentantul legal ori imputernicitul unei părţi care participă la procedura notarială.
   Art. 57. - In cazul in care, pentru valabilitatea in străinătate a actului notarial, este necesară supralegalizarea semnăturii şi a sigiliului notarului public sau apostilarea actelor notariale, aceste proceduri se indeplinesc de către Camera Notarilor Publici, la sediul principal sau la sediile judeţene ale acesteia, in a cărei circumscripţie işi desfăşoară activitatea notarul public care a instrumentat actul, in condiţiile stabilite prin regulament. Notarul public va pune in vedere părţii obligaţia indeplinirii acestei cerinţe.
    ___________
    Alineatul a fost modificat prin alineatul din Lege nr. 202/2010 incepand cu 25.11.2010.

    Birourile notariale nu pot lua in considerare actele care emană de la autorităţile altui stat, decat dacă semnăturile şi sigiliile acelor autorităţi sunt supralegalizate de către misiunea diplomatică sau oficiul consular al Romaniei din acest stat sau de către Ministerul Afacerilor Externe al Romaniei.
    In cazul in care prin convenţii internaţionale la care Romania este parte se prevede altfel, se aplică acele convenţii.

   
SECŢIUNEA II

  Autentificarea actelor

   Art. 58. - Pentru autentificarea unui act, notarul public verifică şi stabileşte, in prealabil, identitatea părţilor.
    Părţile pot fi reprezentate la autentificare printr-un mandatar cu procură specială autentică. In această situaţie, notarul este obligat să verifice in Registrul naţional notarial dacă acea procură a fost revocată, iar in cazul revocării va respinge cererea de autentificare.
    ___________
    Alineatul a fost modificat prin punctul 1. din Lege nr. 71/2011 incepand cu 01.10.2011.

    In vederea aplicării alin. 2, regulamentul va prevedea organizarea şi modalităţile de intocmire şi de consultare a Registrului naţional electronic al revocărilor procurilor autentice.
    ___________
    Alineatul a fost introdus prin punctul 2. din Lege nr. 71/2011 incepand cu 01.10.2011.

   Art. 59. - Cand notarul public are indoieli cu privire la deplinătatea facultăţilor mintale ale vreuneia dintre părţi, procedează la autentificare numai dacă un medic specialist atestă in scris că partea poate să-şi exprime in mod valabil consimţămantul in momentul incheierii actului.
   Art. 60. - Pentru a lua consimţămantul părţilor, după citirea actului, notarul public le va intreba dacă au inţeles conţinutul acestuia şi dacă cele cuprinse in act exprimă voinţa lor.
    Pentru motive temeinice, notarul public poate lua separat, dar in aceeaşi zi, consimţămantul părţilor care figurează in act. In acest caz, in incheierea de incuviinţare a autentificării se va menţiona ora şi locul luării consimţămantului fiecărei părţi.
   Art. 61. - Declaraţia de voinţă a surdului, mutului sau surdomutului, ştiutori de carte, se va da in scris in faţa notarului public, prin inscrierea de către parte, inaintea semnăturii, a menţiunii "consimt la prezentul act, pe care l-am citit".
    Dacă surdul, mutul sau surdomutul se găsesc din orice motiv in imposibilitate de a scrie, declaraţia de voinţă se va lua prin interpret.
    Pentru a lua consimţămantul unui nevăzător, notarul public va intreba dacă a auzit bine cand i s-a citit inscrisul şi dacă cele auzite reprezintă voinţa sa, consemnand acestea in incheierea de autentificare.
   Art. 62. - In cazul acelora care din pricina infirmităţii, a bolii sau din orice alte cauze nu pot semna, notarul public, indeplinind actul, va face menţiune despre această imprejurare in incheierea pe care o intocmeşte, menţiunea astfel făcută ţinand loc de semnătură.
   Art. 63. - Notarul public sau părţile pot solicita ca martorii prevăzuţi la art. 50 să fie prezenţi şi la semnarea actului.
   Art. 64. - Toate exemplarele originale ale inscrisului autentificat, cerute de părţi, precum şi cel ce se păstrează in arhiva biroului notarial, impreună cu anexele care fac parte integrantă din acest inscris, se semnează in faţa notarului public de către părţi sau reprezentanţii lor şi, după caz, de cei chemaţi a incuviinţa actele pe care părţile le intocmesc, de martorii-asistenţi, atunci cand este cerută prezenţa lor, şi - dacă este cazul - de cel care a redactat inscrisul, in condiţiile prezentei legi.
    Fiecare parte poate solicita cel puţin un exemplar original al inscrisului autentic.
   Art. 65. - Incheierea care constată autentificarea unui inscris va cuprinde, sub sancţiunea nulităţii, pe langă datele prevăzute la art. 49, şi următoarele menţiuni:
   a) constatarea că s-a luat consimţămantul părţilor;
   b) constatarea că inscrisul a fost semnat in faţa notarului de toţi cei ţinuţi să-l semneze.
    Menţiunea notarului public că una dintre părţi nu a putut semna ţine loc de semnătură pentru aceasta;
   c) numărul anexelor cuprinse in actul autentic;
   d) dispoziţia de investire cu formă autentică, care se exprimă prin cuvintele: "Se declară autentic prezentul inscris".
   Art. 66. - Actul autentificat de notarul public care constată o creanţă certă şi lichidă are putere de titlu executoriu la data exigibilităţii acesteia. In lipsa actului original, titlul executoriu il poate constitui duplicatul sau copia legalizată de pe exemplarul din arhiva notarului public.
   Art. 67. - In cazul in care notarul public respinge cererea de autentificare, incheierea va cuprinde menţiunile de la art. 51 alin. 1.
    Dacă se face plangere impotriva incheierii de respingere şi judecătoria o admite, notarul public va da incheierea de autentificare a actului, conform hotărarii judecătoreşti rămasă definitivă şi irevocabilă, şi va menţiona că actul produce efecte de la inregistrarea cererii de autentificare.

