Avocatura Com - Justitie fara secrete

Imi poate explica cineva urmatoarele:

Fosta Comisie a decis in sensul ca statele nu au a alege intre respectarea obligatiei impusa de art. 3 si acordarea unei indemnizatii victimei unei eventuale incalcari a dispozitiilor sale.

Art. 3 se refera la tratamente/pedepse inumane, degradante si la tortura.
Nu stiu in ce context s-a pronuntat fosta Comisie dar ideea ar fi ca astfel de tratamente sunt interzise iar un stat nu poate aplica astfel de tratamente intentionat si apoi sa acorde despagubiri.
Dezvolta putin ideea de la care ai pornit si eventual expune pe scurt situatia de fapt.

Este din cartea lui Birsan si nu am inteles acel fragment.

Se refera la consecintele practice ale caracterului absolut al interdictiei instituita de articolul 3.

"In primul rand, fosta Comisie a decis in sensul ca statele nu au a alege intre respectarea obligatiei impusa de art. 3 si acordarea unei indemnizatii victimei unei eventuale incalcari a dispozitiilor sale chiar daca, atunci cand este vorba, de exemplu, de rele tratamente, o actiune in despagubiri constituie, ca principiu, o cale de atac care trebuie exercitata spre a epuiza astfel caile interne de atac, in sensul Conventiei."

In cazul drepturilor absolute, nu se lasa autoritatilor nationale posibilitatea de a reglementa situatii in care sa se poata aduce atingere dreptului cu acordarea unei despagubiri.
Dreptul de proprietate, spre exemplu, nu este un drept absolut si se lasa statelor posibilitatea de a aduce atingere acestui drept dar numai in cazuri bine justificate si cu plata unei despagubiri.

Multumesc, m-ai luminat.

Mai am o intrebare. Ce inseamna "pe cale pretoriana"?

"Si totusi, prin interpretarea extensiva a disozitiilor art.3, pe cale pretoriana, organele Conventiei au acordat, in circumstante bine definite, persoanelor in curs de extradare sau de expulzare de pe teritoriul unui stat contractant protectia instituita de acest text." (Birsan, CEDO, pg. 242, alin. 122)

Adica fara sa existe un text de lege pe care sa se bazeze respectiva solutie (In dreptul roman pretorul se putea pronunta asupra unei situatii litigioase in baza "bunului simt juridic" iar ceea ce pronunta el putea apoi fi invocat ca precedent in alte litigii ulterioare si constituia asa zisul "drept pretorian").