Avocatura Com - Justitie fara secrete

Ale reclamantei, evaluate gresit la data introducerii primei actiuni.

Reclamanta isi cere in justitie propriile prestatii?

Norocel wrote:mi-am pus intrebarea daca atunci cand vorbim despre autoritate de lucru judecat, prin "obiectul cererii", in cazul prestatiilor succesive, intelegem "suma solicitata" sau definim obiectul prin raportare la prestatiile a caror contravaloare se cere.

Altfel spus,
1. daca intelegem notiunea de "obiect al cererii" prin prisma dreptului procesual, nepunand in discutie daca prestatiile au fost sau nu executate, ci dorind sa aflam doar daca ele au fost sau nu integral cerute de reclamant si integral acordate (sau macar solutionate, puse in discutie) de instanta ( si, daca nu ar fi indeplinita conditia integralitatii ele ar putea fi de aceea cerute printr-o cerere subsecventa)
sau, dimpotriva
2. daca intelegem notiunea de "obiect al cererii" din punct de vedere al dreptului substantial, caz in care ne va preocupa daca prestatiile (cerute sau necerute) au fost si executate in realitate, daca nu au fost executate de ce, daca au fost executate cat anume din ele a fost achitat etc...
In primul caz, fiind vorba despre aspecte de ordin procesual, care nu tin de substanta pretentiilor, autoritatea de lucru judecat nu ar putea fi opusa, ea ar fi astfel...anihilata.
In cel de-al doilea caz, autoritatea de lucru judecat ar opera : altfel spus, stiam eu reclamant ca am prestat cutare serviciu, stiam nu mi-a fost platit, e problema mea de ce am cerut o suma mult mai mica decat cea al carei creditor eram in realitate. Suport consecinta autoritatii de lucru judecat in cazul acesta, ma priveste daca sint neatent.
Tratand astfel problema, (atentie) doar din punct de vedere teoretic, ajung la concluzia ca da, autoritatea de lucru judecat si notiunea de "obiect al cererii" poate fi scindata si privita din ambele perspective : a dreptului material si a dreptului substantial.
Raspunsul la aceasta intrebare, a scindarii, ti l-as da afirmativ, asadar.

Insa, partea a doua este aceea ca si daca am scinda astfel "obiectul actiunii" (ceea ce, am aratat, o putem face), nu prezinta prea mare interes si, din punct de vedere legal, nici nu este posibil.
Aceasta pentru ca, dupa cum stim, autoritatea de lucru judecat se bucura de o dubla reglementare : atat in Codul civil (ca prezumtie absoluta irefragabila), cat si in Codul de Procedura Civila (ca exceptie absoluta, permeptorie, de fond).
Asa fiind, ea opereaza indiferent de scindarea pe care noi am face-o in legatura cu "obiectul cererii", scindare facuta de dragul rationamentului logic.
Raspunsul meu este in concluzie acela ca da, exista autoritate de lucru judecat in speta ta : putem scinda in cate bucati vrem obiectul cererii", nu ne va duce la nimic, autoritate inseamna autoritate de lucru judecat oricum am lua-o : si pe latura procesuala, si pe latura materiala.
Asa cum paratul care achita o datorie dupa implinirea scadentei si nu mai poate cere restituirea sumei (cazul obligatiilor civile imperfecte), tot astfel reclamantul nu va mai putea actiona pe parat din nou, pentru acelasi obiect, aceeasi cauza, doar pe motivul ca nu si-a evaluat corect pretentiile.

Este vorba aici, in plus, despre principiul disponibilitati partilor : reclamantul a cerut atat cat a dorit din datorie.
Eroarea de fapt nu este incidenta in cauza, ea are alta aplicabilitate.
Daca as fi insa avocat al paratului, as gasi si argumente contra a ceea ce am spus.
Din punct de vedere teoretic insa, adevarul acesta mi se pare a fi : exista autoritate de lucru judecat in cauza.

si eu zic ca nu-i a.l.j.
nu-i identitate de obiect. instanta a judecat prima cerere cu respectarea principiului disponibilitatii, nu putea sa dea m.m. decat a cerut.
In a doua cerere se cere o diferenta de pret cu privire la care nu exista a.l.j. si aceasta diferenta n-a facut obiectul contrlului judecatoresc.

@AHO

Poate sau nu instanta investita cu solutionarea celei de-a doua actiuni sa respinga actiunea ca neintemeiata in cazul in care va constata in urma probelor administrate ca prestatiile nu au fost executate sau au fost executate necorespunzator?


@Actor

Reclamanta cere contravaloarea prestatiilor proprii.
In ambele actiuni facturile depuse sunt identice doar ca, in mod real, insumate, dau mai mult decat a solicitat reclamanta in prima actiune.

@Leustean

Da, problema este pana la urma legata de definitia obiectului actiunii.
Ce ma face pe mine sa cred ca exista autoriate de lucru judecat este ca in a doua actiune judecatorul nu ar mai putea, fara sa incalce principiul autoritatii lucrului judecat, sa mai analizeze temeinicia actiunii pentru ca deja s-a pronuntat o instanta in sensul ca prestatiile au fost executate corespunzator si plata trebuie facuta.

in plus eu cred ca si temeiul de fapt al celei de-a doua cererii poate diferi si instanta poate verifica daca s-au efectuat toate prestatiile sau pretul convenit este cel facurat, deci daca a existat un motiv, altul decat eroarea de calcul, pentru care reclamantul a cerut mai putin.

interesant p.d.v. ref. la scindarea ob. cererii, dar cred ca este vb. mai degraba de o delimitare intre tewmeiul de fapt si obiectul cererii pretentia concreta a partii .