   
SECŢIUNEA III

  Procedura succesorală

   Art. 68. - Procedura succesorală notarială se deschide la cererea oricărei persoane interesate, precum şi a secretarului consiliului local al localităţii in raza căreia se aflau bunurile defunctului la data deschiderii moştenirii.
    ___________
    Alineatul a fost modificat prin punctul 1. din Lege nr. 71/2011 incepand cu 01.10.2011.

    Abrogat prin punctul 2. din Lege nr. 71/2011 incepand cu 01.10.2011.
    Notarul public sesizat are obligaţia de a verifica in prealabil competenţa teritorială, iar dacă constată că succesiunea este in competenţa altui birou notarial, se desesizează, fără să mai citeze părţile, trimiţand cauza notarului public competent.
    In cazul in care intr-o circumscripţie teritorială sunt mai multe birouri de notari publici, competenţa de indeplinire a procedurii succesorale aparţine primului birou sesizat. Notarul public va verifica dacă procedura succesorală nu s-a deschis la un alt birou de notar public din aceeaşi circumscripţie, cercetand, in acest scop, registrul de evidenţă a succesiunilor, potrivit regulamentului.
   Art. 69. - In cererea de deschidere a procedurii succesorale vor fi menţionate datele de stare civilă ale defunctului, numele, prenumele şi domiciliul moştenitorilor prezumtivi, bunurile defunctului, cu menţionarea valorii acestora, precum şi a pasivului succesoral.
    Cererea va fi inscrisă in registrul succesoral al notarului public.
   Art. 70. - In cazurile prevăzute de lege sau la cererea celor interesaţi, notarul public, personal sau printr-un delegat, va face inventarierea bunurilor succesorale. Dacă nu există cerere anterioară pentru deschiderea procedurii succesorale, cererea de inventariere ţine loc şi de cerere de deschidere a acestei proceduri.
    Inventarierea notarială se va putea face numai cu acordul persoanei in posesia căreia se află bunurile defunctului. In caz de refuz, se va incheia un proces-verbal, semnat de cei prezenţi.
   Art. 71. Abrogat prin punctul 3. din Lege nr. 71/2011 incepand cu 01.10.2011.
   Art. 72. Abrogat prin punctul 3. din Lege nr. 71/2011 incepand cu 01.10.2011.
   Art. 73. Abrogat prin punctul 3. din Lege nr. 71/2011 incepand cu 01.10.2011.
   Art. 74. Abrogat prin punctul 3. din Lege nr. 71/2011 incepand cu 01.10.2011.
   Art. 75. - După ce constată că este legal sesizat, notarul public inregistrează cauza şi dispune citarea celor care au vocaţie la moştenire, iar dacă există testament, citează şi pe legatari şi executorul testamentar instituit.
    Citaţia trebuie să cuprindă, sub sancţiunea nulităţii acesteia, pe langă elementele prevăzute de Codul de procedură civilă, şi precizarea că, dacă succesibilul nu işi exercită dreptul de a accepta in termenul prevăzut la art. 1.103 din Codul civil, va fi prezumat că renunţă la moştenire.
    ___________
    Alineatul a fost introdus prin punctul 4. din Lege nr. 71/2011 incepand cu 01.10.2011.

