Insolventa, procedura prin care firmele cu probleme spera sa evite falimentul. Vezi ce stipuleaza Legea Insolventei
Companiile care au de suferit din cauza crizei econonomice prefera, in incercarea de a evita falimentul, sa isi ceara intrarea in insolventa, Fornetti, House of Art, Mic.ro fiind printre cele mai recente cazuri de acest gen. Insolventa unei firme nu inseamna neaparat esecul afacerii. Relansarea este posibila daca exista un plan de reorganizare adecvat, iar procedurile sunt incepute la momentul potrivit.
Adriana Duncea, partener la Duncea, Stefanescu si Asociatii, a explicat, pentru Avocatura.com, ce presupune procedura insolventei si ce prevede legislatia referitor la aceasta situatie.
Scopul Legii Insolventei este instituirea unei proceduri colective pentru acoperirea pasivului debitorului aflat in insolventa.
Cativa termeni utilizati de Legea Insolventei:
Insolventa este acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor exigibile;
prin creditor se intelege persoana fizica sau juridica ce detine un drept de creanta asupra averii debitorului si care a solicitat, in mod expres, instantei sa ii fie inregistrata creanta in tabelul definitiv de creante sau in tabelul definitiv consolidat de creante si care poate face dovada creantei sale fata de patrimoniul debitorului. Au calitatea de creditor, fara a depune personal declaratiile de creanta, salariatii debitorului;
creantele garantate sunt creantele persoanelor care beneficiaza de o garantie reala asupra bunurilor din patrimoniul debitorului, indiferent daca acesta este debitor principal sau tert garantat fata de persoanele beneficiare ale garantiilor reale;
creantele salariale sunt creantele ce izvorasc din raporturi de munca intre debitor si angajatii acestuia;
creantele bugetare reprezinta creantele constand in impozite, taxe, contributii, amenzi si alte venituri bugetare, precum si accesoriile acestora;
activitatile curente reprezinta acele fapte de comert si operatiuni financiare propuse a fi efectuate de debitor in perioada de observatie, in cursul normal al comertului sau;
reorganizarea judiciara este procedura ce se aplica debitorului, persoana juridica, in vederea achitarii datoriilor acestuia, conform programului de plata a creantelor. Procedura de reorganizare presupune intocmirea, aprobarea, implementarea si respectarea unui plan, numit plan de reorganizare.
Procedura
Procedura va incepe pe baza unei cereri introduse la tribunal de catre debitor sau de catre creditori, precum si de orice alte persoane sau institutii prevazute expres de lege.
In ceea ce priveste procedura de insolventa declansata de debitor, potrivita Legii debitorul aflat in stare de insolventa este obligat sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi, in termen de maximum 30 de zile de la aparitia starii de insolventa.
Va putea sa adreseze tribunalului o cerere pentru a fi supus dispozitiilor prezentei legi si debitorul in cazul caruia aparitia starii de insolventa este iminenta.
Introducerea prematura, cu rea-credinta, de catre debitor a unei cereri de deschidere a procedurii atrage raspunderea patrimoniala debitorului pentru prejudiciile pricinuite.