Hai sa limitam putin subiectul.
Presupune ca a doua actiune este motivata pe faptul ca in prima s-a gresit calculul facturilor.
Sa prespunem mai departe si ca s-a respins exceptia autoritatii lucrului judecat si suntem in faza de administrare a probelor.
Ar putea instanta trece peste ce s-a stabilit in prima hotarare si sa administreze probe cu privire la prestatiile executate?
Daca se ajunge la concluzia ca in realitate prestatiile nu au fost executate?

instanta va putea constata ca prestatiile n-au fost executate in integralitatea lor sau pretul convenit a fost mai mic sau s-a efecuat o plata partiala, astfel ca nu depaseste valoarea deja acordata astfel ca va putea repinge ca neintemeiata cererea.
Parerea mea este pe moment ca este in discutie temeiul de fapt al cereii

da, instanta va putea verifica daca diferenta de pret se regaseste in facturi si daca in fapt este datorata.

Sa presupunem ca va ajunge la concluzia ca suma nu este datorata si va respinge a doua actiune, desi sunt aceleasi prestatii si aceleasi facturi ca si in prima actiune.
Ar exista sau nu contrarietate de hotarari?

prin a doua cere instanta este investia sa se pronunte asupra diferentei de pret.
contrarietate de hoarari exista cand 2 hotarari- dispoyitivul acestora- nu pot fi puse in executare.

tu ai in vedere o eventuala contrarietate a considerentelor, dc. instanta ult. investita ar constata ca prestatiile in intregimea lor nu au fost executate, aspect cu care nu esti investita. practic motivele de respingere ar fi : s-a efecuat o plata partiala, s-a facturat un pret mai mare, a existat o intelegere a partilor. daca prima instanta a stabilit ca prestatiile au fost efectuate, ca pretul este cel inscris in facturi si ca nu s-a facut o plata partiala pentru diferenta de pret, cererea apare ca intemeiata. aceste aspecte le poti avea in vedere numai judecand fondul.
Facturile si perstatiile efectuate constituie temeiul cererii nu obiectul. obiectul este pretentia concreta a reclamantului.

AHO wrote:Facturile si perstatiile efectuate constituie temeiul cererii nu obiectul. obiectul este pretentia concreta a reclamantului.

Probabil am eu o gandire mai ciudata dar nu stiu de ce unele lucruri mi se par clare intr-un anume sens desi altii spun ca nu am dreptate.


"Pretentia concreta a reclamantului" este asta:

"Sa obligati parata la plata sumei de ...reprezentand contravaloarea energiei (sa zicem ) furnizate in perioada 01.01.2005-01.01.2006 (sa zicem )"

Ei, diferenta intre prima si a doua actiune este "..."

Prima actiune s-a admis doar in baza facturilor.
A doua s-a respins constatandu-se ca reclamanta nu poate face dovada ca a furnizat cantitatea de energie facturata (adica instanta a cerut si reclamanta nu a putut depune procese-verbale de citire a echipamentelor de masura semnate de parata).

Concluzia:
In baza aceleiasi situatii juridice o actiune s-a admis si una s-a respins.

Nu mi se pare corecta situatia asta.

AHO wrote:si eu zic ca nu-i a.l.j.
nu-i identitate de obiect. instanta a judecat prima cerere cu respectarea principiului disponibilitatii, nu putea sa dea m.m. decat a cerut.
In a doua cerere se cere o diferenta de pret cu privire la care nu exista a.l.j. si aceasta diferenta n-a facut obiectul contrlului judecatoresc.

dragelor, vad ca sinteti in complet de divergenta, sa va spun si eu inca ceva, de unde am ramas, adica de la mesajul lui aho, la care nu am mai avut timp sa raspund:
pai actiunea civila insasi este o manifestare a principiului disp., asa ca si decizia de a nu actiona deloc in judecata tot o latura a acestui principiu ar cam fi.
numarul doi:
daca ar fi cum spune Aho, ar insemna ca ar fi posibil ca reclamantii sa se judece in pretentii cu paratii lor "cu taraita", adica sa poata introduce o actiune pentru jumatate de pretentii apoi, dupa solutionarea acesteia si intrarea hot. jud. in puterea lucrului judecat, sa se judece pentru cealalta jumatate, apoi pentru dobanzi, etc...
pretentii diferite, nu exista aj...

leustean wrote:daca ar fi cum spune Aho, ar insemna ca ar fi posibil ca reclamantii sa se judece in pretentii cu paratii lor "cu taraita", adica sa poata introduce o actiune pentru jumatate de pretentii apoi, dupa solutionarea acesteia si intrarea hot. jud. in puterea lucrului judecat, sa se judece pentru cealalta jumatate, apoi pentru dobanzi, etc.....

Presupunand ca s-ar decide ca nu exista autoriate de lucru judecat, ma intreb cum ar putea fi solutionata exceptia prescriptiei in cazul in care pentru o parte dintre facturile care au facut obiectul primului dosar dar fac si obiectul celui de-al doilea, s-ar fi implinit termenul de prescriptie. 8O

@leustean, in afaceri, regula este sa nu te tarai de dragul taraielii si sa nu vb. de dragul de-a vorbi si retine ca m-am exprimat f. delicat .

@norocel
cu atatea ipoteze nu mai gasim q.e.d.
daca s-a implinit p.e. se solutioneaza pe exceptie .

petitul actiunii = obiectul cererii, este doar ceea ce cere reclamantul, adica in speta xxx lei.
de ce vrea xxx lei pentru ca a prestat n servicii pentru plata carora a emis n facturi, astea sunt temeiurile cererii.
faptul ca in petit se cere xxx lei reperezentand c/val facturilor n, nu inseamna ca ob. cererii= xxx lei + facturi.