    Dacă printr-un testament autentic s-a instituit un legatar universal, se citează, in lipsă de moştenitori rezervatari, numai legatarul; dacă testamentul este olograf sau mistic, se citează şi moştenitorii legali. In ambele cazuri se va cita şi executorul testamentar, dacă a fost desemnat prin testament.
    In succesiunea ce urmează a fi declarată vacantă, notarul public citează autoritatea administraţiei publice competentă a prelua bunurile.
    In cazul moştenitorului incapabil, se citează reprezentantul său legal şi autoritatea tutelară.
   Art. 76. - In cadrul procedurii succesorale, notarul public stabileşte calitatea moştenitorilor şi legatarilor, intinderea drepturilor acestora, precum şi compunerea masei succesorale.
    In cazul existenţei unui testament găsit la inventar sau prezentat de partea interesată, notarul public procedează la deschiderea lui. Dacă testamentul este olograf sau mistic se constată starea lui materială şi se intocmeşte un proces-verbal.
    Pe bază de declaraţie sau probe administrate in cauză se va stabili dacă succesorii au acceptat succesiunea in termenul legal.
    Declaraţiile de renunţare la succesiune şi cele de acceptare sub beneficiu de inventar se inscriu intr-un registru special.
   Art. 77. - Calitatea de moştenitor şi numărul acestora se stabilesc prin acte de stare civilă şi cu martori, iar bunurile ce compun masa succesorală se dovedesc prin inscrisuri sau orice alte mijloace de probă admise de lege.
    In succesiunile care privesc bunurile comune ale autorului succesiunii şi ale soţului supravieţuitor, cotele de contribuţie ale acestora la dobandirea bunurilor se stabilesc prin acordul moştenitorilor.
   Art. 78. - Procedura succesorală se poate suspenda in următoarele cazuri:
   a) a trecut un an de la deschiderea moştenirii şi, deşi au fost legal citaţi, succesibilii nu s-au prezentat ori au abandonat procedura succesorală, fără a cere eliberarea certificatului de moştenitor, şi există dovada că cel puţin unul dintre ei a acceptat moştenirea;
    ___________
    Litera a) a fost modificată prin punctul 5. din Lege nr. 71/2011 incepand cu 01.10.2011.

