Avocatura Com - Justitie fara secrete

Mi se pare firesc ca judecatorul care a solutionat o cauza pe exceptie sa continue judecata dar problema pentru justitiabil este ca pierde foarte mult timp.
Adica, pe langa timpul pe care il pierdea oricum pentru ca se ducea dosarul in apel sau/si recurs si pana se intorcea trecea ceva vreme, acum, dupa trimiterea spre rejudecare primeste un termen la care se va invoca exceptia incompatibilitatii si se va trimite dosarul la urmatorul complet pentru solutionare (asa spune Regulamentul CSM) si apoi se repartizeza din nou aleatoriu.
Cum aceasta exceptie stim cu totii ca trebuie judecata pe procedura de drept comun adica cu citarea partilor si in sedinta publica si nu dupa procedura de la art. 31 din Codul de procedura, ne putem imagina cam cat timp se pierde.

In legatura cu exceptiile vad ca toata lumea este nemultumita.
Atunci de ce sa nu le scoatem din legislatia de drept substantial si procedural si sa nu ne judecam dupa regulile morale?
Am vrut sa spun, sa ne judecam in echitate dar si la judecata in echitate regulile de procedura sunt extrem de stricte si daca le incalci nu poti invoca lipsa unei proceduri echitabile.

Pe mine nu exceptiile ma deranjeaza, dimpotriva, mi-ar fi mult mai simplu daca s-ar respecta strict regulile de procedura si s-ar aplica sanctiunile procedurale. Ma deranjeaza insa practica neunitara.
Adica merg la o instanta (reclamant fiind) si ma astept ca intr-o cauza calificata de lege ca urgenta (ex: comerciala) sa se admita exceptia tardivitatii si sa fie decazut din proba paratul care, in incercarea de a sta pe rol inca vreo trei ani, nu depune intampinare si depune cerere pentru angajare aparator. Instanta da termen si imi vorbeste despre art. 118 alin 3. In schimb cand sunt eu interesat de un astfel de termen, nimeresc la alt judecator care este foarte strict si ma decade din dreptul de a mai propune probe.
De ce nu se unifica practica daca procedura este aceeasi?
Grigia ce parere ai ?

Da e enervant.
Dupa ce dosarul a stat pe rol 6 luni si nu s-a facut nimic, in ceea ce priveste fondul, nu s-a administrat nici o proba... te trezesti ca descoperi o exceptie care o puteai nvoca de la primul termen... Solutionezi pe exceptie. Dosarul pleaca la instantza de control judiciar mai sta vreo 3 luni. se caseaza cu trimitere spre rejudecare, pana ajunge iar la instantza de fond mai trec vreo 2 luni. Dupa ce a ajuns la instaantza de fond, colegul tau care a solutionat pe exceptie face cerere de abtinere ca... deh si-a spus parerea. Pana se solutioneaza abtinerea mai trece un termen, se repartizeaza aleator si .... ura! esti norocos te trezesti cu dosarul la tine... si tu... incepi sa dai cu subsemnatul... de ce dosarul este mai vechi de 6 luni.
Mi se pare corect ca cel care a fost initial investit, daca nu a intrat in cercetarea fondului sa o faca.
Mie mi se pare mai de mult bun simt sa solutionezi fondul, ca instantza de fond... n-au decat instantele de control judiciar sa se pronunte pe ce exceptii vor ei

Cu exceptia celor de ordine publica... pe care esti obligat sa te pronunti si sa le invoci chiar din oficiu.... restul exceptiilor pot fin unite cu fondul

Da parca art. 137 Cod pr civila zice ca se pot uni cu fondul doar exceptiile care presupun administrarea acelorasi probe ca si pentru solutionarea fondului.
Si nu inteleg de treaba are abtinerea cu incompatibilitatea

De cele mai multe ori pentru a te pronunta e o exceptie trebuie sa administrezi probe.
De ex. pe lipsa calitatii procesuale actiive trebuie, de regula, sa administrezi probe: daca e mostenitorul proprietarului tabular, daca este creditor in cazul cererii formulate pe art. 974 C.civ....

Grigia, sa ne intelegem, conditia este clara: probe comune cu fondul.
Nu orice probe.
De foarte putine ori probele pe exceptii sunt comune cu fondul (ex clasic este cel al calitatii procesuala in actiunea in revendicare).
In rest, cheltuiala mare, timp mult si solutionat in final pe exceptie sau mai rau solutionat in aparenta pe fond dar din motivare rezulta ca s-a solutionat pe o exceptie.

Si nu mi-ai raspuns, la intrebarea: ce treaba are abtinerea cu incompatibilitatea?

Nu insist degeaba.
Am vazut ca asa se practica, adica judecatorul incompatibil se abtine si se solutioneaza cererea in camera de consiliu in loc de sedinta publica si cu citarea partilor.

Judecatorul se abtine atunci cand se afla intr-un caz de incompatibilitate.
Incompatibilitatea, pe plan procedural, se rezolva pe calea abtinerii sau recuzarii.
Ambele se solutioneaza in camera de consiliu, fara citarea partilor.
Respingerea sau admiterea cererii de abtinere se solutioneaza prin incheiere irevocabila ca si admiterea recuzarii.

Poate ca iti vine mai greu sa intelegi din Codul de pr civila ca incompatibilitatea este una si recuzarea alta si ca in cazul incompatibiltatii se invoca exceptia incompatibilitatii care se solutioneaza pe procedura de drept comun si in cazul recuzarii judecatorul se poate abtine iar cererea de abtinere/recuzare se solutioneza dupa procedura speciala prevazuta in art. 31 Cod pr civila, dar, citeste in orice curs de procedura civila vrei tu si o sa intelegi distinctia (eu am citit Ciobanu/Boroi/Deleanu/Zilberstein).
Stiu ca in practica se face cum spui tu dar este incorect si nu se cade ca tocmai juzii sa dea dovada ca cu cunosc procedura.

dosar din recurs pe rol la ICCJ se va trimite direct la Tribunal Buc. ... si nu la CAB

chat wrote:dosar din recurs pe rol la ICCJ se va trimite direct la Tribunal Buc. ... si nu la CAB

??????

da se trimite la instanta de fond deci daca Trib B a fost care a dat solutia pe fond...