cineva m-a rugat pe privat sa indic dec. de care faceam vb.
cu scuzele de rigoare ptr. intarziere
R O M A N I A
INALTA CURTE DE CASATIE SI JUSTITIE
SECTIA COMERCIALA
Decizia nr. 4372/2005
Dosar nr. 11123/2004
Sedinta de la 29 septembrie 2005
Asupra recursurilor de fata;
Din examinarea actelor din dosar, constata urmatoarele:
Prin actiunea introductiva de instanta, inregistrata la data de 20 martie 2003 la Judecatoria Pitesti, reclamantii B.P., H.V., B.V., B.C., B.E., D.M., I.M., C.L. si B.I., au solicitat, in contradictoriu cu parata SC P. SA, in temeiul art. 480 C. civ. obligarea acesteia sa le respecte posesia si deplina proprietate asupra imobilului situat in Pitesti, compus din suprafata de 1.420 m2 teren si constructii, respectiv o magazie, doua grajduri si alte anexe gospodaresti.
La data de 31 octombrie 2000, reclamantii si-au completat actiunea, solicitand chemarea in judecata, in calitate de parat a lui V.M., pentru a fi obligat sa le respecte proprietatea si posesia asupra suprafetei de 44 mp teren ce face parte din totalul suprafetei revendicate de 1.420 mp, restrangandu-si actiunea fata de parata societatea comerciala cu suprafata de 44 mp.
Parata, societatea comerciala a formulat cerere reconventionala, solicitand obligarea reclamantilor la plata contravalorii actualizate a tuturor constructiilor de pe teren, revendicate.
La data de 10 aprilie 2001, cauza a fost suspendata, in baza art. 47 din Legea nr. 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989.
Dupa repunerea pe rol, cauza a fost suspendata in temeiul art. 244 pct. 1 C. proc. civ., pana la solutionarea cererii completatoare formulata de reclamanti privind constatarea nulitatii absolute a certificatului de atestare a dreptului de proprietate emis paratei SC P. SA.
La data de 22 decembrie 2003, cauza a fost repusa pe rol, urmare admiterii recursului declarat de reclamanti impotriva incheierii de suspendare in temeiul art. 244 pct. 1 C. proc. civ.
Prin sentinta civila nr. 1003 din data de 1 martie 2004, Judecatoria Pitesti declina competenta de solutionare a cauzei in favoarea Tribunalului Arges, sectia comerciala, retinand ca litigiul este de natura comerciala, potrivit art. 56 C. com., bunurile revendicate reprezentand active comerciale.
Tribunalul Arges, sectia comerciala si de contencios administrativ, prin sentinta comerciala nr. 976 din data de 7 iulie 2004, admite in parte actiunea reclamantilor si obliga parata SC P. SA sa le lase in deplina proprietate si posesie suprafata de 1040,53 mp teren si constructiile amplasate pe teren conform raportului de expertiza tehnica, efectuat in cauza. Prin aceiasi sentinta, paratul persoana fizica este obligat sa lase reclamantei in posesie si proprietate terenul in suprafata de 44 mp, conform expertizei tehnice.
Instanta a retinut in considerentele sentintei ca urmare compararii titlurilor de proprietate detinute de reclamanti si parata societate comerciala, au prioritate actele de proprietate ale reclamantilor care sunt mai vechi si au fost transcrise la Tribunalul Arges in anul 1928 si respectiv 1934.
In ce priveste pe paratul V.M., instanta retine ca suprafata de 44 mp ce face corp comun cu terenul proprietatea reclamantilor, este detinuta de parat fara titlu legal.
Impotriva acestei sentinte au declarat apel paratii.
Paratul V.M. a invocat exceptia de necompetenta materiala a tribunalului comercial, sustinand, ca litigiul are o natura civila, exceptia de prematuritate a cererii in conditiile in care pe rolul instantelor se afla in curs de solutionare o alta cauza avand o stransa legatura cu prezenta actiune in revendicare; pe fondul cauzei paratul critica modul selectiv de apreciere a probelor cu consecinta retinerii de catre prima instanta a unei situatii de fapt contrare situatiei reale.
Parata societatea comerciala nu si-a motivat apelul formulat, cererea fiind examinata de instanta de control potrivit art. 2924 alin. (1) C. proc. civ., pe baza celor invocate de parata in fata primei instantei.
Prin decizia nr. 240/A/C pronuntata la data de 6 octombrie 2004, Curtea de Apel Pitesti, sectia comerciala si de contencios administrativ, respinge ca nefondate apelurile formulate de cei doi parati.
Pentru a hotari astfel, instanta a retinut natura comerciala a litigiului in raport de dispozitiile art. 56 C. com. si de prezumtia de comercialitate instituita de dispozitiile art. 4 C. com., prezumtie care nu a fost inlaturata, in conditiile in care terenul si imobilele sunt folosite in realizarea obiectului de activitate al societatii.
A mai retinut instanta de control ca exceptia de prematuritate nu poate fi primita, fata de obiectul cauzei, iar reclamantii au facut dovada calitatii procesual active si a interesului in promovarea actiunii cu inscrisurile depuse.
