Avocatura Com - Justitie fara secrete

Buna seara. Am o grava problema la serviciu pe care nu stiu cum sa o rezolv.
Ii rog pe cei ce au cunostinte din domeniul dreptului muncii sa-mi dea o mana de ajutor.

Asadar:

Lucrez ca profesor de limba franceza la o scoala generala. La sfarsitul acestui an scolar, dorind sa depun ceva la dosarul catedrei de limbi straine am observat prezenta a peste 20 de note de informare cu privire la diferite sedinte metodice care s-au tinut in cadrul catedrei.

Toate aceste note de informare NU au aparut niciodata acolo in timpul anului, pot spune asta 100%. Periodic depuneam la dosar diferite rapoarte si tabele iar informarile cu pricina, NU erau.

Ba mai mult, desi ma informam mereu la seful de catedra, acesta imi spunea ca nu e nicio intalnire.

Iata, eu l-am crezut si acum m-am trezit cu mustrare din partea directorului si cu propunerea constituirii unei comisii disciplinare pentru o sanctionare mai drastica.
Pentru ca in conformitate cu legea, acele sedinte au rol de formare continua la care eu am obligatia de a participa anual.
Ba mai mult, de acestea se tine cont cand mi se acorda calificativul pentru activitatea didactica.

Am sesizat liderul de sindicat insa situatia sta astfel: responsabilul de catedra sustine ca vezi doamne m-a informat si ca de fapt eu am spus ca nu vreau sa vin.
Ba mai mult, alti doi colegi din cadrul catedrei sunt de partea lui si spun ca au fost de fata cand acesta ma anunta verbal sa vin iar eu refuzam.

Va intreb pe dumneavoastra... informarea are loc asa, "din gura-n gura" si pe unde se apuca ? Nu exista o metodologie ce trebuie aplicata ? Nu trebuia sa vina cu un tabel seful de catedra si sa-mi spuna sa semnez ca am luat la cunostinta de aceste sedinte, sau sa ma instiinteze in scris ? Sau ceva asemanator ? Legea are chiar atatea hibe incat sa patesc acum una ca asta, pentru simplul fapt ca am ales sa ma informez de la seful de catedra ? Eu am avut toata deschiderea de a ma implica, dar efectiv cand il intrebam despre sedinte si activitati imi raspundea ca nu sunt. Am avut incredere in el. Iar la dosar nu era niciodata nimic.

Ce lege ar trebui sa citesc cu privire la aceste aspecte, pentru a ma lamuri ?
Nu-mi vine sa cred ca efectiv s-a ajuns aici.

Va rog frumos sa ma ajutati, nu stiu ce sa fac.

"alti doi colegi din cadrul catedrei sunt de partea lui si spun ca au fost de fata cand acesta ma anunta verbal sa vin iar eu refuzam"

cei doi colegi au ceva cu tine? de ce nu-i întrebi despre chestiune între patru ochi?

Buna ziua. Au spus ca nu au ce sa discute si ca ce au avut de spus au spus directorului.

Asadar, intreb inca o data, nu exista nimic clar reglementat, cu privire la informarea angajatilor de catre sefi/superior ?

adică ceilalţi doi colegi spun de frica directorului ceea ce el le cere să spună? pare bizar ca trei oameni să spună un lucru, iar al patrulea (dvs.) să spuneţi contrariul, afară de cazul în care cei 2 colegi sunt teleghidaţi de director.

art. 40 cm, alin 1, Angajatorul are, în principal, următoarele drepturi: c) să dea dispoziţii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalităţii lor;

Directorul va demonstra că v-a dat dispoziţii (verbale) în mod repetat, şi de faţă cu martori, iar dvs. nu v-aţi făcut treaba.

mie nu imi suna corect. mi se pare normal sa se demonstreze scriptic. sa existe un tabel al catedrei in care sa se semneze ca se ia la cunostinta. deci in invatamant practic, asa sta treaba ? cand avem chef "sa-i facem bucata" cuiva, nu-i spunem de sedinte si la sfarsit de an, "il ardem" la calificativ ?

ce vi se pare asa de ciudat faptul ca alti 2 colegi sunt de partea directorului ? eu am reclamat imediat dupa incheierea anului scolar faptul ca nu am fost instiintata. calificativele se dau tocmai in septembrie ( acum adica ). asadar eu am adus in atentia directorului inca de acum 3 luni aceasta problema. iar seful catedrei spune ca de fapt m-a instiintat dar nu am vrut eu sa vin. alti 2 colegi sunt de partea sa si zic ca erau de fata.
eu spun ca nu este adevarat. chestia asta merge asa, pe vorbe si atat?

merge şi pe hârtii, nu încape îndoială.
discutând strict despre articolul pe care vi l-am indicat în precedentul mesaj: imaginaţi-vă următoarea situaţie (în care sper să nu ajungeţi): comisia de cercetare prealabilă propune o sancţiune disciplinară, iar directorul va emite o decizie de sancţionare disciplinară - cu care evident dvs. nu veţi fi de acord. o veţi contesta în instanţă, pe motiv (pur speculativ) că aţi respectat întotdeauna dispoziţiile superiorilor. instituţia va spune că nu e aşa, şi va da câteva exemple, precum şi declaraţii ale celor 2 martori, cum că vi s-au trasat verbal anumite sarcini şi nu aţi vrut să le îndepliniţi. răspunsul dvs. va fi: nu le-am dat curs deoarece: nu mi s-a spus niciodată aşa ceva, respectiv, că nu erau date în scris? cum vedeţi o apărare la (fie chiar şi) minciunile lor? cui credeţi că ar da crezare judecătorii? dvs. nu veniţi cu nimic în instanţă, dar oponentul vine cu martori şi hârtii.