   b) succesibilii işi contestă unii altora calitatea sau nu se inţeleg cu privire la compunerea masei succesorale şi la intinderea drepturilor care li se cuvin;
   c) moştenitorii sau alte persoane interesate prezintă dovada că s-au adresat instanţei de judecată pentru stabilirea drepturilor lor.
    In incheierea de suspendare se consemnează elementele care au rezultat din dezbateri, pană la momentul suspendării, cu privire la identitatea celor prezenţi, opţiunea succesorală a acestora şi compunerea masei succesorale.
    In cazurile prevăzute la alin. 1 lit. b), notarul public stabileşte prin incheiere masa succesorală, cu precizarea bunurilor sau a drepturilor care se contestă, intinderea drepturilor moştenitorilor şi motivele neinţelegerii, indrumand părţile să soluţioneze neinţelegerile dintre ele pe cale judecătorească.
    In cazurile de suspendare a procedurii succesorale prevăzute la alin. 1 lit. a) şi b), dacă nu s-a făcut dovada că cei in cauză s-au adresat instanţei sau cei interesaţi n-au cerut repunerea pe rol a cauzei, notarul public va stabili taxele succesorale provizorii şi onorariile şi le va comunica organelor financiare.
    La cererea părţilor, notarul public va putea repune pe rol dosarul succesoral oricand, dacă se constată incetarea cauzelor care au determinat suspendarea lui.
   Art. 79. - In cadrul dezbaterilor succesorale, la fiecare termen notarul public intocmeşte o incheiere motivată, care va cuprinde menţiunile referitoare la indeplinirea procedurii, declaraţiile părţilor, prezenţa martorilor şi măsurile dispuse in vederea soluţionării cauzei.
   Art. 80. - Dacă notarul public constată că in masa succesorală nu există bunuri, dispune prin incheiere inchiderea procedurii succesorale şi clasează cauza ca fără obiect.
   Art. 81. - In succesiunea in care există bunuri, s-a realizat acordul intre moştenitori şi s-au administrat probe indestulătoare, notarul public intocmeşte incheierea finală a procedurii succesorale.
    Incheierea finală va cuprinde, pe langă menţiunile comune incheierilor notariale, numele, prenumele şi ultimul domiciliu al defunctului, data decesului, numele, domiciliul şi intinderea drepturilor tuturor moştenitorilor şi legatarilor, bunurile şi datoriile succesiunii, taxele de timbru, onorariul, precum şi alte date care au fost necesare la soluţionarea cauzei.
    Dacă moştenitorii şi-au impărţit bunurile prin bună-invoială, in incheiere se va arăta modul de impărţeală şi bunurile succesorale atribuite fiecăruia. Actul de impărţeală va putea fi cuprins in incheierea finală sau se va putea intocmi separat, intr-una din formele prescrise de lege.
   Art. 82. - Incheierea procedurii succesorale se poate face şi inainte de expirarea termenului de acceptare a succesiunii, dacă este neindoielnic că nu mai sunt şi alte persoane indreptăţite la succesiune.
    De asemenea, procedura succesorală se poate incheia de indată, in temeiul unui testament, dacă acesta indeplineşte condiţiile legale de formă, nu conţine dispoziţii contrare legii şi nu aduce atingere drepturilor moştenitorilor rezervatari sau există acordul acestora. In aceleaşi condiţii, notarul public va putea stabili drepturile legatarului particular asupra bunurilor determinate prin testament.
    Notarul public, avand acordul tuturor moştenitorilor, va putea proceda la reducerea liberalităţilor, pană la limitele prevăzute de lege.
   Art. 83. - Pe baza incheierii finale, in termen de 20 de zile, se redactează certificatul de moştenitor sau de legatar, care va cuprinde constatările din această incheiere referitoare la masa succesorală, numărul şi calitatea moştenitorilor şi cotele ce le revin din patrimoniul defunctului.
    Un exemplar al certificatului de moştenitor se eliberează fiecăruia dintre moştenitori sau legatari, după caz, după achitarea taxelor succesorale şi a onorariilor.
    In cazul in care s-a instituit un executor testamentar, se va elibera, in condiţiile de mai sus, un certificat constatator al acestei calităţi.
    După suspendarea procedurii succesorale in condiţiile art. 78 alin. 1 lit. b) şi c), certificatul de moştenitor se eliberează in baza hotărarii judecătoreşti rămasă definitivă şi irevocabilă.
   Art. 84. - In cazul in care nu s-a făcut dovada existenţei unor bunuri in patrimoniul defunctului ori determinarea acestora necesită operaţiuni de durată şi moştenitorii solicită să li se stabilească numai calitatea, se poate emite certificat de calitate de moştenitor.
   Art. 85. - In lipsa moştenitorilor legali sau testamentari, la cererea reprezentantului statului, notarul public constată că succesiunea este vacantă, eliberand certificat de vacanţă succesorală, după expirarea termenului legal de acceptare a succesiunii.
   Art. 86. - După emiterea certificatului de moştenitor nu se mai poate intocmi alt certificat, decat in situaţiile prevăzute de lege.
    Cu acordul tuturor moştenitorilor, notarul public poate relua procedura succesorală, in vederea completării incheierii finale cu bunurile omise din masa succesorală, eliberand un certificat de moştenitor suplimentar.
   Art. 87. - Erorile materiale cuprinse in incheierea finală, precum şi eventualele omisiuni se vor putea indrepta, la cererea moştenitorilor, in baza unei incheieri, făcandu-se menţiune despre aceasta in incheierea finală şi pe toate exemplarele certificatului de moştenitor.
   Art. 88. - Cei care se consideră vătămaţi in drepturile lor prin emiterea certificatului de moştenitor pot cere instanţei judecătoreşti anularea acestuia şi stabilirea drepturilor lor, conform legii. Pană la anularea sa prin hotărare judecătorească, certificatul de moştenitor face dovada deplină in privinţa calităţii de moştenitor şi a cotei sau bunurilor care se cuvin fiecărui moştenitor in parte.
    In cazul anulării certificatului de moştenitor, notarul public va elibera un nou certificat, pe baza hotărarii judecătoreşti definitive şi irevocabile. In acest scop, instanţelor judecătoreşti le revine obligaţia de a trimite la biroul notarului public competent in soluţionarea cauzei copie de pe hotărarea rămasă definitivă şi irevocabilă, impreună cu dosarul notarial, dacă a fost cerut in timpul judecăţii.

