Avocatura Com - Justitie fara secrete

Buna dimineata . Caut putin suport ca sa-mi lamuresc cateva ganduri ce ma framanta .
Am incercat sa citesc si multe din subiectele asemanatoare insa nu sant pe deplin lamurit ,asa ca sper sa nu deranjez prea mult cu topic similar .

Sant casatorit de 10 ani si avem si un baietel de aproape 3 ani . Din pacate in ultima vreme din ce in ce mai des datorita amestecului unor rude casnicia noastra a ajuns intr-un impas din care nu se mai poate iesi .
Cel putin eu in momentul de fata nu am pe nimeni altcineva si nici sotia nu da astfel de semne , insa pur si simplu nu mai merge . Am discutat serios si incet incet luam in calcul si solutia divortului .

Vreau sa fiu pregatit putin si incerc sa va spun toate datele problemei ca sa puteti sa ma ajutati ca sa-mi dau seama ce-ar putea urma :

Locuim intr-un apartament ce l-am cumparat pe numele meu cu ajutorul mamei mele inainte de casatorie . Amandoi suntem angajati si avem veniturile asemanatoare . Niciunul din noi nu am avut sau avem legaturi extraconj. (cel putin nu exista dovezi din partea ei iar mie nu mi-au placut complicatiile ) . Baietelul din pacate este foarte atasat de ambii dintre noi si cu siguranta va avea de suferit . Nu avem masina de impartit , conturi bancare prea valoroase decat unul micut pe numele copilului unde administrez doar eu momentan . Nu au existat scandaluri monstruase in casa astfel incat vecinii sa fie deranjati . Practic problema este destul de intima insa s-a accentuat si cred ca amandoi am ajuns la concluzia ca trebuie sa luam in calcul si aceasta solutie fiindca se vede clar ca nu mai avem nici puterea de a mai incerca salvarea casniciei . Personal am propus sa traim cumva impreuna macar de dragul copilului ca sa-i fie mai usor dar este posibil sa nu reusim asta .


Cel mai probabil daca ne decidem ptr un divort o vom face sper pe calea cea mai rapida posibila fara complicatii prea multe .

Ce solutii sunt ptr tutela copilului , se se va intampla cu imobilul si cu bunurile . Ce variante avem ?

Multumesc anticipat .

Buna ziua!

Sa speram ca nu se va ajunge totusi la divort.
Luati-va o vacanta, fie separat, fie impreunca poate ottuis lucrurile vor reveni la normal.Intredevar minorul va avea foarte mult de suferit :( daca decideti sa divortati. Este si la o varsta foarte mica cand are nevoie foarte mare de ambii parinti,la orice varsta are nevoie sa creasca cu ambii parinti,dar cu atat mai mult cand este asa mic si nu poate percepe faptul caci parintii nu se inteleg si el va trebui sa creasca cu doar unul din parinti.

Cu privire la bunurile partajabile, inteleg ca nu sunt.Aprtamentul fiind cumparat de dvs. inaintea casatoriei nu face obiectului partajului.Se impart doar bunurile comune,deci cumparate in timpul casatoriei.
Cu privire la tutela copilului se va fac ancheta sociala.Aceasta va stabili care dintre parinti are posibilatatea materiala si morala pentru a-i oferi minorului o crestere si intretinere mai optima ca sa ma exprim asa.
In speta dvs. nu stim daca sotia,are spatiul locativ altul decat cel care reprezinta domiciliul comun acum si care este al dvs dinaintea casatoriei.
Practica insa, a dovedit ca cel putin la varste mici copilul a fost de regula incredintat, mamei daca a avut mijlocele necesare de intretinere si educare a acestuia.

Nu -mi ramane decat sa va urez mult succes si poate...totusi, nu se va ajunge la un divort.e buna si ideea, sa locuiti impreuna doar pentru minor.

Cu multa placere!

Multumesc pentru raspunsul rapid si pentru gandurile bune .

Inteleg deci ca imobilul va ramane propietarului initial . Bunurile comune se impart . Copilul ramane numai cu un parinte (intradevar de preferabil mama) insa cum ramane cu pensia alimentara ? Se plateste in orice situatie si cum se stabileste ea ?

Dureaza mult o astfel de procedura ? Este complicat , necesita 2 avocati ?

ati inteles bine.Deci, pensia de intretinere o va plati parintele care n-are in ingrijirea sa minorul.
Aceasta se stabileste in functie de veniturile parintelui.tot in aceasta hotarare vor fi stabilite si programulde vizita minorului(va puteti intlege si pe cale amiabila cu privire la acest aspect).N-ar trebui sa dureze mult si nici sa aveti 2 avocati.In mod normal in jur de 2-3 luni, cu ancheta sociala cu tot.In conditiile in care sunteti de acord.Insa cu grevele astea, D-zeu mai stie cat poate dura.

Nu este asa complicat cum pare.

totul e bine cand partile convin asupra tuturor aspectelor.
Si da, pensia de intretinere se plateste in orice situatie, doar daca parintele caruia i-a fost incredintat minorul declara ca nu doreste si ca are f multi bani incat sa-si permita intretinerea copilului singur...insa, acesta este un drept al minorului aflat in nevoie ,zice legea.

Multumesc mult pentru timpul acordat si multa sanatate .

Cu multa placere!
Multumesc frumos!
Intelegere si sanatate dvs. si familiei dvs.

buna ziua!
am citit despre d-voastra si as dori sa va incurajez cum a facut o angel,dar poate sunt un pic mai mult pusa in aceiasi situatie ca si d-voastra.ma rog am trecut nu de mult prin ceva asemanator....la prima vedere totul pare linistit si placut dar din pacate nu e asa.cand se ajunge sa se discute despre asa ceva este f clar ca situatia este delicata.astept sa vb pe mp.sper sa rezolvati cumva problema asta.

Nu se poate ca un copil de 3 ani sa treaca prin asa ceva doar pentru ca doi adulti se incapataneaza si renunta! psihicul unui copil de 3 ani este foarte vulnerabil la o varsta atat de frageda...el are nevoia acuta de ambii parinti, pentru ca acum isi formeaza mare parte din comportament, iar daca vede sau simte ca ceva din sanul familiei se rupe, risca sa-si piarda increderea in sine, se devina pesimist, rebel, introvertit, antisocial...

imi amintesc ca am avut o lucrare de disertatie pe tema asta, cum este afectat copilul minor de un eventual divort...si mi se increteste pielea si acum cand imi amintesc despre cate cazuri am citit!

este putin mai complicat; solutia mea si nu numai a mea, observ, ar fi sa va despartiti in fapt si, as mai adauga, sa locuiti separat; pentru ca daca nu aveti probleme decat de comunicare si nu sunt atat de grave, o vacanta in care sa nu va vedeti unul pe celalalt ar fi ok...pe de cealalta parte ma gandesc ca trecand mai bine de-o luna din aceasta vacanta sa nu-l afecteze pe cel mic...

eu as incerca o vacanta macar de 30 zile...cu copilul...dupa care alte 30 zile sotia cu copilul...:) dupa care ar trebui sa se ajunga la niste concluzii...eu nu cred ca mariajul vostru este pierdut...eu cred ca mai degraba este vorba despre o oboseala psihica, numita stres, care a acutizat si deteriorat situatia voastra pana acolo incat niciunul dintre voi nu a mai avut chef de certuri si alte discutii contradictorii! eu cred ca acel copil are dreptul macar la sansa asta: de-a reanaliza problema!