Avocatura Com - Justitie fara secrete

Incompatibilitatea judecatorului este sau nu sanctionata cu nulitatea absoluta?
Am citit recent, intr-un curs de Neagu, ca este sanctionata cu nulitatea relativa.
Nu mi se pare corect.

..pai cum am inteles eu argumentele in favoarea nulitatii relative:
-abtinerea sau recuzarea se fac numai intr-un anumit termen(de indata ce s-a luat cunostinta de motivele de incompatibilitate sau si pana la incheierea dezbaterilor-pt recuzare)-dc ar fi fost n.a ar fi putut fi invocate in orice moment
-incompatibilitatea poate fi acoperita prin neinvocare.
- partile ,daca cunosc existenta cazului de incompatibilitate pot sau nu depuna cererea de recuzare;nu se invoca din oficiu incompatibilitatea ,e nevoie sa fie ceruta de parti sau de judecatorul in cauza

cauzele de nulit absoluta sunt limitativ prev de legea penala.
si asta indiferent d cit de grozava ne-ar suna noua ca ar fi abaterea.
noi suntem juristi nu urechisti.

Tocmai, ca eu o vad clar nulitate absoluta chiar in baza art. 197 alin. 2, care vorbeste despre compunerea instantei iar judecatorul incompatibil face si el parte din complet.
Cand am pus intrebarea am avut in vedere si faptul ca la CEDO impartialiatatea judecatorului constituie un motiv pentru care se considera ca se incalca art. 6 din Conventie.

Citez:
" In literatura de specialitate s-a aratat ca incompatibilitatea este o institutie care nu este subsumata notiunii de "compunere a instantei", acesta din urma fiind o problema ce priveste procesul penal sau civil, ca activitate judiciara.
Fiind institutii distincte, au un regim sanctionator diferit: astfel in cazul compunerii gresite a instantei, sanctiunea este nulitatea absoluta, iar in cazul incompatibilitatii sanctiunea este nulitatea relativa. Pe de alta parte, potrivit art. 52 alineat 4 C.pr.pen., organul judiciar are posibilitatea ca, in cazul unei incompatibilitati constatate, sa mentina actele indeplinite ori masurile dispuse, ceea ce conduce la concluzia ca sanctiunea [e care o atrage incompatibilitatea este nulitatea relativa si nu cea absoluta " Nota la dec. nr. 167/2000 C.A. Buc.

In civil sanctiunea este nulitatea absoluta.
In penal se sustine ca sanctiunea este doar nulitatea relativa.
As fi vrut sa stiu daca nu s-a schimbat cumva practica in penal, sub aspectul felului nulitatii.
Eu am cautat dar nu am gasit nimic pe site-ul ICCJ.
Stie cineva o decizie mai recenta in legatura cu sanctiunea incompatibilitatii in penal?

Neaparat una care sa-ti confirme teoria???
Hai nu fi copilaros ci accepta ideea ca nu e ca tine!

Cum la solutionarea celui de-al doilea apel a participat si judecatoarea care a facut parte din completul care a judecat primul apel, completul astfel constituit este nelegal, decizia pronuntata de al doilea complet fiind lovita de nulitate absoluta, prevazuta de art. 197 alin.2 C.proc.pen. C.A. Suceava, dec. nr. 461/1999, in Culegere de practica judiciara a C. A. Suceava.

Nu vreau neaparat ceva care sa-mi confirme teoria ci vreau ceva recent (adica 2004-2005) pe cat posibil de la ICCJ, ca sa fiu sigur ca a ramas aceeasi practica.
Ma intereseaza pentru ca am vazut ca exista intentia de a extinde cazurile de incompatibilitatea chiar peste cele prevazute expres de lege (CSM-ul a recomandat sa se aplice direct art. 6 din Conventia Europeana).
In plus am vazut si modificarile propuse la legile. 303/2004 si 304/2004 in sensul extinderii cazurilor de incompatibilitate a instantei fata de cele din coduri.
Daca stie cineva ceva recent mi-ar fi de mare folos si promit ca alta data ma revansez.

Nu gasesc nimic recent din practica C.S.J. :( , insa am studiat un pic literatura, opiniile sunt diferite, unii autori considera ca se impune sanctiunea nulitatii r, majoritatea n.a.
Neagu zice ca solutiile difera si in practica, pt. ca lipseste o dispozitie expresa cu privire la sanctionarea incomp.

Totusi, de ce in civil se sanctioneaza diferit fata de penal?
Exceptia de incomp. poate fi invocata direct in recurs sau nu?

Iti multumesc oricum.
Am constat ca Volonciu merge pe nulitatea absoluta si Neagu pe relativa (in penal).
In pr.civila este clar nulitate absoluta.

pt sechmet
conform actualului cod sanctiunea nu e nulitatea absoluta, insa
existenta unui caz de incompatibilitate constituie motiv de recurs, cf.385 ind9 pct.3, si se ia intotdeauna in discutie din oficiu de instanta.
practica merge pe ideea de casare cu trimitere pe 197 al.4 teza finala