   
SECŢIUNEA IV

  Alte proceduri notariale

   
A.
Legalizarea semnăturilor şi a sigiliilor

   Art. 89. - Notarul public poate legaliza semnătura părţilor numai pe inscrisurile pentru care legea nu cere formă autentică ca o condiţie de valabilitate a actului.
    Pentru legalizarea semnăturii, părţile vor prezenta exemplarele inscrisului nesemnate.
    Notarul public va identifica părţile, se va convinge că acestea cunosc conţinutul inscrisului, după care le va cere să subscrie in faţa sa toate exemplarele inscrisului.
    In incheiere se va arăta că s-au indeplinit condiţiile esenţiale ale legalizării de semnătură, in sensul art. 49 lit. g), prin următoarele menţiuni:
   a) data (anul, luna, ziua);
   b) numele părţii şi faptul prezentării ei in persoană;
   c) constatarea subscrierii in faţa notarului public a tuturor exemplarelor inscrisului.
    La cererea părţii, notarul public poate legaliza specimenul de semnătură al persoanei care se va prezenta personal la sediul biroului notarial şi care va semna in faţa notarului public.
    Pentru legalizarea sigiliului, partea il va prezenta notarului public care, după verificare, va intocmi incheierea de legalizare.

   
B.
Dare de dată certă inscrisurilor

   Art. 90. - Inscrisul căruia urmează să i se dea dată certă se intocmeşte in numărul de exemplare cerut de parte.
    In incheiere se va arăta că s-au indeplinit condiţiile esenţiale pentru dare de dată certă, in sensul art. 49 lit. g), prin următoarele menţiuni:
   a) data (anul, luna, ziua), iar la cererea părţii, şi ora;
   b) starea in care se află inscrisul.

   
C.
Certificarea unor fapte

   Art. 91. - Notarul public poate certifica următoarele fapte pe care le constată personal:
   a) faptul că o persoană se află in viaţă;
   b) faptul că o persoană se află intr-un anumit loc;
   c) faptul că persoana din fotografie este aceeaşi cu persoana care cere certificarea;
   d) faptul că o persoană, ca urmare a unei somaţii sau notificări, s-a prezentat sau nu intr-o anumită zi şi la o anumită oră la sediul biroului notarial şi declaraţia acesteia.
    In incheiere se va menţiona şi ora constatării, precum şi fapta care se certifică.
   Art. 92. - Notarul public certifică, la cerere, procesele-verbale şi hotărarile adunărilor generale ale acţionarilor sau asociaţilor societăţilor comerciale, printr-o incheiere in care se vor menţiona data şi locul adunării, faptul semnării procesului-verbal sau a hotărarii de către preşedintele adunării generale sau de către toţi participanţii.
    La cererea preşedintelui sau a unei părţi dintre participanţii la adunarea generală, notarul public poate stabili identitatea participanţilor.