Cererea Debitorului
Cererea debitorului trebuie sa fie insotita de urmatoarele acte:
a) bilantul certificat de catre administrator - cenzor/auditor, balanta de verificare pentru luna precedentei inregistrarii cererii de deschidere a procedurii;
b) o lista completa a tuturor bunurilor debitorului, incluzand toate conturile - bancile prin care debitorul isi ruleaza fondurile; pentru bunurile grevate se vor mentiona datele din registrele de publicitate;
c) o lista a numelor si a adreselor creditorilor, oricum ar fi creantele acestora: certe sau sub conditie, lichide ori nelichide, scadente sau nescadente, necontestate ori contestate, artandu-se suma, cauza drepturile de preferinta;
d) o lista cuprinzand platile si transferurile patrimoniale efectuate de debitor in cele 120 de zile anterioare inregistrarii cererii introductive;
e) o lista a activitatilor curente pe care intentioneaza sa le desfasoare in perioada de observatie;
f) contul de profit si pierdere pe anul anterior depunerii cererii;
g) o lista a membrilor grupului de interes economic sau, dupa caz, a asociatilor cu raspundere nelimitata, pentru societile in nume colectiv si cele in comandita;
h) o declaratie prin care debitorul isi arata intentia de intrare in procedura simplificata sau de reorganizare, conform unui plan, prin restructurarea activitatii ori prin lichidarea, in tot sau in parte, a averii, in vederea stingerii datoriilor sale; daca aceasta declaratie nu va fi depusa pana la expirarea termenului stabilit la alin.. (2), se prezuma ca debitorul este de acord cu initierea procedurii simplificate;
i) o descriere sumara a modalit atilor pe care le are in vedere pentru reorganiza rea activitatii;
j) o declaratie pe propria raspundere, autentificatala notar ori certificata de un avocat, sau un certificat de la registrul societatilor agricole ori, dupa caz, oficiul registrului comertului in a carui razateritoriala se afla domiciliul profesional/sediul social, din care sa rezulte daca a mai fost supus procedurii prevazute de prezenta lege intr-un interval de cinci ani anterior formularii cererii introductive;
k) o declaratie pe propria raspundere autentificatade notar sau certificata de avocat, din care sa rezulte ca nu a fost condamnat definitiv pentru fals ori pentru infractiuni prevazute in Legea concurentei si ca administratorii, directorii si/sau asociatii nu au fost condamnati definitiv pentru bancruta frauduloasa, gestiune frauduloasa, abuz de incredere, inselaciune, delapidare, marturie mincinoasa, infractiuni de fals ori infractiuni prevazute in Legea nr. 21/1996, in ultimii 5 ani anteriori deschiderii procedurii;
l) un certificat de admitere la tranzactionare pe o piatareglementata a valorilor mobiliare sau a altor instrumente financiare emise.
Daca debitorul nu dispune, la momentul inregistrarii cererii, de vreuna dintre informatiile prevazute mai sus la lit. a)-f) si h), va putea inregistra acea informatie la tribunal in termen de 10 zile; daca nu o va face, cererea sa va fi consideratao recunoastere a starii de insolventa a patrimoniului sau, caz in care judecatorul-sindic va pronunta o sentinta de intrare in procedura simplificata a insolventei.
Daca cererea debitorului corespunde conditiilor prevazute de lege (art.27), judecatorul-sindic va pronunta o incheiere de deschidere a procedurii generale, iar daca prin declaratia facuta debitorul isi arata intentia de a intra in procedura simplificata sau nu depune documentele prevazute de lege in termenul legal, judecatorul va pronunta o incheiere de deschidere a procedurii simplificate.
Prin incheierea de deschidere a procedurii, judecatorul-sindic va dispune administratorului judiciar sau, dupa caz, lichidatorului sa notifice creditorii in vederea depunerii declaratiilor de creanta. In cazul in care, in termen de 15 zile de la notificare, creditorii se opun deschiderii procedurii, judecatorul-sindic va tine, in termen de 10 zile, o sedinta la care vor fi citati administratorul judiciar, debitorul si creditorii care se opun deschiderii procedurii, in urma careia va solutiona, deodata, printr-o sentinta, toate opozitiile.
Admitand opozitia, judecatorul-sindic va putea pastra deschisa procedura insolventei, cu consecinta calificarii cererii debitorului de deschidere a procedurii ca fiind prematura, sau va putea revoca incheierea de deschidere a procedurii. Deschiderea ulterioaraa procedurii, la cererea debitorului sau a creditorilor, nu va putea modifica data aparitiei starii de insolventa. Reaua-credinta a debitorului trebuie dovedita de creditorul care se opune la deschiderea procedurii insolventei.
Consecinte ale deschiderii procedurii de insolventa
Suspendarea de drept a actiunilor judiciare/extrajudiciare. De la data deschiderii procedurii se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau extrajudiciare pentru realizarea creantelor asupra debitorului sau bunurilor sale.
