Legea privind comasarea alegerilor, neconstitutionala: Curtea Constitutionala a publicat motivarea deciziei

CCR a dat publicitatii, vineri, motivarea deciziei privind neconstitutionalitatea legii privind comasarea alegerilor, motivare extrem de asteptata de clasa politica si de analisti, dar mai ales de Executivul care si-a asumat raspunderea in fata Parlamentului pentru adoptarea acestui act normativ.

La 25 ianuarie, Curtea Constitutionala a admis, cu majoritate de voturi, sesizarea opozitiei referitoare la Legea privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru autoritatile publice locale si a alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat din anul 2012, precum si pentru modificarea si completarea Titlului I al Legii 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale 215/2001 si a Legii 393/2004 privind Statutul alesilor locali, reaminteste Mediafax.

Potrivit motivarii publicate de Curtea Constitutionala, dreptul la alegeri libere impune respectarea unor exigente, intre care si aceea a stabilitatii normelor juridice in domeniul electoral.

"Intr-un plan mai larg, stabilitatea acestor norme constituie o expresie a principiului securitatii juridice, instituit, implicit, de art.1 alin.(5) din Constitutie, principiu care exprima, in esenta, faptul ca cetatenii trebuie protejati contra unui pericol care vine chiar din partea dreptului, contra unei insecuritati pe care a creat-o dreptul sau pe care acesta risca s-o creeze, impunand ca legea sa fie accesibila si previzibila, se mai arata in motivarea deciziei privind neconstitutionalitatea

"Legea criticata, modificand cu mai putin de un an inaintea alegerilor procedura de desfasurare a acestora, se abate de la dispozitiile invocate. O asemenea modificare legislativa intempestiva poate fi de natura sa creeze dificultati suplimentare autoritatilor insarcinate cu aplicarea sa, sub aspectul adaptarii la procedura nou instituita si operatiunile de ordin tehnic pe care aceasta le presupune", scriu judecatorii Curtea Constitutionala.

Totodata, reglementarea ar putea crea dificultati si in exercitarea dreptului de vot, dificultati care pot avea ca efect, in cele din urma, restrangerea exercitiului acestui drept.

Astfel, potrivit Mediafax, prin organizarea concomitenta a alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat si a celor pentru autoritatile administratiei publice locale cetatenii vor avea de realizat o sarcina mult mai complexa - exprimarea optiunii pe 6 buletine de vot -, ceea ce va presupune cresterea exponentiala a timpului necesar votarii pentru fiecare cetatean, luand in calcul in acest sens distribuirea buletinelor, timpul de vot in cabine, introducerea buletinelor de vot in cele 3 urne.

Potrivit CCR, "complexitatea operatiunilor de vot poate avea ca efect excluderea de la vot a alegatorilor care, independent de vointa lor, nu vor reusi sa voteze in perioada de timp afectata exercitarii votului, pana la inchiderea urnelor".

O regula prevazuta de Codul bunelor practici in materie electorala prevede ca procedura de votare sa ramana cat mai simpla, pentru a lasa deplina libertate a alegatorilor de a-si exprima vointa si a asigura astfel efectivitatea dreptului la vot si la alegeri libere.

Comasarea determina incalcarea dreptului de a fi ales

Pe de alta parte, Curtea Constitutionala a aratat ca organizarea alegerilor locale si parlamentare la aceeasi data determina incalcarea dreptului de a fi ales, prevazut de articolul 37 din Constitutie.

"Aceasta intrucat exista situatii in care un candidat care nu a castigat un mandat de ales local (primar sau presedinte de Consiliu Judetean) sa-si exprime dorinta de a participa la alegerile nationale pentru un mandat de parlamentar, lucru perfect posibil, dar numai in cazul unor alegeri care se desfasoara la date diferite. Or, legea criticata prevede ca in cazul organizarii si desfasurarii alegerilor pentru Parlament la aceeasi data cu alegerile pentru autoritatile administratiei publice locale, o persoana nu poate candida in acelasi timp pentru functia de primar si pentru un mandat de deputat sau de senator si nici pentru functia de presedinte al Consiliului Judetean si pentru un mandat de deputat sau de senator", se mentioneaza in textul motivarii.

Judecatorii CCR au considerat ca sunt incalcate articolul 1, alineatul 5 din Constitutie, privitor la obligatia de respectare a acesteia, a suprematiei sale si a legilor si articolul 37 privind dreptul de a fi ales, interpretate in concordanta cu prevederile art.21 alin.(3) din Declaratia Universala a Drepturilor Omului, art.25 din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, art.3 din Protocolul nr.1 aditional la Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale si cu jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului in aceasta materie.