Pe fondul cauzei instanta constata ca actele de proprietate depuse de reclamanti au fost insotite de schite si planuri cadastrale, astfel ca expertiza de specialitate efectuata in cauza a stabilit fara dubiu limitele dreptului de proprietate asupra terenului revendicat.
In contra acestei decizii au declarat recurs, in termen legal cei doi parati.
Recurentul V.M. critica hotararea pentru motivele prevazute de art. 304 pct. 3 si 9 C. proc. civ., sustinand in esenta urmatoarele:
- hotararea s-a dat cu incalcarea competentei altei instante, litigiul fiind de natura civila, dispozitiile art. 56 si art. 4 C. com., fiind aplicate in mod eronat;
- Instanta nu a analizat atent concluziile raportului de expertiza efectuat in cauza, care nu corespund cu realitatea din teren si inscrisurile depuse.
Recurenta SC P. SA, critica decizia instantei de apel pentru motivele prevazute de art. 304 pct. 3, 5 si 9 C. proc. civ., sustinand in argumentarea criticilor urmatoarele:
- atat tribunalul cat si Curtea de Apel au pronuntat hotararile cu incalcarea competentei materiale, litigiul, avand ca obiect revendicarea unor imobile, este de natura civila si nu comerciala cum gresit au retinut instantele
- instanta de apel a respins cererea de lipsa de aparare, formulata la primul termen de judecata apel, 6 octombrie 2004, incalcand dispozitiile art. 156 C. proc. civ. si nesocotind dreptul fundamental al partii, la aparare,
- instanta de apel in mod gresit a considerat ca, in cauza nu sunt incidente dispozitiile Legii nr. 10/2001, in conditiile in care reclamantii au solicitat suspendarea judecatii cauzei in baza art. 47 din Legea nr. 10/2001;
- in mod nelegal instanta a retinut ca reclamantii au un titlu de proprietate cu privire la constructiile revendicate, in conditiile in care expertiza tehnica intocmita atesta ca punerea in functiune a cladirilor de la pct. 6, 7, 8, 9 si 10 s-a facut in anul 1959, cu mult dupa data la care reclamantii pretind ca aceste cladiri au fost preluate abuziv de la autorul lor.
Ambele recursuri sunt fondate pentru motivul de nelegalitate prevazut de art. 304 pct. 3 C. proc. civ., privind incalcarea competentei materiale a altei instante.
Stabilind natura comerciala a actiunii in revendicare imobiliara intemeiata pe dispozitiile art. 480 C. civ., ce formeaza obiectul litigiului dedus judecatii, instantele au incalcat competenta materiala reglementata de norme imperative care atribuie instantelor civile competenta de solutionare a proceselor si cererilor in materie civila.
Raporturile juridice care sunt reglementate de C. com. si supuse legii comerciale, sunt cele prevazute de art. 3 C. com., respectiv acte juridice, fapte juridice si operatiuni economice, in sens larg fapte de comert, prin care se realizeaza producerea de marfuri, executarea de lucrari ori prestarea de servicii, in scopul obtinerii de profit.
Desi enumerarea din art. 3 C. com., nu este limitativa, incadrarea in sfera de aplicare a legii comerciale si a altor fapte de comert, se face dupa criteriul obiectiv, oferit ca reper de art. 3 C. com.
Art. 4 C. com. instituie o prezumtie relativa de comercialitate pentru toate obligatiile comerciantului, daca nu sunt de natura civila sau daca contrariul nu rezulta din insasi actul intocmit.Prin urmare, ceea ce determina competenta instantei comerciale este comercialitatea faptelor, fie ca sunt fapte obiective de comert, fie ca sunt asimilate faptelor obiective, fiind accesorii exercitarii activitatii comerciantului, cu conditia sa nu fie de natura civila sau partile sa nu fi stabilit contrariul.
Ori, nici unul dintre criteriile de comercialitate de mai sus, de natura sa determine jurisdictia comerciala, aplicate spetei, nu conduceau la concluzia retinute de instante, in sensul comercialitatii litigiului.
Actiunea in revendicare imobiliara de fata intemeiata pe dispozitiile art. 480 C. civ., prin care reclamantii in calitate de mostenitori ai autorului lor solicita revendicarea unui bun imobil preluat abuziv de statul comunist de la autorul lor, are o natura esentialmente civila, competenta de solutionare a cauzei revine, instantei civile, iar, fata de valoarea obiectului, Judecatoriei potrivit art. 1 pct. 1 C. proc. civ.
Pentru ratiunile de mai sus, Curtea in baza art. 312 alin. (1) raportat la art. 313 C. proc. civ., va admite recursurile, va casa decizia atacata si sentinta nr. 976 din 7 iulie 2004 a Tribunalului Arges si va trimite cauza pentru rejudecare Judecatoria Pitesti.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
D E C I D E
Admite recursurile declarate de paratii V.M. si SC P. SA Pitesti, impotriva deciziei nr. 240/A/C din 6 octombrie 2004, pronuntata de Curtea de Apel Pitesti, sectia comerciala.
Caseaza decizia atacata si sentinta nr. 976 din 7 iulie 2004 a Tribunalului Arges, sectia comerciala si de contencios administrativ si trimite cauza, pentru rejudecare Judecatoriei Pitesti.
Irevocabila.
Pronuntata in sedinta publica, astazi 29 septembrie 2005.