Dobanzi/majorari/penalitati.
Nici o dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita generic accesorii, nu va putea fi adaugata creantelor nascute anterior datei deschiderii procedurii. Prin exceptie, creantele garantate se inscriu in tabelul definitiv si/sau in tabelul definitiv consolidat, dupa caz, la valoarea garantiilor, evaluata in conformitate cu prevederile legale, dar nu mai mult decat valoarea totala a creantei garantate de acea garantie. La distributia pretului garantiei, creditorul garantat va fi indreptatit sa calculeze accesoriile la creanta garantata pana cel mult la data vanzarii bunului, cu conditia ca pretul bunului sa fie corespunzator mai mare decat valoarea initial evaluata. In cazul in care pretul va fi inferior valorii evaluate, la distributie se va ajusta corespunzator raportul dintre partea garantata si cea negarantata a creantei.
In cazul in care se confirmaun plan de reorganizare, dobanzile, majorarile ori penalitatile de orice fel sau cheltuielile accesorii la obligatiile nascute ulterior datei deschiderii procedurii generale se achita in conformitate cu actele din care rezulta si cu prevederile programului de plati.
Nici o dobanda, majorare sau penalitate de orice fel ori cheltuiala, numita generic accesorii, nu va putea fi adaugata creantelor nascute ulterior datei deschiderii atat a procedurii simplificate, cat si a celei generale, in cazul in care nici un plan de reorganizare nu este confirmat.
Corespondenta
Dupa ramanerea irevocabila a hotararii de deschidere a procedurii toate actele si corespondenta emise de debitor, administratorul judiciar sau lichidator vor cuprinde, in mod obligatoriu si cu caractere vizibile, in limbile romana, engleza si franceza, mentiunea in insolventa, in insolvency, en procedure collective. Dupa intrarea in reorganizare judiciarasau faliment, actele si corespondenta vor purta mentiunea in reorganizare judiciara, in judicial reorganisation, en redressement sau, dupa caz, in faliment, in bankruptcy, en faillite. Dupa intrarea in procedura simplificata se va face, de asemenea, mentiunea in faliment, in bankruptcy, en faillite.
Reorganizarea activitatii debitorului
In urma confirmarii unui plan de reorganizare, debitorul isi va conduce activitatea sub supravegherea administratorului judiciar si, in conformitate cu planul confirmat, pana cand judecatorul-sindic va dispune, motivat, fie incheierea procedurii insolventei si luarea tuturor masurilor pentru reinsertia debitorului in activitatea comerciala, fie incetarea reorganizarii si trecerea la faliment, in conditiile legii (art.107 si urmatoarele).
Pe parcursul reorganizarii, debitorul va fi condus de administratorul special, sub supravegherea administratorului judiciar. Actionarii, asociatii si membrii cu raspundere limitata nu au dreptul de a interveni in conducerea activitatii ori in administrarea averii debitorului, cu exceptia si in limita cazurilor expres si limitativ prevazute de lege si in planul de reorganizare.
Debitorul va fi obligat sa indeplineasca, fara intarziere, schimbarile de structura prevazute in plan.
Planul de reorganizare cuprinde fie restructurarea si continuarea activitatii debitorului, fie lichidarea unor bunuri din averea debitorului, fie poate combina cele doua solutii.
De asemenea, Planul de reorganizare va indica perspectivele de redresare in
raport cu posibilitatile si cu specificul activitatii debitorului, cu mijloacele financiare disponibile si cu cererea pietei fata de oferta debitorului,cat si programul de plata a creantelor.
Daca debitorul nu se conformeaza planului sau desfasurarea activitatii aduce pierderi averii sale, administratorul judiciar, comitetul creditorilor sau oricare dintre creditori, precum si administratorul special pot solicita oricand judecatorului-sindic sa aprobe intrarea in faliment (art. 107 si urmatoarele).
