Avocatura Com - Justitie fara secrete

Are cineva cunostinta, dintre colegii de forum, despre practica judiciara privind aplicarea art. 4 alin 3 din Legea 469/2002, referitoare la limitarea cuantumului penalitatilor la cuantumul debitului, in cazul in care partile nu au precizat in mod expres neaplicarea acestei plafonari? Ma intereseaza astfel de practica pe o situatie oarecum de exceptie, in sensul ca intre parti contractul a intervenit anterior intrarii in vigoare a Legii 469 si daca se aplica plafonarea penalitatilor si in acest caz.
Va multumesc anticipat pentru efort!

Nu exista nici un fel de practica in acest sens intrucat instantele nu iau in considerare aceasta lege(cel putin in orasul unde profesez)

Am gasit eu ceva practica pe site-ul ICCJ. Iti redau partea care te intereseaza din decizia 4222/2004 - in sensul ca textul Legii 469 in discutie nu este imperativ si primeaza vointa partilor:
Hotararile pronuntate in fond si apel, in sensul retinerii facturii nr. 4803312 din 11 noiembrie 2002, ca fiind efectuata in executarea contractului nr. 223/2001, sunt intemeiate.

"Sustinerile recurentei, potrivit carora raporturile contractuale au expirat la 8 noiembrie 2002, conform art. 8 din contract, care prevede durata contractului de pana la un an, intemeiat au fost inlaturate de instante, intrucat prevederea contractuala invocata mentioneaza, in continuare, ca "nedenuntarea contractului de partile contractante, conduce la prelungirea sa tacita".

Or, in speta, partile nu au denuntat contractul, ci, dimpotriva, dupa expirarea termenului de un an, cumparatoarea accepta si receptioneaza marfurile livrate de vanzatoarea-reclamanta cu factura, in speta, nr. 4803312 din 11 noiembrie 2002, desi putea sa refuze primirea acestora si sa le instituie in custodie, daca nu era de acord cu prelungirea contractului. Mai mult, parata intelege sa achite parte din pretul produselor, situatie in care nu se poate retine incetarea raporturilor contractuale la 8 noiembrie 2002.

Intelegerile verbale dintre parti, privind modalitatea de plata, care au fost invocate de recurenta nu pot fi primite, cat timp nu s-au materializat intr-un act modificator al contractului.

Ca urmare, retinand ca livrarea produselor din factura mentionata s-a facut in temeiul contractului nr. 223 din 8 noiembrie 2001, aplicarea clauzei penale prevazuta in art. 6, penalitati de 2% pentru intarzierea platii pretului mai mult de 30 zile, s-a facut intemeiat.

Clauza penala este conventia partilor, acordul acestora nefiind cenzurabil de instanta, in lipsa unor motive de nulitate absoluta, lipsa elementelor esentiale ale actului juridic, conform art. 948 C. civ.

Nu sunt aplicabile contractului intervenit la 8 noiembrie 2001, nici dispozitiile ulterioare ale Legii nr. 469/2002, privind limitarea penalitatilor la cuantumul debitului si, de altfel, aceasta dispozitie legala nu este imperativa, legiuitorul exceptand cazul cand, "prin contract, s-a stabilit contrariul" [art. 4 alin. (3)] deci, penalitati mai mari.
Pe de alta parte, intarzierea in plata pretului nu a fost justificata de cumparatoare, printr-o situatie exoneratoare de raspundere, in conditiile art. 1082 C. civ.

Fata de cele de mai sus, hotararea atacata fiind legala, recursul urmeaza sa fie respins.

Multumesc mult pentru efort, dar mi-ar trebui practica inversa, intrucat "eu" sunt debitor si vreau sa plafonez penalitatile.