   
D.
Legalizarea copiilor după inscrisuri

   Art. 93. - Notarul public eliberează copii legalizate după inscrisurile originale prezentate de părţi, după confruntarea copiei cu originalul.
    In incheiere se va arăta că s-au indeplinit condiţiile esenţiale ale legalizării copiei, in sensul art. 49 lit. g), prin următoarele menţiuni:
   a) atestarea conformităţii copiei cu inscrisul prezentat;
   b) starea in care se află inscrisul;
   c) semnătura secretarului care a făcut colaţionarea.
    Dacă se legalizează un inscris sub semnătură privată sau din arhiva biroului notarial, in incheiere se va face menţiune expresă in acest sens.
    In cazul in care confruntarea copiei cu originalul inscrisului cere o pregătire de specialitate, copia se va elibera numai pe baza confruntării efectuate de către un expert desemnat de notar, potrivit prevederilor legale. In acest caz incheierea este semnată şi de expert.
    Copii legalizate de pe actele autentificate din arhiva biroului notarial se eliberează numai părţilor, succesorilor şi reprezentanţilor acestora, precum şi celor ce justifică un drept sau un interes legitim.

   
E.
Efectuarea şi legalizarea traducerilor

   Art. 94. - Pentru efectuarea traducerii, dacă aceasta nu este făcută de notarul public autorizat in acest scop, traducătorul atestat potrivit legii, care a intocmit traducerea, va semna formula de certificare a acesteia, iar notarul va legaliza semnătura traducătorului. Legalizarea semnăturii traducătorului se poate face şi după specimenul de semnătură depus la biroul notarului public.
    Dacă inscrisul se traduce din limba romană intr-o limbă străină sau dintr-o limbă străină in altă limbă străină, atat certificarea traducerii, cat şi legalizarea semnăturii traducătorului de către notarul public se vor face şi in limba străină in care se face traducerea.

   
F.
Primirea in depozit de inscrisuri şi documente

   Art. 95. - La primirea in depozit a unor inscrisuri şi documente, notarul public va menţiona, in incheiere, că s-au indeplinit condiţiile esenţiale ale primirii in depozit, in sensul art. 49 lit. g), prin următoarele menţiuni:
   a) data depunerii (anul, luna, ziua), iar la cererea părţii, şi ora;
   b) identificarea inscrisurilor predate, arătandu-se toate datele necesare in acest scop;
   c) numele deponentului şi al persoanei căreia trebuie să i se elibereze inscrisurile;
   d) termenul de păstrare.

   
G.
Acte de protest al cambiilor, cecurilor şi al altor titluri la ordin

   Art. 96. - Intocmirea actelor de protest al cambiilor, cecurilor şi al altor titluri la ordin se face in condiţiile stabilite prin legile speciale.

   
H.
Eliberarea de duplicate ale inscrisurilor notariale

   Art. 97. - La cererea părţii, notarul public poate elibera un duplicat al unui act original aflat in arhiva sa. In acest scop notarul public va cita toate părţile sau, după caz, pe succesorii acestora.
    In textul duplicatului se reproduce cuvant cu cuvant cuprinsul inscrisului, cat şi cel al incheierii prin care s-a incuviinţat intocmirea inscrisului original. In locul semnăturii originale se menţionează numele de familie şi prenumele fiecărui semnatar.
    Duplicatul are aceeaşi forţă probantă ca şi inscrisul original.
    Competenţa eliberării duplicatelor de pe actele emise de notariatele de stat sau alte organe cu activitate notarială aparţine instituţiei care a preluat arhiva acestora.

   
I.
Reconstituirea actelor originale

   Art. 98. - In situaţia dispariţiei unui act din care nu mai există nici un exemplar original se va proceda, la cererea şi cu acordul părţilor, la reconstituirea acelui act.
    Reconstituirea se va face la biroul notarului public unde s-a intocmit actul, cu citarea tuturor părţilor sau, după caz, a succesorilor acestora.
    In cazul in care actul dispărut a fost intocmit de alte organe cu activitate notarială, reconstituirea se face de judecătoria in raza căreia şi-a avut sau işi are sediul organul care a intocmit actul, in condiţiile prevăzute la alineatele precedente.

