Principala sursa de informare din domeniul juridic romanesc
http://www.avocatura.com/forum/
Si tertul de r-c poate sa se prevaleze de actul secret. Chiar el este cel care-l are la cunostinta si poate sa-l probeze cu mai multa usurinta intr-o actiune in simulatie. Daca i s-ar opune actul secret de catre parti, atunci, el fiind de r-c, nu ar putea sa se prevaleze de inscrisul public, ci i s-ar opune actul secret de care el a avut cunostinta. In sensul asta trebuie inteleasa simulatia si grila asta.alice_pi wrote:Buna! As face si eu o contestatie pt. intrebarea 11 din Grila 1, cea cu simulatia prin interpunere de persoane, unde ei considera ca raspuns corect urmatoarea varianta: "tertul in raport cu care s-a urmarit ascunderea identitatii adevaratului contractant are dreptul sa invoce impotriva partilor simulatiei existenta actului secret"....eu cred ca ar fi fost corecta doar daca era vorba de un tert de buna-credinta...nu de orice tert....voi ce ziceti?
Tematica e orientativa. Examenul e conceput cu un test teoretic, nu de practica judiciara. Daca se va sanctiona controversa se va face prin raportare la conceptiile doctrinare. Mi se pare fundamental de stiut asta. Adica tot omu ce da la inm stie ca va avea de rezolvat in principal probleme teoretice de drept, nu practice.Cicero25 wrote:nu ai dreptate, parole!
aVEAM DE STUDIAT SI JURISPRUDENTA, VEZI TEMATICA.
si ma refeream la grila cu revendicarea bunului mobil, s-ar putea face unele dicutii pe varianta b
Practica judiciara nu ofera SI solutii contrare punctului tau de vedere, ci solutia contrara punctului tau de vedere este majoritara in practica si unanima in doctrina. Ai gasit vreun curs in care sa se spuna ca refuzul de restituire a banilor primiti cu imprumut e abuz de incredere?nero wrote:Nu stiu cum a fost notata grila, dar, dupa parerea mea, nerestituirea unei sume de bani data cu titlu de imprumut, intruneste elem. const. ale infract. de abuz de incredere in varianta refuzului de restituire. Practica judiciara ne ofera si solutii contrare punctului meu de vedere, care insa, din nou dupa parerea mea, nu pot fi argumentate plauzibil.
Pai, din moment ce spui ca solutia contrara punctului meu de vedere este MAJORITARA in practica, implicit spui ca exista si solutii conforme opiniei mele. Pe de alta parte, in varianta refuzului restituirii (la abuz de incredere), eu nu vad nici o diferenta intre un bun determinat si unul de gen. Poate ne spui tu. Faptul ca nu-ti indic vreun curs in sensul asta, nu-i un argument sa consideram ca n-ar fi asa.alx_1985 wrote:Practica judiciara nu ofera SI solutii contrare punctului tau de vedere, ci solutia contrara punctului tau de vedere este majoritara in practica si unanima in doctrina. Ai gasit vreun curs in care sa se spuna ca refuzul de restituire a banilor primiti cu imprumut e abuz de incredere?nero wrote:Nu stiu cum a fost notata grila, dar, dupa parerea mea, nerestituirea unei sume de bani data cu titlu de imprumut, intruneste elem. const. ale infract. de abuz de incredere in varianta refuzului de restituire. Practica judiciara ne ofera si solutii contrare punctului meu de vedere, care insa, din nou dupa parerea mea, nu pot fi argumentate plauzibil.
Pai cauzele care inlatura consecintele condamnarii sunt reabilitarea de drept si reabilitarea judecatoreasca.alx_1985 wrote:Sa stii ca si eu m-am gandit daca intra sau nu... Dar daca prescriptia executarii pedepsei nu intra, ce ar ma intra la cauzele care inlatura consecintele condamnarii? Nu de alta, dar reabilitarea e punct distinct in tematica. Iar in cod se vorbeste doar de cauze care inlatura raspunderea penala si cauze care inlatura consecintele condamnarii. Sa intre doar gratierea? Nu stiu ce sa zic...
Cred ca ar merita totusi sa fie contestata.alx_1985 wrote:Stiu, asa am gandit si eu initial. Dar daca reabilitarea e punct separat in programa nu stiu ce ar mai intra la cauzele care inlatura consecintele condamnarii. Oare de ce nu sunt si astia in stare sa faca macar o tematica necontroversata?
)