Avocatura Com - Justitie fara secrete

discutii asupra noului Cod Penal

Cum distingem intre cauzele justificative si cele care inlatura caracterul penal?

cauzele justificative au fost reintroduse in noul c.p.,revenindu-se la solutia c.p.din 1937,ca si a celorlalte legislatii europene.
spre deosebire de cuzele care inlatura caracterul penal(corect ar fi sa se spuna cauze care inlatura vinovatia)si care pot atrage aplicarea unor masuri de natura penala impotriva autorului,cauzele justificative inlatura insusi caracterul ilicit al faptei,aceasta devenind licita.de aici unele consecinte:
-fata de un act justificat nu se poate admite legitima aparare,caci aceasta din urma presupune un act injust;
-participatia(instigare,complicitate)la un act justificat al autorului este justificata si cu privire la participant(ex.,al persoanei care il ajuta pe cel aflat in legitima aparare)(vz.art.21alin2 si art26alin2 din noul c.p.);
-cauzele justificative impiedica aplicarea unor sanctiuni impotriva autorului care a actionat in prezenta lor;
-o fapta comisa in conditiile cauzelor justificative nu poate atrage,in principiu sanctiuni civile;exceptie:cazul obligatiei de a repara prejudiciul cauzat vitimei in stare de necesitate;
-incidenta cauzelor justificative se intinde atat cat tine permisiunea de a leza valoarea sociala ocrotita;de aceea,depasirea domeniului cauzelor justificative face ca fapta sa devina antijuridica(ex.in cazul depasirii limitelor starii de necesitate)

vincent wrote:cauzele justificative inlatura insusi caracterul ilicit al faptei,aceasta devenind licita.

Ce intelegi prin caracter ilicit al unei fapte?

o fapta are caracter ilicit daca ea este contrara exigentelor ordinii juridice;o fapta cu caracter ilicit este o fapta antijuridica.
nu cred insa ca trebuie sa ne cramponam ,in acest context,de definitii care apartin teoriei generale a dreptului.

Infractiunea este fapta prevazuta de legea penala, savarsita cu vinovatie si care prezinta pericol social.
Cand spui fapta antijuridica eu vreau sa stiu exact ce intelegi pentru ca mi se pare ca folosesti o terminologie pe care nu o pot identifica in continut in codul penal.

daca o fapta este prevazuta de legea penala,in mod normal aduce atingere ordinii de drept,este o fapta antijuridica,are un caracter ilicit(identitate de terminologie).intreaga doctrina,atunci cand trateaza trasatura infr.de"fapta prevazuta de legea penala",se refera la aspectul ilicit al faptei(vz,de pilda,M.Basarab,Drept penal.Partea generala,vol.1,ed.Lumina Lex,Buc,1997,p.138).
pe de alta parte,nu se poate spune ca daca o anumita terminologie nu este prev.expres in legea penala, ea nu exista(bunoara,c.pen.din 1969 inca in vigoare nu vorbeste nicaieri,imn mod expres,). de forma de vinovatie a praeterintentiei,insa n-a contestat nimeni existenta ei.
cred insa ca discutia de fond viza distinctia dintre cauzele justificative si cauzele care inlatura caraterul penal,iar nu simple probleme de natura terminologica.

Vincent, spune cand citezi din Streteanu, ca nu se supara nimeni.
Norocel, suntem printre putinele legislatii care consacram o definitie a infractiunii...daca tu cauti antijuridicitatea si tipicitatea in Codul penal, nu te astepta la rezultate.
Cauta G. Antoniu, Tipicitate si antijuridicitate, RDP, nr. 1, 1997 *cred.
F. Streteanu, Drept penal, partea generala!

Sau in orice manual de drept penal german, italian, spaniol, francez, elvetian, austriac, portughezm u name it
pentru faza cu respectivele cauze justificative, gasesti in Streteanu sau in Antoniu, Vinovatia penala

Ne-ai cam ignorat in ultimul timp, dar ma bucur cand revii si ne mai spui cate ceva util.

Ceva util ne-a spus si Vincent, a carui prezenta pe forum o salut! Si el ridica putin calitatea site-ului.

domnule virtual,toti citam din cineva cand ne lansam in anumite discutii teoretice.si prof.streteanu,cand face distinctia intre cauzele justificative si cele care inlatura vinovatia,citeaza,de fapt,din doctrina spaniola(s.mir.puig,derecho penal.parte general;f.munoz conde,m.garcia aran,derecho penal.parte general).
in ce priveste studiul prof.antoniu-tipicitate si antijuridicitate-,vreau sa-ti spun ca acesta a aparut in r.d.p.nr.4/1997,iar nu in nr.1/1997.
cu privire la notiunea de "antijuridicitate",as vrea sa adaug ca ea nu este proprie dr.penal,ci este un concept general valabil pt.intreaga ordine de drept,apartine teoriei generale a dreptului.asa cum afirmam intr-un raspuns anterior,de lege lata,aspectul antijuridic,ilicit al faptei este consecinta prevederii acesteia in legea penala.
cu privire la distinctia intre cele doua categorii amintite,vz.,pt.dreptul francez,g.stefani,g.levasseur,b.bouloc,droit penal general,17e edition,dalloz,paris,2000,p.319,iar pt.o prezentare detaliata a acestora idem,p.320-377(deci direct de la sursa).
ma bucur ca sunt studiate de catre membrii acestui site lucrari in care sunt prezentate si analizate solutiile diferitelor legislatii europene,demers imperios necesar in perspectiva integrarii europene a romaniei.
iti multumesc din nou,draga innuenda,pt.complimente!

Judecatorul delegat pentru executarea pedepselor (art. 6 din Legea 294/2004 privind executarea pedepselor) este o institutie noua? Aduce un progres in activitatea instantei judecatoresti?

Se deosebeste conceptul de "individualizare", de cel de "personalizare" (personalizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate" (art.28 din L. 294/04)?

Categoric este un lucru bun daca tinem cont de faptul ca inainte condamnatul nu avea o cale de atac impotriva masurilor administrative dispuse de administratia penitenciarului.
La noi dintotdeauan s-a facut o grava confuzie, in sensul ca drepturile condamnatilor au fost doar formale si, in mod tacit, toti au acceptat ca poti face ce vrei cu un condamnat.

Personalizarea este cu siguranta diferita pentru ca se refera la regimul de executare care trebuie adaptat scopului urmarit (in treacat fi espus, eu nici pana la ora actuala nu am inteles balbele din dreptul nostru penal cu privire la scopul sanctiunilor penale).

vreau sa fac o precizare cu privire la conceptele de "individualizare" si "personalizare",in referire la pedepse,iar nu la modul lor de executare:in proiectul noului cod penal al ministerului justitiei(publ.pe internet.site-ul ministerului justitiei),capitolul"individualizarii pedepselor"era denumit" personalizarea pedepselor".aceasta propunere,neretinuta in final de legiuitor,a fost apreciata favorabil in doctrina,considerandu-se ca reglementarea se extinde si asupra persoanei juridice,unde nu exista un individ ca atare.

Stii si motivul pentru care nu s-a retinut?