   
CAPITOLUL VI

  Controlul activităţii notariale, arhiva şi evidenţa activităţii

   
SECŢIUNEA I

  Controlul activităţii notariale

   Art. 99. - Actele notariale sunt supuse controlului judecătoresc, in condiţiile art. 100.
    Activitatea notarilor publici este supusă controlului profesional administrativ, in condiţiile prezentei legi.
   Art. 100. - Actele notariale pot fi atacate de părţi sau de orice persoană interesată prin acţiune in anulare la instanţa judecătorească, in conformitate cu prevederile Codului de procedură civilă.
    Totodată, partea nemulţumită poate introduce plangere impotriva incheierii de respingere a cererii de indeplinire a unui act notarial, in termen de 10 zile de la data cand a luat cunoştinţă, la judecătoria in circumscripţia căreia işi are sediul biroul notarial care a refuzat indeplinirea actului.
    Plangerea se depune la biroul notarului public care a refuzat cererea, iar acesta o va inainta de indată instanţei, impreună cu dosarul cauzei.
    Judecarea plangerii se face cu citarea tuturor părţilor interesate in cauză. In cazul admiterii plangerii, instanţa indică in hotărare modul in care trebuie intocmit actul.
    Notarul public este obligat să se conformeze hotărarii judecătoreşti rămasă definitivă şi irevocabilă.
   Art. 101. - Controlul profesional administrativ se exercită de către Uniunea Naţională a Notarilor Publici prin consiliul său de conducere şi va avea in vedere:
   a) organizarea Camerelor Notarilor Publici şi a birourilor notarilor publici;
   b) calitatea actelor şi lucrărilor incheiate de notarii publici.
    Consiliul uniunii poate delega Colegiului director al Camerei Notarilor Publici exercitarea controlului prevăzut la lit. b), in circumscripţia sa.
    Ministrul justiţiei poate ordona controlul activităţii notarilor publici prin inspectori generali de specialitate.

   
SECŢIUNEA II

  Arhiva şi evidenţa activităţii

   Art. 102. - Arhiva activităţii notariale este proprietatea statului şi se păstrează, se conservă şi se predă in condiţiile legii.
   Art. 103. - Biroul de notar public va avea arhivă şi registratură proprii.
    Secretariatul va efectua operaţiuni privind primirea, inregistrarea şi expedierea corespondenţei, inregistrarea şi indosarierea actelor, păstrarea registrelor, precum şi alte lucrări cu caracter auxiliar, necesare bunei desfăşurări a activităţii notariale.
    Notarul public va ţine şi o evidenţă financiar-contabilă.

