Mai Dicarule, eu nu am vazut ca lauryta4 sa te fi intrebat pe tine ceva in mod expres ca sa-i raspunzi asa obraznic cum ai facut-o.
Cei care intram pe forum schimbam idei intre noi in asa fel incat toti sa fim mai bine pregatiti profesional.
Daca tu crezi ca le stii pe toate retrage-te in turnul tau de fildes si sa stii ca nu ti se va simti lipsa iar lumea va merge inainte cu sau fara contributia ta.
Lauryta4 sper ca nu te-a intimidat Dricaru si ca o sa ramai cu noi pe forum!
Iti spun un secret, Dricaru fiind politist este putin complexat si de asta scoate ghearele la toata lumea.
Revenind la subiect, uite o speta cu privire la delimitarea intre infractiunea de inselaciune si delapidare:
Inselaciune. Delapidare. Inselaciune cu privire la calitatea marfurilor
Fapta administratorului unei societati comerciale, de a achizitiona marfa de calitate inferioara, scutita de taxe si accize, de a o vinde drept produse de calitate superioara, purtatoare de taxe si accize, si de a insusi valoarea acestor din urma componente ale pretului constituie infractiunea de inselaciune prevazuta in art. 215 alin. (1), (2) si (3) C. pen., savarsita in dauna cumparatorilor, iar nu infractiunile de delapidare prevazuta in art. 2151 si de inselaciune cu privire la calitatea marfurilor prevazuta in art. 297 din acelasi cod. Ultimele infractiuni nu pot fi retinute deoarece societatea comerciala nu este prejudiciata prin fapta savarsita, iar marfa nu a fost falsificata ori substituita.
Sectia penala, decizia nr. 5524 din 27 noiembrie 2003
Prin sentinta penala nr. 252 din 5 decembrie 2002 a Tribunalului Buzau, inculpatul H.L. a fost condamnat, intre altele, pentru savarsirea participatiei improprii la infractiunea de inselaciune cu privire la calitatea marfurilor prevazuta in art. 31 raportat la art. 297 C. pen. si a fost achitat pentru infractiunea de delapidare prevazuta in art. 2151 alin. (2) din acelasi cod.
Instanta a retinut ca inculpatul, administrator al unei societati comerciale avand ca obiect de activitate comercializarea de produse petroliere, a achizitionat in perioada iulie 1999 - februarie 2000 mari cantitati de produse petroliere inferioare, scutite de plata accizelor si a taxei FSDP, si le-a revandut ca fiind benzina premium si motorina, purtatoare de taxe si accize.
Banii obtinuti in acest fel nu au fost varsati la bugetul de stat, fiind insusiti de inculpat.
Considerand ca, intrucat inculpatul nu a avut calitatea de functionar, el nu poate fi subiect activ al infractiunii de delapidare, instanta l-a achitat din lipsa elementelor constitutive ale infractiunii.
Curtea de Apel Ploiesti, prin decizia penala nr. 135 din 21 martie 2003, a admis apelul declarat de procuror si a condamnat pe inculpat pentru savarsirea infractiunii de delapidare prevazuta in art. 2151 alin. (1), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
Prin recursul declarat, procurorul a cerut schimbarea incadrarii juridice a infractiunii de delapidare in prevederile art. 2151 alin. (2) C. pen., iar procurorul de sedinta a cerut schimbarea incadrarii din delapidare si inselaciune cu privire la calitatea marfurilor, numai in aceasta din urma infractiune.
Recursul este fondat pentru urmatoarele motive.
Din probele administrate in cauza rezulta ca prin fapta savarsita de inculpat nu a fost prejudiciata societatea comerciala al carei administrator era; el nu a sustras bani din patrimoniul firmei, neexistand vreo lipsa in gestiunea acesteia.
In sarcina inculpatului nu se poate retine nici savarsirea infractiunii de inselaciune cu privire la calitatea marfurilor, nici sub forma participatiei directe, nici sub cea a participatiei improprii, din lipsa elementelor constitutive, neexistand o falsificare si nici substituire de marfuri sau produse.
Sub acest aspect este de retinut ca falsificarea marfurilor inseamna denaturarea lor prin contrafacere sau alterare; in cazul contrafacerii, marfurile sau produsele sunt falsificate ori sunt preparate din alte materiale decat cele din care ele trebuie fabricate, iar in cel al alterarii se schimba continutul acestora prin adaugarea de componente straine.
Substituirea consta in inlocuirea unor marfuri sau produse cu altele asemanatoare, dar de calitate inferioara.
In speta produsele petroliere nu au fost falsificate, nici alterate si nici substituite, ci au primit o alta denumire si un pret care le conferea aparenta de autenticiatate.
Inculpatul, prin faptele sale a inselat pe cumparatori care, fiind convinsi ca li se livreaza benzina premium si motorina, au achizitionat, in realitate, produse calitativ inferioare.
Intrucat eticheta sub care s-au vandut aceste produse petroliere inferioare, scutite de taxa FSDP si accize, a fost aceea de benzina si motorina, produse purtatoare de taxe si accize, pretul platit de cumparatori a inclus si aceste diferente suplimentare nejustificate, ei fiind indusi in eroare cu privire la calitatea si costul produsului cumparat.
Valoarea taxelor si accizelor nedatorate, in suma de 2.568.102.252 de lei, inclusa in pretul platit, nu reprezinta obligatii catre bugetul de stat, ci, asa cum s-a aratat, constituie prejudiciul cauzat cumparatorilor si folosul material injust dobandit de inculpat in mod fraudulos.
Faptele, asa cum au fost descrise, intrunesc, deci, elementele constitutive ale infractiunii de inselaciune prevazuta in art. 2151 alin. (1), (2), (3) si (5), cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen.
In consecinta recursul procurorul a fost admis, s-a casat decizia atacata in sensul considerentelor ce preced si s-a dispus condamnarea inculpatului conform noii incadrari.
Suma dobandita prin savarsirea infractiunii, ce nu poate fi restituita persoanelor vatamate, ele nefiind identificate, si, ca atare, nu serveste la despagubirea acestora, a fost confiscata in temeiul art. 118 lit. d) C. proc. pen., prin obligarea inculpatului la plata acesteia catre stat.