Ordinea de plata a creantelor in cazul falimentului
In cazul in care planul de reorganizare esueaza, debitorul intra in faliment, situatie in care, in urma valorificarii bunurilor sale, sumele sunt achitate creditorilor in in urmatoarea ordine:
1. taxele, timbrele sau orice alte cheltuieli aferente procedurii instituite prin prezenta lege, inclusiv cheltuielile necesare pentru conservarea si administrarea bunurilor din averea debitorului, precum si plata remuneratiilor persoanelor angajate in conditiile legii;
2. creantele izvorate din raportul de munca;
3. creantele reprezentand creditele, cu dobanzile si cheltuielile aferente, acordate de institutii de credit dupadeschiderea procedurii, precum si creantele rezultand din continuarea activitatii debitorului dupa deschiderea procedurii;
4. creantele bugetare;
5. creantele reprezentand sumele datorate de catre debitor unor terti, in baza unor obligatii de intretinere, alocatii pentru minori sau de plata a unor sume periodice destinate asigurarii mijloacelor de existenta;
6. creantele reprezentand sumele stabilite de judecatorul-sindic pentru intretinerea debitorului si a familiei sale, daca acesta este persoana fizica;
7. creantele reprezentand credite bancare, cu cheltuielile si dobanzile aferente, cele rezultate din livrari de produse, prestari de servicii sau alte lucrari, precum si din chirii;
8. alte creante chirografare;
9. creantele subordonate, in urmatoarea ordine de preferinta:
a) credintele acordate persoanei juridice debitoare de catre un asociat sau actionar detinand cel putin 10% din capitalul social, respectiv din drepturile de vot in adunarea generala a asociatilor, ori, dupa caz, de catre un membru al grupului de interes economic;
b) creantele izvorand din acte cu titlu gratuit.
Referitor la procedura falimentului, aceasta este declansata de catre judecatorul-sindic in unul din urmatoarele cazuri:
- debitorul si-a declarat intentia de a intra in procedura simplificata;
- debitorul nu si-a declarat intentia de reorganizare sau, la cererea creditorului de deschidere a procedurii, a contestat ca ar fi in stare de insolventa, iar contestatia a fost respinsa de judecatorul-sindic;
- nici unul dintre celelalte subiecte de drept indreptatite nu a propus un plan de reorganizare, sau nici unul din planurile propuse nu a fost acceptat si confirmat;
- debitorul si-a declarat intentia de reorganizare, dar nu a propus un plan de reorganizare ori planul propus de acesta nu a fost acceptat si confirmat;
- obligatiile de plata si celelalte sarcini asumate nu sunt indeplinite in conditiile stipulate prin planul confirmat sau desfasurarea activitatii debitorului in decursul reorganizarii sale aduce pierderi averii sale;
- a fost aprobat raportul administratorului judiciar prin care se propune intrarea debitorului in faliment.
Prin hotararea prin care se decide intrarea in faliment, judecatorul-sindic va pronunta si dizolvarea societatii debitoare.
Cu exceptia cazurilor prevazute expres de lege, lichidarea va incepe de indata dupa finalizarea inventarierii bunurilor din averea debitorului de catre lichidator.
In ceea ce priveste franciza, potrivit legii (OG 52/1997), este vorba de un sistem de comercializare bazat pe o colaborare continua intre persoane fizice sau juridice, independente din punct de vedere financiar, prin care o persoana, denumita francizor, acorda altei persoane, denumita beneficiar, dreptul de a exploata sau de a dezvolta o afacere, un produs, o tehnologie sau un produs.
Prin urmare, intrararea in procedura insolventei a beneficiarului nu afecteaza financiar francizorul, mai putin in ceea ce priveste sumele pe care beneficiarul le datoreaza francizorului in baza contractului de franciza. In ceea ce priveste reputatia retelei de franciza, este la indemana francizorului de a lua masuri impotriva beneficiarului, daca prin masurile intreprinse de catre beneficiar acesta din urma pune in pericol renumele retelei de franciza.
Analiza realizata de Adriana Duncea, partener la Duncea, Stefanescu si Asociatii