   
CAPITOLUL VII

  Dispoziţii tranzitorii şi finale

   Art. 104. - Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile Codului civil şi cu cele ale Codului de procedură civilă.
   Art. 105. Abrogat prin punctul 2. din Ordonanţă de urgenţă nr. 190/2005 incepand cu 28.12.2005.
   Art. 106. - In termen de 90 de zile de la data intrării in vigoare a prezentei legi, notarii publici vor proceda la constituirea Camerelor Notarilor Publici şi a Uniunii Naţionale a Notarilor Publici.
   Art. 107. - Regulamentul de punere in aplicare a prezentei legi va fi adoptat de Ministerul Justiţiei, in termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a acesteia.
   Art. 108. - La implinirea termenului prevăzut la art. 106 de la intrarea in vigoare a legii, atribuţiile de publicitate mobiliară şi imobiliară, toate lucrările, evidenţele, registrele de transcripţiuni-inscripţiuni, mapele de amanet, precum şi cărţile funciare vor trece in competenţa judecătoriilor in circumscripţia cărora se află notariatele de stat.
    Pe aceeaşi dată denumirile de "notariat de stat", "notar de stat", "secretariat" sau "secretar", prevăzute in reglementările in vigoare privind atribuţiile de publicitate imobiliară şi mobiliară introduse prin Decretul nr. 378/1960, se inlocuiesc cu cele de "judecătorie", "judecător", "grefă" sau "grefier", după caz.
    Pentru indeplinirea atribuţiilor de la alin. 1, judecătoriile vor prelua numărul necesar de notari de stat, precum şi personalul cu astfel de atribuţii de publicitate, existent la notariatele de stat.
   Art. 109. - Notarii publici işi vor incepe activitatea după 6 luni de la intrarea in vigoare a prezentei legi.
   Art. 110. - Consiliile locale şi judeţene, prefecţii, precum şi Ministerul Justiţiei au obligaţia de a pune la dispoziţia notarilor publici, la cererea acestora, spaţiile necesare in vederea organizării şi funcţionării corespunzătoare a serviciilor publice pe care le prestează, prin inchiriere, fără licitaţie.
   Art. 111. Abrogat prin alineatul din Ordonanţă de urgenţă nr. 85/1997 incepand cu 01.01.1998.
   Art. 112. - Notarii publici vor angaja, cu prioritate, notarii debutanţi, personalul auxiliar administrativ şi de serviciu de la notariatele de stat.
    Personalul rămas disponibil va fi incadrat prin redistribuire de către Ministerul Justiţiei, in sistemul său, in condiţiile legii.
   Art. 113. - Lucrările notariale in curs de rezolvare la notariatele de stat vor fi finalizate pană la data preluării activităţii de către notarii publici, in conformitate cu procedura stabilită in prezenta lege.
    Arhiva notariatelor de stat care işi incetează activitatea se va preda judecătoriilor in a căror circumscripţie teritorială se află.
    Cauzele succesorale care au in continuare termene de dezbatere, după incetarea activităţii notariatelor de stat, se vor preda notarilor publici ale căror birouri sunt situate in circumscripţia judecătoriei in raza căreia defunctul şi-a avut ultimul domiciliu, potrivit criteriilor stabilite de Colegiul director al Camerei Notarilor Publici.
   Art. 114. - Competenţa teritorială a birourilor de notari publici cu sediul in municipiul Bucureşti se intinde pe tot cuprinsul municipiului.
   Art. 115. - Birourile notariale constituite in condiţiile prezentei legi işi pot organiza sedii secundare in localităţile din aceeaşi circumscripţie teritorială in care nu au luat fiinţă birouri de notari publici.
    Sediile secundare işi vor inceta activitatea o dată cu constituirea in acea localitate a unui birou de notar public.
    Inregistrarea sediului secundar se face cu respectarea procedurii prevăzute de art. 18 alin. 1.
   Art. 116. - Ori de cate ori in alte acte normative se foloseşte expresia "notariat de stat" sau "notar de stat" se va inţelege "biroul notarului public" şi, după caz, "notar public".
   Art. 117. - La expirarea termenului prevăzut la art. 109, Decretul nr. 387/1952 privitor la urmărirea unor datorii pe cale notarială, Decretul nr. 40/1953 privitor la procedura succesorală notarială, Decretul nr. 377/1960 pentru organizarea şi funcţionarea Notariatului de Stat şi Regulamentul privind aplicarea dispoziţiilor Decretului nr. 377/1960 pentru organizarea şi funcţionarea Notariatului de Stat, aprobat prin H.C.M. nr. 1518/1960, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abrogă.

    Această lege a fost adoptată de Senat in şedinţa din 2 martie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia Romaniei.
    
    Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor in şedinţa din 14 martie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia Romaniei.

   
    Bucureşti, 12 mai 1995.
    Nr. 36. 
Publicitate
HOME STIRI SFATUL EXPERTULUI LEGISLATIE FORUM AVOCATI ADRESE UTILE DOCUMENTE UTILE CONTACT
Acceptand sa utilizati acest site, declarati in mod expres si implicit ca sunteti de acord cu Termenii si Conditiile impuse de SC CND LEGALIS SRL. Preluarea si reproducerea informatiilor si imaginilor publicate pe site-ul www.avocatura.com se poate face doar cu respectarea Termenilor si Conditiilor. SC CND LEGALIS SRL este operator de date cu caracter personal inscris in registrul de evidenta a prelucrarilor de date cu caracter personal sub nr. 20896 si nr. 21292. © Copyright SC Avocatura.com SRL 2003-2013 ©   Copyright SC CND LEGALIS SRL 2013