Prelungirea mandatelor alesilor locali cu 6 luni incalca principiul periodicitatii alegerilor

Un alt motiv pentru care judecatorii au admis neconstituionalitatea legii este acela ca prelungirea mandatelor alesilor locali cu aproximativ sase luni nu se incadreaza in situatiile strict si limitativ prevazute de Constitutie si Legea 215/2001 si incalca principiul periodicitatii alegerilor, iar redimensionarea mandatelor incalca principiul neretroactivitatii legii.

In acest sens, CCR a argumentat cu prevederile articolelor 26 alin.(1), 38 alin.(1), 69 alin.(1) si 93 alin.(1) din Legea administratiei publice locale nr.215/2001, texte ce preiau regula instituita de art.63 alin.(1) din Constitutie in privinta mandatelor Camerelor Parlamentului, potrivit careia "Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeste de drept in stare de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta, pana la incetarea acestora".

Regula are la baza principiul periodicitatii alegerilor, respectiv faptul ca mandatul unei adunari reprezentative nu trebuie sa depaseasca o anumita perioada de timp stabilita de Constitutie sau de lege.

"O guvernare democratica cere ca poporul, prin corpul electoral, sa decida la intervale regulate de timp, astfel incat reprezentantii sa reflecte vointa acestuia, poporul fiind informat asupra schimbarilor politice, economice si sociale ce au avut loc intr-o anumita perioada. Periodicitatea alegerilor constituie unul dintre principiile patrimoniului electoral european, enuntate inca din primul articol al Liniilor directoare adoptate de catre Comisia de la Venetia in cadrul celei de-a 51-a sesiuni plenare («Cele cinci principii fundamentale care stau la baza patrimoniului electoral european sunt sufragiul universal, egal, liber exprimat, secret si direct. Mai mult decat atat, alegerile trebuie organizate in mod periodic»)", se mentioneaza in motivare.

Exceptiile care impun prelungirea mandatelor alesilor dincolo de termenele prevazute de lege sunt strict si limitativ prevazute de Constitutie si de lege, si privesc situatii extreme, cu caracter cu totul deosebit, cum ar fi starea de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta, calamitate naturala, dezastru sau sinistru deosebit de grav, situatii care nu subzista in cauza.

"Avand in vedere ca mandatul Camerei Deputatilor si Senatului expira in noiembrie 2012 si ca, potrivit art.63 alin.(2) din Constitutie, alegerile pentru Camera Deputatilor si pentru Senat se desfasoara in cel mult 3 luni de la expirarea mandatului, rezulta ca organizarea, la aceeasi data, a alegerilor pentru autoritatile administratiei publice locale va duce la prelungirea mandatului alesilor locali, iar, potrivit textului din lege, durata mandatului se va prelungi mai mult, pana la data validarii noilor alesi. Cauza prelungirii mandatelor nu se incadreaza in nici una dintre situatiile mentionate de Legea nr.215/2001, cauze care justifica, potrivit Constitutiei, prelungirea mandatelor alesilor, incalcand, prin urmare, principiul periodicitatii alegerilor si dispozitiile art.1 alin.(5) din Constitutie, care consacra obligatia respectarii Constitutiei, suprematiei sale si a legilor", au explicat judecatorii CCR.

De asemenea, judecatorii au insistat ca redimensionand durata mandatelor in curs ale alesilor locali, legea criticata incalca principiul neretroactivitatii legii, consacrat de art.15 alin.(2) din Legea fundamentala. Curtea Constitutionala a statuat in jurisprudenta sa "ca legiuitorul este liber sa redimensioneze, printr-o lege noua, durata mandatelor functiilor de conducere in alt fel decat legea in vigoare, dar numai pentru viitor, nu si pentru mandatele in curs, altfel ar insemna sa nesocoteasca regula neretroactivitatii legii, care este norma de nivel constitutional, prevazuta in art.15 alin.2 din Legea fundamentala", prin Decizia nr.375 din 6 iulie 2005.

In concluzie, Curtea Constitutionala a respins si argumentele aratate in expunerea de motive la lege in sensul ca organizarea si desfasurarea concomitenta a mai multor scrutine nu reprezinta o premiera, oferindu-se ca exemple in acest sens faptul ca, pana in anul 2004, alegerile pentru Camera Deputatilor si Senat si alegerile pentru Presedintele Romaniei au avut loc la aceeasi data, prin utilizarea unei infrastructuri electorale comune, sau faptul ca au existat situatii in care s-a organizat, in acelasi timp, referendum si alegeri.

Judecatorii CCR au aratat ca aceste motive nu pot fi retinute pentru ca situatiile sunt diferite sub aspectul complexitatii operatiunilor pe care votarea le-a presupus in acele cazuri. In plus, organizarea concomitenta a alegerilor, respectiv a referendumurilor mentionate nu a modificat cu nimic mandatele respective in curs.